ORGANIZAREA ŞI DESFĂŞURAREA

ACTIVITĂŢII DE EXPERTIZĂ CONTABILĂ

Responsabil de unitatea de curs:

Cristina COPĂCEANU,
Doctor în științe economice, conferențiar universitar
 UNITĂŢI DE CONŢINUT

1. Principiile fundamentale ale expertizelor

contabile
2. Calitatea de expert judiciar în domeniul contabil
3. Relaţia dintre auditul financiar şi expertiza
contabilă
4. Drepturile şi obligaţiile experţilor judiciari
Subiectul 1. Principiile fundamentale
ale expertizelor contabile
 Principiile de activitate în domeniul
expertizei judiciare

 Principiul legalităţii - în activitatea sa, expertul judiciar este obligat să

acţioneze în conformitate cu legislaţia în vigoare ce reglementează
domeniul activităţii de expertiză judiciară şi să aplice corect dispoziţiile
actelor legislative şi normative la formularea concluziilor sale.
 Principiul respectării drepturilor şi libertăţilor persoanei. La efectuarea
expertizei judiciare este asigurată respectarea drepturilor şi libertăţilor
constituţionale ale persoanei. Cercetările care necesită limitarea
temporară a libertăţii sau a inviolabilităţii persoanei se realizează doar
în temeiurile şi conform procedurii stabilite de legislaţie. Orice
persoană care se consideră lezată în drepturile şi libertăţile sale prin
acţiunile expertului judiciar sau ale instituţiei publice de expertiză
judiciară are dreptul să se adreseze în instanţa de judecată în modul
stabilit de legislaţia de procedură.
 Principiile de activitate în domeniul
expertizei judiciare

 Principiul independenţei expertului. Expertul judiciar este

independent faţă de ordonatorul expertizei judiciare, față de părţile
din procesul judiciar, precum şi față de alte persoane interesate de
rezultatul expertizei judiciare. Activitatea de expertiză judiciară se
înfăptuieşte fără nicio imixtiune. Exercitarea de presiuni asupra
expertului judiciar în timpul desfăşurării activităţii de expertiză
judiciară cu scopul de a influenţa emiterea raportului de expertiză
judiciară şi concluziile acesteia este inadmisibilă şi atrage răspundere
juridică conform legii.
 Principiul obiectivităţii şi plenitudinii cercetărilor. Expertul judiciar îşi
desfăşoară activitatea în mod corect şi efectuează cercetări cu privire
la obiectele expertizei în baza unor aprecieri obiective, complete şi
sub toate aspectele, aplicînd realizările moderne ale ştiinţei şi tehnicii
şi alegînd, în măsura necesară, metodele adecvate de cercetare
pentru soluţionarea problemelor înaintate.
 Principiile de activitate în domeniul
expertizei judiciare

