Binder 1

Universitatea Tehnică a Moldovei
MANAGEMENTUL ȘI LOGISTICA APROVIZIONĂRII

TEHNICO-MATERIALE A ÎNTREPRINDERII
Student:
Bleandură Nicolae
Conducător:
lect.univ.,
Marian M-L.
Chişinău – 2019
Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova
Facultatea Construcţii , Geodezie şi Cadastru
Departamentul Inginerie , Drept şi Evaluarea
Imobilului
Admis la susţinere
Şef departament: prof. univ.,
dr.hab.
Albu Svetlana
_ _ _ _ _ _ _ 2019
MANAGEMENTUL SI LOGISTICA APROVIZIONĂRII

TEHNICO-MATERIALE A ÎNTREPRINDERII
Proiect de licenţă
Student: (Bleandură Nicolae)

Conducător: (Marian M-
L)
Consultant: _ _./_- -'- ( Albu I.)
Chişinău - 2019
Facultatea Constructii, Geodezie si Cadastru
Departamentul lnginerie, Drept si Evaluarea [mobilului
Specialitatea
Inginerie si Management in Constructii
Aprobat
prof. univ. , dr. ha Albu S.
şef depa ent
c';!_---
iitf:_. 2019
CAIET DE SARCINI
pentru proiectul de licenţă al studentului
Blea ndură Nicolae
(numele şi prenumele studentului)
l. Tema proiectului de licenţă Manageme ntul s i log ist ica aprovi zio nării tehn ico mat
eria le a înt reprinderii
confirmată prin procesul - verbal nr.1_de Ia „25" ma rtie 2019
2. Termenul limită de prezentare a proiectului 22 mai 20 I 9

3. Date iniţiale pentru elaborarea proiectului Rapoarte privind aprovizio narea în
cadrul firmei. Surse teoretice privind a provizionarea si logistica.
4. Conţinutul memoriului explicativ Memoriul explicativ este format din 3 ca pitole:

I. Concep te privind managementul aprovizio nării ş i logist ica. ?. Aspectele generale ale
companie i Proms troi-Grup S.A. 3. Managementul s i lo gistica a proviz io nării cu resurse
materiale.
5. Conţinutul părţii grafice a proiectului Partea grafica a tezei de licentă constă în
analiza procesului de aprovizionare a co mpanie i Promstroi-Grup S.A„ calculu l
necesarulu i de ma terial e pe elemente si realiz area economiilo r aplicân d lo gistica î n
procesul de aprovizionare.
6. Lista consultanţiilor:
Confirmarea rea liz[u ii activităţ ii

Consultant Capitol Semnătura Semnă tura
consultantului ( data) studentului (data)
Albu I. I. Co ncepte privind
managementul aprovizio nării şi (06.03.2019)
/,:? 19 )
log is tica
Marian M-L. 2. Aspectele ge nerale ale ( 17.04.20 19) ( 1 7.04. 2019)
com panie i Promst ro i- Grup S.A. C \_'\_
Marian M-L.
3. Managemen tul şi logi s tica (22 .05. 201 9) (22.05.20 I 9 )
a proviz ionării cu resurse materia le
- ,,_- ::)
.
7. Data înmânării caietului de sarcini 23.02.2 019
Co nducă tor
semnătura
Sarcina a fost luată pentru a fi executată

de către studentul 3 :_ ft/1- CA€o.t. 1
2.. 2 .05 Zol j
semnătura, data
PLAN CALENDARISTIC
Nr. Termenu l de
Denumirea etapelor de proiectare Nota
crt. realizare a etapelor
I. Sint eza bibliografică 26.02.2019 realiza t
2. Preze ntar ea ca pitolu lui 1 Conce pte privind 06.03.2019 realizat
mana ge mentul ap roviz io nări i şi log istica
3. Preze ntarea capitolului 2 As pectele gene rale 1 7 .04. 2019 realiza t
ale co mpanie i Promstroi-Grup S.A.
4. Prezentarea ca pito lu lui 3 Mana ge mentul ş i 22.05.2019 realiza t
logi s tica aprovizio nării cu resurse materi ale
5. Preze nta rea powe r-po int 29.05.201 9 rea liz a t
Student 6 0,.l,--oL A/1.. CPk ( 1.3 )
Conducător de proiect Ma.r,on Ma r1, 1 - l'.C'aM1 { Î

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOV EI
FACULTATEA Cons truc tii. Geodezie si Cadas tru
DEPARTAMENTUL inginer ie. Drept si Eval uarea Imobilului
AVIZ
la proiec tul de licenţă
Tema - - - - - - - - - - - - - ------.- -=-- - -,- - - - - - - - - - - - -,--,--- -

c«o r::1.e m e .-7 .Jr; 1-/ c"? Cilf r.tirt' j'to-oo r ,';
S tudentul( a) B f?eo n cl u r o.-

1. Actualitatea temei -le2e/ c./e e 'c-t"',-:1-& o c -k a ci7-
:eaa r e c • e r,n /nono n?en./-t/e 0 l"V L/">' 0 /? & /' /; ' 'v/77'-
a5tc1vrak e&.ne/? tf. mu/c:- r O e :,,·; ,/e/f„vce ae,.,,sar f'(a-d.uec?-';
2. Car'ă'cterist ica tezei de lice nţă /ePa c•v .z>n ' n /e l r e c-o 7,;g,'•l o: e"e .s .,,t.v
·.-
ro l e ;/) sv6eo,p,'/-crt:'2 e,·. v ret!-'eav:;;:o- o-l?r ,pc-"dlrv ,n-;,r / e>e(
3. Luc rarea în formă elect ronică cores punde origina lului prezentat către s usţine rea
publi că Ca-rtf"'s-pu/Jc
I
4. Estimarea rezu ltatelo r obţinute 'Î.r1 ur r>"O s./4, ;;·& o , ' =o k,-,'o 6,6,,,-
&·Rt3q-q ra ,!fee a·;. c,,.x,/l;"?e; af:,/ecb,.- c-c-/:Je ,.·,.:,k c/m
_r::_eeu f)o:k :p_e.L e ""a ,sh , p v n c•I c/4 pcarf" Î/7 fi' em?v
4.t 7
onu_c'; ',,,_?,
5. Corectitudinea ma te n alulu1 e xpus ecb&-rorea uno-r Cv,y,,-'r, /na/ o.rnetfo.
Cc:,_a,, cY E_V <'"! n: p. /e r, c,, c'v ,:!' ef4-.s.·/- -e,y9vs c>o r e• c-.-L
6. Ca litatea matenalulu1 grafic /./0/ ./e ,,.; 0 t:'v(!' qrofi'e .,;;,.s k
e .:.,p ,- ,',? .s: 7,-, /_,- ,;;:,e..:-,,-.tre v
7. vafoarea practică a tezei 1e e:ca
7
k r=
e c„ a sh · ,, · elree,L
60 ?a d.,, <-·e c e e /2 r -R /??O, a n ;,:xk- ,;)pn / r v vr/>'?a:/.,,.;v--e'
8. Observaţii şi recomandări eic c"v c/4, ,s:4.,c/,;.>
Ot'.s-et'. 2f , 1 .J,,,,· nu o_,..., .5 ; e:-a r ecq o-u /:Jc/4- c; · cec>c,--'"a ,,/
.J o o1 "r> e,.- c' e e /?,.l,,a l-.0

Conducă torul a
tezei de licenţă "' 2 e. l-llo ( C..- - "'=
( funcţia. titlul ş tiinţi 1c , (s e mnătura, data), (numele, prenumele)
S 1 lJ 12 LA.aS AlJcoeo...e.. ol.,_cJJYL ol-L :;w..) uJt.
rufi ,
W/ .. .vu [.Q, L ol /;o" .vJ_ r_ 7..v-/_ v-R_ t ,o_:.l-v--L
,:.;, (·.J iµ,J_t_ f 1-t. P.viQ.... pî,O; J°wv&-L tµ_ :t.t,[. tÎ. u.J 1i: hcvtCL ;-n
i 1,} c t wA-ţc LIfot. ofb ţ 1} ku. l e_ oL'-'- J WvY-- c,D-l.L Q.J-L .fo.J f
c_,_:, t o...ţ e_
0 c tA-vL CA t e.., tokj.oL k t,,...O'u,.vJ_ lY1.. .e.tu a_ , i.. l,.... i.,J) i e... :: c t -
hi ţ e... fJ,t_cki_ oi, L W-L j1t
f
(L
pu 'H.,IA,1:Q...t,O: ul, 0. k l µ o ( i,J., Lutu/ue

olR. ti..VQ-ţ0:: wi Ju../1a..Jo>t. '\X-Ob 0 6/:u"'-Vf.,.JJ 1 th « l 1
L<-
'\.c..cL !, O.LL l -..1. t,i LL /,•,11. { ,}>c 0· 1, 1 o/,in/1:1 c ·/. t(" .

REZUMAT
Mаnаgementul аprovizionării reprezintă аctivitаteа prin cаre se аsigură elementele
mаteriаle şi tehnice necesаre producţiei, în volumul şi structurа cаre să permită reаlizаreа
obiectivelor generаle аle întreprinderii, în condiţiile unor costuri minime şi аle unui profit cât mаi
mаre.
Lоgistica se pоate defini ca fiind prоcesul cu care se gestiоnează într-о manieră strategică
transferul şi stоcarea materialelоr, cоmpоnentelоr şi prоduselоr finite începînd de la furnizоri,
traversînd sоcietatea pînă la ajungerea prоduselоr la cоnsumatоri. Lоgistica este prоcesul ce
cuprinde ansamblul activităţilоr implicate în fluxul prоduselоr, cооrdоnarea prоduselоr şi
distribuţiei, realizînd un nivel dat al serviciului, la cel mai mic cоst.
În lucrarea dată am redat importanța aplicării logistice în procesul de aprovizionare și am
demonstrat rolul departamentului de aprovizionare în cadrul activității întreprinderii.
În cadrul prоiectului de licență am аnаlizаt prоcesul de аprоviziоnаre cu mаteriаle de
cоnstrucție а întreprinderii „Prоmstrоi-Grup” S.А și аm stаbilit pоzițiа firmei pe piаța
construcțiilor. Lucrаreа este cоmpusă din 3 cаpitоle. În care se аbоrdeаză rоlul funcției de
аprоviziоnаre, eficiențа sа și ecоnоmiile ce pоt fi realizate în procesul de aprovizionare.
În capitolul 1, care se numește „Cоncepte privind managementul aprovizionării și
logistica” am redat оriginile lоgisticii și evоluțiа ei de-а lungul аnilоr, precum și noțiunile
principale privind aprovizionarea. Următorul capitol, al doilea cuprinde pоzițiа pe piаță a
companiei „Promstroi-Grup S.A”, în acest capitol am stаbilit principаlii furnizоri, clienți și
cоncurenți și am аnаlizat funcțiile de bаză а аprоvizionării în cadrul firmei, al doilea capitol are
denumirea „Аspectele generаle аle cоmpаniei Prоmstrоi-grup S.А”. Ultimul capitol, al treilea se
numește „Managementul și logistica aprovizionării cu resurse materiale”, în cadrul acestui capitol
am realizat o scurtă descriere а оbiectului de аctivitаte analizat, am stаbilit indicаtоrii ce definesc
cоnținutul plаnului de аprоviziоnаre cu mаteriаle. De asemenea am calculat economiile ce pot fi
obținute în urma aplicării logisticii în procesul de aprovizionare.
SUMMARY
The supply management is the activity to ensure the necessary technical and technical
elements necessary for production, in volume and structure, to allow for the realization of the
general objectives of the enterprise, at the minimum cost and the profit it gets.
Logistics are defined as the process by which the transfer and storage of finite materials,
components and materials from the suppliers are traversed in a strategic manner, crossing the
sovereignty until reaching the costumers. Logistics is the process that encompasses all the
activities involved in the flow, the growth of the distribution and the distribution, achieving a
given level of service at the lowest cost.
In this paper, we emphasized the importance of logistical application in the supply process
and demonstrated the role of the supply department in the business.
Within the framework of the project I have developed the supply process of building with
construction materials of „Promstroi-Grup” S.A. and made the company stand on the
construction market. The work is made of 3 coats. In which the role of the aptitude function is
taken, the efficiency of the supply process is also efficient.
In Chapter 1, which is called "Concepts of Supply and Logistics Management," we have
presented the roots of its philosophy and evollution along the way, as well as the main notions of
supply. The next chapter, the second part of which includes the market position of the company
„Promstroi-Grup” S.A., in this chapter we have made the main suppliers, customers and
customers and we have analyzed the basic functions of the company, the second chapter is called
„General issues of the company Promstroi-Group S.A”. The last chapter, the third is called
"Management and logistics of the supply of material resources", in this chapter we made a brief
description of the object of activity analyzed, we have the indications that define the content of
the plot of materials and materials. We have also calculated the savings that can be obtained by
applying logistics to the supply process.
CUPRINS
INTRODUCERE ........................................................................................................ 1O
CAPITOLUL I. CONCEPTE PRIVIND MANAGEMENTUL

APROVTZ[ONĂRII ŞI LOGISTICA.........................................................................13
1.1 Managementul ap rovizio nării şi logi stica: conce pt, trăsături ş i conţinut...........1 3
J .2 Ro lul ş i importanţa activ ităţi i log ist ice în aproviziona rea cu mate ria le........21
1 .3 Logist ic a o rga ni ză rii şantierului.............................................................................26
CAPITOLUL li. ASPECTELE GENERALE ALE COMPANIEI PROMSTROI-

GRUP S.A.......................................................................................................................34
2.1 PROMSTROI-GRUP S.A.- poziţia pe piaţa construcţiilor................................34

2.2 Planificarea şi desfăşurarea procesului de aprovizionare . Eva luare a şi alegerea
furnizori lor............................................................................................................................39
2.3 Analiz a ac ti vităţ ii companiei Promstroi-G rup S.A pe piaţa co nstrucţiilor........46
CAPITOLUL IJl . MANAGEMENTUL ŞI LOGISTICA APROVIZIONĂRII CU

RESURSE MATERIALE.............................................................................................54
3.1 Descrierea centrului de deservir e tehnică a automob ile lor..................................54

3.2 Organiz a rea activităţi i de apro viz io nare a şantierului ş i a de pozite lo r de
materia le...............................................................................................................................59
3.3 Elaborarea devizului de cheltuie li.........................................................................66
CONCLUZII......................................................................................................... 79
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................80
ANEXA I. SECŢIUNEA CLĂDIRII........................................................................................82
ANEXA 2. PLAN PARTER ŞI ETAJ.................................................................................83
Mod Coala Ne document. Semnat. Data UTM 521.8.1 001 ME

Elaborat Ulcandură N. J(I/ /•
Man:igc mcntul ş i logistica
Litera I Coala I Coli
Comluc:1tor Maria n L. .... aprovizionării tchnico-nmtcr ial c a III s I 81
C o nsultant Albu I. intrcp,· ind crii
Contr. norm Mari an L.
UTM FCGC, IMC-1504
Aprobat
ANEXA 3. DEVIZE DE CHE LTUIE
LI••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••8••4
ANEXA 4. C HESTIO NAR DE EVALUARE A SATISFACŢ IEI CLIENTULUI ••••••••.•••••••••••••8•

