Facultatea de Stiinte Juridice ``Vasile Goldis``

Olimpismu
l modern
la nivel
modnial
an1
[Tastați rezumatul documentului aici. Rezumatul este în general o
sumarizare a conținutului documentului. Tastați rezumatul
documentului aici. Rezumatul este în general o sumarizare a Grupa II
conținutului documentului.]
 Olimpismul modern la nivel mondial.

Olimpismul este o filozofie a vietii, exaltand si combinand intr-un ansamblu

echilibratcalitatile corpului, vointei si spiritului. Asociind sportul culturii si
educatiei,Olimpismul se vrea creatorul unui stil de viata bazat pe bucuria aflata in
efort, pevaloarea educativa a bunului exemplu si a respectului fata de principiile
etice fundamentaleuniversale.

Scopul Olimpismului este de a pune sportul in slujba dezvoltarii armonioase a omului invederea
promovarii unei societati pasnice, preocupate de pastrarea demnitatii
umane. Miscarea Olimpica este actiunea concertata, organizata, universala si permanenta,exercit
ata sub autoritatea suprema a C.I.O., a tuturor indivizilor si entitatilor inspirate devalorile
Olimpismului.el se extinde pe cinci continente. Aceasta atinge punctul culminant cuocazia
reunirii sportivilor lumii la marele festival al sportului reprezentat de "jocurileOlimpice.

Olimpismul modern a fost conceput de catre Pierre de Coubertain, la intiativa caruia, in iunie , s-
a reunit Congresul International Atletic de la Paris. )unde s-a constituit Comitetul International
Olimpic Primele "Jocuri Olimpice " din epoca moderna au fost celebrate la Atena, in Grecia
1896, in 1914 a fost adoptat drapelul olimpic prezentat de Pierre de Coubertain la Congresul de
la Paris. Acesta se compune din cinci inele intersectate care simbolizeaza uniunea celor cinci
continente si intalnirea sportivilor din lumea intreaga la "Jocurile Olimpice. Primele "Jocuri
Olimpice dei arna au fost celebrate la Chamonix, in Franta, in 1924.

Jocurile Olimpice moderne s-au bazat pe vechea Olimpiada greacă, care

este documentată încă din 776 î.Hr. Timp de 1000 de ani, jocurile antice au
avut loc la Olympia în cinstea lui Zeus, regele zeilor din mitologia greacă.
Organizatorii, sportivii și spectatorii jocurilor de la Atena din 1896 ar fi cu
siguranță uimiţi de dezvoltarea mișcării olimpice de până atunci.

Numai în Jocurile de vară din 2012 desfăşurate la Londra au participat

10.768 sportivi (5.992 bărbați, 4.776 femei) din 204 de țări. Au avut loc un
total de 302 de evenimente în 26 de sporturi.

În comparație cu jocurile din 2012, cele din 1896 s-au desfăşurat cu siguranță
la o scară mai mică, dar nu mai puțin semnificativă. 241 sportivi reprezentând
țările lor s-au întâlnit pentru a concura în 43 de evenimentele din 9 sporturi:
Competiţii de Atletism, Ciclism, Scrimă, Golf, Tir, Înot, Tenis, Haltere şi Lupte.

Într-o epocă înaintea transportului aerian, 241 sportivi au călătorit spre Grecia
cu mijloace terestre şi maritime din 14 tari: Australia, Austria, Bulgaria, Chile,
Danemarca, Franţa, Germania, Marea Britanie, Grecia, Ungaria, Italia,
Suedia, Elveţia şi Statele Unite ale Americii.

Cu excepția maratonului, ceremoniile și evenimentele sportive au avut loc pe

stadionul atenian Panathinaiko (sau stadionul Panathenaic), în fața a 80.000
de spectatori.

Mulți oameni au împărtășit viziunea de a relansa Olimpiada în epoca

modernă. Încă din 1850, medicul britanic Dr. William Penny Brookes a pus în
scenă Jocurile Olimpice Wenlock - competiţii locale desfăşurate în micul oraș
englezesc Much Wenlock.

Aceste jocuri, la rândul lor, au influențat un tânăr francez aristocrat, atlet si

pedagog pe nume Pierre de Coubertin (1863 - 1937). Coubertin era interesat
de succesul culturii sportive a Angliei Victoriene, convins că atletismul
competitiv dezvoltă valori morale şi sociale precum camaraderia, un
sentiment de fair-play şi mândrie naţională, stimulând în acelaşi timp o
înfrăţire şi competitivitate paşnică între naţiuni.

La jocurile din 1896 şi 1900, doar participanţii care s-au clasat pe locurile
întâi şi doi au primit medalii. Evenimentele au avut loc pe terenul în aer liber
al stadionului sub soarele intens al Atenei. Casatul de pe locul întâi a primit o
medalie de argint, o ramură de măslin şi o diplomă de la Regele George al
Greciei.

Astăzi, fiecare țară gazdă îşi concepe un aspect propriu al medaliilor. Cu

toate acestea, medaliile pentru Jocurile de Vară trebuie să includă o
reprezentare a zeiţei Nike şi stadionul Panathenaic pe partea din spate a
medaliei.

Bibliografie:Wikipedia, Bela Karolyi & Nancy Ann Richardson, ,,Fără teamă − putere, pasiune,
politică în gimnastică”, Editura Olimp, Bucureşti, 1995 , Horia Alexandrescu, ,,Aur olimpic românesc”,

Editura Sport- Turism, Bucureşti,1980