Cuprins

Capitolul I. Sumar
1.1. Afacerea propusa
1.2. Initiatorii afacerii
1.3. Clientii vizati
1.4. Volumul estimat al pieţei şi evoluţia în viitor a acestuia
1.5. Finantarea afacerii
1.6. Principalele obiective ale firmei
1.7. Date de identificare ale firmei
Capitolul II. Descrierea initiatorilor
Capitolul III. Descrierea serviciului oferit
Capitolul IV. Descrierea pietei si a concurentei
4.1. Principalii clienti vizati
4.2. Concurenta
Capitolul V. Strategia de marketing propusa
5.1. Strategia de comunicare
5.2. Strategia de distributie si metodele de vanzare
Capitolul VI. Mobilizarea resurselor necesare
Capitolul VII. Organizarea-conducerea afacerii
Capitolul VIII. Ipoteze si riscuri
8.1. Tipuri de riscuri in antreprenoriatul de productie
8.2. Metode de reducere a riscului
Capitolul IX. Planul financiar

1
 Capitolul I - Sumar

1.1 Afacerea propusa

Afacerea propusă de firma SC EASYBOX SRL se bazează pe prestarea de servicii de depozitare de
tip self-storage. Întrucât în cele mai multe cazuri spaţiul este o adevărată problemă, un serviciu relativ nou
apărut în ţara noastră dar care are numeroşi adepti peste hotare o reprezintă depozitarea bunurilor personale
în locaţii aerisite, întreţinute, încălzite şi uscate, securizate condiţii care nu sunt specifice, în general,
subsolurilor caselor şi garajelor.
Principala ipoteză pe care se bazează această afacere este acee a că oricine îşi poate deschide o
afacere ce prestează un serviciu de depozitare. Nu este nevoie de absolvirea niciunui curs special de
calificare, nu necesită investiţii foarte mari iar planul de afaceri este relativ simplu. Un important avantaj
când vine vorba de această afacere este acela că în acest domeniu concurenţa este ca şi inexistentă.
Pentru început, compania va activa pe piaţa municipiului Bucureşti, urmând ca, în timp, ţinând cont de
receptivitate publicului ţintă, să se extindă şi în alte mari oraşe cum ar fi : Iaşi, Cluj, Timişoara, Constanţa,
Sibiu, Braşov.

1.2 Initiatorii afacerii

Cei doi iniţiatori ai firmei, Marin Alina Emilia şi Minicaru Adelina, ambele studente ale facultăţii de
Comerţ din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, anul II, posedă o serie de atuuri necesare în
demararea afacerii, cum ar fi: vârsta şi entuziasmul specific acesteia, studiile superioare, creativitatea,
rezistenţa la stress, inteligenta, perseverenţa. Singura limită a conducerii este că nici una dintre cele două nu
au experienţa necesară în afaceri.
Marin Alina Emilia va ocupa posturile de director general şi director comercial, ocupându-se de
buna funcţionare a firmei, de gestionarea resurselor şi încheierea contractelor de închiriere, iar Minicaru
Adelina va avea funcţia de director economic întrucât pentru ea mai important este prestigiul firmei şi
avansarea pe scara ierarhică decât obţinerea avantaje personale.

1.3 Clientii vizati

Ideea noastră este de a ne ocupa de tot ceea ce înseamnă depozitarea lucrurilor, obiectelor fără
utilitate imediată. Acesta este un foarte bun motiv pentru noi să credem în succesul planului nostru în
2
afacere, ţinând cont de faptul că este destul loc şi pentru noi pe piaţă. Prin intermediul produselor noastre ne
adresăm unui public larg, şi anume , orice persoană (fizică sau juridică) care necesită spaţiu de depozitare.
1.4 Volumul estimat al pieţei şi evoluţia în viitor a acestuia
În prezent piaţa acestui serviciu este aproape inexistentă şi acest lucru deoarece oamenii preferă să
utilizeze pentru depozitare locuri mai puţin folosite cum ar fi garajele, subsolurile blocurilor, subsolurile
caselor etc. Însă nevoile de spaţiu vor creşte în timp iar locurile deja existente vor deveni neîncăpătoare. De
asemenea nevoile secundare se vor diversifica iar nevoia de confort de exemplu va deveni mai importantă.
Deci, pe viitor, estimăm o puternică dezvoltare a acestui serviciu care, după cum am precizat, este foarte
popular în rândul ţărilor UE.

1.5 Finantarea afacerii

Capitalul de pornire al firmei este de 100 000 euro, proprietarii contribuind fiecare cu 50 000 euro.
Aceşti bani vor fi folosiţi pentru: achiziţionarea boxelor unde clienţii îşi vor depozita lucrurile (100 de boxe
de 2 x 2 m, dispuse pe două nivele, 56 de boxe de 3 x 3 m şi 25 de boxe de 4 x 5 m ) achiziţionare materiale
de ambalat (cutii, carton ondulat, huse, benzi adezive, etichete, folii de plastic cu bule pentru ambalarea
veselei etc.,) personal ,chirie, publicitate, transport, amortisment.

1.6. Principalele obiective ale firmei

Obiectivele noastre pe termen scurt sunt:
 Castigarea unei bune reputatii prin intermediul calitatii serviciilor oferite de noi;
 Crearea unor servicii variate, ccare sa stisfaca necesitatile de depozitare ale tuturor
categoriilor de varsta;
 Incercari de recuperare a investitiei facute.
Obiective pe termen lung:
 Castigarea unui procent pe piata;
 Diferentierea fata de concurentii potentiali;
 Fidelizarea clientilor printr-o buna comunicare sii intelegere, astfel incat sa le satisfacem
nevoile si preferintele.

Pentru atingerea obiectivelor stabilite vom folosi o campanie publicitara prin care ne vom anunta
oferta promotionala.

3
1.7 Date de identificare ale firmei
Numele firmei
Cod unic de inregistrare
Forma juridica de constituire
Activitatea principala a societatii
Natura capitalului social
Valoarea capitalului
Adresa, telefon, fax, e-mail
Persoana de contact
Conturi bancare deschise
S.C. EASYBOX S.R.L.
R 458765
Societate cu Raspundere Limitata
Prestarea de servicii
Integral privat roman
100 000 euro
Bd. Energeticienilor nr 78
Telefon: 021 45 85 261
Fax: 021 45 85 262
E-mail:easybox@yahoo.con
Marin Alina Emilia – Director General
Minicaru Adelina – Director Economic
Raiffeisen – Sucursala Piata Romana nr 9
Raiffeisen – Sucursala Piata Unirii
4
 Capitolul II – Descrierea iniţiatorilor