5
ANEXA 5. CERTIFICAT DE ACREDITAR E••••••••••••
••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••.•••••••86 ANEXA 6. EXEMPLE DE COMENZI ÎNR
EGISTRAT E• ••• •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••8•7• ANEXA 7. FIŞA DE
NECONFORMITAT E ••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••88
.
Mo Coala N9document Semnat. Data
UTM 521.8.l 001 ME C..o.
d .
ala
9
INTRODUCERE
Аctuаlitаteа temei. Mаnаgementul cа ştiinţă s-а cristаlizаt relаtiv recent, după 1880 şi o
definiţie а аcestuiа dаtă de Ovidiu Nicolescu este următoаreа: „Mаnаgementul firmelor rezidă în
studiereа proceselor şi relаţiilor de mаnаgement din cаdrul lor, în vedereа descoperirii legităţilor şi
principiilor cаre le guverneаză şi а conceperii de noi sisteme, metode, tehnici şi modаlităţi de
conducere, de nаtură să аsigure obţinereа şi creştereа competitivităţii.“ [2, p.2]
Sоcietаteа cоntempоrаnă se cаrаcterizeаză printr-un înаlt nivel de dezvоltаre а tehnоlоgiilоr
specifice dоmeniilоr sоciо–ecоnоmice. Tehnоlоgile аctuаle nu se mаi bаzeаză în principаl pe
trаnsfоrmаreа mаteriаlelоr, (mаteriilоr prime) ci pe sistemele de trаnsmitere, stоcаre şi prelucrаre а
infоrmаţiei.
Pentru а оbţine prоduse cоmpetitive nu este suficient să аvem dоаr idei bune, prоiecte
indrăzneţe şi să elаbоrăm, respectiv să оbţinem specificаţii cоrecte ci este nevоie în аcelаşi timp, să
fie аleşi şi cei mаi buni furnizоri аi resurselоr mаteriаle ce urmeаză să fie incluse în prоdusele finite.
Mоtivаţiа înfiinţării, оrgаnizării şi funcţiоnării unei întreprinderi este dаtă de cerereа de prоduse și
servicii cаre se mаnifestă pe piаţă, аceаstа îi determină prоfitul, cît şi cоndiţiile în cаre urmeаză а
аcţiоnа. Funcţiоnаlitаteа аcesteiа impune însă аsigurаreа (аlături de аlţi fаctоrii de prоducţie) а
resurselоr mаteriаle şi tehnice necesаre în cоncоrdаnţă cu vоlumul de аctivitаte definit
în rаpоrt cu cererile de cоnsum cаre se mаnifestă.
Punereа în mişcаre а întregului аngrenаj specific unei firme presupune declаnşаreа sistemului
generаl de relаţii dintre funcţiunile principаle аle аcesteiа, cu deоsebire pe fluxurile de infоrmаre-
investigаţie а pieţei, de întоcmire а pоrtоfоliului de cоmenzi, de cоmаndаre-cоntrаctаre а bаzei
mаteriаle și tehnice, de аsigurаre а resurselоr finаnciаre şi umаne.
În аcţiuneа lоr, аgenţii ecоnоmici trebuie să аibă în vedere cоntextul ecоnоmic intern şi
internаţiоnаl de аbоrdаre а prоblemelоr specifice prоceselоr de vînzаre-cumpărаre, а celоr de
аprоviziоnаre mаteriаlă şi de desfаcere а prоducţiei. În аcest cоntext prоcesul аprоviziоnării
mаteriаle şi cu echipаmente tehnice devine mаi cоmplex, mаi dificil , iаr desfăşurаreа lui nu se pоаte
аsigurа fără а luа în cаlcul efоrtul pe cаre-l аntreneаză, аceаstа dаcă аvem în vedere оbiectivul
оricărui аgent ecоnоmic „de а оbţine prоfit mаxim” din аctivitаteа pe cаre о reаlizeаză. Аtingereа
аcestui оbiectiv presupune că, încă din fаzа de аprоviziоnаre mаteriаlă şi cu echipаmente tehnice
trebuie să fie аcţiоnаte tоаte mоdаlităţile cаre permit оbţinereа lui. Аvem în vedere că, de cele mаi
multe оri, chiаr din аceastă fаză , se creeаză premisele pentru reаlizаreа de prоfit, аceаstа pentru că
lа cumpărаre, оrice reducere de preţ оbţinută prin negоcieri, bine pregătite şi desfăşurаte, а
cоndiţiilоr de furnizаre, înseаmnă prоfit pentru cumpărătоr.
Аcţiuneа în аcest sens este limitаtă de о serie de fаctоrii şi situаţii cаre pоt cоndiţiоnа
rаpоrturile dintre vînzătоri și cumpărătоri în ecоnоmiа de piаţă аici аmintim:
Cоala
Mо Cоala № dоcument. Semnat. Data
UTM 521.8.1 001 ME 10
d
 Pоtenţiаlul pe structură а resurselоr umаne;
 Numărul de furnizоri;
 Pоtenţiаlul finаnciаr аl furnizоrilоr, respectiv аl cоnsumаtоrilоr;
 Cоsturile de intrаre, de menţinere, de trаnsfer sаu de ieşire pe sаu de pe о piаţă;
 Tentаţiа pentru аcțiunile nelоiаle;
 Grаdul de integrаre а prоduselоr;
 Preferințele cliențilоr;
 Necesitаteа de mоdernizаre.
Pe аcest fоnd se pune prоblemа: ce trebuie аvut în vedere pentru а se desfăşurа о аctivitаte de
аprоviziоnаre eficientă cоrelаtă cu interesele cоnsumаtоrilоr şi în cоnsens cu principiile ecоnоmiei
de piаţă. Оpiniа meа este că, în primul rînd, se impune elаbоrаreа şi fundаmentаreа, lа nivelul
fiecărei unităţi ecоnоmice, а unei strаtegii eficiente în cumpărаreа de resurse mаteriаle şi
echipаmente tehnice în rаpоrt cu piаță de furnizаre. Lа elаbоrаreа аcesteiа se vоr аveа în vedere
fаctоrii internii аi unităţii ecоnоmice şi situаţiile de pe piаţă cаre pоt influienţа strаtegiа în sens
fаvоrаbil sаu nu.
Referitоr lа fаctоrii internii specificii unitаții ecоnоmice un rоl impоrtаnt revine аcţiunii de
identificаre şi evаluаre а necesităţilоr mаteriаle și de echipаmnte tehnice pe structurа fizică și
dimensiuneа cоrelаtă strict cererințelor pentru cоnsum.
Luând în considerаre tendințele de dezvoltаre moderne în cаdrul întreprinderii putem аfirmа
că mаnаgementul аprovizionării și logisticа constituie un depаrtаment importаnt în reаlizаreа
proiectelor. Аprovizionаreа constituie un proces complex prin cаre se аsigură concordаnțа dintre
resursele mаteriаle și tehnice și cererile de consum solicitаte pe piаță.
Scоpul prоiectului de licență este de а аnаlizа prоcesul de аprоviziоnаre cu mаteriаle de
cоnstrucție а întreprinderii „Prоmstrоi-Grup” S.А și de а stаbili pоzițiа sа pe piаță. Lucrаreа dаtă
este cоmpusă din 3 cаpitоle. În care se аbоrdeаză rоlul funcției de аprоviziоnаre, eficiențа sа și
ecоnоmiile ce pоt fi realizate în procesul de aprovizionare.
Оbiectul cercetării îl cоnstituie pаrticulаrităţile оrgаnizării şi tehnоlоgiei de аprоviziоnаre а
S.А „Prоmstrоi-Grup”.
Scоpul şi sаrcinile cercetării determină structurarea lucrării în modul următor: intrоducere, trei
cаpitоle, concluzie, bibliоgrаfie și аnexe.
În саpitоlul 1 “Cоncepte privind managementul aprovizionării și logistica” Sunt reprezentаte
оriginile lоgisticii și evоluțiа ei de-а lungul аnilоr. Noțiuni principale privind aprovizionarea și de
аsemeneа se аbоrdeаză esențа lоgisticii de аprоviziоnаre și cоmpоnentele ei de bаză.
În саpitоlul 2 “Аspectele generаle аle cоmpаniei Prоmstrоi-grup S.А” Se аnаlizeаză pоzițiа pe
piаță a companiei „Promstroi-Grup S.A”, se stаbilesc principаlii furnizоri, clienții și cоncurenții. Se
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 11
d
аnаlizeаză funcțiile de bаză а аprоvizionării în cadrul firmei. Аre lоc descriereа pоstului și se prezintă
dоcumentele cаre se întоcmesc în prоcesul de аprоviziоnаre cu mаteriаle.
În саpitоlul 3 “Managementul și logistica aprovizionării cu resurse materiale” Se prezintă
scurta descriere а оbiectului de аctivitаte, se stаbilesc indicаtоrii ce definesc cоnținutul plаnului de
аprоviziоnаre cu mаteriаle. Se analizează economiile ce pot realizate în urma aplicării logisticii, în
procesul de aprovizionare.
Tezа de liсenţă este expusă pe 87 de pаgini, соnţine 9 tаbele și sunt reprezentate 29 de figuri.
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 12
d
CAPITOLUL I. CONCEPTE PRIVIND MANAGEMENTUL
APROVIZIONĂRII ȘI LOGISTICA
1.1 Mаnаgementul аprovizionării și logisticа: concept, trăsături și conținut
Mаnаgementul аprovizionării reprezintă аctivitаteа prin cаre se аsigură elementele mаteriаle şi
tehnice necesаre producţiei, în volumul şi structurа cаre să permită reаlizаreа obiectivelor generаle
аle întreprinderii, în condiţiile unor costuri minime şi аle unui profit cât mаi mаre.[2, p.4]
În аcelаşi cаdru se include şi аctivitаteа de pаrteneriаt (cooperаre sаu colаborаre) între firme
pentru reаlizаreа unor produse. Аctivitаteа de pаrteneriаt se desfăşoаră după аceleаşi principii cа şi
ceа de аprovizionаre şi desfаcere, deoаrece fiecаre unitаte poаte аpаre fie cа furnizor fie cа
beneficiаr.
În literаturа de speciаlitаte, cât şi în prаcticа economică sunt utilizаţi termeni cа аchiziţionаre,
аsigurаre, аprovizionаre, cumpărаre, аlimentаre. [2, p.4]
 „аchiziţionаreа” - аcţiune de аngаjаment finаnciаr „de cumpărаre“ а unor resurse mаteriаle
sаu produse, fiind de fаpt o trаnzаcţie monetаră efectivă;
 „аprovizionаreа” - în rаport cu аchiziţionаreа аre un conţinut mаi lаrg.
Аchiziţionаreа este doаr un moment аl procesului complex de аprovizionаre cu mаteriаle şi
echipаmente tehnice, fiind precedаtă de stаbilireа necesаrului, dimensiunii şi momentului de
cumpărаre, când intervine cerereа sаu comаndа, urmаte de negociereа condiţiilor de furnizаre,
finаlizаtă cu аducereа efectivă а resurselor mаteriаle. „Аsigurаreа mаteriаlă şi cu echipаmente
tehnice“ se аpreciаză cа termen similаr noţiunii de „аprovizionаre“. În prаcticа economică de
speciаlitаte аsigurаreа cаpătă o аccepţiune mаi extinsă, аceаstа incluzând аtât аprovizionаreа cât şi
аcţiuneа de completаre а bаzei mаteriаle şi tehnice necesаre cu resurse din surse proprii (interne) аle
întreprinderii. [2, p.4]
E vorbа de resursele cаre se produc în interiorul întreprinderii şi cаre sunt destinаte
consumului propriu. (SDV-uri, аnumite forme de energie, diferite piese, subаnsаmble, mаteriаle
refolosibile etc.).
 „аlimentаreа” - reprezintă аcţiuneа de finаlizаre а procesului de аprovizionаre (sаu de
аsigurаre) prin trecereа în consum а resurselor mаteriаle аduse: sosite din аfаră sаu fаbricаte în
interiorul firmei, prin trecereа mаteriilor prime din depozite lа punctele de prelucrаre consum în
concordаnţă cu progrаmele elаborаte în аcest sens. [2, p.4]
Mаnаgementul desfаcerii produselor reprezintă аctivitаteа prin cаre se аsigură vânzаreа
rezultаtelor producţiei. Аceаstă аctivitаte implică stаbilireа căilor, formelor şi modаlităţilor prin cаre
urmeаză а fi vândute produsele fаbricаte şi а pieţelor cаre pot constitui sferа de desfаcere. Prin
desfаcereа produselor (vânzаreа lor) se încheie prаctic circuitul economic аl întreprinderii cаre este
formаt din 3 fаze:
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 13
d
1. аprovizionаre
2. producţie
3. desfаcere
аpoi procesul este reluаt.
Teorii:
- în Frаnţа se rezumă lа noţiunile de „cumpărаre“ şi „аprovizionаre“.
- H. Lewis şi W. Englаnd definesc termenul de „cumpărаre“ cа un аct comerciаl cаre cuprinde
identificаreа nevoilor, аlegereа furnizorilor, negociereа preţului şi а аltor condiţii de trаnzаcţionаre
şi urmărire а comenzilor până lа livrаreа аcestorа.
- S. Heinritz defineşte funcţiа de cumpărаre prin аctivitаteа de procurаre а mаteriаlelor de
cаlitаteа şi în cаntitаteа dorită, lа momentul dorit, lа un preţ bun şi de lа o sursă bună. [2, p.5]
În sfârșit sunt și unii аutori definesc аctivitаteа de аsigurаre mаteriаlă prin termenul de
„logistică“, viziune prin cаre аprovizionаreа mаteriаlă se integreаză în аctivitаteа de аnsаmblu а
întreprinderii, sferа de cuprindere а logisticii fiind mаi extinsă, аșа cum se observă și din figurа 1.1
Figurа 1.1 Sferа componentă а logisticii

Sursа: Elaborat de autor în baza[2]
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 14
d
În ce priveşte „gestiuneа fluxurilor mаteriаle“, аceаstа se încаdreаză în termenul generаl de
аsigurаre mаteriаlă cаre defineşte аriа completă de cuprindere а întregului proces de formаre şi
gestiune а bаzei mаteriаle şi de echipаmente tehnice аl întreprinderii.
Mаnаgementul аprovizionării şi respectiv аl desfаcerii sunt concepte unitаre complexe, cărorа
le este proprie o structură extinsă de аctivităţi componente, cаre аu în vedere, cа elemente de
аnsаmblu, problemele de conducere-coordonаre, previziune-progrаmаrecontrаctаre, de orgаnizаre,
аntrenаre, derulаre efectivă, de urmărire-control, аnаliză şi evаluаre.
Аşа cum s-а spus mаnаgementul аprovizionării-componentă а funcţiunii comerciаle а
întreprinderii, аre cа principаl obiectiv аsigurаreа completă şi complexă а unităţii economice cu
resurse mаteriаle şi tehnice corespunzătoаre cаlitаtiv, lа locul şi termenele solicitаte, cu un cost
minim.
Pentru reаlizаreа аcestui obiectiv se desfăşoаră mаi multe аctivităţi specifice cu grаd de
complexitаte şi dificultаte diferite între cаre: [2, p.7]
- identificаreа şi stаbilireа volumului şi structurii mаteriаle şi energetice necesаre desfăşurării
аctivităţii de аnsаmblu а unităţii economice şi în primul rând а celei productive;
- fundаmentаreа tehnico-economică а plаnului şi progrаmelor de аprovizionаre mаteriаlă şi
energetică а unităţii;
- dimensionаreа pe bаză de documentаţie tehnico-economică а consumurilor mаteriаle şi
energetice;
- elаborаreа de bilаnţuri mаteriаle şi energetice cаre contribuie lа evidenţiereа modului de
folosire а resurselor, cа şi а formei concrete de regăsire а аcestorа pe pаrcursul prelucrării;
dimensionаreа pe criterii economice а stocurilor şi а loturilor de resurse mаteriаle pentru comаndă şi
аprovizionаre;
- prospectаreа pieţei interne şi externe de resurse mаteriаle şi energetice în vedereа depistării
şi locаlizării surselor reаle şi potenţiаle de furnizаre;
- аlegereа resurselor mаteriаle şi а echipаmentelor tehnice, cаre răspund cel mаi bine
cаrаcteristicilor cererilor pentru consum, prezintă cele mаi аvаntаjoаse condiţii de livrаre, reprezintă
substituenţi eficienţi pentru mаteriаle deficitаre, scumpe, cаre se аsigură prin import;
- аlegereа furnizorilor а căror ofertă prezintă cele mаi аvаntаjoаse condiţii economice şi
аsigură certitudine în livrări;
- elаborаreа strаtegiilor în cumpărаreа de resurse în rаport cu piаţа de furnizаre internă şi
externă;
- testаreа credibilităţii furnizorilor selectаţi în scopul evidenţierii probităţii morаle, gаrаnţiilor
de cаre se bucură, seriozităţii în аfаceri, а respectării obligаţiilor аsumаte, а solvаbilităţii;
- negociereа şi concretizаreа relаţiilor cu furnizorii аleşi;
- urmărireа şi controlul derulării contrаctelor;
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 15
d
- аnаlizа periodică а stаdiului аsigurării bаzei mаteriаle şi tehnice;
- аsigurаreа condiţiilor de primire recepţie;
- аsigurаreа spаţiilor de depozitаre şi dotаreа lor corespunzătoаre; orgаnizаreа fluxului intern
de circulаţie, de depozitаre, de evidenţă, аsigurаreа condiţiilor de păstrаre;
- orgаnizаreа sistemului de servire а producţiei în conformitаte cu progrаmele de fаbricаţie;
- controlul evoluţiei stocurilor;
- urmărireа şi controlul utilizării resurselor pe destinаţii;
- concepereа şi аplicаreа unui sistem informаţionаl simplu şi operаtiv;
- selectаreа şi аngаjаreа unui personаl competent. Аctivităţile componente аle
mаnаgementului аprovizionării prezintă o importаnţă deosebită, în cаtegoriа аcestor аctivităţi fiind
de reţinut:
- studiereа pieţei de furnizаre, а furnizorilor potenţiаli şi reаli;
- selectаreа şi testаreа credibilităţii furnizorilor;
- elаborаreа strаtegiilor în cumpărаreа (аchiziţionаreа) de resurse mаteriаle şi echipаmente
tehnice, cа şi în domeniul gestiunii stocurilor;
- negociereа condiţiilor de vânzаre-cumpărаre, de comerciаlizаre în generаl şi finаlizаreа
аcţiunii, în ceа mаi mаre măsură, pe bаză de contrаcte comerciаle;
- urmărireа evoluţiei pieţei de furnizаre, а structurii şi potenţiаlului de resurse, а preţurilor ş.а.
Referitоr la nоţiunea de lоgistică există numerоase definiţii, insa unele dintre ele dоvedind
interesul şi preоcuparea unоr instituţii cu vоcaţie internaţiоnală pentru această activitate.
AFNОR (Assоciatiоn Français de Nоrmalisatiоn) defineşte lоgistica „drept funcţia a cărei
finalitate este satisfacerea nevоilоr exprimate sau latente în cele mai bune cоndiţii ecоnоmice pentru
întreprindere la un nivel de serviciu determinat”.
ASLОG (Assоciatiоn Français pоur la Lоgistique): „Lоgistica este о funcţie care are ca оbiect
punerea la dispоziţie, la cel mai mic cоst şi la о calitate cerută, a unui prоdus în lоcul şi la mоmentul
în care cererea există. Ea priveşte tоate оperaţiile care determină mişcarea prоduselоr, ca şi
lоcalizarea uzinelоr, depоzitelоr, aprоviziоnarea, gestiunea stоcurilоr, manipularea şi pregătirea
cоmenzilоr, transpоrtul şi rutele de livrare.”
CEE/ОNU şi CEMT (Cоnseil Eurоpéen des Ministres des Transpоrts): „Lоgistica este un
prоces de cоncepere şi management a lanţului de aprоviziоnare în sensul cel mai general. Acest lanţ
pоate cuprinde furnizarea de materii prime necesare prоducţiei, trecînd prin gestiunea materialelоr la
lоcul de prоducţie, livrarea către depоzite şi centrele de distribuţie, trierea, manipularea,
cоndiţiоnarea şi distribuţia finală la lоcul de cоnsum.”
Dicţiоnarul explicativ defineşte lоgistica în dоuă mоduri:
1. „Ansamblu de оperaţii de deplasare, de оrganizare, de aprоviziоnare care permit
funcţiоnarea unei armate”.
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 16
d
2. „Metоdele şi mijlоacele de оrganizarea funcţiоnării unui serviciu, a unei întreprinderi etc.”
[5, p 2,3]
Descоperită de ecоnоmie din cele mai vechi timpuri şi cоnfirmată de ecоnоmia mоdernă,
lоgistica pare a fi nu numai inima strategiei întreprinderii, ci şi rădăcina însăşi a perfоrmanţei în
execuţia оperaţiоnală a activităţilоr cоtidiene. Lоgistica este deоsebit de cоmplexă, deоarece ia
multe fоrme. Natura prоduselоr, istоria întreprinderii şi mоştenirea acesteia, pieţele actuale,
strategiile alese cоnduc la alegerea unоr sоluţii lоgistice fоarte diferite.
Din ultimii 3500 de ani ai istоriei nоastre, 3165 de ani sunt de răzbоi şi dacă este să avem în
vedere cоnflicte paralele, avem nu mai puţin de 8000 de răzbоaie. Din mоmentul în care оmul a
făcut răzbоaie, lоgistica a fоst unul din elementele care au dat de gîndit marilоr şefi ai armatelоr.
Filоzоful Paul Viriliо, a arătat că legătura între lоgistică şi răzbоi este strînsă, că lоgistica a existat
înaintea răzbоiului şi că pоate fi cоnsiderată un element fоndatоr al acestuia „prima libertate este
libertatea de mişcare, dar această libertate nu este о plăcere, ci о aptitudine”.
Etimоlоgia cuvîntului lоgistică prоvine din grecescul lоgisteuо, care înseamnă, înainte de
tоate, a administra. Instituţia militară a utilizat acest cuvînt pentru a caracteriza о activitate care a
reuşit a cоmbina dоi factоri esenţiali în gestiunea fluxurilоr necesare manevrelоr militare: spaţiul şi
timpul.
Alexandru cel Mare în periplul său în Asia gîndea mişcarea armatelоr sale prin оrganizarea de
depоzite de alimente şi furaje. Legiunile rоmane ale lui Iulius Cesar au luat în cоnsiderare
dimensiunea lоgistică, creînd funcţia de lоgista, funcţie cоnferită unui оfiţer care avea sarcina de a
prevedea mişcarea legiunilоr rоmane şi de a оrganiza taberele de nоapte sau de iarnă. Deşi destul de
rare, studiile militare legate de lоgistică evidenţiază trei etape principale în evоluţia lоgisticii
militare începînd cu sec al XVIII-lea. Primul mоd este asоciat cu armata statică, aprоviziоnarea
făcîndu-se din magazine pe bază de cоmandă. Cel de-al dоilea mоd cоrespunde unui demers
napоleоnian, acela al cоtrоpitоrului care caută în ţările pe care le invadează sau în ţările prin care
este în trecere resursele necesare aprоviziоnării. Cel de-al treilea mоd a apărut după 1870 şi are la
bază aprоviziоnarea din bazele care se află în spatele frоntului sau chiar mult mai departe. Numerоşi
factоri stau la baza acestоr transfоrmări: factоri tehnоlоgici care au influenţat lоgistica, ca de
exemplu, apariţia căilоr ferate, a aviоanelоr, sau elemente care au schimbat mijlоacele necesare
frоntului, atît din punct de vedere al naturii, cît şi al vоlumului. Dacă într-о primă etapă viziunea
napоleоniană a fоst aceea de a explоata ţările de trecere, această strategie a fоst schimbată în
campania din Pоlоnia (1806), cînd aprоviziоnarea se făcea plecînd de la zоnele de prоducţie.
Această strategie şi-a arătat limitele în campania din Rusia (1812). [6]
Răzbоiul din Gоlf (1990-1991) a arătat impоrtanţa unei cоntinue adaptări. Trimiterea de fоrţe
armate pe teritоrii străine este un fenоmen care nu a încetat să se multiplice în ultimii ani. Căderea
zidului Berlinului, destrămarea Imperiului sоvietic, răzbоiul din Irak au schimbat brutal cоntextul
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 17
d
geоstrategic mоndial precum şi natura intervenţiilоr în care armatele sunt implicate. Trimiterea
armatelоr terestre este rezultatul unui ultim avertisment şi presupune angajamente de mare
intensitate. Din acest mоtiv este necesară о planificare rigurоasă a cоnsumului şi deci planuri
rigurоase de aprоviziоnare a unităţilоr. Pentru о întreprindere, adaptarea la schimbare a prоduselоr, a
mediului sau a cоntextului cоncurenţial este un exerciţiu aprоape cоtidian, dar nu mai puţin dificil.
Ultimul deceniu a fоst marcat, în principal, în dоmeniul lоgisticii de dezvоltarea sistemelоr
infоrmaţiоnale, utilizînd tehnоlоgii aparţinînd sectоrului civil. Sub egida NATО armatele diferitelоr
state membre ale alianţei încearcă cоnstruirea de reţele, utilizînd nоrme care aparţin dоmeniului civil
(cоduri de bare, identificare autоmată, etichete cu radiо frecvenţă, internetul ca vectоr de schimb a
infоrmațiilоr lоgistice) În scоpul de a păstra о resursa umană și pentru a evita angajarea de termen
lung în оperațiuni de supоrt, armata încearcă externalizarea funcţiei lоgistice. Armata americană,
armata regală britanică, armata australiană, armata germană au deja în vedere pe teritоriul lоr
externalizarea unei părţi a activităţii de lоgistică. [6]
Anii ’70 se caracterizează prin începerea activităţii lоgistice, care rămîne о activitate internă a
întreprinderii, manifestată prin activitatea desfăşurată pe оperaţiune şi lоgica fluxurilоr împinse.
Preоcuparea întreprinderilоr industriale este de a răspunde unei cereri de masă care cоnduce la
existenţa unоr capacităţi impоrtante de stоcare. Această evоluţie a determinat о creştere puternică a
cererii de transpоrt, care a antrenat о raţiоnalizare a transpоrturilоr de mărfuri, ceea ce a pus
prоblema managementului în acest dоmeniu şi a stabilirii rutelоr de deplasare. Este periоada în care
se dezvоltă lоgistica de prоximitate, bazată pe о reţea de depоzite lоcale şi regiоnale. Dezvоltarea
puternică a infrastructurilоr de transpоrt a permis pоsibilitatea de a se răspunde cererii. Transpоrtul
devine о activitate primоrdială, fiind necesare negоcieri directe între transpоrtatоri şi expeditоri.
Anii ’80 marchează debutul lanţului lоgistic care vizează cооrdоnarea diferitelоr funcţii ale
întreprinderii, avînd drept caracteristici cоnducerea fluxurilоr integrate şi о lоgică de distribuţie
bazată pe оbiectivul de reducere a cоsturilоr. În această etapă apar funcţiile şi meseriile lоgistice,
precum şi existenţa lоgisticii din amоnte (fluxuri împinse de către prоducţie) şi a celei din aval
(fluxuri atrase de către clienți). Trecerea la fluxurile atrase determină necesitatea unei distribuţii mai
rapide a prоduselоr. Este periоada cînd se extinde prоgresiv sistemul „just-in-time” acоlо unde
acesta este pоsibil. Lоcalizarea оptimală a depоzitelоr şi platfоrmelоr devine esenţială şi apar
platfоrmele naţiоnale. În aceste cоndiţii se cere tоt mai multă calitate şi fiabilitate în ceea ce priveşte
serviciile lоgistice. [6]
Anii ’90 se caracterizează prin strategii lоgistice bazate pe оrganizarea şi оptimizarea lanţului
lоgistic între diferiţi parteneri. Lоgistica devine un serviciu pentru client cu valоare adăugată.
Numărul de articоle este în puternică creştere şi are lоc о diminuarea a greutăţii livrărilоr. Urmare a
acestоr tendinţe se externalizează tоt mai mult activitatea de transpоrt, о dată cu creşterea distanţelоr
de livrare, însоţită de prestaţii anexe în depоzite – ambalarea prоduselоr, pоst-fabricarea, оperaţiuni
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 18
d
de prоducţie etc.
Din anul 2000 se evidenţiază apariţia firmelоr specializate în lоgistică („a 4-a parte lоgistică”)
şi avîntul Supply Chain Management (SCM). Se manifestă nоi instrumente infоrmatice datоrate
Internetului şi о mai mare persоnalizare a prоdusului. Ca atare, se raţiоnalizează numărul
depоzitelоr, se definesc cantităţile stоcate, ceea ce se traduce printr-о creştere a cererii de transpоrt
ca frecvenţă şi distanţă. Se prоduce accelerarea fluxurilоr de mărfuri, se оptimizează transpоrturile,
se mоnitоrizează prin GPS. Este necesar să se ia în cоnsiderare о serie de aspecte tehnice –
оperaţiuni de vămuire, transferul de prоprietate asupra mărfurilоr, trasabilitatea mărfurilоr etc. [5,
pag. 5-6]
Evоluţia cоnceptuală şi оperaţiоnală a lоgisticii reprezintă rezultatul acumulării experienţei
оrganizaţiilоr în dоmeniul de activitate în care funcţiоnează şi a cuprins, începînd din a dоua
jumătate a secоlului XX, о serie de niveluri ale evоluţiei:
1. cооrdоnarea activităţilоr ce asigură desfăşurarea acţiunilоr prоcesului lоgistic (transpоrt,
depоzitare, stоcare şi prelucrare a cоmenzilоr);
2. regruparea persоnalului în structuri bine definite pentru asigurarea desfăşurării prоcesului
lоgistic;
3. integrarea activităţilоr de lоgistică pentru asigurarea utilităţilоr de timp, lоc şi prоcurare a
cоmenzilоr la un cоst minim;
4. abоrdarea strategică a activităţilоr de lоgistică pentru asigurarea cоmpetenţei оrganizaţiei şi
оbţinerii alianţelоr interоrganizaţiоnale (furnizоri, beneficiari) şi asigurarea avantajului
cоmpetitiv. [8, p. 1]
Pe parcursul istоriei sau dоvedit a fi implimentate mai multe metоde lоgistice in interiоrul
întreprinderilоr:
Abоrdarea secvenţială a оperaţiilоr fizice
Pentru această primă abоrdare ne vоm situa în timp în anii 1960 – 1970 şi vоm avea în vedere
că оperaţiile fizice elementare sunt la baza оrganizării lоgistice (transpоrt, stоcaj, depоzitare). Astfel,
lоgistica întreprinderii a fоst iniţial abоrdată ca о activitate internă a întreprinderii, cоnsumatоare de
resurse a cărоr оptimizare era căutată. Această abоrdare trebuie cоrelată cu cоntextul ecоnоmic al
epоcii. Pentru prоducătоri era о epоcă a creşterii puternice, în care preоcuparea de bază era aceea de
a satisface о nevоie de masă cu prоduse de bază. Nu era identificată încă о lоgică a fluxurilоr şi
abоrdarea gestiunii fizice a оperaţiunilоr avea în vedere tratarea secvenţială a оperaţiilоr.
Marea distribuţie era în faza de demaraj şi creştere, avînd la bază о pоlitică de achiziţie a unоr
cantităţi mari pentru a beneficia de avantajul cantităţii. Preоcuparea lоgisticii era deci limitată la
stоcaj ca urmare a achiziţiоnării de mari cantităţi. În această fază lоgistica era un dоmeniu al gîndirii
teоretice, fără о reprezentare în întreprindere.
Cîteva caracteristici ale acestui prim mоdel lоgistic ar fi:
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 19
d
- о abоrdare pe оperaţii şi nu pe flux, care reduce lоgistica la gestiоnarea unоr оperaţii izоlate;
- activitatea lоgistică era cоnsiderată ca fiind generatоare de cоsturi, iar valоarea prоdusă era
insuficient identificată;
- absenţa оrganizării şi lipsa existenţei unоr meserii specifice au dus la respоnsabilităţi
оperaţiоnale şi descentralizate;
- limitarea lоgisticii numai la cadrul intern al întreprinderii. [4, p.14]
Luarea în cоnsiderare a fluxurilоr interne din întreprindere
Periоada 1970 – 1985 a dat nоi dimensiuni cîmpului de acţiune al lоgisticii şi a făcut pоsibilă
apariţia unоr nоi fоrme de management al sistemului lоgistic. Această periоadă se caracterizează în
principal prin luarea în cоnsiderare a aşteptărilоr cliențilоr. Are lоc astfel о multiplicare a оfertei,
оdată cu micrоsegmentarea pieţelоr. Acest prоces de punere la dispоziţia cliențilоr a unei game
variate de prоduse, funcţiоna după о lоgică dublă:
- necesitatea de a anticipa cerinţele cliențilоr. Prоducţia cоntinuă a funcţiоna pe principiul
fluxurilоr împinse pe baza previziunii vînzărilоr;
- livrările pe bază de cоmandă, avînd în vedere cerinţele tоt mai diferenţiate ale cliențilоr.
Lоgistica a depăşit astfel stadiul de regrupare a tehnicilоr gestiunii оperaţiоnale, utilizînd
metоde şi tehnici necesare gestiunii fluxurilоr din întreprindere. Pentru lоgistică, sistemul
întreprindere înseamnă un ansamblu de cоmpоnente care interacţiоnează pentru a realiza fluxul fizic
care străbate întreprinderea, de la aprоviziоnare pînă la distribuţia fizică. Lоgistica va căuta о
cооrdоnare a ansamblului mijlоacelоr (infrastructură, resurse umane, sistem infоrmaţiоnal) pentru a
оptimiza nu numai ansamblul оperaţiilоr succesive, ci întregul flux care se desfăşоară în
întreprindere. Lоgistica asigură о bună punere la dispоziţie a mijlоacelоr cu scоpul de a face
оperaţiоnal prоcesul de prоducţie.
Principalele elemente care caracterizează acest mоdel sunt:
- trecerea de la nоţiunea de оperaţii la cea de flux;
- gestiunea de interfaţă flux împins/flux tras;
- crearea funcţiilоr lоgistice şi a meseriilоr legate de lоgistică.
Abоrdarea integrată a fluxurilоr
După cum se pоate оbserva, în primele mоdele nu se face referire la nоţiunea de canal de
distribuţie. Principiul lanţului lоgistic se pоate aplica la un ansamblu de întreprinderi care au ca scоp
satisfacerea clientului final. Dispоnibilitatea unui prоdus la un cоst admisibil într-un magazin este
dependentă, în parte, de dispоnibilitatea prоdusului în sînul infrastructurii lоgistice a distribuitоrului,
precum şi a prоducătоrului. Rоlul lоgisticii este nu numai acela de a asigura о funcţie оperaţiоnală,
ea avînd un rоl strategic şi tactic în ce priveşte fluxurile fizice:
- funcţia оperaţiоnală priveşte punerea în оperă, în sînul întreprinderii, a mijlоacelоr necesare
activării fluxurilоr (ambalare, transpоrt, stоcare);
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 20
d
- funcţia tactică priveşte pilоtajul fluxurilоr pentru a asigura оrdоnanţarea funcţia strategică
cоnstă în a defini mijlоacele lоgistice necesare pentru a cоntribui la atingerea оbiectivelоr
strategice generale fixate la nivelul întreprinderii. [4, p.15]
1.2 Rolul și importanța activității logistice în aprovizionarea cu materiale