 Principiul păstrării secretului profesional. Informaţiile, faptele şi

documentele de care expertul a luat cunoştinţă şi pe care le deţine ca
urmare a exercitării atribuţiilor sale în vederea efectuării expertizei
judiciare nu pot fi divulgate şi nu pot fi utilizate în interes personal ori
în interesul unui terţ. Divulgarea informaţiilor, faptelor şi a
documentelor se face doar cu autorizarea corespunzătoare a
ordonatorului expertizei, cu excepţia situaţiilor în care există un drept
sau o obligaţie legală ori profesională care impune dezvăluirea
acestora.
 Principiul imparţialităţii şi echităţii. La efectuarea expertizei, expertul
judiciar este obligat să acţioneze imparţial, corect şi nediscriminatoriu
şi să nu admită afectarea obiectivităţii sale ca urmare a unor conflicte
de interese, a unor influenţe de natură politică, rasială, etnică, socială
sau a oricăror alţi factori ce pot influenţa rezultatele expertizelor
judiciare efectuate.
Pe lîngă principiile profesionale comune experţilor judiciari,
pentru experţii judiciari şi alţi profesionişti în domeniul
contabilităţii apare necesitatea respectării Codului Etic al
profesioniştilor contabili, cod elaborat de Consiliul pentru
Standardele de Etică pentru Contabilii din cadrul Federaţiei
Internaţională a Contabililor, ulterior aprobat spre aplicare
pe teritoriul Republicii Moldova în baza Hotărîrii Guvernului
Republicii Moldova nr.180 din 23.03.2012 privind aplicarea
Standardelor de audit şi Codului etic pe teritoriul Republicii
Moldova.
 Pentru profesioniştii contabili (auditori, experţi)
Codul etic prevede următoarele principii
fundamentale:
◦ Integritate - trebuie să fie sincer şi onest în toate relaţiile profesionale şi de afaceri.
◦ Obiectivitate - trebuie să fie imparţial, să nu se afle în conflict de interese sau sub
influenţa nedorită exercitată de alte părţi, care să prevaleze asupra raţionamentului
profesional sau de afaceri.
◦ Competenţă profesională şi atenţie cuvenită – trebuie să își menţină cunoştinţele şi
aptitudinile profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura că un client sau un
angajator primeşte servicii profesionale competente, bazate pe ultimele evoluţii din
practică, legislaţie şi tehnică și acţionează cu diligenţă şi în conformitate cu
standardele tehnice şi profesionale aplicabile.
◦ Confidenţialitate - trebuie să respecte confidenţialitatea informaţiilor dobândite ca
urmare a relaţiilor profesionale şi de afaceri şi, prin urmare, nu trebuie să divulge
astfel de informaţii către părţi terţe fără o autorizare specifică adecvată, cu excepţia
cazului în care există un drept sau o obligaţie legală sau profesională de a dezvălui
aceste informaţii, şi nici să folosească aceste informaţii în avantajul său personal sau
al altor părţi terţe.
◦ Comportament profesional - trebuie să respecte legile şi reglementările relevante şi
să evite orice acţiune care discreditează profesia.
Subiectul 2. Calitatea de expert
judiciar în domeniul contabil
 Legea cu privire la expertiza judiciară şi statutul
expertului judiciar, reglementează cerinţele înaintate
unui expert judiciar, inclusiv în domeniul contabil
Poate obţine calitatea de expert judiciar persoana care întruneşte următoarele
condiţii:
• este cetăţean al Republicii Moldova;
• cunoaşte limba română;
• nu este supusă unei măsuri de ocrotire judiciare sub forma tutelei;
• are diplomă de studii superioare de licenţă sau echivalentul acesteia în
specialitatea pentru care solicită calificarea de expert judiciar; pentru
obţinerea calităţii de expert judiciar în domeniul expertizei medico-legale
sau psihiatrico-legale – diplomă de studii superioare de specialitate şi de
studii postuniversitare de rezidenţiat/de master; pentru obţinerea calităţii
de expert judiciar în domeniul expertizelor judiciare criminalistice –
diplomă de studii superioare de licenţă sau un act echivalent acesteia şi
certificatul de calificare în specializarea respectivă;
 Legea cu privire la expertiza judiciară şi statutul
expertului judiciar, reglementează cerinţele înaintate
unui expert judiciar, inclusiv în domeniul contabil
Poate obţine calitatea de expert judiciar persoana care întruneşte
următoarele condiţii:
• a efectuat un stagiu profesional în specialitatea de expertiză pentru
care solicită calificarea de expert judiciar;
• este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea atribuţiilor
de expert judiciar în specializarea pentru care solicită calificarea de
expert judiciar;
• nu are antecedente penale;
• are reputaţie ireproşabilă;
• a susţinut examenul de calificare.
 Calificarea experţilor judiciari
Persoana care solicită atribuirea Sînt scutite de efectuarea stagiului
calificării de expert judiciar, profesional şi de examenul de
trebuie să efectueze un stagiu calificare persoanele care deţin un
profesional în specialitatea pentru titlu ştiinţific de doctor, doctor
care doreşte să obţină calitatea de habilitat sau de academician în
expert judiciar, la una dintre specialitatea respectivă.
instituţiile publice de expertiză
judiciară sau într-un birou de
expertiză judiciară, sub
îndrumarea conducătorului de
stagiu.
 Calificarea experţilor judiciari
 Calitatea de expert judiciar se dobîndeşte de către persoana care a
promovat examenul de calificare, susţinut în faţa Comisiei de calificare şi
evaluare a experţilor judiciari (denumită în continuare Comisie de
calificare şi evaluare), formată de Ministerul Justiţiei.
 Comisia de calificare şi evaluare se formează printr-un ordin al ministrului
justiţiei şi se compune din 9 membri şi un secretar.
 Majoritatea membrilor Comisiei de calificare şi evaluare sînt experţi
judiciari de categoria întîi ori superioară, calificaţi în specialitatea pentru
care se desfăşoară examenul de calificare sau specialişti în domeniul
economic/contabilităţii, care se bucură de reputaţie ireproşabilă şi deţin
un nivel înalt de calificare.
 În baza rezultatelor examenului de calificare, Comisia de calificare şi
evaluare califică persoana ca expert judiciar cu drept de a efectua
expertize judiciare într-o anumită specialitate (contabil, financiar bancar,
fiscal, etc.).
 Stagiul profesional