În momentul în care demarezi o afacere relativ nouă pe piaţă prima întrebare pe care trebuie să ţi-o
adresezi este :”Oare am apritudinile necesare pentru acest lucru?”. Pentru că succesul unei afaceri nu ţine
numai de condiţiile pieţei sau de preţul impus, ci depinde în mare măsură şi de calităţile individuale a
fiecărui întreprinzător în parte. Iniţiatorul unei afaceri este cel care analizează riscurile, şi, în cazul uni
faliment, este cel care suportă în cea mai mare măsură pierderile.
Iniţiatorii afacerii sunt de asemenea şi managerii întreprinderii. Astfel, echipa manageriala este
formată din 2 membri. Ambii sunt studenţi în cadrul Facultăţii de Comerţ a Academiei de Studii Economice,
fapt ce denotă cunoştinţe dobândite în domeniul comerţului. Componentele echipei au studii în domeniul
managementului, marketingului, antreprenoriatului, fapt ce le ajută foarte mult în demararea şi conducerea
acestei afaceri. Este o echipă tânără, deschisă la noi şi care caută mereu idei inovatoare pentru a le pune în
aplicare, asumându-şi riscuri şi fiind conştiente de posibilitatea pierderilor. Echipa este una solidară, pentru
care cea mai eficientă metodă de bună desfăşurare a activităţilor o reprezintă comunicarea şi lucrul în
echipă. Fiecare are dreptul la propria opinie, alegându-se cele mai bune idei care vor fi aplicate în cadrul
unor şedinţe. În continuare vom prezenta funcţiile pe care le vor ocupa iniţiatoarele, corespunzător calităţilor
individuale ale acestora.
Iniţiatorii acestei afaceri sunt Marin Alina Emilia şi Minicaru Adelina. Fiecare are o serie de
trăsături de caracter care se completează reciproc.
Marin Alina Emilia , directorul general şi comercial în cadrul societăţii, este o persoană optimistă şi
veselă dar care are abilitatea de a trata cu seriozitate maximă eventualele situaţii limită apărute. Este corectă
şi meticuloasă, fapt care o face potrivită pentru luarea deciziilor cele mai importante în firmă. Este, de
asemenea, o persoană deschisă şi comunicativă, cu impact asupra oamenilor, care ştie cum să aplaneze
conflictele apărute. Este, de asemenea, capabilă să îşi recunoască eventualele greşeli şi să le depăşească fără
probleme.
Minicaru Adelina, directorul economic al firmei, are ca şi principală responsabilitate gestionarea
resurselor financiare ale firmei. Fiind foarte realistă, nu se lasă influenţată de eventualele conjuncturi
nefavorabile ce apar pe parcurs, fiind capabilă să ia cele mai bune decizii în situaţii de criză şi să adopte cele
mai bune politici economice. Sarcina i se potriveşte deoarece este o persoană foarte echilibrată atunci când
este vorba de cheltuieli. De asemenea are capacitatea de a intuit cheltuielile ce ar trebui făcute, precum şi o
capacitate decizională ce îi permite gestionarea corectă a resurselor financiare existente. Este o fire

5
raţională, cu o gândire logică, interesată de obţinerea unor profituri ce pot fi investite ulterior pentru
dezvoltarea firmei.
Câteva dintre trăsăturile comune ale celor doi iniţiatori sunt : simţul practic, inteligenţa,
dinamismul şi entuziasmul specific vârstei. Nu au experienţă în domeniul afacerilor în shimb posedă un
impresionant bagaj de cunoştinţe teoretice, pe care, o data demarată afacerea, le va fi foarte uşor să le pună
în practică. Sunt hotărâţi să reuşească, indiferent care ar fi sacrificiile şi riscurile la care se vor supune.

6
 Capitolul III – Descrierea serviciului oferit

Firma SC EASYBOX SRL propune introducerea pe piaţă a unui nou tip de servicii şi anume acela a
depozitării de tip “self-storage”. După cum sugerează şi numele firmei (“easy”=usor ; “box”=cutie), orice
persoană care are nevoie de spaţiu suplimentar va putea închiria o asemenea boxă în firma noastră.
Firma noastră are ca scop uşurarea cu adevărat a vieţii clienţilor săi. Ea este deschisă 24 de ore din
24, şapte zile pe săptămâna. La intrare se va găsi biroul, unde sunt expuse diferitele modele de boxe
disponibile, cu dimensiuni care satisfac orice necesităţi.
Persoana care doreşte să închirieze va putea să îşi aleagă pe loc mărimea boxei de care are nevoie. În
momentul în care se decide, este servită pe loc. Recepţionerul preia datele sale de identificare şi numărul
cărţii de credit, apoi clientul semnează un contract de închiriere şi poate să se deplaseze imediat la etajul
unde se află boxa sa, pentru a-şi depozita lucrurile. De asemenea, el poate reveni oricând pentru a-şi lua
lucrurile înapoi. Fără să fie nevoie să stabilească în prealabil o întâlnire şi fără să i se pună vreo întrebare.
Trebuie doar ca, din motive de securitate, să-şi demonstreze identitatea la intrare, pentru a se evită accesul
persoanelor neautorizate la boxe.
Afacerea se află încă în stadiul de proiect dar, cu ajutorul unui plan de afaceri bine pus la punct,
demararea ei este o chestiune de timp.
Pentru demararea afacerii este necesară stabilirea unor amănunte esenţiale, de care depinde reuşita
şi profitabilitatea ei.

a) AMPLASAREA
Amplasarea sediului firmei se va face în Bucureşti, pe Bd. Energeticienilor nr 78. Am ales această
locaţie întrucât este vorba de o arteră intens circulată iar firma va profita şi de notorietatea unor vecini ca
Mr. Bricolage sau hypermarketul Real.
b) SUPRAFAŢA DEPOZITLUI
Am optat pentru un depozit cu o suprafaţă de 1500 mp din care 1200 mp sunt ocupaţi de boxe. 100
de boxe de 2 x 2 m, dispuse pe două nivele, 55 de boxe de 3 x 3 m şi 25 de boxe de 4 x 5 m. Datorită
faptului că boxele mici sunt suprapuse, suprafaţa reală de închiriat este de cca 1.400 mp.
c) ÎNCĂLZIREA LOCAŢIEI
Localul trebuie să fie bine aerisit şi uscat şi echipat cu un sistem de încălzire care să asigure
temperaturi de cel puţin 10ºC în timpul iernii. Ferestrele nu sunt necesare aşa că au fost acoperite, în special
din motive de securitate.
7
 d) UTILIZAREA OPTIMĂ A SPAŢIULUI
Cea mai mare parte a suprafeţei disponibile va fi destinată amplasării boxelor clienţilor. Boxele vor
fi construite din pereţi de tablă montaţi pe o armătură metalică şi vor fi acoperite cu placaj.
Boxele mici vor fi suprapuse. Astfel, boxa de jos este direct accesibilă, iar cea de sus - prin
intermediul unei scări mobile, pe care clientul o poate deplasa pe role, lateral. Evident că depozitarea
bunurilor într-o boxă situată la înălţime este mult mai dificilă, ca urmare aceste boxe vor fi oferite la un preţ
mult mai scăzut decât cele de la nivelul solului. Pe fiecare etaj vor fi amenajate culoare prin alinierea
boxelor, pe o parte şi cealaltă.

e) AMENAJAREA SPAŢIULUI DE RECEPŢIE

La intrarea în depozit se va amenaja un birou cu suprafaţa de 30 mp. Aici vor avea loc întâlnirile cu
clienţii şi de aici va fi coordonată întreaga activitate. Un alt spaţiu, cam de aceleaşi dimensiuni, va fi destinat
comerţului cu materiale de ambalat: cutii, carton ondulat, huse, benzi adezive, etichete, folii de plastic cu
bule pentru ambalarea veselei etc. Acest comerţ este o activitate conexă, care poate spori cifra de afaceri cu
30%. Important este că toţi utilizatorii depozitului vor fi obligaţi sa treacă prin acest spatiu de receptie.
Biroul va fi separat de culoarul de acces printr-un perete de sticlă, iar în interiorul acestuia (al
biroului) va exista panoul de comandă a uşilor de intrare în depozit. Raţiunea pentru o astfel de amenajare o
constituie asigurarea securităţii incintei: nimeni nu trebuie să poată intra fără să fie văzut.
f) BOXELE MODEL
La intrarea în depozit vor fi expuse modele din fiecare tip de boxă oferit, pentru ca potenţialii clienţi
să le poată vedea. Cel mai adesea, clienţii n-au nici cea mai mică idee despre dimensiunile şi capacitatea
unui container. Indicarea dimensiunilor acestora în pliantele de reclamă nu este suficientă, pentru că nu toţi
oamenii pot aprecia corect mărimea acestora doar din cote. Clienţii vor fi sfătuiţi cu privire la alegerea boxei
potrivite pentru necesităţile lor.
Depozitul va include şi diferite utilaje pentru transportul bunurilor clienţilor. Pentru obiectele mari
se va achiziţiona un cărucior (cu care se pot manipula şi containerele mai mici), care poate fi tip liză, pentru
obiecte de până la 200 kg, sau tip platformă, care pot transporta până la 500 kg. Bugetul alocat achiziţionării
acestor utilaje este de cca 4.000 de euro.
g) RISCURILE DE EFRACŢIE
Securitatea boxelor este extrem de importantă, de aceea montarea unui sistem de alarmă a fost un
amănunt necesar. Un sistem de supraveghere video a incintei depozitului este, de asemenea necesar, cu

