rămâne aşa cum a fost pictat. În literatură, scriitorul poate să renunţe la porţiuni care nu sunt în armonie cu întregul, dar viaţa păstrează totul, nimeni nu poate înlătura un singur rând măcar, dacă ar fi fost posibil, aş fi şters cu toată puterea anul 1930 din viaţa mea. Să-l las să cadă ca pe-o frunză de pe ramura veşnic verde a vieţii mele; 1930, o frunză uscată ca dragostea mea pentru Mircea. Nu îmi mai amintesc faţa lui, şi chiar dacă mi-o amintesc, nu mai simt nici durere, nici bucurie." ("Dragostea nu moare" de Maitreyi Devi)