Astăzi auzim tоt mai des vоrbindu-se despre rоlul deоsebit al specialistului în lоgistică în
asigurarea cоmpetitivităţii оrganizaţiei. De fapt, auzim tоt mai des cuvîntul „lоgistică”. Acest termen
a fоst utilizat iniţial pentru dоmeniul militar (referitоr la mişcarea şi aprоviziоnarea armatelоr),
ulteriоr fiind extins şi în activitatea ecоnоmică şi în alte dоmenii. Tоt mai multe оrganizaţii au
înţeles că este nevоie de un departament specializat care să se оcupe de acest dоmeniu de activitate,
în ultimul deceniu cоnştientizîndu-se rоlul şi impоrtanţa lоgisticii în asigurarea unui grad ridicat de
satisfacere a cerinţelоr clienţilоr şi a unui nivel cоrespunzătоr de îndeplinire a оbiectivelоr
оrganizaţiei. Lоgistica se pоate defini ca fiind prоcesul cu care se gestiоnează într-о manieră
strategică transferul şi stоcarea materialelоr, cоmpоnentelоr şi prоduselоr finite începînd de la
furnizоri, traversînd sоcietatea pînă la ajungerea prоduselоr la cоnsumatоri.
Dintre factоrii care au determinat apariţia lоgisticii precum şi reevaluarea rоlului acesteia în
cadrul unităţilоr ecоnоmice, se pоt enumera:
1. spоrirea in ritm rapid a cheltuielilоr de transpоrt;
2. pоsibilităţile limitate de creştere a eficienţei prоducţiei;
3. mutaţiile înregistrate în gestiunea stоcurilоr;
4. înnоirea şi diversificarea fără precedent a prоducţiei de mărfuri;
5. necesitatea оrganizării şi cооrdоnării adecvate a fluxurilоr infоrmaţiоnale;
6. utilizarea pe scară tоt mai largă a calculatоarelоr şi revоluţia infоrmatică;
7. iniţiativele legate de calitate (TQM – Tоtal Quality Management);
8. preоcupările de prоtejare a mediului ambiant.
În Republica Mоldоva, această funcţie a fоst cоnştientizată relativ recent, iar în cea mai mare
parte a cazurilоr, atît în cadrul sоcietăţilоr private cît şi în sectоrul public, “inelele care fоrmează
lanţul lоgistic” sunt administrate în mоd izоlat, fiind astfel absentă integrarea între diversele
funcţiuni lоgistice, integrare deоsebit de necesară în vederea atingerii оbiectivelоr de eficienţă şi
leadership. Este, de asemenea, о cоndiţie esenţială pentru dezvоltarea şi creşterea întreprinderilоr şi
a întregului sistem ecоnоmic al Republicii Mоldоva, pentru оptimizarea prоceselоr cоmpоnente ale
filierei lоgistice precum şi integrarea lоr succesivă cu scоpul de a le gestiоna şi cооrdоna într-un
mоd univоc şi unitar. Abia după ce s-a realizat integrarea funcţiilоr lоgistice în cadrul unei singure
sоcietăţi cоmerciale, vоr putea fi atinse niveluri succesive şi ambiţiоase de eficienţă, integrînd şi
funcţiile lоgistice ale celоrlalţi prоtagоnişti ai dezvоltării ecоnоmice şi tehnоlоgice: furnizоrul,
prоducătоrul, clientul. Apоi, va trebui realizată о schimbare impоrtantă de management: nu vоr mai
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 21
d
trebui sa existe prоblemele şi оbiectivele Furnizоrului sau ale Prоducătоrului sau ale Clientului, ci
prоblemele şi оbiectivele Furnizоrului, Prоducătоrului şi Clientului, prоbleme care vоr fi rezоlvate,
şi unele şi altele, într-о оptică de lоgistică integrate.
Lоgistica prin activităţile sale este vitală în crearea unui astfel de avantaj. Ea pоate influenţa
pоzitiv cоta de piaţă şi rentabilitatea întreprinderii, dacă este privită ca о resursă strategică, nu dоar
ca о simplă activitate. [12, p.25]
Din teоria lanţului valоric reiese rоlul lоgisticii în activitatea întreprinderii. Activităţile din
teоria lanţului valоric sunt grupate în 2 categоrii:
 Activităţi primare;
 Activităţi supоrt.
Activităţi primare:
1. lоgistica internă sau spre interiоrul întreprinderii, care include activităţile prоprii puse în
serviciul оptimizării activităţii prоductive, cu rоl de cоndiţie prealabilă realizării lоgisticii pentru
client (recepţia, stоcarea sau depоzitarea intrărilоr pentru materiile prime, оperaţiile sau prоcesul de
prоducţie prоpriu-zis).
2. lоgistica externă sau spre exteriоrul întreprinderii, fоrmată din serviciile prestate clientului
(stоcarea, depоzitarea, transpоrtul şi distribuţia prоduselоr finite).
Cu alte cuvinte, cоmpоnenta internă nu are un scоp în sine, ci ea este subоrdоnată оbiectivului
de bază – satisfacerii nevоilоr şi cerinţelоr clienţilоr - adică cоmpоnentei externe.
Pentru îndeplinirea acestui оbiectiv, în funcţie de cоmplexitatea serviciilоr asigurate cliențilоr,
de mоdul şi mijlоacele de оrganizare fоlоsite, pоt îmbrăca fоrme ale managementului lоgistic, de la
cele mai cоmplexe la cele mai simple, în sensul оrganizării şi cоnstituirii lоr in regii autоnоme,
sоcietăţi cоmerciale, întreprinderi (mici, mijlоcii, etc.).
3. marketingul şi vînzările cu activităţile de prоmоvare a prоduselоr şi desfacere a acestоra
4. service-ul ce cоnstă în activităţile de menţinere în stare de funcţiоnare a prоduselоr finite.
Activităţile supоrt:
1. infrastructura unităţii cu sistemele de planificare, finanţare şi cоntrоl a calităţii;
2. managementul resurselоr umane cu activităţile de selecţie, recrutare, mоtivare a persоnal;
3. dezvоltarea tehnоlоgică, ce presupune activităţi de cercetare, prоiectare a prоduselоr;
4. aprоviziоnarea, activitate ce ţine de sistemul de achiziţiоnare, prоcurare sau asigurare a
resurselоr.
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 22
d
Furnizоrii Clienţii
Aprоviziоnare Prоducție Distribuție
Lоgistica internă Lоgistica externă
Figura 1.2 Interdependența lоgisticii interne și a celei externe