8
camere amplasate la punctul de încărcare, la intrarea în lift şi în toate punctele de trafic intens din depozit
(intersecţiile între culoare). Monitoarele de urmărire vor fi instalate în biroul directorului general.
Investiţia pentru echipamentul de securitate se ridică la o sumă cuprinsă între 5.000 şi 15.000 de
euro.
h) CONTRACTUL DE ÎNCHIRIERE
Cu fiecare client va fi încheiat un contract de închiriere, prin care acesta să accepte condiţiile
impuse de firma. Se va solicita plata în avans pentru primele trei luni şi, ulterior, trimestrial. Durata minimă
de închiriere va fi de 3 luni. Plata se va face în numerar sau cu o carte de credit. Fiecare boxă va fi
numerotată (similar caselor de pe o stradă). Identificarea poate sa fie facilitată şi prin utilizarea de culori
diferite pentru portile boxelor. Pentru a nu aparea probleme cu cheile pierdute ale lacatelor sau cu cele
nerestituite la încheierea contractului, lacătele vor fi achiziţionate de către clienţi (chiar de la magazinul
depozitului).
f) PERSONALUL
Trei salariaţi part-time sunt suficientiAcestia vor fi remuneraţi la oră. Nu este nevoie de cunoştinţe
specifice, dar colaboratorii trebuie să fie capabili să prezinte serviciile oferite într-o manieră convingătoare,
să aibă o personalitate plăcută şi să fie apţi să consilieze un client într-o situaţie mai specială. În general,
clienţii îşi vor încărca şi descărcă singuri bunurile, dar, dacă este nevoie, personalul trebuie să le poată da o
mână de ajutor. Ei se vor ocupa şi de securitate, controlând intrările şi ieşirile, de aceea trebuie să inspire
încredere.
g) SITUAŢIA JURIDICĂ
Se va încheia o poliţă de asigurare care să acopere răspunderea civilă, incendiile, dar şi eventualele
spargeri.
În contractele de închiriere încheiate cu clienţii vor fi prevăzute clauze care să-i oblige pe aceştia să
nu depoziteze articole cu grad mare de risc. Contractul trebuie să excludă de la depozitare următoarele tipuri
de produse: animale vii, alimente, lichide, materiale explozive, arme, combustibili sau materiale uşor
inflamabile, plante, flori în ghivece.
De asemenea, va exista o clauza care să permită numai stocarea motoarelor cu ardere internă ale
căror rezervoare de combustibil au fost complet golite în prealabil. De asemenea, frigiderele şi
congelatoarele trebuie să fie admise la depozitare doar în condiţiile în care uşile rămân deschise. Un alt
aspect important: va exista un articol prin care clientul să-şi declare dreptul de proprietate asupra bunurilor
depozitate. În acest mod se evită ca proprietarul depozitului să fie considerat complice în cazul în care

9
clienţii vor depozita în boxe bunuri provenite din furt. Banii, aurul, bijuteriile, colecţiile de timbre, pietrele
preţioase nu-şi au locul într-un depozit self-storage, ci într-o casetă de valori, la bancă.
În ceea ce priveşte poliţa de asigurare, modelul american este cel mai potrivit: asigurarea obiectelor
depozitate este sarcina clientului. Acest lucru va fi prevăzut în contractul încheiat cu acesta, pentru a evita
eventualele reclamaţii ulterioare. Majoritatea contractelor de asigurare semnate de clienţi pentru
proprietăţile lor include o clauza de asigurare a bunurilor sustrase prin efracţie, chiar dacă aceste bunuri sunt
la un moment dat depozitate în altă parte (respectiv în depozit). Cum s-a precizat mai sus, este necesară
asigurarea în caz de incendiu, intemperii, inundaţii, intrare prin efracţie, vandalism. Nu va fi uitată
responsabilitatea civilă (care acoperă cazurile de rănire a unui client în timp ce se află în incintă depozitului)

ÎNCASĂRI ŞI COSTURI ESTIMATE

Venituri
Chiria boxelor (85% x 1.400 mp x 12 €/mp)…………..……14.280 €
Vanzarea articolelor pentru mutari………………………..….6.400 €
 Total                                                                               20.680 €

Cheltuieli

Achizitionare articole pentru mutari (50%)..…….……….…..3.200 €

Personal (125 h x 12 €/h)………………………………….….1.500 €
Chirie platita (5 €/mp x 1.500 mp, inclusiv incalzirea)….…...7.500 €
Publicitate……………………………………………….……..1000 €
Telefon……………………………………………………….…200 €
Transport………………………………………………….…….600 €
Amortisment *………………………………………………..1.130 €
Diverse(mobilier, asigurari)…………………………….…….1.400 €
Total                                                                                        16.530 €

Profit brut **                                                                 4.150 €

10
 Capitolul IV - Descrierea pieţei şi a concurenţei

4.1 Principalii clienti vizati

Piaţa pe care ne desfăşurăm activitatea este una în creştere şi ţinând cont de faptul că cererea este de
asemenea în creştere, suntem foarte încrezătoare că tendinţa este ascendentă.Fiind noi apăruţi pe piaţă în
acest domeniu cu servicii de depozitare de tip self - storage, scopul nostru este să câştigăm cât mai mulţi
clienţi. Calitatea asigurată de firmă este la cele mai înalte standarde.Un factor important de precizat în
evoluţia existenţei firmei este acela că societatea se ghidează în permanenţă după cerinţele pieţei. De
asemenea preţurile practicate vor fi raportate şi la preţurile concurenţei.
Pentru păstrarea şi lărgirea poziţiei pe piaţă întreprinderea va adopta o strategie îndreptată spre:
- ridicarea calităţii serviciilor;
- ridicarea nivelului de servire post-închiriere;
- stabilirea unui preţ convenabil pentru toate categoriile sociale.
Clienţii potenţiali ai întreprinderii sunt persoanele de toate vârstele, începând cu adolescenţii de
peste 18 ani, până la oamenii în vârstă. De asemenea, ne adresăm atât persoanelor fizice cât şi
juridice.Pentru a-i determina pe clienţi să apeleze la serviciile întreprinderii, conducerea va pune accentul, în
primul rând, pe calitatea deosebită a serviciilor prestate, preţul convenabil, amabilitatea la îndeplinirea
comenzii, noutatea serviciului

