Copilul rasfatat este o problema pentru familie, dar in primul rand este o problema

pentru el insusi. Este responsabilitatea parintilor sa modeleze copilul astfel incat sa

aiba bagajul necesar pentru viata.

Ce este un copil rasfatat?

Un copil rasfatat este un copil nedisciplinat, manipulant, cu care in general este dificil sa
stai. La varsta de 2-3 ani poate avea urmatoarele modalitati de comportament:

 Nu respecta regulile si nu coopereaza

 Nu raspunde la comenzi gen "NU" si "STOP"
 Protesteaza la orice
 Nu cunoaste diferenta dintre nevoile si dorintele sale
 Insista ca totul sa se faca cum vrea el
 Are cereri nedrepte sau excesive fata de ceilalti
 Nu respecta drepturile celorlalti
 Incearca sa controleze oamenii
 Are o toleranta scazuta la frustrare
 Are frecvent toane sau accese de furie
 Se plange mereu de plictiseala

Care este cauza?

Principala cauza este permisivitatea de care dau dovada parintii. Parintii nu seteaza limite

si cedeaza la toanele copilului. Daca parintii ii dau copilului prea multa putere copilul va

deveni mai egocentric. Acesti parinti de asemenea salveaza copilul de frustratiile

normale. Uneori copilul este ingrijit de o bona care rasfata copilul cedand la cereri

nerealiste.

Unii parinti sunt atat de permisivi deoarece confunda nevoile copilului (de exemplu

hranirea) cu dorintele lui (de exemplu de joaca). Nu vor sa raneasca sentimentele

copilului sau sa il faca sa planga. Ei pot sa aleaga solutia pe permen scurt si anume sa

faca orice pentru a evita plnsul copilului, ceea ce pe termen lung poate provoca mai mult

plans.

Abilitatea unui copil de a plange si protesta deliberat incepe la varta de 5-6 luni. Unii
parinti incep sa isi rasfete copiii si fiindca se simt vinovati ca nu isi aloca destul timp

copiilor. Pentru a se revansa isi petrec timpul liber impreuna incercand sa evite

conflictele pe care le poate cauza setarea limitelor.

Diferenta dintre a da copilului atentia de care are nevoie si rasfat poate sa fie neclara. In

general, atentia este buna pentru copii, dar devine o problema daca este excesiva,

acordata tot timpul, sau intotdeauna acordata imediat. Atentia din partea unui parinte e

excesiva daca se suprapune peste necesitatea ca un copil sa invete sa faca unele lucruri

singur si sa se descurce cu frustrarile vietii. Acordarea atentiei cand sunteti ocupati

deoarece o cere copilul este un exemplu de atentie acordata la momentul nepotrivit. Alt

exemplu: cand copilul are accese de furie el trebuie ignorat. Daca atentia i se acorda

imediat nu va invata sa astepte.

Unii parinti isi fac griji in privinta imbratisarii ca forma de atentie. Imbratisarea

bebelusilor echivaleaza cu a-i iubi iar copilul nu devine rasfatat din cauza aceasta.

Cand apar problemele?

In general copiii rasfatati incep sa aiba probleme in momentul in care merg la scoala (sau

intra in colectivitate). Ceilalti copii nu ii vor agrea deoarece sunt prea egoisti si fac pe

sefii. Adultii nu ii plac deoarece sunt nepoliticosi si au cereri excesive. Copiii rasfatati

devin obositori si pentru parinti. Deoarece ei nu se inteleg cu ceilalti copii si adulti, copiii

rasfatati devin nefericiti. Pot sa aiba motivatie si performante scazute la scoala. De

asemenea exista un risc mai mare pentru comportamente deviante in adolescenta, cum

ar fi consumul de droguri. In general, un copil rasfatat este mai slab pregatit pentru

lumea reala.

Cum se trateaza rasfatul?

1. Stabiliti limite si reguli potrivite pentru varsta copilului

Parintii au dreptul si responsabilitatea de a stabili si impune reguli. Adultii trebuie

sa pastreze mediul copilului sigur. Trebuie impusa o disciplina adecvata varstei

inca de la 6 luni. A spune "NU" ocazional este benefic pentru copil. Copiii au

nevoie de control extern pana cand isi dezvolta autocontrolul si autodisciplina.

 Copilul va va iubi si daca ii spui "NU" cateodata. Daca copilului ii place de

dumneavoastra intotdeauna nu sunteti un parinte bun.

