In timpul lui Roman I in anul 1693 acesta se intitule domn a toata Moldova de la munte pana la mare semnificand unirea

tarii de sus cu tara de jos.

Formarea Dobrogei. Formatiuni prestatale in dobrogea. Teritoriul Dobrogei intre 681 coborarea bulgarilor in balcani si 971 face parte din primul tarat bulgar. Totusi arheologic identificam pentru secolul al X-lea formatiuni prestatale pe valea Carasului dar si o formatiune de tip Jupa condusa de un jupan Dimitrie (943) inscriptia de la basarabi, mulfatlar. In aceasi perioada o inscriptie de la Mircea Voda il aminteste pe jupan Gheorghe. Termenul de jupa este unul de origine slava,semnificand un teritoriu de intindere variabila condus de un lider local. In sursele bizantine Ana Comnena, fica lui Alexis I Comnenul, aminteste in lucrarea, Alexiada, 3 lideri din zona dobrogeana: Tatos, Seslav si Satza. Pe la 1230 incepe sa se formeze o asa-zisa tara a carvunei sau carvanei, pe locul fostei provincii bizantine Paristrion sau Palica si fratii sai Theodor si Dobrotici. Cei trei se implica in razboiul civil de la Constantinopol dintre Ioan al V-lea paleologul si Ioan al VI-lea Cantacuzino. Cu aceasta ocazie Dobrotici primeste titlul aulic de despot casatorindu-se cu fica generalului bizantin Ioan Apokaukos Dupa 1347 Dobrotici isi extinde stapanirea peste tot teritoriul Dobrogei de astazi care primeste numele sau. La moartea lui Dobrotici puterea este preluata de fiul sau Ivanco (1385-1388) care moare in luptele cu turcii condusi de Ali pasa Candarl, in acest context Mircea cel Batran ocupa Dobrogea care insa din 1418 va intra sub controlul otoman pn 1636. Formaiuni ale vlahilor sud-Dunreni, aratul Vlaho-Bulgar. Sursele Bizantine vorbesc de diferite vlahii rspndite n toi Balcanii cea mai rspndit fiind Megala Vlahia. Ana Comnena amintete de formaiunile lui Niculitza i Udika. n 1185 Vlahii din balcani se rscoal mpotriva autorittilor bizantine care i supra-taxau, iar fraii Petru i Asan, devin conductorii rscoalei. Ei sunt asasinai pe rnd, dar fratele lor mai mic, Ioni Kaloian (1197-1207) reuete s obin recunoaterea titlului regal din parte Romei ca i regel al Vlahilor i Bulgarilor, iar Vasile, arhiepiscopul Bulgariei este recunoscut ca i primat peste statul Vlaho-Bulgar. Dup 1241 statul Vlaho-Bulgar se bulgarizeaza tot mai mult, pe fondul ndeprtrii elementuli Vlah de la conducerea statului. Ulterior, dinastia Asnetilor este ndeprtat de dinastia imanizilor de origine human. Instituile centrale n spaiul romnesc secolele XIV-XVIII a. Domnia. Termenul provine de la latinescul dominus, cu sensul de stpn. Din punct de vedere al ierarhiei medievale domnul se gsea pe o treapt intermediar ntre un principe i un duce. n rile romne domnitorul s-a mai numit si gospodar i a avut atributul de AUTOCRATOR (singur stpnitor), Samogrje. Monarhia/domnia avea un caracter ereditarelectiv adic domnul putea fi ales din cadrul membrilor famililor domnitoare cu precizarea c acela trebuie s fi domnit anterior. n ara romneasc dinastia tradiional a fost cea a basarabilor, iar n moldova cea a muatinilor. Domnitorul era conductor din mila lui Dumnezeu i purta n faa numelui particula Io prescurtare de la Iohanes adic unsul lui Dumnezeu. nsemnele puterii domneti erau urmtoarele: coroana, ceptrul, spada, tronul i steagul de lupt. Din momentul n care presiunea otoman asupra domnitorului a fost tot mai puternic i acetea au fost numii de sultan, coroana, simbol al autoritii si independenei a fost nlocuit cu o cum de blan numit cuc. Din punct de vedere al

autoritii domnul avea dominium eminens(stpnire asupra ntregului pmnt) i putea sl cedeze oricui dorea dintre vasalii si n funcie de servicile aduse domnie. Domnitorul era comandantul armatei (Mare Voievod), judecator suprem, batea moned, emitea legi, numea mitropolitul i episcopii, emitea porunci, mandate, acora graierea, putea s declare rzboi, putea s ncheie pace consultndu-se doar cu sfatul domnesc. Din secolul al XVI-lea odat cu presiunea otoman, autoritatea domneasc ncepe s se degradeze pierzndu-i din autoritate pe plan extern, astfel ntre secolele XVI-XVIII, domnitorul este numit de sultan dupa ce boierii i exprim prerea, dar uneori putea s decid peste capul acestora. Din aceast cauz domnitorul se intitula n actele externe din mila preaputernicului preabiseag si a lui Dumezeu. Pe pla intern autoritatea domneasc nu este tirbit cu nimic, dar n plan extern domnul devine dependent de puterea otoman rezult o autonomie crescuta n raport cu nalta poart. Din secolul al XVIII-lea instituia domniei sufer i mai mult din partea imperiului otoman, domitorii fiind asimilai unor guvernatori otomani cu dou ltuiuri. Practic pn la 1281 instituia domniei a fost o anex extern aputerii imperiale turceti. b. Sfatul domnesc. Avea rolul consultativ pe lng domn. Iniial era format din boieri fr dregtorii adic jupan in ara romnneasc sau pani n Moldova. Din secolul al XV-lea sfatul domnesc se profesionalizeaz n sensul n care majoritari devin boierii cu dregtorii. Sfatul domnesc avea doar rol consultativ i de administrare a statului. Dregtorii erau recrutai din marea boierime cu precdere iar funcile erau cu mici diferene dintre Moldova i ara Romneasc cam acestea: banul olteniei era reprezentantul domniei n Olteniei i avea puteri sporite n acea zon. Portarul Sucevei- avea rolul de a-l pzii pe domn si capitala fiind apropiat ca putere de banul oltean. Marele vortnic era judectorul curii domneti i adeseori comanda armata marele vistiernic, avea n grije visteria domnului i a statului. Marele sptar- purta spada domnului i era comandantul cavaleriei. Marele stolnic avea n grija masa domnului. Marele paharnic avea in grija bautura domnului. Marele Ostelnic pazea patul domnului, era seful serviciului secret.