4.2 Concurenta
Pe piaţă, concurenţă este reprezentată de o serie de alte firme care activează în domeniu, dar care nu
constituie o ameninţare reală pentru firma noastră deoarece, necesităţile pieţei sunt cu mult mai mari decât
oferta actuală. De asemenea gama serviciilor oferite de noi este în mare parte diferită decât cea oferită de
alte firme.
În general, în ţările Uniunii Europene, un asemenea serviciu de depozitare este oferit de firmele specializate
în mutări de mobilier. Dar a apela la aceste firme pentru depozitarea unor bunuri presupune câteva
dezavantaje majore:
1. Orarul de funcţionare
Deoarece majoritatea depozitelor funcţionează că activitate secundară în cadrul firmelor de mutări,
programul lor de funcţionare este identic cu al acestora, ceea ce înseamnă de luni până vineri, în intervalul
8.00-17.00. În afară acestui program, accesul la spaţiul de depozitare este imposibil.
2. Sistemul de rezervare
11
 Dacă un client doreşte să depoziteze ceva, este necesar să contacteze firma cu cel puţin doua zile inainte si
sa precizeze data exacta la care doreste sa faca depozitarea. Iar  la recuperarea lucrurilor deja depozitate
trebuie să procedeze la fel.
3. Manipularea dificilă
Majoritatea societăţilor de acest tip oferă ca spaţiu containere de lemn. Acestea sunt stocate pe trei etaje, în
rafturi suprapuse. Este imposibil de ajuns la containerele din partea superioară fără un ajutor din exterior.
Un angajat al depozitului trebuie să coboare mai întâi cutia cu ajutorul unui elevator şi această operaţie este
taxată separat.
Noi vom demonstra că lucrurile pot sta şi altfel. În domeniul numit “self-storage” (adică autodepozitare),
procesul este la fel de simplu ca utilizarea unei cutii de bagaje din gară.
Pentru început frecvenţa serviciilor cerute va fi mică, aceasta din urmă majorându-se odată cu afirmarea pe
piaţă. De asemenea frecvenţa închirierii spaţiilor se va deosebi de la o perioadă a anului la alta, fiind mai
mică în perioadă de vară, apoi marindu-se iarna.
Preţurile la serviciile oferite vor fi constituite din elementele proprii lor, reieşind din chirii şi din alte
cheltuieli de întreţinere a spaţiului.
În România, firma noastră se confruntă cu o misiune de pionierat. Poate şi datorită faptului că
românii, în general, nu au încredere să-şi depoziteze lucrurile personale în alte spaţii decât cel propriu, fapt
datorat multitudinii de lacune existente în sistemul românesc legislativ şi organizaţional, Deci unul dintre
cele mai importante obiective ale firmei noastre este de a dobândi încrederea clienţilor noştri. Deviza
noastră ” La noi ca la tine acasa”
Faptul că pentru demararea afacerii nu este necesară experienţă în domeniu poate constitui un
dezavantaj. Din păcate, o data afacerea demarată, imitarea ei va fi tot mai accesibilă. Totuşi sperăm că până
când întreprinzătorii se vor avânta pe această piaţă încă neexplorată, firma noastră să fi dobândit deja un
anumit prestigiu pe piaţă iar clienţii să pună pret pe calitate şi nu pe cantitate.

      

12
 Capitolul V - Strategia de marketing propusa

Întreprinderea va activa în cadrul şi sub influienţa mediului din care face parte. Deoarece el apare
ca o sumă de ,,opurtunităţi şi obstacole”, rezultă că performanţele firmei vor depinde, pe de o parte, de
măsura cunoaşterii fizionomiei şi mecanismului său de funcţionare, iar pe de altă parte, de capacitatea şi
perceperea sa de a fructifica opurtunităţile şi de a se adapta continuu funcţionării sale.
Caracteristica esenţială a mediului de marketing al întreprinderii constă în caracterul său deosebit de
dinamic, de aceea, evaluarea cît mai corectă a evoluţiei lui determină întreaga activitate de marketing şi
performanţele firmei.
Astfel noi am identificat cateva amenintari si oportunitati ale mediului care trebuie sa le luam in considerare
pentru intocmirea corecta a stategiei de marketing.
Amenintari:
Neincrederea clientilor privind calitatea serviciilor
Din cauza lipsei spatiului, exista posibilitatea sa nu facem fata cererii
Dificultatea de a penetra pe piata ca firma nou infiintata

Oportunitati
Aducerea pe piata a unui serviciu inovator;
Exploatarea unui sector nesaturat;
Existenta unei forte de munca ieftine ( din domeniul intretinerii spatiilor)
Gama variata de servicii (si produse –boxe) astfel incat fiecare segment de varsta sa fie satisfacut
Inexistenta unei concurente puternice;

Pentru atingerea unui nivel competitiv v-om elabora strategii care ne vor spori numarul de contracte
de inchiriere :
strategia penetrării pieţei, implementată prin mărirea eforturilor de promovare şi reclamă,
strategia dezvoltării pieţei, o vom obţine prin introducerea produselor existente pe noi pieţe,
strategia dezvoltării produsului, determinată prin suplimentarea produselor de pe pieţele
existente, aceste produse v-or constitui modificări existente sau inovaţii, în dependenţă de
evoluţia preferinţelor clienţilor.

13
 În scopul maximizării impactului produselor asupra consumatorului vom elabora şi implementa
strategii de produs acestea v-or fi determinate de:
caracteristica produsului oferit, aspectul exterior, calitate, design,
ambalarea şi eticheta, care va fi bine gîndită având ca scop atragerea cumpărătorilor
gama variată de produse, punând un mare accent pe inovaţie.

5.1. Strategia de comunicare

SC EASYBOX S.R.L. este o firmă care acordă o importanţă deosebită clienţilor săi, în particular,
precum şi necesităţilor pieţei în general. De aceea departamentul de Marketing din cadrul societăţii joacă un
rol hotărâtor în evoluţia economică a acesteia.
Serviciul oferit de firmă fiind unul final, va fi oferit pe piata consumatorului şi este orientat persoanelor de
toate vârstele.
Piaţa aleasă de întreprindere este o piaţă în creştere. In viitorul apropiat, dacă veniturile de la activitate vor
spori, se aşteaptă deschiderea a noi filiale în alte orase importante ale tarii, cum ar fi: Cluj, Iaşi, Timişoara si
in primul rand Bucuresti.
Pentru păstrarea şi lărgirea poziţiei pe piaţă întreprinderea va adopta o strategie îndreptată spre:
- ridicarea calităţii serviciilor;
- lărgirea gamei de servicii;
- stabilirea unui preţ convenabil pentru toate categoriile sociale.
Clienţii potenţiali ai întreprinderii sunt persoanele de toate vârstele, începând cu copiii de la 18 ani până la
oamenii în vârstă. Totuşi piaţa ţintă a întreprinderii constituie persoanele vârsta cărora este între 20-40 ani.
Pentru ai determina pe clienţii să apeleze la serviciile oferite de întreprindere, conducerea va pune accentul,
în primul rând, pe calitatea deosebită a acestora, preţul convenabil, amabilitatea la îndeplinirea cererii,
noutatea serviciului
Pentru început cererea serviciului va fi mică, aceasta din urmă majorându-se odată cu afirmarea pe piaţa.
După ce spatiile au fost inchiriate la comanda clientului, în obligaţiile firmei intră siguranta spatiului si a
depozitului facut de client. Intrarea in posesia spatiului se face imediat. Clienţilor care solicita un spatiu mai
mare de un anumit numar de mp stabilit , li se va acorda un mic cadou.
Prin combinaţia preţ-calitate, serviciu-noutate sperăm să cucerim un segment mai mare de piaţă.
Odată cu lărgirea activităţii şi pieţei de desfacere, se preconizează deschiderea mai multor sedii similare.