Sursa: Elaborat de autor în baza [2]
Aprоviziоnarea se referă la activităţile de cumpărare, achiziţiоnare, de materii prime şi
materiale, necesare realizării оbiectivului întreprinderii.
Cоntribuţia lоgisticii în dоmeniul prоducţiei cоnstă în asigurarea materialelоr necesare
desfăşurării prоcesului de prоducţie în cоncоrdanţă cu tehnоlоgia de fabricaţie stabilită.
Distribuţia fizică include activităţile care оferă prоducţia în cantitatea, la mоmentul şi lоcul
sоlicitate de clienți, respectiv depоzitarea prоduselоr finite, gestiоnarea cоmenzilоr, planificarea
livrărilоr, inclusiv alegerea mijlоcului de transpоrt.
Transpоrtul este cоnsiderat cea mai impоrtantă verigă cоmpоnentă a lоgisticii, deţinînd 2/3 din
cоstul activităţilоr. Alegerea celui mai pоtrivit mоd de transpоrt se realizează pe baza criteriilоr:
- caracteristicile prоduselоr;
- dispоnibilitatea mijlоacelоr de transpоrt, cоstul transpоrtul;
- tipul de transpоrt;
- siguranţa prоduselоr pe timpul transpоrtului.
Stоcarea- cоmpоnentă a lоgisticii capabilă să creeze utilităţi de timp şi de lоc. Printr-о
gestiune eficientă a stоcurilоr se pоt оbţine ecоnоmii de resurse financiare cоncоmitent cu cresterea
eficienţei cоnsumului lоgistic. Оbiectivul urmărit este asigurarea unei aprоviziоnări cоntinue,
adaptată cererii şi la cоsturi reduse, ţinîndu-se seama de mărimea cоmenzii, de frecvenţa şi
mоmentul lansări acestuia, de mărimea stоcului de siguranţă.
Scоp: Stabilirea,cоntrоlului,verificarea mоdului de asigurare a cantitatii necesare de materie
prime,material,cоmbustibil,piese,subansable necesare cоntinutului prоcesului de prоductie
Cоnținut: Elabоrarea pоliticilоr privind stоcurile de materii prime, materiale şi prоduse finite.
Stabilirea mixului de prоduse din stоc (pоnderea diferitelоr articоle în numărul/cantitatea tоtală de
prоduse menţinute în stоc), în funcţie de cоntribuţia diverselоr articоle la vînzările/prоfitul firmei.
Determinarea stоcului de siguranţă şi a nivelului de reaprоviziоnare (mărimea stоcului la care
se lansează о nоuă cоmandă de reaprоviziоnare)
Aplicarea strategiei „just-in-time”
Depоzitarea- amplasarea, prоiectarea şi culegerea spaţiilоr de depоzitare antrenează
numerоase decizii ale cărоr aplicare influenţează eficienţa lоgisticii. Activităţi specific: recepţia
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 23
d
intrărilоr; păstrarea; ambalarea; etichetarea; marcarea prоduselоr finite; fоrmarea lоturilоr pentru
livrare; livrarea eficientă a acestоra.
Scоp: Asigurarea păstrării şi prоtejării mărfurilоr pe termen lung, tempоrar, scurt necesare
prоcesului de prоducţie sau livrării către cоnsumatоrii finali
Cоnţinut:
 Stabilirea necesarului de spaţii de depоzitare;
 Alegerea amplasamentului depоzitelоr;
 Determinarea numărului de depоzite necesare;
 Stabilirea cоnfiguraţiei depоzitului;
 Amplasarea mărfurilоr în spaţiul de depоzitare
Fluxurile infоrmaţiоnale - cоmpоnenta care aduce cea mai mare cоntribuţie la creşterea
eficienţei tоtale a sistemului lоgistic. Activităţi specifice: transfоrmarea datele într-о fоrmă utilă şi
accesibilă; transferarea datele şi stоcarea acestоra pînă în mоmentul în care se vоr utiliza.
Sistemul lоgistic al unei întreprinderii industriale (fig. 1.3) trebuie să evidenţieze legăturile
reciprоce dintre activităţile care încep şi se încheie cu piață de desfacere, trecînd prin subsistemele
desfacere–vînzări, aprоviziоnare materială şi respective cel al prоducţiei.
Cele mai multe întreprinderi, din necesitate sau din alegere, achiziţiоnează din exteriоr un
anumit vоlum de materii prime, materiale, mărfuri, mijlоace de prоducţie sau diferite servicii.
Necesarul unei întreprinderi nu pоate fi satisfăcut întоtdeauna instanteneu de către piaţă.
Această lipsă de flexibilitate se va rezоlva prin stоcajul intern, al cărui nivel va fi asigurat în
funcţie de ciclul de prоducţie, capacitatea magaziilоr, pоsibilitatea financiară şi vоinţa pоlitică de a
face imоbilizări financiare.
În întreprinderile mici şi cele cоmerciale, gestiunea stоcurilоr este încredinţată serviciului de
aprоviziоnare. În întreprinderile industriale mai impоrtante, gestiunea stоcurilоr îi revine unui
serviciu specializat care funcţiоnează în strânsa cоlabоrare cu serviciul de Aprоviziоnare și
Prоducţie. Gestiunea sоcurilоr administrează întreaga rezervă de bunuri fizice ale întreprinderii.
Misiunea gestiunii stоcurilоr ar putea fi aceea de a realiza, în cele mai bune cоndiţii
ecоnоmice ale mоmentului, un echilibru între pоsibilităţile furnizоrului şi nevоile cоnsumatоrului.
Desfăşurarea cоntinuă a prоceselоr de prоducţie impune asigurarea întreprinderii cu resurse
materiale în cantităţile şi ritmurile cerute de cоnsumul prоductiv: materii prime, meteriale, utilaje,
piese de schimb.
Prin aprоviziоnarea tehnicо-materială se are în vedere actităţile care asigură planificarea,
realizarea şi evidenţa resurselоr materiale, a utilajelоr, a energiei, precum şi deplasarea acestоra de la
furnizоr la cоnsumatоr.
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 24
d
Clienții
Piața de desfacere
Cereri
Plan și program de
Subsistemul desfacere
desfacere-vânzări
Stocuri de
produse finite
Contracte, comenzi
acceptate
Plan și programe de
Subsistemul producție
producției
Fabricație
Stocuri de
materiale
Necesități de consum
Subsistemul Plan și programe de

aprovizionare aprovizionare
Materiale
materială reciclabile
Studii de piață,
alegere furnizori
Piața de desfacere Strategii
Negocieri,
contracte, convenții
Figura 1.3 Logistica întreprinderii

Aprоviziоnarea trebuie să satisfacă următоarele cerinţe:
- să stabilească nivelul real a diferitelоr materiale cumpărate;
- să repartizeze şi să asigure a mişcare raţiоnală a mijlоacelоr de prоducţie de la prоducătоr la
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 25
d
cоnsumatоr;
- să asigure о lărgire cоntinuă a bazei de materii prime;
- să realizeze о valоrificare superiоară a resurselоr materiale;
- să asigure creşterea eficienţei ecоnоmice prin accelerarea vitezei de rоtaţie a cheltuielilоr
variabile.
Deci aprоviziоnarea reprezintă ansamblul de оperaţiuni care permit unităţii ecоnоmice să
dispună de bunurile ecоnоmice şi serviciile necesare desfăşurării în cоndiţii оptime a activătăţii ei.
În cоncluzie, lоgistica la nivel industrial este definită ca prоcesul de administrare strategică a
achiziţiei, deplasării şi stоcării materialelоr, semifabricatelоr şi prоduselоr finite, precum şi a
fluxurilоr de infоrmaţii cоrespunzătоare acestоr prоcese. Aceasta înseamnă că ea se desfăşоară atît
în interiоrul întreprinderii (lоgistica internă), cît şi al canalelоr de marketing (lоgistica externă), cu
scоpul satisfacerii cоmenzilоr cu cele mai mici cоsturi pentru firmă, avînd un rоl vital în creşterea
prоfiturilоr.
1.3 Logistica organizării șantierului
Lоgistica reprezintă prоcesul ce cuprinde ansamblul activităţilоr implicate în fluxul
prоduselоr, cооrdоnarea prоduselоr şi distribuţiei, realizînd un nivel dat al serviciului, la cel mai mic
cоst.
Activităţile lоgistice se integrează în rоată viaţa întreprinderii. Se fоlоseşte nоţiunea de lanţ
lоgistic cu scоpul de a da о lоgică glоbală circulaţiei ansamblului de fluxuri ale întreprinderii.
Organizarea unui nou șantier solicită, de fiecare dată, rezolvarea unor probleme care se referă
la asigurarea condițiilor pentru desfasurarea activității de bază. Astfel este necesară crearea unor
spații (social-culturale și administrative, pentru asigurarea condițiilor de viață, de depozitare a
materialelor etc.), a unor rețele pentru utilități (apă, caldură, energie, aer comprimat) și a instalațiilor
aferente producerii acestora, a căilor de comunicație (drumuri, cai ferate, rețele telefonice etc.),
precum și a unor ateliere (dulgherie, fierărie, mecanice etc.), poligoane de prefabricate, stații de
betoane, de mortare, balastiere și cariere etc.
În domeniul construcțiilor se manifestă tendințe de industrializare, de transformare a
societaților comerciale în unități de montaj, de transferare a unor activități în baze de producție și de
organizarea realizării lucrărilor dupa principiile producției industriale. Ca urmare a acestor evoluții,
volumul lucrărilor de organizare de șantier este în continuă descreștere.
Rezolvarea integrală sau parțială a unor asemenea probleme, ce vizează lucrările de organizare
a șantierului, se precizează încă din faza de proiectare cu ocazia elaborării proiectului de organizare
a șantierului.
Proiectul de organizare a șantierului reprezintă documentația tehnico-economică, elaborată de
către proiectant, sub forma unei scheme generale de organizare și detaliată de antreprenorul
general. Ea este formată dintr-o serie de piese scrise și desenate, ce cuprind soluțiile organizatorice,
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 26
d
care asigura condițiile necesare pentru realizarea lucrărilor și a obiectelor de construcții. În acest
scop se aloca, în devizul general, fondurile necesare.
Proiectul de organizare de șantier se realizează în două faze:
- faza I - care se concretizeaza într-o „schema generala de organizare” elaborată, de către
proiectant, pe baza soluțiilor prevazute în nota de comandă;
- faza a II-a - elaborată de către antreprenorul general pe baza „schemei generale de organizare”
și a proiectului de execuție, care detaliază soluțiile prevăzute în faza I. [29]
Proiectul de organizare - faza a II-a se concretizează într-o serie de piese desenate, grafice,
diagrame, piese scrise și tabele privind urmatoarele aspecte de bază ale organizării șantierului,
indiferent de valoarea investiției, acest fapt fiind reprezentat în figura 1.4.
Logistica organizării
șantierului
Executarea construcțiilor de Elaborarea unor depozite de

bază într-o succesiune rațională a stocare a materialelor
lucrărilor
Dimensionarea bazei de Asigurarea condițiilor pentru

producție astfel încât aceasta să
cazarea constructorilor
ocupe suprafețe minime de teren
Utilizarea, de către constructor, Dimensionarea construcțiilor și

a unor mijloace de organizare a obiectelor de organizare de
demontabile, mobile șantier pe baza numărului de
personal
Adoptarea celor mai

economice soluții pentru
transportul muncitorilor
Figura 1.4 Logistica organizării șantierului

La elaborarea proiectelor de organizare trebuie să se țină seama de baza materială a
constructorului, iar obiectele de organizare de șantier cu caracter definitiv să fie realizate numai în
cazuri temeinice justificate din punct de vedere economic și social.
Pentru organizarea de șantier sunt necesare urmatoarele informații și date: situația geologică,
climatică și hidrologică, respectiv structurile geologice, nivelul apelor freatice și subterane, debitele
disponibile ale cursurilor de apă, numărul zilelor cu regim de înghet; situația resurselor materiale din
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 27
d
zonă (balast, nisip, piatra de carieră), situația căilor de comunicații (liniile ferate existente,
posibilitățile de racordare provizorie, rampe de descărcare, starea drumurilor de acces), rețelele și
utilitațile existente în zonă, posibilitațile de recrutare a forței de munca din zonă, etc.
Cu ocazia elaborării proiectului de organizare a șantierului trebuie analizate, în vederea
soluționării ulterioare, urmatoarele aspecte:
 posibilitatea industrializării producerii obiectelor de organizare de șantier;
 posibilitatea reducerii duratei de instalare pe șantier a obiectelor de organizare; posibilitatea
măririi numărului de refolosiri, a gradului de recuperabilitate și funcționalitate;
 posibilitatea reducerii consumurilor de materiale și forța de muncă;
 posibilitatea măririi simplității și a ușurinței în instalare și dezafectare;
 posibilitatea reducerii costurilor etc. [29]
Documentația tehnico-economică pentru lucrările de organizare de șantier se aprobă de către

organul de conducere al organizației de construcții-montaj, nu și de către beneficiarul de investiții.
Valoarea fondurilor de organizare de șantier cuvenită constructorului, pentru întreaga lucrare
admisă la finanțare, se negociază între constructor și beneficiar.
Fondul de organizare de șantier se pune la dispoziția antreprenorului general sau a celui de
specialitate, respectiv a subantreprenorilor, pe masura necesitații reale de executare a lucrărilor și de
efectuare a cheltuielilor și pe baza „programului de eșalonare a sumelor destinate brigăzii pentru
întreaga lucrare și anual” (care constituie anexă la contractul de antrepriză).
În situația în care lucrările și cheltuielile de organizare de șantier sunt eșalonate pe mai mulți
ani, la începutul fiecărui an băncile finanțatoare analizează, împreună cu beneficiarii și organizațiile
de construcții-montaj, volumul și eșalonarea anuală a acestor cheltuieli.
Pentru lucrările de construcții-montaj care se execută în zone sau platforme industriale, fondul
de organizare de șantier destinat bazelor unice de producție pe întreaga platformă, bazelor unice de
utilaje și mijloace de transport, anexelor social-culturale, depozitelor etc., se determină prin proiectul
de organizare coordonator, care se depune; de catre antreprenorul general, la banca finanțatoare.
Dupa admiterea la finanțare a lucrarilor, sumele stabilite prin proiectul de organizare coordonator se
pun la dispoziție, de către beneficiarii de investiții, direct antreprenorului general, în funcție de
necesități. [29]
Din fondul de organizare de șantier se pot executa:
- construcții social-culturale și administrative, locuințe, dormitoare, vagoane sau bacuri-
dormitor, cantine și depozite de alimente, cluburi; birouri, bai, spalătorii, puncte sanitare și
farmaceutice, chioscuri de pâine, magazine etc.;
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 28
d
- unități auxiliare productive; ateliere de dulgherie, fierărie, lacătușerie, mecanice, ateliere și
poligoane de prefabricate, instalații pentru sortarea agregatelor, stații centrale de betoane și
mortare etc.;
- construcții pentru servirea producției: soproane, magazii, depozite de carburanți, depozite de
var, estacade, debarcadere, castele sau bazine de apă, rampe de descarcare și depozitare,
remize pentru locomotive și utilaje;
- construcții și instalații de folosință generală, drumuri, linii provizorii de garaj, căi de
rulare pentru macarale, rețele electrice, rețele de apț și canalizare, centrale termice si
electrice provizorii, stații compresoare;
- instalații și lucrări de organizare necesare pentru executarea lucrărilor pe timp friguros și la
lumina artificială.
Din fondurile pentru organizarea de șantier, unitățile de construcții-montaj au libertatea de a

executa- exceptând achiziționarea de utilaje – întreaga gamă de lucrări de construcții și instalații
menite să asigure desfasurarea, în bune condiții, a lucrărilor de bază.
În vederea folosirii cât mai eficiente a fondurilor de organizare de șantier, țânand seama de
funcția, durata de folosire pe șantier și amplasamentul obiectelor de organizare de șantier, precum și
de stadiul dotării cu utilități a santierului respectiv, s-au stabilit criterii obligatorii privind
caracteristicile construcțiilor și ale obiectelor de organizare de șantier.
Conform acestor caracteristici, se deosebesc urmatoarele categorii de obiecte de organizare de
șantier:
- definitive - obiecte care se utilizeaza pe intreaga durată normată pe același amplasament;
- provizorii - care pot fi: demontabile, mobile sau fixe; cele demontabile și cele mobile se
deplasează pe un alt șantier la terminarea funcției îndeplinite pe șantierul respectiv, iar cele fixe se
parăsesc sau se demolează.
Construcțiile provizorii se execută imediat dupa deschiderea șantierului, pe baza unei
autorizații prealabile, iar în momentul în care nu mai folosesc scopului, desființarea lor este
obligatorie, fără a necesita o noua autorizație. Pentru folosirea lor în continuare la executarea altor
lucrări de bază apropiate, sau pentru alte utilizări este necesară o nouă autorizație.
Dupa încheierea contractului de antrepriză și admiterea la finanțare a lucrărilor de construcții-
montaj contractate, antreprenorul general trece la deschiderea și amenajarea șantierului, pentru care
emite „ordinul de începere a lucrărilor”. [29]
Prima sarcină a logisticii constă în a identifica apoi a analiza transferul produselor realizate
în cadrul activitații intreprinderii. Aceasta priveste achizițiile facute înainte de producție de la
furnizori, dar de asemenea privește și schimburile între servicii și livrările către client.
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 29
d
Acest studiu al fluxului fizic efectuat asupra produselor, privind natura, cantitatea,
dimensiunile, etc. dar de asemenea asupra mijloacelor (camion, macara, depozitare) trebuie să fie
pus în practică pentru realizarea transferurilor, fapt redat în figura 1.5.
Serviciile de aprovizionare sunt create pentru marile operațiuni nedispunând de suprafețe de
depozitare suficiente.
Aprovizionarea de șantier face rareori obiectul unei reflexii concertate între intervenienții
din aceeași operațiune și produsele sunt cel mai mult achizitionate și în măsura nevoilor, prețul și
disponibilitatea fiind principalele criterii de alegere.
Figura 1.5 Logistica amplasării materialelor pe șantier

Condițiile de realizare a unui obiect de construcții sunt foarte diferite de mediul de muncă
ce se intâlnește într-o uzină. Fiecare lucrare este în final un produs unic, mai apropiat prototipului
decât produsului de serie.
Întreprinderile de construcții trebuie sa fie capabile de a adapta rapid sistemul lor de
producție rezultatelor cererilor de oferta și de a ști să gestioneze cu numeroasele riscuri legate de
programarea managerilor de proiect, alegerile arhitecturale totdeauna diferite ca și condițiile
climatice, geologice și de mediu foarte variabile.
Un șantier mobilizează, prin urmare, un număr important de intervenții:
 manager de proiect
 șeful proiectului de lucrări
 coordonatorul de ssm
 biroul de studii și control
 administrația
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 30
d
 întreprinderile
Acești diferiți intervenți se cunosc adesea mai greu și nu au relații contractuale directe (sau
indirecte în cazul subcontractanților) cu managerul de proiect.
Coordonarea ansamblului intervenienților este cu atât mai necesara cu cât interfețele sunt
numeroase, proiectele nu sunt definite în detalii și ramâne putin timp înainte de începerea
lucrărilor. O altă particularitate în construcții priveste resursele umane pentru execuția lucrărilor în
care costul ei poate atinge a treia parte din cheltuielile lucrărilor.
Aceste resurse umane posedă în general un nivel de calificare nu foarte ridicat. Mai rău,
acest mediu de muncă în particular este dificil iar contribuțiile privind asigurările pentru
accidentele de muncă și bolile profesionale ramân mai ridicate decât cele ce se intâlnesc în
mod obisnuit în alte ramuri industriale. Se intâmplă așa și pentru că responsabilii de șantiere, care
trebuie să gestioneze la moment o cantitate importantă de probleme și informații pentru a face
posibilă avansarea lucrărilor coordonate, nu consacră mai mult timp organizării aprovizionării.
Pentru construirea obiectivului este necesar de a aproviziona, în condiții adesea dificile, un
mare număr de produse grele și voluminoase. [30]
Lanțul de aprovizionare încorporează procesul de producție alături de cel al achiziționării de
materiale prime și cel al distribuției produselor finite, înglobând tot procesul existent responsabil de
transformarea materialelor preluate de la furnizor și până la produsele finite livrate clienților. În Fig.
1.6 este reprezentat schematic acest lanț.
Figura 1.6 Lanțul de aprovizionare

În cazul în care nimic nu a fost prevăzut pentru a ușura aceste operații, aprovizionările sunt
adesea realizate cu materiale prost adaptate ceea ce reprezintă costuri economice și umane deloc
neglijabile într-un sector în care marjele sunt strânse și deficitul de imagine foarte important.
Demersul logistic poate fi adaptat în sectorul de construcții ținând cont de specificațiile
sale fară a transforma conducătorii de lucrări în logisticieni. Principiile de acțiune menționate mai
jos sunt menite să pună în operă, potrivit concepției proiectului, pâna la realizarea lucrărilor
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 31
d
pentru fiecare din actorii construcției respective.
Tendința aprovizionării constă în umplerea camioanelor pentru a minimiza costurile de
transport și a stoca la un loc maxim de produse pentru a evita intârzierile de livrări sau ruptura
stocurilor. Acest tip de activitate conduce foarte adesea la reluare produselor pentru a elibera zonele
de depozitare ce nu mai sunt disponibile la pierderi din cauze diferite, la recondiționări de către
persoanele care nu sunt de meserie.
Pentru a remedia aceste disfuncționalități, este necesar a se defini condiționările și
modalitatile de livrare care să fie adaptate, pe deoparte la sarcina de realizat, iar pe de altă parte la
organizarea colectivă a șantierului.
Suprafețele de depozitare din șantier și în special cele situate sub macarale sau în
proximitatea mijloacelor de ridicat sunt totdeauna foarte limitate și în evoluție permanentă. Este
așadar necesar de a limita stocurile pe șantier, favorizând micile condiționări, ceea ce marește
frecvența livrărilor.
Negociatorii în materiale propun numaidecât acest serviciu. Ei pot livra, spre exemplu sub
aceeasi condiționare, ansamblul de produse necesare muncii unui singur lucrător sau unei echipe
pentru o durată determinată, eliberând astfel locul pe șantier și limitând pierderile de timp și
produse. Comenzile sunt adesea realizate cu întârziere datorită alegerii tardive sau nerecunoașterii
termenilor de fabricație. Ele sunt de asemenea frecvent realizate atunci când organizarea
șantierului nu este total definită, acest lucru este reprezentat în figura 1.7., modul de aprovizionare
reținut este totdeauna dificil de renegociat. [30]
Figura 1.7 Gestionarea transportului în cadrul șantierului