2. Cereti cooperare pentru regulile importante

Copilul trebuie sa respecte regulile impuse de dumneavoastra cu mult timp inainte

de a merge la scoala. Reguli importante sunt: sa stea in scaunul de masina, sa nu

loveasca alti copii, sa fie gata la timp pentru plecare dimineata, sa mearga la

culcare la timp, etc. Aceste decizii ale adultilor nu sunt negociabile. Nu ii dati

copilului de ales cand nu e cazul.

Dati copilului sansa de a decide ce cereale sa manance, ce carte sa citeasca, ce

jucarii sa ia in cada, ce haine sa poarte, ce haine sa poarte. Asigurati-va ca

intelege domeniile in care are de ales si cele in care nu are. Incercati sa limitati

regulile importante la maxim 10 sau 12 si fiti gata sa le sustineti. De asemenea,

asigurati-va ca toti adultii care au grija de copilul impun aceste reguli.

3. Asteptati-va sa planga copilul dumneavoastra

Faceti diferenta intre nevoile si dorintele copilului. Nevoi sunt: foamea, frica,

alinarea durerii. In aceste cazuri raspundeti imediat copilului. Alta data copilul

plange din cauza unor dorinte. Plansul este o reactie normala la schimbare sau

frustrare. Cand plansul e o toana ignorati-l. Sunt cazuri cand trebuie sa nu ii mai

acordati atentie temporar copilului pentru a-l face sa inteleaga ceva important (de

exemplu ca nu poate sa te traga de nas sau urechi).  Nu pedepsiti copilul din

cauza ca plange, spuneti-i "bebelus plangacios" sau spuneti-i ca nu ar trebui sa

planga. Evitati sa il faceti sa-si reprime sentimentele, dar nu va lasati intimidati

de plansul sau.

In cazul in care copilul plange mai mult la inasprirea regulilor acordati-i mai multe

activitati placute si mai multe imbratisari in timpul in care nu plange si nu are

toane.

4. Nu permiteti ca toanele si aceesele de furie sa aiba efect

 Copiii au toane si accese de furie pentru a va atrage atentia, a va sacai, a va face

sa va razganditi si pentru a face lucrurile cum vor ei. Planul este folosit pentru a

schimba "NU" in "DA". Toanele pot include scancete, reclamatii, plans, tinutul

respiratiei, trantitul pe podea, tipete, trantitul usii. Cat timp nu este in pericol sa

isi faca rau sau sa faca stricaciuni, puteti sa il ignorati. In orice situatie, nu cedati

acestor toane.

5. Nu treceti cu vederea disciplina in timpul petrecut impreuna

Daca sunteti un parinte care munceste veti dori sa petreceti o parte a timpului

liber cu copiii. Acest timp trebuie sa fie placut, dar bazat pe realitate. Nu incalcati

regulile. Daca copilul se poarta necorespunzator, aduceti-i aminte de limite. Chiar

si in timpul activitatilor recreative trebuie sa impuneti regulile.

6. Nu incercati sa negociati cu copiii mici

Nu renuntati la puterea dumneavoastra de parinte. Cand copilul ajunge la varsta

de 2-3 ani aveti reguli dar nu vorbiti prea mult despre ele. Copiii mici nu se joaca

dupa reguli. Ei inteleg mai mult actiunile, nu cuvintele. La varsta de 4-5 ani copilul

incepe sa raspunda motivelor pentru care s-au impus regulile de disciplina, dar nu

are inca judecata necesara pentru a face reguli. In primii ani de scoala aratati-va

disponibilitatea de a discuta regulile. La 14-16 ani cu un adolescent se poate

negocia la fel ca un adult. Putetisa ii ceriti parerea in privinta limitelor si

consecintelor corecte (astfel regula devine decizie comuna).

Cu cat un parinte e mai democrat in primii 2-3 ani ai copilului, cu atat copilul va

solicita mai mult. In general copiii mici nu stiu ce sa faca cu puterea. Daca o lasati

pe seama lor, vor deveni rasfatati. Daca testeaza orice la varsta de 3 ani, este

anormal si au nevoie de ajutor. Daca ati cedat din putere, luati-o inapoi (stabiliti

noi reguli si impuneti-le). Nu trebuie sa dati un motiv pentru fiecare regula. E

suficient sa spuneti "aceasta este regula".

 
7. Invatati copilul sa faca fata plictiselii

Sarcina dumneavoastra este sa ii asigurati jucarii, carti, .. Sarcina copilului este

sa le foloseasca. Nu trebuie sa fiti prietenul sau permanent de joaca. Nici nu

trebuie sa ii asigurati intotdeauna un prieten din exterior.