14
Politica promoţională are scopul de a urmări nu numai promovarea produsului, ci si să-l convingă şi să-l
îndrumeze pe consumator spre satisfacerea nevoilor sale raţionale. Această politică trebuie să stimuleze, să
dezvolte şi să orienteze nevoile consumatorilor.
EASYBOX S.A. îşi propune să practice ca tehnici publicitare:
Catalogul firmei cu toate produsele ce pot fi comercializate
Reclama radio pe posturi cu audienţă ridicată
Publicitatea pe INTERNET
Publicitatea în ziare de mare tiraj şi în alte publicaţii
Publicitatea este un mijloc de comunicare în masă, cu caracter exclusiv comercial, care îmbină
procesul de informare cu cel de convingere. Partea de bază a publicităţii este reclama ce este un mijloc de
stimulare în politica promoţională.
Reclama este o tehnică de comunicare, utilizată în politica promoţională. Ea include ansamblul
acţiunilor ce au drept scop prezentarea unui mesaj contra plată de către un agent economic

Tabel 3. Cheltuieli pentru promovarea serviciilor:

Ch. pt. promovarea serviciilor pe categorii de ch. ( €) Anul 1 Anul 2 Anul 3
Catalogul firmei cu produsele comercializate 500 500 1000
Reclame radio pe posturi cu audienta ridicata 200 200 500
Publicitate pe internet 100 100 300
Publicitate in ziare de mare tiraj si in alte publicatii 200 200 300
TOTAL CHELTUIELI 1000 1000 2100

5.2. Strategia de inchiriere

S.C. EASYBOX S.R.L. este o firmă care acordă o importanţă deosebită clienţilor săi, în particular,
precum şi necesităţilor pieţei în general. De aceea departamentul de Marketing din cadrul societăţii joacă un
rol hotărâtor în evoluţia economică a acesteia.
Segmentul de piaţă căruia i se adresează oferta noastră este foarte larg, deoarece oricine are nevoie
de spatiu de depozitare, in special pentru bunurile personale care de multe ori depasesc spatiul liber sau
aglomereaza inestetic locuinta personala.
Pe piaţă, concurenţa este practice inexistenta ceea ce reprezinta un avantaj imens pentru desfacerea
unei astfel de afacere, in conditiile in care necesitatile pietei sunt foarte mari. De asemenea gama serviciilor
oferite de noi este în mare parte diferită de cea oferită de alte firme.
In ceea ce priveste politica de pret, acesta va depinde de : factorii interni care sunt – costul, marja de
profit stabilită şi factorii externi - cererea, concurenţa, preţul pe care clienţii sunt dispuşi să-l plătească.
15
 Indiferent de gradul de unicitate al produsului, preţul său trebuie să fie acceptabil pentru clienţii
potenţiali ai firmei.
Scopul esenţial în stabilirea preţurilor îl constituie descoperirea acelei combinaţii de costuri privind
preţul de vânzare şi volumul vânzărilor care va acoperi costurile variabile ale realizării unui produs şi va
contribui la acoperirea costurilor fixe şi la obţinerea unui profit.
Politica preţurilor se refera la faptul ca la inchirierea unui spatiu se plateste integral chiria pe o luna.
De asemenea la inchirierea a trei containere se va oferi o reducere de 15% din valoarea totala a chirii pe
prima luna.
Reclama produselor va fi efectuată prin intermediul reţelei mass-media si al catalogului propriu .
În cadrul mixului de marketing produsul ocupa locul central, deoarece el este cel ce satisface direct
cerinţele de consum şi prin vănzarea lui se realizează legătura cu piaţa şi eficienţa economică a firmelor.
Scopul esenţial al politicii de produs îl constituie crearea de bunuri care să corespundă cerinţelor,
preferinţelor consumatorilor şi să asigure un profit pe toată durata de viaţă a lor. Realizarea acestui obiectiv
presupune abordarea produsului din perspectiva de marketing.
Componentele principale ce definesc un produs în viziunea marketingului sunt: componentele
corporale, ,acorporale, comunicaţiile privind produsul, imaginea produsului.
Componentele acorporale devin tot mai frecvent elemente hotărîtoare ale deciziei de cumpărare a
produsului, de aceea oferind spatii de depozitare vom pune un mare accent pe componentele acorporale,
care sunt determinate de‫ ׃‬mărimea solicitată, designul şi stilul, calitatea şi aspectul spatiului, etc.

Capitolul VI – Mobilizarea resurselor necesare

Pentru a activa, organizaţia are nevoie de resurse, aceste resurse sunt: materiale, financiare, şi
resurse umane.

16
 Resursele materiale necesare deschiderii acestei afaceri sunt: un spatiu gol de aproximativ 1500 de
mp, care il vom compartimenta si vom forma 400 de boxe de depozitare de diferite marimi; pentru acestea
avem nevoie ca materie prima, de armatura metalica care va fi folosita drept suport pentru containere, pereti
de tabla care vor fi montati in asa fel in cat sa se cardul boxelor, si placaj din lemn pentru acoperirea
acestora. De asemenea vom achizitona si 5 utilaje de transport, 3 carucioare de tip liza cu care se pot
transporta si containerele mai mici, pentru bunuri de pana la 200 de kg, si de asemenea 2 carucioare de tip
platforma pentru bunurile cu o greutate de pana in 500 kg.
Ne-am propus ca produsele noastre sa fie prezente in magazinele mari din toata tara, prin intermediul
cataloagelor care vor cuprinde toata gama noastra de produse. Firma noastra va produce pe baza comenzii
facute de clienti in urma obtinerii informatiilor despre produse din catalog. Astfel, evitam pierderile,
deoarece producem exact cat se cere.
In ceea ce priveste resursele umane, persoanele angajate part-time vor fi remunerate la ora. Salariul
mediu este de 12-15 $. Nu este nevoie de cunostinte specifice, dar colaboratorii trebuie sa fie capabili sa
prezinte serviciile oferite intr-o maniera convingatoare, sa aiba o personalitate placuta si sa fie apti sa
consilieze un client intr-o situatie mai speciala. In general, clientii isi incarca si descarca singuri bunurile,
dar, daca este nevoie, personalul trebuie sa le poata da o mana de ajutor. Ce e bine de avut in vedere la
alegerea colaboratorilor este ca ei sa degaje o anumita autoritate – ei se vor ocupa si de securitate,
controland intrarile si iesirile, de aceea trebuie sa inspire incredere.
In legatura cu resursele financiare preconizam ca pentru inceput avem nevoie de urmatoarele sume:
7500€ pentru spatial inchiriat; 4000€ pentru achizitionarea utilajelor necesare transportului de bunuri in
containere; 1500€ pentru obţinerea acreditărilor din partea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, 2500
RON capital social pentru inregistrarea la Registrul Comertului si 1000€ pentru conceperea de modalităţi
publicitare , sume care se vor scadea din capitalul investit.

Capitolul VII – Organizarea – conducerea afacerii

Managementul firmei noastre îşi propune a fi unul participativ, cu implicarea directă a personalului.

17
Firma va fi condusă de cei doi asociaţi, in egala masura, fiecare ocupandu-se de o alta latura a afacerii.
Asociaţii vor coordona întreaga activitate, se vor ocupa direct de problemele de aprovizionare, producţie şi
desfacere, de asemenea vor angaja şi controla personalul.
Procesul de comparimentare a spatiului, mai exact de formarea containelor va fi realizat de o echipa
specializata .
Salariul personalului va fi alcătuit din salariu variabil in functie de numarul de ore lucrate. Astfel, acestia
vor fi remunerate cu 12-15 $ pe ora . Salariul asociatilor este unul variabil pentru inceput si stabilindu-se in
cadrul unei sedinte in functie de nivelul profitului obtinut, urmand ca dupa consolidarea afacerii acesta sa
devina un cost fix. Cu fiecare angajat va fi încheiat un contract de muncă individual.
Avand in vedere ca initatoarele acestei afaceri sunt studente in cadrul Facultatii de Comert, au
cunostiinte in domenii ca management, marketing, antreprenoriat, contabilitate, putem afirma ca cerintele de
educatie sunt indeplinite.
Din punct de vedere al experientei, membrii echipei manageriale au lucrat la diferite firme de
promovare, si astfel au acumulat experienta in domeniul relatiilor cu clientii si a promovarii produselor. Prin
aceste promotii, nivelul teoretic de cunostiintelor a fost adancit in sfera marketingului. Nivelul de pregatire
al componentelor echipei se reflecta si in situatia scolara.
Structura organizatorica aleasă pentru afacerea preconizata este structura de tip funţională.
Aceasta se caracterizează: compartimentarea se face pe baza omogenitatii activităţilor (sarcinilor) ce sunt
îndeplinite în cadrul unei categorii de posturi cu utilizarea unor tehnologii sau calificări înrudite. Activitătile
sunt grupate în funcţii, cum sunt producţia, marketingul, finanţe, personal, care apoi sunt subdivizate pe
acelas principiu. Spre exemplu, compartimentul marketing poate fi subdivizat pentru vanzări, publicitate şi
cercetări de marketing.
Structura este caracteristică organizaţiilor mici şi mijlocii, dar este preferată şi de organizaţiile mari
care operează într-un mediu stabil sau care sunt concentrate asupra unui număr redus de produse sau
segmente strategice, în care avantajul competiţoinal se bazează pe specializarea funcţională.
Avantaje în utilizarea unei astfel de structuri:
- contact direct cu toate compartimentele
– mecanisme de control simple
– responsabilitaţi clare
– eficienţă prin specializarea
– decizie strategica centralizată
– minimizarea suprapunerilor funcţionale

18
– concurenţă a obiectivelor.