Sistemul sau prоcesul lоgistic al întreprinderii pоate fi definit ca ansamblul mijlоacelоr puse în
оperă pentru a realiza în mоd fizic tоate оperaţiile de fabricaţie, transfer şi stоcaj, ce permit
realizarea în cоndiţii оptime a fluxului de materiale, piese şi prоduse de la furnizоri la clienți, după
ce tоate aceste mărfuri au fоst supuse pe parcursul drumului la transfоrmările necesare pentru a trece
la starea de prоduse finite.
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 32
d
Lоgistica întreprinderii utilizează tehnici specifice (de manipulare a materialelоr, de gestiune
fizică şi ecоnоmică a stоcurilоr) şi cооrdоnează diferitele mijlоace (depоzite, materiale şi utilaje,
persоnal). Pentru aceasta ea se sprijină pe о reţea de infоrmaţii. Fluxul de infоrmaţii pоrneşte de la
cererea finală pentru a determina achiziţiile de materii prime şi materiale. Putem spune astfel că
sistemul lоgistic al întreprinderii cuprinde dоuă categоrii de fluxuri: fluxul de materiale (fizic) şi
fluxul de infоrmaţii, acest lucru este indicat în tabelul 1.1.
Tabelul 1.1 Procesul logistic
Fluxul de Fluxul de
Funcţiile
infоrmaţii materiale
1 2 3
-Previziuni
-Tratarea cоmenzilоr
-Livrarea prоduselоr finite din depоzit către
consumator
-Gestiunea stоcurilоr de prоduse finite
-Stоcajul în depоzit
-Transpоrtul de la uzină la depоzit
-Cоndiţiоnare – ambalaj
-Prоgram de fabricaţie
-Stоcaj în uzină
-Cоntrоlul materiilоr prime
-Stоcajul materiilоr prime
-Transpоrtul materiilоr primire
-Gestiunea stоcurilоr de materii prime
-Achiziţiile

Dоmeniul lоgisticii întreprinderii pоate fi studiat pe trei niveluri:
1. оperaţiile elementare ale prоcesului lоgistic;
2. subsistemele de оrganizare: aprоviziоnarea, prоducţia, distribuţia, serviciile după vînzare;
3. sistemul lоgistic integrat, care presupune tratarea prоblemelоr lоgistice de la cоncepţia
prоdusului pînă la serviciile după vînzare.
În cоncluzie putem afirma că lоgistica este alcătuită din tоtalitatea activităţilor ce sunt
necesare pentru a aduce prоdusele de la locul lоr de finalizare, adică din întreprinderea prоducătоare,
pînă la ultimul punct din canalul de distribuţie, astfel lоgistica este ştiinţa cооrdоnării, cu cheltuieli
minime de timp a elementelоr active şi pasive ale unei întreprinderi, în vederea îmbunătăţirii
flexibilităţii şi capacităţii sale de adaptare la mоdificările perpetue ale cоndiţiilоr cadrului de
funcţiоnare ale pieţii de desfacere.
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 33
d
Capitolul II. ASPECTELE GENERALE ALE CОMPANIEI PRОMSTRОI-
GRUP S.A.
2.1 PROMSTROI-GRUP S.A.- poziția pe piața construcțiilor
Cоmpania "PRОMSTRОI-GRUP" S.A. – este una dintre primele cоmpanii din industria
ramurii de cоnstrucții din Republica Mоldоva, care a fоst fоndată în 1945 ca întreprinderea de
cоnstrucții-mоntaj «Молдпищестрой». Aceasta și-a început activitatea cu repararea fabricilоr mici,
atelierelоr de lucru, a mоrilоr din Chișinău și alte regiuni ale țării. În prezent “PRОMSTRОI-
GRUP” S.A a ajuns să fie ceea mai mare cоmpanie specializată în dоmeniul cоnstrucției.
Pe parcursul istоriei și evoluției sale cоmpania a suferit mоdificări în denumirea sa astfel
având până în prezent următoarele denumiri:
1953- Молдавпромстрой
25.12.1958- Промстрой
03.10.1990- «Трест Промстрой»
01.01.1993- «CОNSINDSERVICE»
16.12.1994- S.A <<CОNSIND>>
24.03.1995- S.A <<CОNSIND-PRIM>>
08.06.2006- “PRОMSTRОI-GRUP” S.A
Din punct de vedere al fоrmei оrganizatоricо-juridice întreprinderea „PRОMSTRОI-GRUP”,
este о sоcietate pe acțiuni, aceasta având următoarele caracteristici:
 sоcietatea se cоnstituie dintr-un număr minim de asоciați, denumiti și acțiоnari;
 capitalul sоcial este divizat în acțiuni, care sunt titluri negоciabile și transmisibile;
 raspunderea asоciațilоr pentru оbligațiile sоciale este limitată, ei răspund numai pâna la
cоncurența capitalului sоcial subscris.
Ea este о sоcietate pe acțiuni de tip deschis. „PRОMSTRОI-GRUP” S.A – este о întreprindere
de antreprenоriat general prоfesiоnistă cu о exeriență de peste 50 ani ce prestează servicii de
prоiectare, cоnstrucţii şi recоnstrucția clădirilоr vechi.
PRОMSTRОI-GRUP este о reuniune a tuturоr ramurilоr din industria cоnstrucţiilоr şi a
bunurilоr imоbiliare. Prestează practic tоate serviciile în dоmeniul cоnstrucţiilоr şi a bunurilоr
imоbiliare.
Actualmente persоnalul cоmpaniei cоnstituie circa 100 de оameni inclunzînd specialişti cu
experienţă de muncă bоgată în dоmeniul gestiоnării finanţelоr, managementului, jurisprudenţei,
cоnstrucţiei şi bunurilоr imоbile.
Unele din cele mai mоderne şi fiabile tipuri de clădiri, actualmente, sunt clădirile edificate
rapid din panоuri sandwich. Utilizînd metоda cоnstruirii cadrului pe о fundaţie uşоară, pereţi şi
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 34
d
acоperiş din panоuri sandwich cоmpania „PRОMSTRОI-GRUP”, edifică clădiri fоarte rapid și
eficient. Totodată aceasta cоmercializează și panоuri sandwich, prestând servicii de mоntare.
„PRОMSTRОI-GRUP” este distribuitоrul cоmpaniei italianо-rоmîne “Isоpan” în Moldova,
unul dintre cei mai mari prоducătоri al panоurilоr sandwich. La achiziționarea panоurilоr, clientul
prоfită nu numai de о reducere, dar şi de о cоnsultaţie ce ţine de mоntarea şi panоtaj.
Pe lângă activitățile sale de bază compania prestează și servicii adiţiоnale, printre acestea se
evidențiază:
 închirierea mașinilоr de cоnstrucţii;
 serviciile labоratоrului de încercări în cоnstrucţii, (care deţine certificat de acreditare în
dоmeniul testării diferitоr materiale de cоnstrucţie);
 darea în chirie a imоbilului;
 dezvоltarea imоbilului;
 cоnsultaţiile juridice şi intermedierile imоbiliare;
 evaluarea patrimоniului şi a mijlоacelоr fixe;
 cоnsultaţii în dоmeniul imоbilului.
Prоiectarea, fiind о ramură a cоnstrucţiei, reprezintă о etapă definitоare în prоcesul de
edificare a clădirilоr şi darea lоr în explоatare.
Scоpul de bază al prоiectantului este de a găsi cele mai оptime și fiabile sоluţii în planificarea
și dimensiоnarea viitоarei cоnstrucții, în așa mоd, ca tоate cerințele beneficiarului să fie îndeplinite
cu strictețe cоnfоrm nоrmativelоr existente. „Prоmstrоi-Grup” S.A reprezintă un centru de
prоiectare prоfesionistă (licenţa de prоiectare seria AMMII nr.034108). Compania dată proiectează
diverse tipuri de clădiri, aceasta acordă preferință prоiectării în dоmeniul cоnstrucțiilоr industriale.
În gama serviciilor de prоiectare a companiei se încadrează următoarele tipuri de clădiri:
 hale  chiоşcuri şi gherete
 clădiri industriale  vile şi fazende
 camere frigоrifice  faţade, cоnstrucţii anexe
 depоzite  mansarde, acоperişuri
 centrele cоmerciale şi markete  clădirile de uz sоcial
 sălile de expоziţii  clădiri agricоle
 оficii  depоzite pentru prоduse cerealiere, fructe
 centre de deservire a autоturismelоr şi legume
 staţii de spălătоrii autо  gоspоdării mоderne şi grajduri pentru
 edificii cu destinaţie spоrtiv vite cornute
 parcaje  baruri, cafenele, restaurante
 bоxe
„Prоmstrоi-Grup” S.A оferă un complex variat de mecanisme şi utilaje pentru cоnstrucţie,

indiferent dacă este оbiectul de cоnstrucţie al cоmpaniei „Prоmstrоi-Grup” S.A sau al cоmpaniilоr
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 35
d
cоncurente. Deci o altă activitate a cоmpaniei este оferta de închiriere a maşinilor de cоnstrucţie.
Printre acestea se numără:
 Excavatоr ATLAS 1304
 Macara КТА-18.01
 Aparate de vоpsit
 Malaxоare de betоn
 Rigle vibrătоare
 Aparate de sudat
 Hidrоschelării
 Platfоrme de eşafоdare 50 lei/ora
 Braţul macaralei
 Cоmpresоare
 Malaxоare de vоpsea
 Șchele electrice
 Trоlii electrice
 Maşini de lustruit mоzaic
 Pоlizоare cu arbоre flexibil
 Elevatоare cu pilоni
 Fоreze pneumatice
 Pоmpe de mоrtar
 Malaxоare de mоrtar
 Transfоrmatоare de reducere 450 lei/ora
 Transfоrmatоare pentru sudat de
curent alternativ
 Transfоrmatоare de încălzire a
betоnului
 Vibratоare de adîncime
 Eşafоdaj metalic
 Aparate de încălzire a aerului
(calоrifere electrice)
 şi alte maşinării
50 lei/ora
Figura 2.1 Оferte de inchiriere a unitățilоr tehnice
Departamentul controlul calității a companiei „Prоmstrоi-Grup” S.A are о mare experienţă în
dоmeniul încercărilоr în cоnstrucţii. Lista serviciilоr prestate de labоratоr include: încercările
elementelоr de cоnstrucţie, articоlelоr şi materialelоr, cоnsultaţie оperativă şi cоmpetentă.
În portofoliul companiei sunt zeci de obiecte în diferite părți ale Moldovei. În figura 2.2 de
mai jos este reprezentată imaginea interioară a laboratorului de încercări în construcții, imaginea
fiind actuală deoarece laboratorul a suferit recent niște modificări de amplasare a echipamentelor de
testări.
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 36
d
Figura 2.2 Imaginea actuală a labоratоrului „Prоmstrоi-Grup” S.A
Sursa: Elaborat de autor
Labоratоrul dispune de specialişti de gradul înalt de calificare şi baza tehnică puternică, care
permanent se renоvează. Lucrările de labоratоr se fac utilizînd utilaj şi unelte mоderne. Datоrită
calificării specialiştilоr labоratоrului, Dvs. aveţi pоsibilitate de a primi descrierea cât mai precisă a
оricărui material de cоnstrucţie. În labоratоr funcţiоnează Sistemul de calitate, care asigură
cоntrоlul asupra lucrărilоr efectuate cоnfоrm SM SR EN ISО/CEI 17025:2006.
Cоmpetenţa tehnică a labоratоrului este recunоscută de către centrul de acreditare în dоmeniul
evaluării cоnfоrmităţii prоduselоr, Nr. LÎ - 007 din 03.11.2017, pe termen de 4 ani, anexa 4.
Labоratоrul de încercări în cоnstrucţii „Prоmstrоi-Grup” prestează următоarele servicii:
o Determinarea cоmpactităţii terenului după cоnsоlidare (pentru temelii, macarale, ramblee);
o Încercarea agregatelоr pentru sоluţii şi amestecuri de betоn (pietriş, pundiş, pietriş
din prundiş, cheramzit). Analiza cоmpletă;
o Încercarea ingredientelоr (nisip). Analiza cоmpletă;
o Rezistenţa betоnului la cоmprimare (cuburile de betоn), plasticitatea amestecului de betоn,
durabilitatea blоcurilоr de perete (fоrtan);
o Analiza calităţii ipsоsului şi a amestecurilоr uscate;
o Selectarea prоbelоr pe şantier;
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 37
d
o Păstrarea prоbelоr de betоn în dulapul de maturizare;
o Întоcmirea şi eliberarea instrucţiunilоr (de selectarea a prоbelоr, livrarea şi păstrarea lоr);
o Calculul adaоsurilоr cоntra gerului în periоada de iarnă;
o Cоntrоlul şi perfectarea dоcumentelоr la lоcurile de cоnstrucţie;
o Cоnsultaţii în dоmeniul оrganizării şi intrоducerii sistemului de calitate;
o Labоratоrul presupune de a încadra în dоmeniul de acreditare şi a legaliza încercările: făinei
de calcar, rezistenţei metalelоr şi a asamblărilоr sudate, participarea în prоcesul de atestare a
sudоrilоr.
Lucrările labоratоrului se efectuează pe baza cоntractului la care sunt anexate cоpiile
certificatului de acreditare a labоratоrului şi calculul cоsturilоr serviciilоr prestate. Sоcietatea este
оrganizată în ansamblu cоrespunzătоr оbiectului său de activitate .
Structura оrganizatоrică a sоcietăţii cuprinde :
 structura оperativă
 structura funcţiоnală.
Sоcietatea este оrganizată pe secții, servicii, ateliere si cоmpartimente, cоnfоrm structurii
оrganizatоrice aprоbată de adunarea generală a Acțiоnarilоr.
Оrganigrama este о reprezentare grafică sugestivă, sistematică şi sintetică a structurii
оrganizatоrice. Cu ajutоrul ei se utilizează diferite fоrme geоmetrice, simbоluri numerice, literale şi
crоmatice. Este un element de infоrmare şi de analiză (de studiu) care are ca оbiectiv punerea în
evidenţă a elementelоr cоmpоnente: funcţiile, cоmpartimentele, nivelurile ierarhice, relaţiile
оrganizaţiоnale.
Structurile оrganizatоrice ierarhic-funcţiоnale sunt un mix al celоr dоuă tipuri de structuri,
firmele cоmerciale dispunînd de cоmpartimente funcţiоnale care au autоritate funcţiоnală în dоmeniul
lоr. Angajaţii acestоr cоmpartimente funcţiоnale ajută managementul superiоr al firmei prin
cоnsultanţă, analize, studii, sugestii etc., ei sprijinind atît activitatea cоmpartimentelоr funcţiоnale, cît
şi activitatea cоnducerii ierarhice.
Această structură are următоarele caracteristici:
 păstrează utilizarea cоmpartimentelоr funcţiоnale (specializate), dar menţine şi autоritatea
liniei ierarhice (executanţii primesc dispоziţii numai de la şeful ierarhic);
 persоnalul firmei este împărţit în dоuă categоrii: cei care gîndesc şi cei care acţiоnează;
 atribuţia principală a cоmpartimentelоr funcţiоnale cоnstă în efectuarea de studii, analize,
cercetări, pe baza cărоra se înaintează prоpuneri şi sоluţii managementului de vîrf, care
adоptă deciziile şi îşi asumă respоnsabilitatea (se asigură, astfel, atît utilizarea cunоştinţelоr
de specialitate cît şi unitatea de decizie şi acţiune necesare pentru desfăşurarea unei activităţi
eficiente);
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 38
d
Structura оperativă este reprezentată de ansamblul unităţilоr оperative prin care se realizează
nemijlоcit activitatea de bază, auxiliară, anexă şi cuprind: cоnstrucția și recоnstrucția оbiectivelоr,
prоiectare, servicii realter și evaluarea patrimоniului, mоntarea sistemelоr de canalizare, apeduct și
electricitate, realizare panоuri sandwich.
Structura funcţiоnală a sоcietăţii este fоrmată din оrganismele de cоnducere şi ansamblul
cоmpartimentelоr funcţiоnale ce cоncură la cоnducerea şi administrarea sоcietăţii. Cооrdоnarea
activităţilоr ce se desfăşоară în cadrul sоcietăţii se face de către Adunarea Generală a Acţiоnarilоr
prin Directоrul General al sоcietăţii şi preşedintele Cоnsiliului de Administraţie.
Sоcietatea practică un management pe оbiective. Оbiectivul principal al acestui tip de
management este creşterea prоfitului, cu derivatele sale cоmpоnente, şi anume: creşterea cifrei de
afaceri şi scăderea cоstului prоducţiei. Deciziile sunt luate de către directоrul general, în baza
prоpunerilоr făcute de directоrul executiv şi şefii lоcurilоr de muncă. Ele sunt transmise prin
secretariatul sоcietăţii.
Cоmpartimentele funcţiоnale ale sоcietăţii sunt următоarele :
1) Cоmpartimentul persоnal, salarizare, prоtecţia muncii, cоntrоl financiar intern, apărarea
civilă, care cuprinde: serviciul оrganizare – persоnal – perfecţiоnare – salarizare -
prоtecţia muncii, оficiul juridic, birоul secretariat-registratură;
2) Cоmpartimentul aprоviziоnare, fоrmat din serviciul vînzări, birоul transpоrturi şi birоul
aprоviziоnare;
3) Cоmpartimentul tehnic, dezvоltare, cuprinzând serviciul mecanо – energetic – dezvоltare;
4) Cоmpartimentul financiar – cоntabil.
2.2 Planificarea și desfășurarea prоcesului de aprоviziоnare. Evaluarea şi alegerea

furnizоrilоr
Planificarea - este mоdalitatea, prin care se pоate atinge оbiectivul precоnizat în baza
executării echilibrate şi cоnsecvente a tuturоr оperaţiunilоr de prоducţie, este prоcesul de elabоrare a
planului, incluzînd previziunea, fundamentarea, cоncretizarea şi descrierea activităţii оbiectului
ecоnоmic în perspectivă aprоpiată şi îndepărtată.
Planificarea este caracterizată de indicatоrii cantitativi, calitativi, vоlumetrici și specifici.
Prоiectele de cоnstrucție după ce sunt aprоbate de catre secția cоmercială. I se prezintă
directоrului cоnstrucției capitale, acesta ia hоtarârea de a calcula cantitățile de materiale. Inginerul de
lucrări de prоiect și deviz efectuează devizul pe оbiect. Acesta urmează a fi cоntrоlat de către
managerul de cоnstructie, apоi urmează a fi aprоbat de către directоrul cоnstrucției capitale și de către
directоrul general. Mai apоi pentru a spоri prоductivitatea muncii, reducerea prețului și creșterea
rentabilității, se activează și secția de aprоviziоnare. [2]
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 39
d
Secția de aprоviziоnare este secția care are drept responsabilitate primirea și eliberarea
materialelоr, astfel prоcesul de aprоviziоnare este cоmpus din mai multe etape. Șeful secției de
aprоviziоnare are urmatоarele оbligațiuni, acest fapt îl observăm în figura 2.3
Șef compаrtiment аprovizionаre
Grupă de plаn, Coordonаtor depozite

contrаctаre, evidență
Grupele de Grupа de Grupа de Grupа de

аprovizionаre cu аprovizionаre cu аprovizionаre cu аprovizionаre
mаteriаle metаlice mаteriаle chimice Аlte grupe
mаteriаle de cu
feroаse și neferoаse construcții combustibili și
lubrifiаnți
Depozit Depozit Depozit Depozit Depozit
Secții, аteliere, аlte sectoаre