Cand sunteti ocupat, asteptati-va ca copilul dumneavoastra sa se joace singur. Si

un copil de 1 an poate sa isi gaseasca ocupatie 15 minute. La 3 ani majoritatea

copiilor pot sa se joace singuri cam jumatate din timp. Daca va trimiteti copilul

"sa isi gaseasca ceva de facut" ii faceti o favoare. Pentru a face fata plictiselii

copilul se va juca, gandi si desena creativ.

8. Invatati copilul sa astepte

Asteptarea invata copilul sa faca fata frustrarilor. Toti adultii au un anumit grad de

frustare. Amanarea placerilor imediate se poate invata gradual de catre copil si

cere exercitiu. Nu va simtiti vinovati daca copilul trebuie sa astepe cateva minute

din cand in cand (de exemplu cand vorbiti cu alte persoane, direct sau la telefon).

Asteptarea nu face rau unui copil cat timp nu e excesiva. Perseverenta si forta lui

emotionala vor fi imbunatatite.

9. Nu va salvati copilul de la incercarile normale de viata

Schimbari cum ar fi mutarea si inceperea scolii sunt normale. Acestea sunt

oportunitati pentru a invata si a rezolva problemele. Intotdeauna fiti disponibili si

sprijiniti copilul dar nu il ajutati in situatii in care se poate descurca singur. Faceti

viata copilului atat de realista pe cat poate sa fie tolerata la varsta lui, mai

degraba decat  sa o schimbati in felul dumneavoastra astfel incat sa o faceti cat

mai placut posibila. Capacitatea lui de a face fata si increderea in sine vor avea de

castigat.

10. Nu laudati excesiv copilul

Copiii au nevoie sa fie laudati, dar nu exagerati. Laudati copilul pentru

comportamentul bun si pentru respectarea regulilor. Incurajati-l sa incerce lucruri

noi si sa depaseasca dificultatile, dar invatati-l sa faca lucruri si pentru el insusi. 

 Intelegeti diferenta dintre motivarea "intrinseca" si "extrinseca". Motivarea

intrinseca presupune sa faca anumite lucruri deoarece este mandru de el insusi.

Motivarea extrinseca presupune sa faca anumite lucruri pentru o motivare din

exterior, de exemplu o jucarie, bani, etc. Daca intotdeauna il motivati pe copil cu

lucruri materiale, el nu va invata sa se automotiveze cu recompense interne. De

asemenea nu vor invata sa pretuiasca lucrurile deoarece sunt atatea lucruri si

nimic nu e special. 

Daca laudati copilul in timp ce face ceva il va teremina sa se opreasca la fiecare

pas si sa astepe noi laude. Daca ii acordati copilului atentie constanta poate sa il

faca sa fie dependent de laude. 

De asemenea, evitati tendinta (normala mai ales pentru primul copil) de a lauda

excesiv dezvoltarea normala.

11. Invatati copilul sa respecte adultii

Nevoile unui copil pentru dragoste, hrana, imbracaminte, siguranta si securitate

au desigur prioritate. Dar si nevoile dumneavoastra sunt importante. Dorintele

copilului ( de exemplu pentru joaca sau pentru o poveste suplimentara la culcare)

trebuie sa fie indeplinite dupa ce nevoile dumneavoastra sunt satisfacute, si in

limita timpului disponibil. Aceasta e important mai ales pentru parintii care

lucreaza si pentru care timpul petrecut in familie e limitat.

Atat calitatea cat si cantitatea timpului petrecut cu copilul sunt importante. Timpul

de calitate este cel care este placut, interactiv si orientat catre copil. Copilul are

nevoie de timp de calitate petrecut cu parintii sai in fiecare zi. Dar daca petreceti

fiecare moment liber al timpului dumneavoastra liber si weekend-urile cu copilul

nu este benefic nici pentru dumneavoastra nici pentru copil. Aveti nevoie de un

echilibru pentru a va pastra sanatatea mentala. Petrecerea unor seri cu partenerul

sau prietenii nu doar ajuta relatiilor dumneavoastra de adult, dar va veti intoarce

la copil avand mai multe de oferit. Copilul dumneavoastra are nevoie sa accepte

separarea de parinti. Daca nu il invatati sa va respecte drepturile nu va invata sa

 respecte nici drepturile altor adulti.

Si nu in ultimul rand, fiti un model bun pentru copiii dumneavoastra "Nu suntem

singura influenta in viata copiilor nostri, dar putem incerca sa fim cea mai buna

influenta".