 Stagiul profesional se efectuează o perioadă de cel puţin 3 luni, în

acest timp persoana avînd calitatea de expert stagiar.
 Efectuarea stagiului are loc pe bază de contract încheiat între
expertul stagiar şi instituţia publică de expertiză judiciară sau între
expertul stagiar şi biroul de expertiză judiciară.
 În cadrul stagiului profesional, expertul stagiar studiază aprofundat
bazele teoretice şi practice ale expertizei judiciare, legislaţia în
vigoare în domeniul expertizei contabile și acumulează deprinderile
practice necesare exercitării activităţii profesionale de expertiză
contabilă judiciară.
 La finele stagiului, persoana susţine teste în faţa comisiei de calificare
aprobate prin ordinul conducătorului organului respectiv.
 Evaluarea performanţelor experţilor judiciari

• Activitatea şi performanţele experţilor judiciari sînt supuse evaluării

periodice obligatorii în vederea stabilirii gradului de corespundere a acestora
calităţii deţinute, determinării nivelului de cunoştinţe şi aptitudini
profesionale ale acestora, a abilităţilor de aplicare a cunoştinţelor teoretice
de către aceştia, identificării deficienţelor şi aspectelor forte în activitatea
acestora, precum şi în vederea sporirii eficienţei activităţii experţilor.
• Evaluarea performanţelor se face, în mod obișnuit, o dată la 5 ani de către
Comisia de calificare şi evaluare. În urma evaluării, expertului judiciar i se
atribuie unul dintre următoarele calificative: „nesatisfăcător” „satisfăcător”,
„bine”, „foarte bine”.
• Rezultatele evaluării ordinare pot fi contestate în termen de 10 zile lucrătoare
de la data la care acestea au fost făcute publice, cererea de contestaţie
depunîndu-se la conducătorul instituţiei publice de expertiză judiciară sau, în
cazul experţilor judiciari care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unui birou de
expertiză judiciară, la Ministerul Justiţiei.
 Gradele de calificare ale experţilor judiciari

• Pentru atitudine profesionistă şi rezultate înalte obţinute la evaluarea

performanţelor, expertului judiciar i se conferă, de către Comisia de
calificare şi evaluare, următoarele grade de calificare:
a) expert judiciar de categorie superioară;
b) expert judiciar de categoria întîi;
c) expert judiciar de categoria a doua;
d) expert judiciar de categoria a treia.

• Gradul de calificare de expert judiciar de categoria a treia se acordă la

obţinerea calificării de expert judiciar în specialitatea solicitată.