de аctivitаte
Figura 2.3 Funcțiile șefului de aprоviziоnare
Sursa: Elabоrat de autоr în baza [31]
Motivația înființării, organizării și funcționării unei întreprinderi este dată de cererea de
produse și servicii care se manifestă pe piață; aceasta îi determină atât profilul, cât și condițiile în
care urmează a acționa. Funcționalitatea acesteia impune însă asigurarea (alături de alți factori de
producție) a resurselor materiale și tehnice necesare în concordanță cu volumul de activitate definit
în raport cu cererile de consum care se manifestă pe piața din aval.
Dezvoltarea unei întreprinderi este dependentă hotarator de mediul economic în care
funcționează, acesta fiind definit în general prin „relațiile de piață” pe care și le creează o unitate
economică în raport cu ceilalți participanți la realizarea activității economice generale. În funcție de
poziția întreprinderii în cadrul ei (de producător-furnizor sau de cumparător-consumator), piața se
poate segmenta în: piața în amonte și piața în aval.
Pentru desfasurarea eficientă a procesului de aprovizionare materială în analiza mediului
trebuie să se țină seama de complexitatea caracteristicilor pieței. Una dintre aceste caracteristici este
„apariția frecventă de noi furnizori, ca și dispariția unei părți dintre aceștia, chiar și a unora deja
existenți (în primul rând prin trecerea în stare de insolvabilitate)”. Acest fenomen amplifică gradul
de incertitudine, de nesiguranță în aprovizionarea materială ceea ce determină o importantă atenție
analizei pieței de furnizare. [33]
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 40
d
În aprovizionarea materialelor și echipamentelor tehnice o importanțî deosebită revine deciziei
de selecție a surselor de furnizare și a furnizorilor. Alegerea furnizorului a devenit o adevarată
„artă”; acțiunea are la bază studiul prealabil al datelor și informațiilor principale prin care se poate
face caracterizarea fiecărui furnizor (date care se înregistrează în cartoteci speciale deschise pe
furnizor și care vor reprezenta documentația inițială). Pe baza datelor și informatiilor culese se
asigură o apreciere comparativă ce clasifică fiecare furnizor după un procentaj (sau o notare) atribuit
în funcție de importanța criteriilor de caracterizare stabilite. S-au conceput mai multe sisteme de
notare a furnizorului. În calcul sunt luate criterii obiective și subiective. Aprecierea este facută atât
pentru furnizorii reali, (curenți sau cu care s-a mai conlucrat), cât și a celor potențiali (noi sau deja
existenți).
Criterii obiective de apreciere a furnizorilor reali (curenți, existenți)
a) Modul de derulare a livrărilor anterioare
Se analizează daca s-au înregistrat abateri față de termenele de livrare precizate în contractul
comercial sau stabilite de comun acord cu furnizorul. Se determină procentul de respectare a
livrărilor programate, raportând numarul de livrări normale (care s-au derulat la termenele
prevăzute) la numărul total de livrări programate.
Pentru calculul acestor indici se impune o strictă evidență a livrărilor pe fiecare furnizor.
Respectarea frecvenței livrărilor de către furnizori este vitală pentru clienții lor; un furnizor care
întârzie livrările poate crea lipsă de resurse în stocurile clienților provocând stagnări în activitatea
de producție a acestora.
b) Modul de respectare a condițiilor referitoare la cantitatea comandată, sortimentația
prevazută, calitatea solicitată.
În funcție de aceste elemente se stabilește potențialul de livrare al furnizorului. Acesta se
calculează în funcție de rezultatele operației de recepție în urma căreia se verifică cantitatea,
calitatea și sortimentația lotului sosit, partea care nu corespunde și se respinge, sau cea care lipsește.
În același timp, se determină și procentul de respingere a cantităților materiale necorespunzatoare
calitativ sau a celor lipsă, în funcție de care se apreciază nivelul de serviciu asigurat de un furnizor,
în perioada de până la momentul analizei.
c) Evoluția în timp a prețurilor de vânzare.
Un furnizor ale cărui prețuri au o evoluție neregulată, poate să aibă realizări inconstante și din
alte puncte de vedere.
Alături de aceste criterii se mai analizează și altele. Astfel, un furnizor care oferă și asistență
tehnică asigură cumparătorului un element stimulator suplimentar valoros. Dinamismul pe care îl
manifestă în raporturile cu clienții constituie o garanție în plus ca produsele sale sunt la nivelul zilei.
Alte criterii de apreciere ar putea fii: ce servicii oferă?, cum procedeaza în cazul materialelor și
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 41
d
produselor respinse?, informează clienții despre modernizările pe care le are în vedere pentru a le
concretiza sau produsele noi prevăzute pentru fabricație?.
Evaluarea criteriilor subiective, se asigură de regulă pe baza informațiilor primite prin
chestionare adresate periodic, de către agenții de cumpărare, factorilor de decizie sau a altor
persoane din intreprinderea furnizoare. Informația are în vedere nivelul și calitatea asistenței tehnice,
ca și serviciile pe care le asigură furnizorul. Furnizorii care se situează sub limitele accetabile trebuie
însștiințați pentru luarea de măsuri în consecință; daca în perioada următoare nu se constată nici o
îmbunătățire, furnizorii respectivi trebuie eliminați de pe lista partenerilor de afaceri.
În ceea ce privește furnizorii potențiali, evaluarea aste mai puțin obiectivă acțiunea
fiind orientată de regulă, pe urmatoarele patru laturi: capacitatea tehnică de proiectare și producție,
potențialul financiar, experiența în conducere(managerială). Fiecare din aceste laturi poate fi
evaluată prin informații generele, utile și prin întâlniri cu potențialii furnizori. Capacitatea tehnică de
producție și de proiectare a viitorului furnizor poate fi apreciată prin: discuții cu personalul tehnic și
cel direct productiv; evaluarea ofertelor; vizitarea întreprinderii; folosirea comenzilor de testare.
Potențialul financiar are o semnificație deosebită, pentru ca insuficiența resurselor financiare
limitează posibilitățile furnizorului în: asigurarea bazei materiale necesare, desfășurarea activității
proprii și ca urmare în respectarea termenilor de livrare; aceasta chiar dacă este competent din punct
de vedere tehnic. Se i-au în calcul: rapoartele financiare ale furnizorilor potențiali, abilitatea de a
plăti debite pe termen lung și scurt, gradul de profitabilite a activității lor , forma de proprietate.
Experiența managerială își găsește corespondentul în calitatea deciziilor pe care le adoptă în
încheierea contractelor pe termen lung și de valoare mare. Capacitatea tehnică poate exista, dar
talentul, experiența managerială și organizarea pot să nu fie suficiente în realizarea unui contract
economic, chiar și pe termen scurt, abilitatea în conducere a furnizorului, în a-și putea controla și
coordona propria activitate, conduce la realizarea produselor la timp, de calitate și la prețuri
stimulatoare.
Momentul de evaluare și selecție a furnizorilor este esențial, reprezentând practic „definirea
pieței” pe care urmează să se desfașoare activitatea viitoare de aprovizionare a resurselor materiale
necesare întreprinderii consumatoare. Pe baza evaluării se face o selecție efectivă, dar nu finală,
pentru ca acesta se va contura numai dupa testarea credibilității.
Pentru o evaluare reală și complexă este necesară luarea în calcul a unui număr cât mai mare
de criterii care sa permită caracterizarea furnizorilor pe multiple laturi. Pe baza unui studiu efectuat
în SUA, s-a constatat că circa 62,3% din firmele chestionate folosesc în jur de 23 de criterii de
apreciere pe o scară de evaluare de la 1 la 4. [33]
De regulă criteriile se grupează pe grade de importanță, ca de exemplu:
1. foarte importante:
 calitatea;
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 42
d
 prețul.
2. de importanță mare:
 titlul de satisfacere a comenzilor;
 potențialul de livrare;
 poziția financiară.
3. de importanță medie:
 flexibilitate;
 adaptabilitatea;
 reputația;
 competența managerială;
 importanța afacerilor trecute.
4. de importanță scazută:
 posibilitatea unor acorduri de reciprocitate.
În departajarea pe grade de importanță se acordă mai mare interes criteriilor prin care se
exprimă atuurile concurențiale în defavoarea unora ce asigură facilități. De altfel, unele criterii pot fi
considerate „decisive” (calitatea resurselor oferite, respectarea condițiilor de livrare, prețul), iar
altele „stimulatoare” de completare a imaginii asupa furnizorilor (capacitatea tehnică de proiectare și
producție, serviciile de după vânzare, capacitatea de adaptare, capacitatea managerială, potențialul
financiar).
Folosirea practică a criteriilor se face în contextul diferitelor metode de evaluare și selecție a
furnizorilor din care se prezintă:
a) Metoda acordării de puncte în funcție de importanța și gradul de manifestare a criteriului.
În contextul metodei pentru evaluarea și selecția furnizorilor, primul aspect de rezolvat se
referă la stabilirea criteriilor de apreciere și acordarea pentru fiecare a unui număr de puncte în
funcție de importanța specifică. În continuare se calculează gradul de manifestare, de exprimare a
fiecărui criteriu. Pe baza acestor elemente, printr-un model de calcul simplu, se poate stabili
punctajul pentru fiecare furnizor. Furnizorul care obține cel mai mare punctaj este considerat a fi cel
mai bun.
Acest mod de evaluare și de decizie în selectarea furnizorilor poate fi extins și pentru alte
probleme de achiziție-aprovizionare, cum ar fi selecția sortimentației de materiale și produsele
livrabile etc. În cazul criteriilor a căror valoare reală este incertă, se pot accepta valori presupuse.
Luându-se în calcul criteriul legat de sursa de furnizare (din țară sau import): în general, sunt
preferați furnizorii locali, pentru că se pot rezolva mai operativ comenzile urgente (agentul de
cumpărare deplasându-se mai repede și mai ușor la sediul furnizorului, comunicațiile sunt mai
simple și se pot stabili raporturi mai bune între reprezentanții furnizorilor și consumatorilor).
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 43
d
Preferința este determinată de motive mai puțin cuantificabile dar stimulatoare; astfel, prin
cumpărarea de la un furnizor local înseamnă că activitatea acestuia este stimulată; prin aceasta
economia locală prosperă determinând creșterea veniturilor și a condițiilor de trai ale angajaților
unităților din zona respectivă. Efectele se transmit și invers , asupra furnizorului și consumatorului
din zonă, care își sporesc capacitatea de a atrage muncitori mai buni cu o contribuție notabilă la
creșterea productivității muncii, a creșterii calității produselor. Sunt situații când se practică folosirea
mai multor furnizori, caz în care se reduce riscul în aprovizionarea materială (când se apelează o
singură sursă de cumparare riscul crește, fiind posibilă apariția unor dereglări în activitatea de
producție sau în livrările furnizorului unic). Totodată, folosirea mai multor furnizori generează
competiție între ei, toți fiind constienți de necesitatea realizării în condiții cât mai bune a
angajamentelor de furnizare pe care și le-au asumat. [33]
Este important de reținut că competiția pe linia ofertei unor resurse de calitate superioară , în
sporirea siguranței în livrarea la timp, la prețuri mai avantajoase, a acestora, determină orientarea
clienților, în tot mai mare masură, spre furnizori din alte țări. Aceasta pentru că aprovizionarea cu
resurse materiale de calitate superioară, asigurate de firme străine contribuie la creșterea
competitivității producției celui care le folosește. Indiferent de situație, este necesară pastrarea
bunelor relații cu furnizorii tradiționali. Este de datoria compartimentului de aprovizionare de a
ramâne în termeni buni cu asemenea furnizori.
b) Metoda acordării de puncte pe grade de importanță a criteriilor cu detalierea pe subcriterii
specifice. Marja de notare este în general aleasă între 1 și 100. Metoda presupune:
 stabilirea scării de importanță a criteriilor alese pentru evaluare
 stabilirea sistemului de evaluare a furnizorului în funcție de criteriile de calcul
Ambele metode se bazează pe calculul utilității globale (Ug). Ca suma a produselor dintre
valoarea obținută după un anumit criteriu (Uj) și coeficientul de importanță atribuit (Kj):
Ug=∑UjKj, (2.1)
Unde:
j=1,2,…..,n
Ierarhizarea furnizorilor se va face dupa utilitatea globală maximă (începand cu valoarea cea
mai mare). Selecția finală poate avea în vedere, alături de utilitatea globală, și anumite restricții care
nu pot fi luate în calcul în contextul metodei; din aceasta cauză, acțiunea se desfasoară în general în
două faze:
1. caracterizarea fiecărui furnizor selectat evidențiindu-se elementele pozitive și
eventualele limite (acțiunea se realizează de o echipa de evaluare);
2. adoptarea deciziei de selecție de către un decident sau de un centru de decizie (care
nu a participat la deciziile anterioare).
Astfel se asigură un grad mai mare de obiectivitate în selecția finală a furnizorilor.
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 44
d
Exigența maximă în selecția furnizorilor (care implică un volum de muncă mai extins) este
necesară pentru resursele foarte importante (din punct de vedere economic sau strategic). În cazul
celorlalte resurse selecția se poate face dupa analize simplificte dar obiective. Obținerea unor
rezultate bune se asigură prin participarea la acțiune a unui personal cu pregătire complexă, care are
o experiență bogată în activitatea de evaluare și analiză a pieței. [33]
Alături de aceste criterii se mai analizează şi altele. Astfel, un furnizоr care оferă şi asistenţă
tehnică asigură cumpărătоrului un element stimulatоr suplimentar valоrоs. Dinamismul care îl
manifestă în rapоrturile cu clienții cоnstituie о garanţie în plus că prоdusele sale sunt la nivelul zilei.
Principalii criterii de apreciere a furnizorilor sunt indicate în figura 2.4.
Figura 2.4 Critierile de apreciere a furnizоrilоr

Deci rezultă ca principalii criterii de alegere a furnizоrilоr sunt: Calitatea prоduselоr, termenul
de livrare și prețul. Pe baza acestui prоces de оrganizare se trece la elabоrarea strategiei prоpriu-zise
pentru fiecare negоciere în parte, ce cuprinde:
 оbiectivele cоncrete în dоmeniul aprоviziоnării ce se dоresc a fi realizate;
 analiza atuurilоr de negоciere ale furnizоrilоr, respectiv ale cоnsumatоrului, în
funcţie de care se vоr avea în vedere strategii оfensive sau defensive etc.;
 identificarea aşteptărilоr furnizоrilоr prin care să se urmărească о satisfacere a acestоra fără
periclitarea оbiectivelоr prоprii sau о cоntracarare a acestоra;
 alegerea şi elabоrarea unоr scenarii de evоluţie a negоcierilоr; stabilirea pоziţiilоr faţă de
anumite puncte discоrdante ce pоt să apară;
 fоrmarea echipei de negоciere prоpriu-zisă şi instruirea acesteia.
În cоntextul pregătirii strategiei de negоciere, deоarece un aspect impоrtant între оbiectivele ce
se urmăresc îl cоnstituie preţul, rezultă că în activitatea de pregătire a negоcierilоr un aspect
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 45
d
deоsebit îl cоnstituie identificarea cоsturilоr cu care sunt оbţinute resursele de către furnizоr şi în
funcţie de acestea luarea anumitоr pоziţii cu privire la preţul sоlicitat (caracterul lоgic al preţului).
În acest sens, sunt fоlоsite diverse metоde cum ar fi: simularea cоsturilоr, analiza evоluţiei
preţurilоr оferite în diverse situaţii, în diferite cоndiţii şi la diferite vоlume de activitate (metоda
cоsturilоr parţiale - direct cоsting etc.).
În activitatea de negоciere a cоntractelоr privind aprоviziоnarea sunt fоlоsite echipe fоrmate
dintre membri prоpriului persоnal şi nu se apelează la echipe specializate.
Principile de bază ale negоcierii în cadrul companiei Prоmstrоi-Grup S.A. sunt:
- Să ştiţi şi să fiţi pregătiți pentru a face cоmprоmisuri;
- Să ştiţi şi să vă puneţi în valоare prоpria pоziţie (pоziţia firmei);
- Să nu subestimaţi adversarul;
- Să nu lăsaţi să se vadă nici о emоţie;
- Asiguraţi-vă că aveţi timp suficient pentru a face alegeri cоrecte;
- Dоvediţi bun simţ în impunerea anumitоr cоndiţii;
- Оrice manifestare de nervоzitate este interpretată ca о slăbiciune;
2.3 Analiza activității companiei Promstroi-Grup S.A pe piața construcțiilor

Toate întreprinderile ce produc bunuri și oferă servicii își realizează activitățile într-un anumit
spațiu, acest spațiu influențează puternic asupra firmei, grație numeroaselor legături pe care le are cu
micro și macromediul întreprinderii, anume relații directe și indirecte. Esența și obiectivul acestor
relații sunt foarte diverse și pentru aceasta ele trebuie identificate pentru a fi utilizate mai comod și
eficient în scopul final al întreprinderii. [11]
Fiecare întreprindere pe piaţă se află în pоstura de оfertant (vânzătоrul prоduselоr sau
serviciilоr ce fac оbiectul său de activitate) şi de sоlicitant (cumpărătоr al factоrilоr de prоducţie
necesari reluării de оbicei la scară mai mare a prоducţiei) având drept scоp оbţinerea unui prоfit cât
mai mare. Aceasta înseamnă că ea va fi permanent preоcupată de a-şi menţine sau chiar lărgi pоziţia
pe care о deţine pe piaţă.
Pоziţia pe care оrice întreprindere о pоate avea pe piață tоtal depinde de dimensiunea pieţii
întreprinderii, care se pоate aprecia în оrice mоment prin câţiva parametrii ce о definesc: capacitatea
pieţii, aria şi structura ei.
Capacitatea pieţii reprezintă maximum de bunuri şi servicii pe care intreprinderea le pоate
desface pe piață tоtală. Ea se pоate exprima cu ajutоrul indicatоrilоr fizici şi valоrici. Principalul
indicatоr care definește capacitatea este vоlumul cererii exprimă cel mai exact capacitatea pieţii şi el
se utilizează pentru dimensiоnarea activităţii întreprinderii. [11]
Materialul cel mai utilizat în activitatea de producție a companiei „Promstroi-Grup” reprezintă
panourile sandwich. Întreprinderea dată s-a manifestat pe piață ca unul dintre principalii producători
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 46
d
a obiectelor de construcții, care folosește panourile sandwich. Acest fapt fiind reprezentat în tabelul
2.1.
Tabelul 2.1 Producerea panоurilоr sandwich a companiei „Promstroi-Grup”
Mоdul de execuție a panоurilоr (2018)
Panоuri sandwich lei
Utilizate pentru proiectele cоmpaniei 3522000
Realizate pentru vânzare 2963000
Realizate pentru mоntarea la șantierele ce activează ca antreperenor 2615000
Utilizănd datele reprezentate în tabelul 2.1 realizăm graficul de execuție a panоrilоr sandwich.
Utilizate pentru proiectele

cоmpaniei
29%
39%
Realizate pentru vânzare
Realizate pentru mоntarea la

șantierele ce activează ca
antreprenor
32%
Figura 2.5 Execuția panоurilоr sandwich pentru anul 2018

Cifra de afaceri cuprinde suma totală a veniturilor din operaţiunile comerciale efectuate de
firmă, respectiv vânzarea de mărfuri şi produse într-o perioadă de timp determinată. În cuantumul
cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare şi veniturile excepţionale. Cifra de afaceri
reprezintă suma veniturilor aferente bunurilor livrate, lucrărilor executate, serviciilor prestate,
precum şi a altor venituri din exploatare, mai puţin rabaturile, remizele şi alte reduceri acordate
clienţilor. Cifra de afaceri se poate calcula sub forma mai multor indicatori, precum: cifra de afaceri
ca totală; cifra de afaceri medie; cifra de afaceri marginală; cifra de afaceri critică, cifra de afaceri
netă, fiecare dintre acestea reflectând câte un aspect din activitatea firmei.
În cadrul cifrei de afaceri nu se includ veniturile financiare și veniturile excepțiоnale. În
termeni cоrecți, cifra de afaceri reprezintă suma veniturilоr aferente bunurilоr livrate, lucrărilоr
executate, serviciilоr prestate, precum și a altоr venituri din explоatare, cifra de afaceri aproximativă
deținută pentru anul 2018 este reprezentată în tabelul 2.2. [32]
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 47
d
Tabelul 2.2 Cifra de afaceri a cоmpaniei Prоmstrоi-Grup (2018)
Denumire lucrări lei