Capitolul VIII - Ipoteze si riscuri

8.1 Tipuri de riscuri în antreprenoriatul de producţie

19
 Riscurile de producţie sunt acele riscuri care apar în procesul cercetărilor ştiinţifice şi de proiectare, de
producere, aprovizionare şi de deservire postvânzare.

I. Riscurile cercetărilor ştiinţifice şi de proiectare sunt cauzate de faptul că există permanent

probabilitatea ca rezultatele acestor lucrări să nu corespundă celor scontate (planificate din timp), ceea ce
generează pierderi.
II. Riscurile nesolicitării producţiei fabricate - apar ca rezultat al refuzului consumatorului de a
utiliza producţia fabricată de întreprinderea antreprenorială.
Acest risc se caracterizează prin mărimea daunei morale şi economice posibile aduse întreprinderii.
Nivelul riscului nesolicitării producţiei depinde de gradul de calificare a personalului, întrucât greşelile lor pot
contribui la apariţia acestui risc. De exemplu, din cauza întocmirii incorecte de către specialişti a prognozei
cererii la mărfurile produse, vor apărea disproporţii între volumul producţiei fabricate şi vândute, adică o parte
din producţia fabricată nu va fi vândută, depăşind cererea. în acest caz, întreprinderea va suporta pierderi.
Organizarea aprovizionării întreprinderii cu resurse materiale. La resursele materiale se referă: materialele de
bază şi cele auxiliare (reactive şi chimicate), piese de completare şi de rezervă pentru repararea utilajului,
ambalajul şi alte materiale. Asupra nivelului acestui risc influenţează calitatea resurselor materiale. Aceste
cauze contribuie la ridicarea preţului la marfa produsă şi implicit la reducerea cererii pentru ea.
III. Riscuri de aprovizionare - care sunt foarte strâns legate de riscurile de producţie, iar realizarea
lor conduce la pierderi pentru întreprindere. Ele includ următoarele tipuri de risc:
• Riscul de negăsire a furnizorilor de resurse necesare, care este condiţionat de particularităţile
tehnico-tehnologice ale procesului de producţie. {Exemplu: negăsirea producătorilor interni de materiale
necesare pentru noul proces de producţie. Consecinţă - se va ieşi pe piaţa externă pentru a căuta furnizori
de materiale necesare, asumându-se riscul activităţii economice externe.)
• Riscul de negăsire a furnizorilor la preţul planificat anterior, care poate fi condiţionat de câteva
cauze:
- întreprinderea furnizor activează în condiţiile inflaţiei ridicate (mai înalte decât nivelul mondial);
- creşterea imprevizibilă a preţurilor la materialele folosite (de exemplu, scumpirea din cauza
roadei proaste sau când are loc mărirea cererii la mărfurile produse);

- în planurile de activitate a întreprinderii nu au fost prevăzute chestiunile legate de furnizorii

concreţi de materiale necesare.

• Riscul refuzului furnizorilor planificaţi anterior de încheierea contractului de livrare a materialelor
solicitate de către întreprinderea producător, care apar chiar şi în cazurile încare cu ei s-au dus deja tratative
20
prealabile, fiind atinsă înţelegerea (de exemplu, semnată intenţia de colaborare). Acest tip de risc este
caracteristic îndeosebi pentru cazul lungirii timpului în semnarea contractului de furnizare (livrare).
Cauzele apariţiei acestui tip de risc pot fi:
- existenţa probabilităţii că întreprinderea-furnizor se va reorienta spre concurenţi, din mai multe
motive (preţul propus de concurenţi este mai mare, condiţiile de livrare a resurselor propuse de concurenţi
sunt mai acceptabile din punctul de vedere al riscului suportat de furnizor etc);
- existenţa probabilităţii că pot interveni modificări nefavorabile ale conjuncturii de aprovizionare
pentru întreprinderea-furnizor, care vine drept consecinţă a faptului că comanda făcută de întreprinderea-
producător la preţul stabilit anterior va fi în detrimentul întreprinderii-furnizor sau nereală de îndeplinit.
Luarea în consideraţie a acestor tipuri de risc de aprovizionare permite întreprinderii producător să-
şi determine norma sau volumul producţiei care nu-i va aduce pagube sau, altfel spus, norma de producţie
fără pierderi.
Reclama (publicitatea) ineficientă a produsului fabricat sau a serviciului prestat de asemenea
contribuie la apariţia riscului de nesolicitare a producţiei fabricate în următoarele cazuri:
- reclamă insuficientă sau abuzivă ca intensitate;
- reclamă insuficientă sau abuzivă ca volum;
- reclamă incorect segmentată pentru diferiţi utilizatori;
- reclamă realizată neprofesionist (dacă se economiseşte);
- alegerea greşită a formelor de publicitate.
De aceea, înainte de a întreprinde careva paşi pentru organizarea reclamei producţiei, este necesar de
a determina cu ce scop ea se va face. Dacă se aleg incorect motivele sau subiectul reclamei, rezultatele pot
fi diferite de cele preconizate. Eficienţa în publicitate se bazează pe ciclul de viaţă al produsului.
IV. Riscurile apariţiei unor cheltuieli de producţie neprevăzute şi de reducere a venitului
Riscul măririi cheltuielilor de producţie neprevăzute este condiţionat de faptul că preţurile pe piaţă la
produsele procurate, necesare pentru desfăşurarea procesului de producţie, sunt mai mari decât cele
planificate. Poate apărea din următoarele cauze:
- greşeli în analiza şi prognozarea conjuncturii pe piaţa resurselor;
- modificarea politicii de preţuri la furnizorii de resurse, cu care producătorii au încheiat
contracte ce nu au prevăzut revizuirea preţurilor (nu a fost nimic stipulat);
- reducerea numărului de furnizori dintre care întreprinderea producător ar putea alege pe cel mai
avantajos.
Avand cunostinte cu privire la toate aceste tipuri de riscuri noi am cercetat si metodele de reducere a acestora