• Conferirea gradului de calificare imediat superior se face dacă expertul

a obţinut calificativul „foarte bine” la evaluarea performanţelor sau
calificativul „bine” la ultimele 2 evaluări ale performanţelor.
Subiectul 3. Relaţia dintre expertiza
contabilă şi auditul financiar
 Asemănările dintre audit şi expertiza contabilă

• se exercită de către specialişti în domeniul financiar contabil;

• se exercită la solicitarea conducerii agenţilor economici;
• atît expertul contabil, cît şi auditorul aplică prevederile legale în
vigoare şi constată abaterile, deficienţele şi lipsurile faţă de normele
legale în vigoare;
• sunt utilizate sistemele informatice pentru controlul, expertiza sau
auditarea activităţii entităţilor economice sau publice;
• sunt utilizate procedee şi tehnici specifice de control sau audit;
• se exercită pe bază de contract de prestări servicii;
• ambele au caracter ocazional;
• utilizează surse de informare compuse din evidenţa tehnico-operativă
şi contabilă, existente la unitatea controlată, expertizată sau auditată,
dar şi baza de date informatizată.
 Asemănările dintre audit şi expertiza contabilă

 Asigurarea corectitudinii, exactităţii şi realităţii

informaţiilor financiar-contabile reprezintă o problemă
de mare răspundere a expertizei contabile.

 Auditul financiar conferă un plus de credibilitate

informaţiei contabile şi oferă asigurare conducerii
entităţii economice cu privire la modul în care sunt
implementate sistemele contabil şi cel de control
financiar intern.
 Deosebirile dintre auditul financiar şi expertiza
contabilă
Expertiza contabilă Audit financiar
Este mijloc de probă, de constatare, confirmare, evaluare, Urmăreşte evaluarea situaţiei financiar-contabile, imaginea
lămurire sau dovedire, pe baza cercetării ştiinţifice de fidelă a patrimoniului şi a situaţiei financiare.
specialitate, a adevărului obiectiv cu privire la o anumită
faptă, împrejurare, problemă, situaţie, cauză sau litigiu.
Se exercită de către expertul contabil. Se exercită de către auditori financiari persoane fizice sau
juridice.
Interpretează datele de evidenţă şi formulează opinii cu Utilizează standardele naţionale şi internaţionale de audit.
privire la problemele investigate pe baza legilor şi actelor
normative care reglementează domeniul de activitate
respectiv.
Cuprinde în sfera sa de acţiune activitatea economică a unui Evaluează constatările controlului financiar.
agent economic pentru problemele şi obiectivele stabilite de
organul sau persoana care solicită expertiza.

