Curs IV Turism montan

Amenajarea domeniului schibil si crearea mijloacelor de transport pe

cablu

- este coordonata strategic ace trebuie apreciata ca avand prioritate absoluta

in amenajarea turismului montan deoarece partiile si telefericele reprezinta esenta
ofertei de iarna, iar realizarea lor trebuie totdeauna sa preceada finalizarea
celorlalte echipamente (de cazare, agreement, alimentatie)
- in functie de aceste coordinate sip e baza unor norme si indici de corelatie
vor fi dimensionate amplasate si structurate toate elementele functionale ale unei
statiuni montane in conditiile respectarii urmatoarelor cerinte:
1. incadrarea partiilor de schi in normele tehnice in normele tehnice
internationale elaborate cu federatia internationala a schiorilor
2. asigurarea unor partii si a unor raporturi ideala intre structura partiilor (ca
grad de dificultate si structura cererii)
- se apreciaza ca trebuie sa predomine partiile foarte usoare, usoare si medii
deoarece practica a demonstrate ca structura turistilor sositi iarna intr-o statiune
montana se prezinta astfel:
- neschiori 20%
- schiori de plimbare 5%
- schiori de scoli de schi 15%
schiori alpini 60%

- din cauza schiorilor alpini

10% foarte buni
30% buni
30% avansati
30% incepatori

3. amenajarea si extinderea suprafetelor pentru practicarea schiului de fond

si al celui de plimbare care are tot mai multi adepti
4. orientarea spre Nord a partiilor de schi este absolut obligatorie la
altitudinea de 1600-1800m
 Determinarea capacitatii de primire a statiunilor montane si corelarea
dimensiunilor echipamentelor sale

- in orice proiect de amanajare turistica o etapa importanta este determinarea

marimii optime a acesteia
- in functie de anumite norme de utilizare trebuie sa se respecte 3 cerinte
fundamentale:
a) gradul de toleranta este un element de caracterizare a mediului
b) gradul de confort reprezinta limita de densitate a turistilor si a
constructiilor turistice pentru a se putea evita supraaglomerarea
c) pragul fizic reprezinta o limita pentru expansiunea turismului in zona,
adica o cota de exploatare a zonei montane
- pentru asigurarea unui echilibru complex, economic, social si ecologic al
zonei montane specialistii au conceput tehnici de determinare a capacitatii optime
de primire dintre care retinem:

Q= SxK
N

Q reprezinta capacitatea optima

S suprafata supusa amenajarii
K coefficient de corectie (0.5-1) in functie de gradul de incarcare a zonei
N norma de suprafata pentru o persoana
- un alt model de amenajare turistica a zonei montane are in vedere corelarea
capacitatii partiei in raport cu debitul instalatiei de transport pe cablu pe baza
formulei:

Q= Qt x Kt x Th
Z

Q- capacitatea partiei la un moment dat

Qt- capacitatea orara a telefericului
Kt- coeficientul de incarcare a instalatiei(0.3-1)
T- tipul de functionare a instalatiei (telefericului)
h- diferenta de nivel al partiei
Z- diferenta de nivel parcurs de un schior

- in ceea ce priveste determinarea capacitatii de cazare a statiunii (nr. locuri)

ea se va face in stransa corelatie cu marimile calculate anterior
 - utilizandu-se in acest scop o serie de mai multi indicatori fie de corelatie,
fie indici de functionalitate
a) gradul de mobilitate al schiorului se calculeaza cu formula

A= Lp
Nl

A- gradul de mobilitate a schiorului

Lp- lungimea instalatiilor
Nl- numarul de paturi de cazare
- pe plan mondial A=3 pana la 6 m loc de cazare

b) gradul de satisfacere a cercetarii turistice se determina pe baza relatiei

Cs= Qt
Nl

Cs gradul de satisfacere al acelui indice

Qt capacitatea instalatiilor de transport pe cablu
Nl- numarul locurilor de cazare
- pe plan mondial Cs= 1.25

Factorii de succes a unei statiuni montane

(atractivitatea statiunii)

-succesul unei statiuni montane va fi dat de componentele principale al

produsului turistic continut in amenajarea zonei montane
- acestea sunt:
a) domeniul schiabil si dotarile aferente
b) serviciil de cazare si de alimentatie
c) serviciile suplimentare
d) protectia mediului

- dupa parerea specialistilor cele 4 componente ale produsului turistic

constituie in fapt factorii de marketing specifici statiunii montane care trebuie sa
tina seama de tendintele manifestate de cererea turistica
- factorii de marketing specific statiunii montane sunt urmatorii:
1. lungimea si calitatea partiilor de schi
2. indicatorul metri/ partie/loc de cazare
 3. numarul si calitatea tehnica a mijloacelor de transport pe cablu correlate
cu capacitatea de cazare
4. structura si diversitateaamenajarilor pentru practicarea sporturilor de iarna
(partii pentru schi, sanius, bob, trambuline pentru sarituri, partii pentru schi fond si
patinuar)
5. structura si diveristatea amenajarilor pentru sportul de vara (tennis,
baschet, volei, natatie, ecitatie, tirul cu arcul, minigolf)
6. volumul si gradul de confort al capacitatilor de cazare
7. originalitatea ofertei produselor si serviciilor turistice precum si calitatea
lor
- toti acesti factori se constituie concret in elementele care confera
atractivitatea statiunii montane
- evaluarea atractivitatii unei statiuni montane se poate face tot pe baza
diferitelor modele respectandu-se obligatoriu urmatoarele etape:
a) selectarea factorilor de mk ai statiunii
b) stabilirea importantei relative a fiecarui factor prin acordarea unei note de
la 1 la 10
c) determinarea nivelului calitativ al fiecarui factor si apoi cuantificarea
(marimea) acestuia
d) insumarea contributiilor fiecarui factor cu nivelul sau calitativ
e) insumarea contributiilor tuturor factorilor de marketing care trebuie sa dea
o valoare sub 500 puncte
- atractivitatea maxima se apropie de 500 puncte
- in practica atractivitatea unei statiuni montane depinde pe langa elementele
de atractie naturala si de echipamentele pe care le ofera si animatia ce asigura
turistilor participanti la sejururile montane
- in principal zonele montane amenajate sunt considerate cele care imbina o
buna accesibilitate pentru turistii cu o puternica atractivitate a elementelor naturale
de atractie precum si elementeleor de cazare, alimentatie, agreement.