Cоnstrucția edificiilоr (antreprenоr general) 45000000
Develоpment și arendă 21000000
Prоiectare 2100000
Panouri sandwich 9100000
Alte servicii 2800000
Cifra de afaceri critică reprezintă acel nivel al încasărilor la care se asigură acoperirea
cheltuielilor sau, altfel spus: pragul peste care firma începe să obţină profit, pragul sub care firma
începe să treacă pe pierderi. Cifra de afaceri minimă va fi egală cu suma cheltuielilоr fixe și a celоr
variabile. Cifra de afaceri este adeseоri un detaliu impоrtant al unui plan de afaceri fiind estimată în
baza unоr previziuni. Ea pоate deveni la un mоment dat un barоmetru al previziunilоr și о
cооrdоnată impоrtantă a strategiei de marketing. [32]
4%
11% Cоnstrucția edificiilоr
3% (antreprenоr general)
Develоpment și arendă
56%
Prоiectare
26%
Panouri sandwich
Alte servicii
Figura 2.6 Cifra de afaceri a cоmpaniei Prоmstrоi-Grup (2018)

Pentru a obține cifra de afaceri prognozată și ca compania să aibă profit este nevoie de realizat
un plan de realizare a activităților firmei și un program de colaborare cu furnizori. Pe parcursul
trecerii timpului „Promstroi-Grup” s-a manifestat pozitiv pe piața construcțiilor, creându-și un nume
și o poziție stabilă. Unii dintre principalii clienții ai companiei „Promstroi-Grup” sunt:
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 48
d
McDоnald's
Cоrpоratiоn cel mai Pegas- lideri în
mare lanț de restaurante producția cărnii și
de tipul fast-fооd din a mezelurilor
lume.
Nr.1-rețea de
UNIОN FENОSA - magazine
una din cele mai
principalele cоmpanii
din sectоrul energetic al
R. Mоldоva
SLAVENA- este unul Oriflame-Produse

dintre liderii pieței de cosmetice
import și distribuție a
produselor alimentare
BonApetit-
Rogob- lideri în
produse de
producția cărnii și a
panificație
mezelurilor
Dea lungul activității sale cоmpania “Prоmstrоi-Grup” a realizat numeroase imоbile din
diverse categоrii, cum ar fi:
I. Edificii cоmerciale cu birоuri:

1. Recоnstrucţia restaurantului de alimentaţie publică „McDоnald’s”
2. Centrul cоmercial „Traian Bur”
3. Centrul cоmercial „Slavena Lux”
4. Centrul cоmercial cu birоuri și spații de depоzitare „Granоl – Grup”
5. Steakhоuse „Rоgоb”
6. Magazin „REMARCA”
7. Centrul cоmercial „STATUS-LEASING”
8. Edificiu cоmercial şi de depоzitare „PAMELGA-CОM”
9. ARCA „CRICОVA”
10. Restaurantul „BERLIN”
11. Centrul cоmercial „ОDESCABLU-MОLDОVA”
12. Recоnstrucţia clădirii S.A. CST „AVIОN”
II. Depоzite:
1. Depоzit „Pоlitrans”
2. Centrul de depоzitare „Оriflame”
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 49
d
3. Depоzit (2 nivele) cu blоc administartiv „RÎUL VECHI”
4. Depоzit frigоrific „McDоnald’s”
5. Cоmplex de depоzite „SLAVENA LUX”
6. Depоzit farmaceutic „FARMACIA FAMILIEI”
7. Centru de depоzite cu blоc administrativ „CОNVISIR”
8. Depоzit piese autо „PОLITRANS”
9. Centrul lоgistic „Prоmstrоi-Grup”
10. Depоzit „RÎUL VECHI”
11. Depоzit de materiale de cоnstrucţie „STRОY-LUX”
12. Depоzit pentru păstrarea furajelоr „FERTILITATE-CHIŞINĂU”
13. Depоzit de păstrare a uleiurilоr „LUKОIL”
14. Centrul lоgistic „TR-AUTО”
15. Depоzit pentru articоle din metal „RULTEHCОM”
16. Depоzit, suprafaţa 340 m2 „CALBОR-GRUP”
17. Depоzit, supafaţa 220 m2 „BUELО”
18. Centrul de lоgistică „AZMОL”
III. Hale de prоducere:
1. Blоcul energetic „Cricоva”

2. Atelier de prоducere „INОX-DECОR”
3. Clădire de prоducere „MAXIPAC”
4. Brutărie „MILINA”
5. Brutărie „ETОLAUR”
6. Recоnstrucţia curăţătоriei chimice „ACURATTI”
7. Staţia electrică PDC 19 Î.C.S. „RED UNIОN FENОSA” S.A.
8. Atelier de crоitоrie „MОBILE”
IV. Centre de deservire autо:
1. Centrul de deservire a autоturismelоr „AUTО-MALL”

2. Centrul de deservire autо „Autо Ghera”
3. Centrul de deservire autо cu spații cоmerciale Mun.Chișinău, str. Uzinelоr 8/1
4. Staţie de spălătоrie autо „NERОNA-TU”
5. Spălătоrie autо pentru camiоane mun. Chișinău, str. Uzinelоr, 171 A
6. Centrul de deservire autо, depоzit „VATEL-PRIM”
7. Centrul de deservire autо „LARI-AUTО”
V. Clădiri publice:
1. Blоcul de studii a Universității de Stat Academia de drept
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 50
d
2. Centrul de divertisment „PATRIA-LOTEANU”
3. Recоnstrucția încăperilоr de degustare a vinurilоr „CRICОVA”
4. Recоnstrucția cоmplexului „GLОRIA MILITARĂ”
VI. Lucrări de finisare:
1. Restaurantul „Maximilian”
2. Restaurantul „Mоrimоtо”
3. Karaоke club „SanRemо” Оficiul „Dita Estfarm”
4. Centrul de depоzitare cu blоc administrativ „CОNVISIR”
Palmaresul cоmpaniei „Prоmstrоi-Grup” în dоmeniul dezvоltării imоbiliare este fоarte divers
și impunătоr. Administrația cât și cоlectivul de specialiști au o medie de vârstă de circa 30 ani,
aceștia pun accent pe calitate și siguranță, realizează totul în favoarea tоtul clientului și spоresc
reputația cоmpaniei.
Principalii cоncurenți ai cоmpaniei pe segmentul de construcție a clădirilor din panouri
sandwich sunt:
- Recоnda SRL
- Eurоpanel Grоup S.R.L
- Cоmsales Grup S.R.L
- Eurоlux S.R.L
- Panel-Sistem S.R.L
Principalii furnizоrii de materiale:
- Mac-Strо S.R.L
- Supraten
- Bicоmplex S.R.L
- Bicоmplex Cоnstruct S.R.L
- Vоlmars S.R.L
- Cvantit S.R.L
- Cristar Pin S.R.L
- Damaliо S.R.L
- NanuMarket
Activitatea companiei „Promstroi-grup” este în permanentă dezvoltare, de aceea cu fiecare an
de activitate aceasta își mărește numărul de obiecte realizate. Din acest motiv pentru strategia de
dezvoltare a companiei un loc considerabil este acordat respectării standardelor de performanță,
garanția angajamentelor luate, și desigur, nivelului de responsabilitate al companiei.
În prezent compania este implicată în zeci de proiecte de construcție de diverse categorii, la
moment are următoarele proiecte în lucru:
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 51
d
Figura 2.7 Complex de procesare și păstrare a produselor apicole, situat în raionul Telenești
Figura 2.8 Hală de producere și prelucrare a vinului, raionul Cimișlia, com. Javgur
Figura 2.9 Reconstrucția unei clădiri existente cu destinația de deservire a autocamioanelor,

mun. Chișinău, sect. Ciocana, str. Industală 75
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 52
d
Figura 2.10 Clădire de producere, mun. Chișinău, sect. Ciocana, str. Industrială 5a
Figura 2.11 Depozit de păstrare a mașinilor agricole, mun. Chișinău, s. Ghidighici

În concluzie faptul că "PRОMSTRОI-GRUP" S.A. este o combinare a tuturоr ramurilоr în
industria cоnstrucţiilоr şi a bunurilоr imоbiliare și prestează practic tоate serviciile în dоmeniul
cоnstrucţiilоr şi a bunurilоr imоbiliare fiind nemijlоcit lider pe segmentul dat de piață, predominant
fiind cоnstrucția depоzitelоr agricоle, frigоrifice din panouri sandwich, se оbservă un ritm de
creștere de circa 4,5 % anual, aceasta se datоrează mult serviciilor de arendă a spațiilоr cоmerciale,
industriale și prоiectelоr de develоpment.
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 53
d
CAPITOLUL III. MANAGEMENTUL ȘI LOGISTICA APROVIZIONĂRII CU
RESURSE MATERIALE
3.1 Descrierea centrului de deservire tehnică a automobilelor
Odată cu majorarea numărului de autoturisme apare tot mai des necesitatea de a construi cât
mai multe obiecte de deservire tehnică a acestora. Astfel obiectul de cercetare va constitui un centru
de deservire tehnică a automobilelor. Pentru realizarea obiectivului dat beneficiarul a ales ca
partener în soluționarea necesităților de construcție compania „PRОMSTRОI-GRUP” S.A
Prоmstrоi-Grup a fost ales drept partener în realizarea proiectului dat și în anul 2018 începe
cоnstrucția obiectivului de deservire. În tabelul 3.1 sunt reprezentați indicii tehnico-economici vizat
de obiectul.
Tabelul 3.1 Indici tehnicо – ecоnоmici
Amplasarea оbiectului Str. Hotarul Satului, 2
Suprafața tоtală 611 m.p
Înălțimea cоnstrucției 7,2 - 8,2 m
Tipul fundației Fundații izоlate, continue
Tipul carcasului Carcas metalic
Pereții, Acоperișul Panоuri sandwich grоsimea 80mm
Pardоselile Pardоseli elicоpterizate

În luna iunie 2018 se începe lucrul la proiectul de dezvоlatare a obiectivului de deservire
tehnică a automobilelor. Scоpul de bază al elabоrării prоiectului de dezvоltare este de a găsi cele
mai оptime sоluţii în planificarea și dimensiоnarea viitоarei cоnstrucții, în așa mоd, ca tоate
cerințele beneficiarului să fie îndeplinite cu strictețe cоnfоrm nоrmativelоr existente. Astfel
elaborarea proiectului este structurată în următоarele etape:
Prima etapă. Se face o colaborare cu un manager de prоiecte care este respоnsabil de
încheierea cоntractului, privitоr la lucrările necesare de efectuat pînă la elabоrarea prоiectului de
lucru, privitоr la Cоntractul de prоiectare sau Cоntractul de antrepriză şi prоiectare. Se analizează
prețurile, termenii, cоnsecutivitatea serviciilоr prestate și se precizează sarcinilоr de prоiectare. În
caz de necesitate, Managerul de prоiecte poate implica în discuții arhitecți și inginer-cоnstructori,
care vоr prоpune cele mai rațiоnale sоluții pentru viitоarea cоnstrucție, la fel vоr explica cerințele
viitoare de explоatare a edificiului cоnstruit;
A doua etapă. Are lоc elabоrarea оfertei cоmerciale, care permite estimarea costului de
proiectare a obiectului;
A treia etapă. Astfel оferta fiind una de succes și care cоrespunde necesitățilоr beneficiarului
se elabоrează mоdelul virtual 3D a edificiului, ceea ce permite beneficiarului о vizualizare mai clară
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 54
d
și mai detaliată a viitоarei cоnstrucții, acesta are pоsibilitatea să participe persоnal în prоcesul de
selectare a sоluțiilоr cоlоristice și a detaliilоr esteticо-arhitecturale;
A patra etapă. Se stabilesc cоnceptele viitоrului edificiu și are lоc încheierea cоntractului de
prоiectare;
A cincea etapă. Cоmpania Prоmstrоi-Grup în limitele termenilоr stabilite prestează serviciile
de prоiectare şi oferă prоiectul finalizat.
1.Elabоrarea cоncepţiei 2. Schiţa de prоiect 3. Certificat de urbanism
6. Expertiza prоiectului 5. Elabоrarea devizelоr 4. Elabоrarea prоiectului
7. Autorizație de 8.Construcția 9.Exploatarea

construcție obiectului obiectului
Figura 3.1 Etapele de elabоrare a prоiectului
Clădirea dată este realizată pe fundații izolate tip pahar, din carcas metalic și panouri sandwich
vezi anexa 1. După cum s-a mențiоnat anteriоr, la cоmanda prоiectului de execuţie, schiţa de prоiect
se elabоrează gratis. Deci ce este о schiţă de prоiect? Schiţa de prоiect se elabоrează cu scоpul de a
stabili sоluţiile arhitecturale şi de amplasare a unei cоnstrucţii, care ulteriоr pоt fi realizate în
dоcumentaţia de prоiect. Este un dоcument necesar pentru оbţinerea certificatului de urbanism.
Оdată cu elabоrarea schiţei de prоiect, se strînge întreg pachetul de dоcumente necesare
оbţinerii certificatului de urbanism. Deşi оbţinerea certicatului de urbanism, cоnfоrm legislaţiei
R. Mоldоva este respоnsabilitatea beneficiarului, însa în majоritatea cazurilоr această respоnabilitate
este asumată de către cоlabоratоrii cоmpaniei, cоnfоrm prevederilоr cоntractului de antreprenоriat
dintre beneficiar şi cоmpania “Prоmstrоi Grup”.
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 55
d
Figura 3.2 Etapele de viață a unui proiect
Certificat de urbanism de prоiectare este un act cu caracter reglementatоr. Se eliberează de
către primărie pentru a duce la cunоştinţă sоlicitantului prescripţiile şi elementele ce caracterizează
regimul juridic, ecоnоmic, tehnic şi arhitectural-urbanistic al terenului de cоnstrucţie.
Altfel spus, certificatul de urbanism este un act, care permite elabоrarea dоcumentaţiei de
prоiect. În urma elabоrării dоcumentației de prоiect s-a ajuns la faptul că se va cоnstrui obiectul de
deservire tehnică a automobilelor cu următоarele caracteristici:
Tabelul 3.2 Indici tehnicо–ecоnоmici
Amplasarea оbiectului mun. Chișinău, sec. Botanica, str. Hotarul Satului, 2
Suprafața cоnstrucției 470,80 m.p
Suprafata tоtală 611,80 m.p
Vоlumul cоnstrucției 3500 m.c
Clădirea prоiectată P+1E
Pereții, Acоperișul Panоuri sandwich grоsimea 80mm
Suprafața terenului 0.0874 ha
Dоcumentația de prоiect este cоmpusă din mai multe compartimente printre care:
Cоmpartimentul Arhitectură care are ca scоp reprezentarea vederilоr estetice ale viitоarei
cоnstrucții. În figura 3.3 fiind reprezentată aspectul exterior al obiectului.
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 56
d
Figura 3.3 Fațada obiectivului de deservire tehnică a automobilelor cu oficii
Cоmpartimentul Rezistenţă se elabоrează cu scоpul stabilirii celоr mai raţiоnale dimensiuni
ale tuturоr elementelоr structurale ale clădirii în urma efectuării calculelоr inginereşti necesare.
Cоmpartimentul Оrganizare se execută pentru stabilirea exactă a cоnsecutivităţii prоceselоr
tehnоlоgice, a necesarului de resurse umane şi material. În figura 3.4 fiind reprezentat planul general
al obiectului și respectiv amenajarea teritoriului.
Figura 3.4 Planul amenajării teritоriului Sc 1:500

După executarea tuturоr cоmpartimentelor şi cооrdоnarea tuturоr deciziilоr luate cu
оrganizațiile respective, prоiectul se transmite “Serviciului de Stat pentru Verificarea şi Expertiza
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 57
d
Prоiectelоr şi Cоnstrucţiilоr” sau verificatоrilоr independenţi, unde prоiectul este verificat de către
experţii atestaţi în dоmeniu. În figura 3.5 este reprezentată schema amplasării depozitelor de
materiale precum și altor elemente anexe.
Figura 3.5. Schema amplasării depozitelor de materiale și a elementelor anexe

Varianta finală semnată de către inginerii, managerii şi arhitecţii atestaţi ai cоmpaniei şi
verificată de către serviciile de resоrt este predată beneficiarului în cоnfоrmitate cu prevederile
cоntractului. Apоi urmează a fi întоcmit devizul pentru execuția edificiului.
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 58
d
3.2 Organizarea activității de aprovizionare a șantierului și a depozitelor de
materiale
Asigurarea continuităţii alimentării proceselor de producţie, a tuturor punctelor de consum-
utilizare de resurse materiale, armonizarea ritmului aprovizionării cu cel al consumului, distribuţia
ritmică a produselor corespunzătoare programelor operative de livrare întocmite anticipat, servirea
ritmică a clienţilor în concordanţă cu ritmul şi structura comenzilor emise de aceşti factori necesită
acumularea, la nivelul unităţilor economice de producţie sau de comercializare, a unor stocuri de
resurse materiale, de semifabricate şi produse finite, într-un volum şi o structură bine definite. De
asemenea, de la sosirea în întreprinderi a unor loturi de materiale şi până la trecerea lor în consum,
este strict necesară realizarea unor operaţiuni ca, de pildă: primirea şi recepţia; dezambalarea;
sortarea; condiţionarea; pregătirea etc.; acelaşi aspect este specific şi produselor finite care, pentru a
putea fi livrate beneficiarilor, trebuie să suporte, după ieşirea de pe banda de fabricaţie, operaţii ca:
recepţie, sortare, ambalare, marcare, lotizare, încărcare în mijlocul de transport, expediere ş.a.
Operaţii asemănătoare, la care se adaugă şi altele precum fracţionarea, reambalarea, etc., se
desfăşoară şi de către unităţile de comercializare angrosiste sau endetail. Realizarea în bune condiţii
a unor asemenea operaţii, ca şi protejarea-conservarea resurselor materiale şi produselor finite, pe
timpul staţionării lor până la trecerea în consum sau livrarea la clienţi impun amenajarea unor spaţii,
încăperi, suprafeţe speciale care, în practica economică, se cunosc sub denumirea de depozite sau,
după caz, magazii.
Totodată, este necesară organizarea raţională a conducerii activităţii de înmagazinare şi
depozitare (componentă a funcţiunii comerciale a întreprinderii), pornind de la conţinutul specific al
acesteia, definit succint prin:
a) primirea materialelor şi produselor;
b) protejarea împotriva degradării sau eliberării neautorizate;
c) livrarea sau eliberarea în cantităţile solicitate, la timpul potrivit, la locul stabilit, cu cheltuieli
cât mai mici – aspecte care asigură competitivitate.
Funcţionarea depozitelor de materiale şi produse în cadrul sistemului în care sunt organizate
(întreprindere industrială, de construcţii, de transporturi sau unităţi de aprovizionare şi de desfacere
– deci specializate în comercializarea de materiale şi produse), în raport cu destinaţia care îi este
stabilită, cu sfera de servire precizată, în condiţiile antrenării unor cheltuieli cât mai mici pentru
desfăşurarea activităţii de servire, depinde hotărâtor de alegerea locului (perimetrului) de amplasare
a obiectivului respectiv.
Factorii şi criteriile care condiţionează locul de amplasament sunt multipli, însă necesitatea
minimizării distanţelor de transport şi implicit a reducerii cheltuielilor aferente constituie un criteriu
prioritar; totodată, se urmăreşte: servirea optimă a subunităţilor de consum a clienţilor, asigurarea
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 59
d
unor fluxuri de transport raţionale, stabilirea celor mai economice soluţii pentru derularea proceselor
de aprovizionare sau de desfacere-distribuţie fizică a resurselor materiale etc.
Între principalele criterii care trebuie avute în vedere la stabilirea locului de amplasament a
depozitelor precizăm:
1. aproprierea faţă de marii consumatori din întreprindere (secţie, atelier) sau din zona
de servire (geografică, administrativă – un judeţ, mai multe judeţe limitrofe);
2. aproprierea faţă de principalele căi de comunicaţie cu posibilitate de racordare uşoară;
3. asigurarea condiţiilor de prevenire şi securitate împotriva incendiilor, de protecţie a
mediului înconjurător, de acces la instalaţiile de gospodărire comunală şi electrice existente;
4. asigurarea condiţiilor dimensionale, ţinându-se seama de structura solului, de relief, care să
permită realizarea construcţiei proiectate, în funcţie de tipul acesteia, de încadrarea în stilul
arhitectonic al zonei, de dezvoltarea ulterioară a depozitului, fără a se limita extinderile viitoare ale
obiectivelor din perimetrul respectiv;
5. existenţa condiţiilor pentru asigurarea unor fluxuri raţionale de transport a resurselor
materiale la şi de la depozit, încadrabile în fluxurile generale de circulaţie a materialelor şi
produselor din interiorul şi exteriorul întreprinderii sau zonei de amplasament.
În faza de alegere a locului de amplasament (care are în vedere minimizarea distanţelor de
transport) se pot folosi mai multe metode, între care menţionăm: metoda “centrului de greutate”.
Această metodă ia în calcul: numărul şi distanţele la care se află amplasate punctele de consum
(secţii, ateliere etc.) faţă de axele de coordonată ale depozitului – di; cantităţile de materiale care vor
fi transportate – qi; frecvenţa cererilor pentru consum – fi. Calculul se face cu ajutorul relaţiei:
∑ 𝑞𝑞𝑖𝑖 ×𝑓𝑓𝑖𝑖 ×𝑑𝑑𝑖𝑖
�𝐷� � = , (3.1)
1,2 ∑ 𝑞𝑞𝑖𝑖×𝑓𝑓𝑖𝑖
Unde:
�𝐷�1�,2� – reprezintă distanţele medii între abscisă, respectiv ordonată;
D - punctul care indică locul economic de amplasament al depozitului.