O examinare independentă a situaţiei economice, efectuată O examinare independentă a situaţiei financiare, efectuată de
de către un expert contabil. către un auditor.
Se finalizează prin încheierea raportului de expertiză Se finisează prin întocmirea raportului de audit.
contabilă.
Elaborează concluzii pe baza constatărilor făcute care Înaintează recomandări cu privire la perfecţionarea sistemului
servesc ca mijloc de probă pentru organul judiciar care a contabil şi fiabilitatea acestuia.
dispus efectuarea expertizei sau ca mijloc de fundamentare
a unei decizii de către persoana juridică care a solicitat
efectuarea expertizei contabile.
 Asemănările dintre expertiza contabilă şi
auditul public intern
 se exercită de către specialişti în domeniul financiar-contabil;
 sunt aplicate prevederile legale în vigoare şi constată abaterile, deficienţele
şi lipsurile faţă de normele legale în vigoare;
 protejează fondurile publice împotriva pierderilor datorate erorii, abuzurilor
sau fraudei;
 sunt aplicate reglementările interne şi deciziile conducerii entităţii publice;
 se exercită pentru a satisface cerinţele managementului;
 atît controlul intern managerial cît şi auditul public intern sunt obligatorii
pentru entităţile publice, conform legii;
 sunt utilizate sistemele informatice pentru controlul sau auditarea activităţii
entităţilor economice sau publice;
 sunt utilizate standarde de control sau audit;
 utilizează surse de informare compuse din evidenţa tehnico-operativă şi
contabilă, existente la unitatea controlată sau auditată, dar şi la baza de
date informatizată.
 Deosebirile dintre auditul public intern şi expertiza
contabilă
Expertiza contabilă Auditul public intern
Se exercită de către expertul contabil. Se exercită de către auditori publici interni,
persoane fizice.
Interpretează datele de evidenţă şi formulează opinii cu Utilizează standardele naţionale şi
privire la problemele investigate pe baza legilor şi actelor internaţionale de audit intern.
normative care reglementează domeniul de activitate
respectiv.
Utilizează constatările controlului intern, ale misiunii de Evaluează constatările controlului intern
audit. managerial.
O examinare independentă, efectuată de către un expert O examinare independentă care dă asigurări
contabil. şi consiliere conducerii şi efectuată de către
un auditor.
Sfera expertizei contabile include sistemul contabil, Sfera auditului public intern include
sistemul de control intern şi sistemele informatice, precum sistemele de management şi control,
şi obiectivele stabilite de organele de cercetare penală. inclusiv contabilitatea şi sistemele
informatice.
Elaborează concluzii pe baza constatărilor făcute care Formulează recomandări cu privire la
servesc ca mijloc de probă pentru organul judiciar care a sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia.
dispus efectuarea expertizei sau ca mijloc de
fundamentare a unei decizii de către persoana juridică care
a solicitat efectuarea expertizei contabile.
 Asemănările dintre controlul financiar şi expertiza
contabilă
• se exercită de către specialişti în domeniul economic, punînd accent pe
domeniul financiar-contabil;
• atît controlorul financiar, cît şi expertul contabil au la bază respectarea
prevederilor legale în vigoare şi constată abaterile, deficienţele sau
lipsurile faţă de normele legale în vigoare;
• profesionistul contabil utilizează în exercitarea activităţii sale sistemele
informatice pentru verificarea activităţii persoanelor supuse controlului;
• se finalizează prin acte scrise în care sunt menţionate situaţia de fapt
existentă, abaterile de la normele legale în vigoare şi măsurile dispuse de
organele de control;
• utilizează procedee şi tehnici de control şi expertiză specifice;
• utilizează surse de informare compuse din evidenţa tehnico-operativă şi
contabilă, existente la unitatea controlată, dar şi baza de date
informatizată aflată la sediul organului de control.
 Deosebirile dintre controlul financiar şi expertiza
contabilă
Controlul financiar Expertiza contabilă
Urmăreşte gestionarea bunurilor şi Urmăreşte clarificarea aspectelor
valorilor, precum şi integritatea necunoscute cu privire la gestionarea
patrimoniului. bunurilor şi valorilor, precum şi integritatea
patrimoniului.

Poate avea şi caracter permanent. Are caracter ocazional.

Se exercită atît de organe de control intern, Se exercită de către expertul contabil,
cît şi de organe de control extern, adică din persoană independentă.
afara unităţii controlate.

Utilizează procedee şi tehnici specifice Utilizează tehnici specifice de expertiză