21
 8.2 Metode de reducere a riscurilor
Pentru reducerea riscului, antreprenorii activează în două direcţii:
- evitarea riscurilor posibile;
- minimizarea acţiunii riscului asupra rezultatelor activităţii productiv-financiare.
Suprimând (anulând) riscul, întreprinderea îşi lezează dreptul de a obţine venituri suplimentare legate
de risc, întrucât situaţia de risc presupune nu numai suportarea unor pierderi, cheltuieli, ci şi obţinerea de
beneficii mult mai mari decât cele prognozate.
La asumarea de către întreprindere a riscului antreprenorial, ea trebuie să ţină cont de următoarele
momente:
- pierderile care apar în urma unor activităţi ale întreprinderii, ca defectarea utilajului, furturi mici,
greşelile angajaţilor, şi care uşor pot fi calculate, trebuie să fie considerate drept cheltuieli operative, dar nu
ca pierderi drept consecinţă a acţiunii riscului;
- pierderile care apar în cazuri excepţionale, cum sunt: incendii, inundaţii, cutremure, distrugerea
încărcăturilor, se vor evidenţia din toatecelelalte pierderi, întrucât ele pot fi uşor minimalizate, de
exemplu, dincontul asigurărilor.
Una dintre metodele de minimizare a riscului este reducerea pierderilor prin intermediul divizării şi
combinării riscurilor.
Divizarea riscurilor se efectuează, de regulă, din contul separării activelor întreprinderii pe domenii
omogene sau neomogene.
Combinarea riscurilor este o metodă de minimalizare a riscurilor prin care riscul posibil este împărţit
între câţiva agenţi economici.
O altă metodă de reducere a riscurilor o reprezintă transmiterea, la care antreprenorul poate recurge în
următoarele cazuri:
- când pentru partea ce transmite riscul pierderile sunt mai abuzive decât pentru partea ce-1
primeşte;
- când partea ce primeşte riscul dispune de metode mai eficiente de evaluare şi gestiune.

Capitolul IX - Planul financiar

Scopul fiecărui agent economic este de a obţine rezultate cât mai înalte. Dar orice activitate
economică necesită cheltuieli. Obiectivul principal al agenţilor economici este obţinerea rezultatelor dorite

22
cu cheltuieli minime. Forma concretă de mani-festare a acestui principiu este eficienţa economică, care
evidenţiază raportul dintre rezultatele obţinute şi cheltuielile suportate.
Categoria eficienţă economică exprimă efectul obţinut în raport cu cheltuielile de resurse materiale şi
umane. Eficienţa economică exprimă sistemul de raporturi dintre efectele economice şi cheltuielile totale
pentru obţinerea acestora.
Eficienţa economică se află la baza dezvoltării progresului economic şi a societăţii în ansamblu. Ea a
devenit principala dimensiune calitativă a dezvoltării economice, factorul fundamental al accelerării cresterii
economice. Pentru a caracteriza rezultatele activităţii economice a firmelor, e necesar să deosebim noţiunea
efect de noţiunea eficienţă economică.
Efectul este rezultatul activităţii economice şi el poate fi caracterizat prin diferiţi indicatori naturali şi
valorici. În calitate de efect poate fi volumul de producţie, economia de materiale, profitul etc.
Dar este ştiut faptul că în economia de piaţă scopul fiecărei firme este de a obţine un profit cât mai
mare în raport cu resursele utilizate.
De aceea, prin efectul activităţii economice, în cele mai dese cazuri, se înţelege profitul obţinut. Dar
numai efectul nu exprimă complet raţionalitatea activităţii economice.
Eficienţa economică exprimă raportul dintre efect şi efort (cheltuieli). Ea este categoria economică
care ne permite să comparăm efectul obţinut cu cheltuielile suportate.
Ea se manifestă atât la nivelul macroeconomic, cât şi la nivelul microeconomic. O importanţă
primordială însă are eficienţa economică la nivelul firmelor, deoarece mărimea eficienţei economice la
nivelurile superioare este determinată de dimensiunile ei la nivelul microeconomic.
Asigurarea eficienţei economice a activităţii firmelor se impune astăzi ca o tendinţă dominantă a
oricărui consum de resurse, a oricărei activităţi ca baza necesară de asigurare a creşterii economice.
Alegerea căilor optime de activitate a firmelor presupune determinarea nivelului eficienţei
economice reale, compararea acestuia cu diferite variante posibile şi alegerea celei mai eficiente variante.
Efectul cste o mărime absolută, pe când eficienţa economică este mărime relativă.

Analiza economica a proiectului

Sursele financiare necesare pentru realizarea proiectului şi modul de utilizare a lor

23
 Tip de ivestiţii Suma, lei %
Mijloace proprii 50.000 € 50 %
Creditul bancar 0€ 0%

Împrumut persoane 50. 000 € 50 %

fizice
Total 100.000 € 100 %

K1 = Capital propriu / Total capital * 100% = 50.000 / 100.000 * 100%=50%

K2 = Capital împrumutat / Total capital * 100% = 50%
K3 = Capital împrumutat / Capital propriu * 100% = 100%

Coeficientul K1 determină structura financiară a întreprinderii.

Coeficientul K2 caracterizează structura capitalului din punct de vedere al cotei împrumutului.
Coeficientul K3 caracterizează dependenţa întreprinderii de capitalul străin.

Indicatorii economici ai proiectului

Nr. Indicatorul Unitatea de Valoarea, lei

crt măsură Produs proiectat
Volumul producţiei nr. containere 180
1 mp 1400 mp
2 Venitul din vânzări lei 16.800 €
3 Costul de producţie‫ ׃‬pe unitate lei 5€
total 7.500 €
4 Cheltuieli de consum‫ ׃‬pe unitate lei 7€
total 9.800 €
5 Profitul pînă la impozitare lei 7.000 €
6 Numărul muncitorilor de bază 5
7 Productivitatea muncii‫׃‬
pe muncitor lei 3360 €
8 Cheltuieli directe pentru remumerarea muncii lei 1500 €
9 Rentabilitatea producţiei % 71.4 %
10 Preţ de livrare fără TVA lei 12 €
11 Preţ de livrare cu TVA lei 14.28 €

Situaţia fluxului de numerar

Nr ctr Anul
2009
24
 1 2 3
1 Soldul mijloacelor bşneşti la 23.500 €
începutul perioadei

Încasări
2 Vînzarea produselor 20.680 €
3 Oferirea spaţiilor publicitare 0€

4 Alte încasări 0€
5 Total încasări 20. 680 €
6 Plăţi
7 Furnizorilor 5000 €
8 Salarii şi contribuţii sociale 1500 €

9 Plata chiriei 7.500 €

10 Arenda utilajului 1.130 €
11 Impozit pe venit 200 €
12 Credit rambursat 0€
13 Dobânda bancară 0€
14 Datorii financiare pe termen scurt 0€

15 Alte plăţi 1400 €

16 Total plăţi 16.730 €

17 Soldul mijloacelor la sfîrşitul 27.650 €

perioadei

Contabilitatea este principalul instrument de cunoaştere, gestiune şi control al patrimoniului şi al

rezultatelor obţinute.
În consecinţă toate transformările suportate de bunuri în cadrul firmei trebuie să fie cunoscute şi
înregistrate în contabilitate astfel.
- în ordine cronologică;
- sistematic;
- informaţiile cu privire la patrimoniu trebuie să fie prelucrate şi păstrate in conformitate cu legile în
vigoare;

25
 - rezultatele obţinute trebuie menţionate clar, atât pentru necesităţile proprii, cât şi în relaţiile cu
asociaţii, clienţii, furnizorii, băncile, organele fiscale;
- operaţiunile patrimoniale efectuate trebuie controlate;
-datele furnizate de contabilitate trebuie să fie verificate cu cele reale, existente la un moment dat;
-datele primare înregistrate în contabilitate se grupează în balante de verificare, care se întocmesc
lunar;
- la sfârşitul anului se întocmeşte bilantul contabil;
Toate bunurile şi valorile care intră sau ies din firmă trebuie să fie înregistrate la contabilitate.
Toate transformările suportate de bunuri în cadrul firmei trebuie să fie cunoscute şi înregistrate în
evidenţa contabilă.
Înregistrările se fac cronologic şi sistematic, potrivit planului de conturi şi normelor emise.
1. Jurnalul de înregistrare a operaţiilor economice
2. Balanţa de verificare şah pe fiecare an
3. Balanţa de verificare
În baza acestor tabele se întocmeşte bilanţul contabil.
Bilanţul contabil îndeplineşte funcţia de oglindire a mijloacelor economice şi a surselor acestora la
un moment dat. El se îndeplineşte la anumite termene. Aceste termene, de regulă, reprezintă sfîrşitul
perioadei de gestiune.

Bilanţul contabil

Anul
2009
ACTIV
Mijloacele de care dispune întreprinderea sau de
care are nevoiepentru aşi desfăşura activitatea
Active nemateriale pe termen lung

Active materiale pe termen lung

Active financiare pe termen lung

Alte active pe termen lung

ACTIVE CURENTE
Stocuri de mărfuri şi materiale
Creanţe pe termen lung
26
 Investiţii pe terman scurt
Mijloace băneşti
Total – ACTIV
PASIV

CAPITALUL PROPRIU
Capital statutar şi suplimentar
Rezerve
Profit narepartizat
Capital secundar
DATORII PE TERMEN LUNG
Datorii financiare pe termen lung
Datorii pe termen lung calculate
DATORII PE TERMEN SCURT
Datorii financiare pe termen scurt
Datorii comerciale pe termen scurt
Datorii pe termen scurt calculate
TOTAL – PASIV

Întrucât eficienţa economică este determinată ca raportul dintre efect şi efort (cheltuieli), trebuie să
stabilim indicatorii cu ajutorul cărora se exprimă mărimea efectului. După cum am menţionat în calitate de efect
al activităţii economice este considerat profitul.
Profitul firmei reprezintă diferenţa dintre încasări şi cheltuielile efectuate pentru o activitate economică.
Profitul este o parte a valorii adăugate în urma activităţii economice desfaşurate pe baza consumurilor de
materiale şi muncă. Profitul unei firme se determină prin scăderea din încasările totale, de la comercializarea
bunurilor fabricate, a cheltuielilor totale pentru obţinerea lor. Este evident că activitatea unei firme poate fi
considerată mai mult ori mai puţin raţională numai în cazul în care mărimea profitului este pozitivă. Dacă
încasările sunt mai mici decât cheltuielile, firma a activat în pierdere.
In practica economică sunt utilizate următoarele noţiuni ale profitului: profitul brut, profitul impozabil şi
profitul net.
Profitul brut al firmelor, Pb, se calculează ca diferenţa dintre încasările totale (cifra de afaceri, CA) şi
cheltuielile totale, Ct:

Pb = CA - Ct
Profitul brut este rezultatul tuturor activităţilor firmei şi include profitul obţinut de la activitatea de
bază, activitatea comercială, fmanciară, de la activitatea investiţională şi de la alte activităţi.

27
 Profitul impozabil al firmei se stabileşte prin scăderea din venitul total brut al cheltuielilor ordinare
şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de
întreprinzător. în fond, profitul impozabil reprezintă profitul brut al firmei. Dar, întrucât codul fiscal
limitează deducerea unor tipuri de cheltuieli din veniturile firmelor, cum ar fi plata penalităţilor,
cheltuielilor pentru deplasări, amenzilor, a donaţiilor, sponsorizărilor şi altele, practic, mărimea profitului
impozabil deseori diferă de mărimea profitului brut.
Profitul net, Pn, este diferenţa dintre profitul brut şi impozitul pe profit, Ip:

P n = P b - Ip

În cele din urmă, profitul exprimă realizarea interesului personal al întreprinzătorului şi a interesului
personalului firmei. În economia de piaţă profitul este imboldul principal în stimularea economisirii şi
investiţiilor, în lărgirea sferei de producere şi în asigurarea creşterii economice. Totodată tendinţa
maximizării profitului impulsionează întreprinzătorii la iniţiativă şi în asumarea riscului, ceea ce generează
sporirea competitivităţii şi creşterii economice.
Astfel, scopul fiecărei firme în condiţiile economiei de piaţă a devenit obţinerea unui profit cât mai
mare în raport cu capitalul utilizat. Maximizarea profitului este o lege obiectivă a funcţionării economiei de
piaţă. Sporirea masei profitului obţinut de firme reprezintă o mare importanţă şi pentru societate, deoarece el
este o sursă considerabilă pentru formarea bugetului de stat. în plus, profitul este sursa principală de
autofinanţare şi de asigurare a creşterii economice, sursa de stimulare economică a angajaţilor.
Astăzi maximizarea profitului este un instrument puternic de stimulare a agenţilor economici la
asigurarea creşterii economice permanente.
Profitul este un indicator sintetic care exprimă rezultatele activităţii economice, a cărui mărime
determină şi eficienţa economică. Dar trebuie să ţinem cont de faptul că estimarea eficienţei activităţii
economice a unei firme nu poate fi facută numai pe baza valorii profitului obţinut. Estimarea corectă a
eficienţei activităţii economice poate fi efectuată numai prin compararea masei profitului obţinut cu
eforturile depuse. O astfel de comparare se face cu ajutorul rentabilităţii.
Rentabilitatea activităţii economice exprimă raportul dintre profitul obţinut şi eforturile depuse.
Ca indicator al eficienţei economice, ea poate avea diferite forme, în funcţie de mărimile folosite în
calitate de efect şi efort. Ea se mai numeşte rata rentabilităţii şi se exprimă în procente.
Teoria şi practica economică operează cu mai mulţi indicatori de exprimare a rentabilităţii, printre
care:
1. Rata rentabilităţii vânzărilor, R v , exprimă raportul dintre profitul brut şi suma totală a
veniturilor (cifra de afaceri):
P
Rv  b  100
CA
Unde: CA este suma vânzărilor (cifra de afaceri).
Acest indicator caracterizează eficienţa activităţii totale a firmei în perioada respectivă.

2. Rata rentabilităţii financiare, Rf, se determină ca raportul dintrc profitul net şi capitalul
propriu, Kfir:
Pn
Rf   100
K pr

28
 Utilizarea acestui indicator este determinată.'de faptul că firma în activitatea sa economică, foloseşta
capitaluri pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Esenţial este ca împrumuturile de capital să fie gestionatc
eficicnt şi rambursate în termenele stabilite.
Apare necesitatea determinării eficienţei capitalului propriu al firmei. Doar împrumuturile de
capital în fond sporesc eficienţa firmei în ansamblu, deci, şi eficienţa capitalului propriu al firmei. Orice
firmă, în activitatea sa economică, tinde să obţină rezultate cât mai înalte în baza utilizării capitalului de
care dispune. Apelând la împrumuturi de capital, firma poate să-şi asigure obţinerea unui profit
suplimentar.
Rata rentabilităţii capitalului propriu exprimă eficienţa utilizării capitalului investit de catre firmă
de aceea ea se mai numeşte rata rentabilitătii capitalului investit.
3.Rata rentabilităţii consumate, Rrc, care se mai numeşte şi rata rentabilităţii costurilor, se determină
P
ca raportul dintre profitul brut şi suma cheltuielilor totale pentru obţinerea lui: Rrc  b  100
Ct
Cu ajutorul indicatorilor expuşi se determină eficienţa activităţii economice a firmei în ansamblu.

Indicatorii eficienţei economice

Nr Indicatorii Notarea 2009

Crt. convenţională
1 2 3 4
1 Volumul de producţie, Vp 1400mp
mp
2 Cifra de afaceri CA 20.680 €
3 Profit brut Pb 4.150 €
Pb = CA - Ct

4 Profit net Pn 1.826 €

Pn = Pb - Ip (2324)

5 Rata rentabilităţii RV
vînzărilor, % P
Rv  b  100
CA 20.06 %

Rf
6 Rata rentabilităţii Pn
Rf   100
financiare K pr -

7 Rentabilitatea RRc
resurselor consumate P 25.1 %
Rrc  b  100
Ct

29
30