controlului financiar. contabilă.
Utilizează datele furnizate de contabilitate. Utilizează şi analizează concluziile controlului
financiar pentru a preciza existenţa şi
mărimea pagubei.
Subiectul 4. Drepturile şi obligaţiile
experţilor judiciari
 • să ia cunoştinţă, în condiţiile legii, de materialele dosarului şi să
EXPERTUL JUDICIAR solicite ordonatorului expertizei materiale suplimentare necesare
ARE URMĂTOARELE pentru întocmirea raportului de expertiză;
• să ceară explicaţii ordonatorului expertizei cu privire la anumite
DREPTURI fapte ori împrejurări ale cauzei, necesare pentru efectuarea
expertizei;
• să indice în raportul de expertiză existenţa unor circumstanţe
importante pentru cauză, în privinţa cărora nu au fost formulate
întrebări;
• să asiste, cu permisiunea ordonatorului expertizei judiciare, la
efectuarea acţiunilor de procedură şi să înainteze demersuri
referitoare la obiectul expertizei;
• să atace, în condiţiile legii, acţiunile ordonatorului expertizei dacă
prin acestea se încalcă drepturile expertului judiciar;
• să ceară dispunerea unei expertize în comisie sau a unei expertize
complexe;
• să-şi expună obiecţiile privind interpretarea greşită a concluziilor
din raportul de expertiză de către participanţii la proces;
• să fie remunerat în condiţiile legii pentru efectuarea expertizei
judiciare, inclusiv pentru efectuarea expertizei în afara programului
de lucru şi în afara instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea;
• să ceară, în cadrul procesului judiciar în care a fost dispusă şi
efectuată expertiza judiciară, recuperarea cheltuielilor suportate din
cont propriu în legătură cu efectuarea acesteia;
• să solicite ordonatorului expertizei asigurarea securităţii sale în
cazul în care există un pericol pentru viaţa sau sănătatea sa;
• să ceară ordonatorului expertizei asigurarea deplasării sale spre
obiectul cercetării şi înapoi sau acoperirea cheltuielilor de deplasare,
precum şi accesul liber la obiectul respectiv.
 • să efectueze expertiza în termenul stabilit conform legislaţiei;
• să comunice rezultatele expertizei doar ordonatorului
EXPERTUL JUDICIAR expertizei;
ESTE OBLIGAT • să nu distrugă obiectele examinate, nici să nu le modifice
substanţial caracteristicile fără consimţămîntul scris al
ordonatorului expertizei;
• să asigure integritatea maximă a obiectelor şi materialelor
examinate;
• să efectueze cercetări complete, în baza cărora să prezinte
concluzii întemeiate şi obiective;
• să se prezinte în faţa ordonatorului expertizei pentru a da
explicaţii cu privire la conţinutul raportului de expertiză;
• să se abţină de la efectuarea expertizei în cazul în care există
temeiuri de recuzare, conform legislaţiei de procedură;
• să se opună şi să nu admită vreo încercare de exercitare a
influenţei asupra sa în scopul întocmirii raportului de expertiză
în favoarea unuia dintre participanţii la proces sau în interesul
altor persoane;
• să nu divulge informaţiile de care a luat cunoştinţă în legătură
cu efectuarea expertizei;
• să informeze ordonatorul expertizei despre efectuarea
expertizei judiciare şi disponibilitatea de a preda raportul de
expertiză, obiectele şi materialele transmise pentru efectuarea
acesteia;
• să refuze efectuarea expertizei doar în condiţiile prevăzute de
legislaţie;
• să îndeplinească alte obligaţii stabilite de lege şi de Codul
deontologic al expertului judiciar.
 Expertul judiciar poate să refuze efectuarea
expertizei judiciare în următoarele cazuri:

 a fost încălcată procedura de dispunere a expertizei judiciare;

 întrebările prezentate spre soluţionare depăşesc competenţa sa ori se
constată că realizările ştiinţei şi tehnicii nu permit soluţionarea lor;
 materialele prezentate pentru efectuarea expertizei sînt insuficiente;
 expertul judiciar nu dispune de condiţii, metode şi proceduri aprobate, nici
de mijloacele tehnice necesare pentru efectuarea cercetărilor;
 există un pericol pentru viaţa sau sănătatea expertului judiciar, care
depăşeşte limitele riscului profesional;
 nu este asigurat accesul liber la obiectul expertizei sau nu există condiţiile
necesare pentru efectuarea expertizei;
 nu a fost achitată taxa pentru serviciile de efectuare a expertizei.
MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE!

ÎNTREBĂRI???