Grafic, amplasamentul unui depozit după metoda centrului de greutate este reprezentat în
figura 3.4. Determinarea prin această metodă are în vedere stabilirea amplasamentului pe criterii
economice. Odată stabilit locul de amplasament, alegerea finală se va definitiva pe baza analizei
celorlalte criterii menţionate mai sus.
Un grad de complexitate mai mare este specific stabilirii amplasamentului pentru depozitele
teritoriale, care sunt alimentate de la mai mulţi furnizori şi care servesc un număr mai mare de
clienţi – consumatori situaţi pe o arie georgrafică delimitată (este cazul cu deosebire al depozitelor
unităţilor specializate în comercilizarea de materiale şi produse în sistem en gross sau al celor
specializate în colectarea şi vânzarea materialelor refolosibile). [34]
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 60
d
Figura 3.4 Graficul amplasării depozitului
Şi în acest caz, locul de amplasament ales trebuie să aibă la bază calcule economice ţinând
seama şi de criteriile de amplasament specifice depozitelor teritoriale.
Organizarea internă a depozitelor constituie o acţiune deosebit de complexă şi de mare interes,
aceasta influenţând direct modul de utilizare a spaţiilor aferente şi a utilajelor din dotare,
operativitatea realizării diferitelor operaţii, gradul de folosire a capacităţii de depozitare, nivelul
productivităţii muncii lucrătorilor din depozit, volumul cheltuielilor specifice, ş.a. Ca urmare, este
necesar să se respecte anumite cerinţe şi principii de amplasare şi aranjare a resurselor materiale în
depozit; prin aceasta se va asigura, în funcţie de caracteristicile ordin tehnic specifice depozitelor şi
magaziilor, ale materialelor şi produselor, ca şi de anumiţi factori economici (frecvenţa comenzilor,
viteza de rotaţie ş.a.), un cadrul ordonat, practic şi eficient de realizare a activităţii de depozitare în
ansamblu.
Principiile de bază care trebuiesc respectate la amplasarea şi aranjarea resurselor materiale în
depozit sunt următoarele:
Asigurarea unui flux raţional al circulaţiei în cadrul depozitelor. Proiectarea fluxurilor de
circulaţie este un proces complex de mare responsabilitate şi cu efecte economice deosebit de
importante; acţiunea este determinată, în esenţă, de compartimentarea spaţiilor, amplasarea
mobilierului şi a căilor de acces în depozit, numărul şi amplasamentul uşilor de intrare-ieşire ş.a. În
cadrul fluxurilor de circulaţie, cel mai mare interes îl prezintă fluxul de materiale care creează
condiţii pentru livrarea sau eliberarea resurselor în mod ritmic şi operativ, asigură securitatea
mărfurilor, folosirea raţională a mijloacelor mecanizate de transport-manipulare, eliminarea
încrucişărilor în transportul mărfurilor şi deplasarea pe distanţe lungi a lucrătorilor ş.a.
Un asemenea flux determină şi condiţionează celelalte fluxuri, iar organizarea lui depinde de
forma depozitului, de depărtarea acestuia faţă de liniile de garaj şi căile principale de acces, de
compartimentarea halei de depozitare. În funcţie de forma depozitului şi în special de poziţia uşilor
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 61
d
de acces în hala de depozitare, se disting următoarele tipuri clasice de flux: liniar, în formă de L, U
sau S, acestea sunt reprezentate graphic în figura 3.5. [34]
Figura 3.5 Variante posibile de flux de circulaţie a materialelor şi produselor în depozite

Prima acţiune de importanţă deosebită care se iniţiază în contextul activităţii complexe de
primire-recepţie a materialelor sosite de la furnizori are în vedere pregătirea spaţiilor pentru primire-
recepţie, a utilajelor, constituirea formaţiilor de lucru şi a comisiilor de primire recepţie.
Desfăşurarea în timp util a acestei acţiuni presupune cunoaşterea anticipată a momentului
sosirii resurselor materiale, a produselor; aceste informaţii necesită o permanentă conlucrare între
parteneri: client, furnizor, unitatea de transport. Primirea lotului de materiale se asigură de
reprezentantul clientului (destinatarul mărfii) şi cel al unităţii de transport. Se urmăreşte:
- controlul stării sigiliilor pentru vagoane închise;
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 62
d
- controlul semnelor sau marcajelor efectuate de furnizor (vagoane deschise);
- controlul stării generale a vagoanelor sau containerelor;
- controlul sumar al stării generale a încărcăturii şi a conţinutului.
Aceste operaţii au în vedere identificarea eventualelor: spărturi, lipsuri, sustrageri, pierderi de

materiale în cazul celor mărunte livrate în vrac. Totodată se constată eventuala lipsă de etanşeitate
(de exemplu a acoperişului) care a permis pătrunderea apei, zăpezii – degradând resursele materiale.
După primirea produselor, destinatarul este obligat să descarce complet şi într-un timp cât mai
scurt mijlocul de transport, punându-l la dispoziţia unităţii de transport în stare deplin goală (fără
resturi din marfa descărcată). De la acelaşi moment acest factor răspunde de integritatea resurselor
pe timpul efectuării operaţiilor de recepţie şi depozitare.
Pentru prevenirea apariţiei de nereguli în procesul primirii produselor, membrii comisiei,
înfiinţate în acest scop, controlează modul cum delegatul însărcinat cu realizarea acestei operaţii îşi
exercită atribuţiile; totodată, urmăreşte modul în care se asigură descărcarea resurselor din
mijloacele de transport, verificarea la descărcare, transportul intern, introducerea în depozit,
dezambalarea produselor primite. [34]
Organizarea șantierului este un proces extrem de complicat ce presupune respectarea anumitor
cerințe care ar conduce nemijlocit la desfășurarea corectă a proceselor de construcție în cadrul
șantierului.
În primul rând trebuie de analizat locul unde se va executa lucrarea de construcție, adică
șantierul. Acesta cuprinde construcția propriu-zisă, precum și instalațiile și construcțiile provizorii
necesare executării lucrării.
În lucrările de construcții, toate operațiile se desfășoară pe șantier. De aceea, ce dintâi sarcină
pentru realizarea producției este organizarea acestuia. Felul cum trebuie organizat șantierul și
instalațiile necesare sunt hotărâte de mărimea și întinderea lucrării, precum și de durata fixată pentru
execuția lucrărilor.
Toate lucrările și masurile administrative care intră în organizarea șantierului trebuie să fie
întocmite astfel încât să asigure continua ridicare a productivității muncii pe șantier.
Pentru aceasta organizarea lucrărilor pe șantier trebuie să cuprindă următoarele aspecte
obligatorii:
Organizarea obiectelor muncii, adică aprovizionarea la timp cu materialele necesare, pentru a
se evita întreruperile sau opririle în timpul lucrului. Materialele trebuie să fie depozitate cât mai
aproape de locurile de întrebuințare, pentru a se în lătura drumurile de prisos.
Organizarea mijloacelor de muncă, adică asigurarea din timp a sculelor, uneltelor, mașinilor și
instalațiilor care trebuie să fie în sate bună de funcționare și să aibă o capacitate corespunzătoare.
Ele se vor așeza în locurile indicate de dirigintele de șantier.
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 63
d
Organizarea muncii, care cuprinde asigurarea necesarului de muncitori, alcătuirea celei mai
potrivite echipe de muncitori și organizarea desfășurării lucrărilor, astfel încât efectivul forțelor de
muncă să rămână constant și totodată să se evite gâtuirile sau aglomerările, organizându-se
activitatea de muncă într-un mod ritmic, după grafic.
Adăpostirea muncitorilor în dormitoare sau în baraci, organizarea cantinelor și a cluburilor,
amenajarea de dușuri, băi, closete. La amenajarea acestora trebuie să fie îndeplinite toate regulile de
igienă. Numai după ce organizarea șantierului a fost făcută, se poate trece la organizarea producției
la locurile de muncă.
Transportarea construcţiilor prefabricate de la uzinele producătoare la şantier poate fi realizată
cu transportul feroviar, rutier, aerian şi maritim. Pentru transportarea construcţiilor metalice deseori
se utilizează transportul feroviar, dar celor din beton armat – rutier. Responsabilitate pentru
corectitudinea ambalării, asigurarea procedeelor nepericuloase de încărcare şi calitatea produselor
poartă uzina producătoare. La încărcare produsele se aşează în poziţia apropiată de cea de proiect.
Transportarea construcţiilor prefabricate cu transportul rutier este economic efectiv în cazul
livrării lor la distanţe până la 200 km. La transportare construcţiile suport mari eforturi dinamice, ce
trebuie să fie luat în evidenţă la alegerea mijloacelor de transport şi amplasarea pe ei a utilajului de
fixare. [35]
Construcţiile prefabricate din beton armat de mare greutate se transportă în următoarele
modalităţi:
- coloanele şi grinzile – cu automobile cu semiremorcă-capră;
- fermele cu deschiderea până la 30 m – cu remorcă pentru transportarea fermelor cu utilajul
de inventar;
- panourile de acoperiş şi de planşeu – cu automobile cu borduri, automobile cu remorcă şi
semiremorcă de tonaj mare;
- panouri de perete – pe semiremorci speciale pentru transportarea panourilor în poziţia
verticală;
- elementele spaţiale – pe platforme şi trailere.
Recepţia produselor la depozit se efectuează de persoanele responsabile pentru păstrarea lor; la

şantier recepţia este exercitată de reprezentanţii organizaţiei de montaj, antreprenorului, de maistru
sau altă persoană de răspundere.
Depozite centralizate sunt organizate în cazul distanţei considerabile de la furnizor până la
şantierul de construcţie şi necesităţii formării stocurilor de construcţii la construcţia unui număr
mare de obiecte. Aceste depozite sunt deseori organizate la livrarea construcţiilor cu transportul
feroviar şi maritim. Pentru mecanizarea lucrărilor sunt utilizate macaralele turn sau de cale ferată.
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 64
d
Suprafeţele depozitelor trebuie să fie dotate cu un număr îndestulător de drumuri de acces, suprafeţe
de încărcare-descărcare şi mijloace.
Dispozitivele de ridicare trebuie să asigură siguranţa, stabilitatea şi continuitatea poziţiei
încărcăturii în timpul ridicării ei; să nu permite dezagăţare spontană, să distribuie uniform eforturile
dintre cabluri şi să exclude suprasolicitarea construcţiilor montate; să permite agăţarea şi
dezagăţarea prin procedee simple şi comode în timpul minimal; să posedă caracteristicile de
siguranţă şi universalitate; să posedă o masă medie, în comparaţie cu masa elementelor montate; să
asigură condiţii nepericuloase şi comode de lucru. [35]
În practica construcţiilor de locuit în masă pe larg se utiliza schema constructivă a clădirilor de
locuit din panouri mari fără carcasă. Particularitatea caracteristică a acestei scheme este utilizarea
panourilor de planşeu plane pentru o cameră sau altă celulă constructivă. În aceste clădiri se
utilizează un număr mare de elemente spaţiale, care măresc rigiditatea şi stabilitatea clădirii cum în
procesul montării, aşa şi pe perioada exploatării, de asemenea se micşorează numărul îmbinărilor de
montaj.
Livrarea construcţiilor la şantier în corespundere cu hărţile de completare şi graficele de
montare-transportare permit de efectua montarea construcţiilor direct din unităţile de transport.
Casele de locuit din panouri mari se realizează prin metoda lucrărilor în flux. La montare se
utilizează, de regulă, macaralele turn.
Metoda liberă de montare, fiind cea mai voluminoasă după manoperă, durată şi cost, se
utilizează rar. De obicei, atunci când se construiesc clădirile separate sau complexul lor mic se află
la o distanţă mare de la organizaţiile de construcţie specializate. În cazul metodei libere limitate se
utilizează diferite dispozitive de montaj, în primul rând, diferite tipuri de conductoare.
Metoda forţată, bazată pe mecanizare şi automatizare complexă de producere, desigur, are o
manoperă mai mică, este comparativ mai rapidă şi mai ieftină. Una din direcţiile de dezvoltare a
acestei metode este elaborarea unor mijloace tehnice de montare noi, lipsite de dispozitive de
agăţare flexibile, în baza roboţilor de montare. Altă direcţie este introducerea construcţiei noi a
îmbinărilor de montaj. În cadrul acestei metode instalarea elementelor în poziţia de proiect şi
asigurarea stabilităţii lor se asigură prin utilizarea elementelor de lacăt. Elementul conic a acestui
lacăt, nimerind în gaura altuia, realizează strângerea panourilor între ei. Lacătele de legătură, fixate
de carcasele armăturii panourilor, formează aşa numită centură de rigiditate la fiecare nivel.
O importanţă mare pentru precizia montării şi, evident, pentru calitatea şi durabilitatea clădirii
au: precizia instalării lacătelor pe carcasele de armătură şi amplasarea carcaselor de armătură; lipsa
deformaţiilor lacătelor în procesul depozitării şi transportării lor; respectarea strictă a succesiunii de
montare a elementelor; executarea fixă a lucrărilor geodezice la fiecare nivel.
Succesiunea montării elementelor clădirilor din panouri mari este determinată de proiectul
executării lucrărilor în corespundere cu amplasarea elementelor de bază şi necesităţii formării cât
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 65
d
mai rapide a celulelor de stabilitate. Dacă panourile nu sunt dotate cu lacătele de montaj, atunci
panourile sunt susţinute de contravântuiri, distanţiere şi tije până la fixarea finală a elementelor
înglobate prin sudare. [35]
3.3 Elaborarea devizului de cheltuieli

În cadrul elaborării strategiei de aprovizionare, o importanță majoră se acordă stabilirii
consumului necesar de resurse materiale ce urmează a fi utilizate pentru realizarea obiectului. Pentru
determinarea necesarului de material, cantitățile de resurse se structurează pe compartimente care
urmează să asigure șantierele cu componentele necesare la timpul și locul potrivit.
Realizarea obiectului se execută strict după proiect, de aceea metoda de calcul al necesarului
de material, este o metodă directă de calcul, pentru calcul este necesar volumul fizic, pe elemente, al
producției pentru construcție (Qp) și de asemenea norma de consum (Nc), consumul specific
standard stabilit de proiect. Din acestea rezultă următoarea formulă de calcul:
Npl = Qp x Nc, (3.2)
Unde:
Npl- Necesarul de materiale;
Qp - Vоlumul cоnfоrm
prоiectului; Nc- Nоrma de
cоnsum.
În urma calculelor efectuate pe baza volumelor diponibile din proiect, a fost întocmit devizul
de cheltuieli și s-a stabilit că este necesar de următoarele materiale pentru construcția structurii
clădirii. Execuția structurii clădirii a fost împărțită în 6 lucrări complexe de bază, astfel conform
devizului, reprezentat în anexa 2, în tabelul 3.3 avem următoarele date:
Nr. Lucrări de construcție Necesarul de surse financiale, lei
Tabelul 3.3 Necesarul de resurse pentru realizarea elementelor de bază a obiectului
1 2 3
1 Realizarea fundației 125138,32
2 Realizarea carcasei metalice 662500,0
3 Execuția planșeului(pe profil) 48358,50
4 Execuția pardoselelor 209664,32
5 Mоntarea panоurilоr sandwich 185587,77
6 Realizarea pereților despărțitori 43060,43
7 Montarea golurilor 216959,8
Sursa: Elaborat de autor în baza Anexei 3

Fоlоsind datele din tabelul 3.3 realizăm următorul grafic reprezentat în figura 3.6.
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 66
d
1 Realizarea fundației
8%
15%
2 Realizarea carcasei metalice
3%
3 Execuția planșeului(pe
13% profil)
4 Execuția pardoselelor
44%
5 Mоntarea panоurilоr
14% sandwich
6 Realizarea pereților
3% despărțitori
7 Montarea golurilor
Figura 3.6 Ponderea elementelor structurale ale clădirii în costul total de execuție a construcției
Deci, pentru următоarele etape de execuție a obiectului este necesar următоarele tipuri de
materiale, reprezentate în tabelul 3.4. Calculul necesarului de materiale se face cu ajutorul formulei
3.2, cunoscându-se volumul necesar după proiect și norma de consum pentru fiecare tip de material
putem determina direct necesarul de materiale.
Tabelul 3.4 Necesarul de materiale pentru execuția structurii construcției
Denumirea materialului Unitatea de Qp Nc Npl
măsură
1 2 3 4 5
Armătură AIII kg 5970,6 1,025 6119,9
Armătură AI kg 832,4 1,025 853,2
Beton M100 𝑚𝑚3 12,7 1,025 13,02
Beton M 200 𝑚𝑚3 53,3 1,025 54,6
Beton M 250 𝑚𝑚3 97,5 1,025 99,9
Prоfnоstil H-75*0,7mm 𝑚𝑚2 139,7 1,1 153,7
Sandwich Isоbоx 80 мм 𝑚𝑚2 449,4 1 449,4
Sandwich Isodec SYNTH 100mm 𝑚𝑚2 464,9 1 464,9
Blocuri de calcar 𝑚𝑚3 6,02 1,025 6,2
Blocuri FS 1 buc. 36 1,025 36,9
Blocuri FS 2 buc. 36 1,025 36,9
Profil CW 75 m 374,0 1 374,0
Profil UW75 m 130,9 1 130,9
Cărămidă 𝑚𝑚2 6048,0 1,025 6199,2
Gips-carton 𝑚𝑚2 392,7 1,025 402,5
Ferestre PVC 𝑚𝑚2 43,01 1 43,01
Uși din profile de aluminiu 𝑚𝑚2 29,4 1 29,4
Porți electrice buc. 4 1 4
Sursa: Elaborat de autor în baza Anexei 3
Abordarea logisticii în cadrul procesului de aprovizionare este acel component principal ce
este utilizat în cadrul departamentului de aprovizionare și desfacere. Anume logistica în cadrul
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 67
d
aprovizionării permite de a realiza aprovizionarea la timp, la locul potrivit și în condiții calitative,
precum și realizarea unor unor economii în cadrul procurării materialelor pentru obiectele de
construcții și obținerea de catre întreprindere a unui venit suplimentar. În cadrul departamentului de
aprovizionare a companiei se realizează urmatoarele etape de implemntare a logisticii:
1. Din punct de vedere al fluxului de informaţii primul pas este determinarea necesarului
de materiale şi servicii ce trebuie achiziţionate pentru o anumită perioadă de timp.
2. Persoanele responsabile cu aprovizionarea verifică dacă datele sunt complete şi selectează
potenţialele surse de aprovizionare: furnizori care exista deja în sistem datorită comenzilor mai
vechi sau înţelegerilor făcute pe termen mai lung.(ex. contracte), furnizori noi care vor fi înregistraţi
în sistem.
3. Se trimit cereri de oferte către furnizorii selectaţi.
4. Analizarea ofertelor primite de la furnizori, simulare scenarii de preţ care să permită
compararea diferitelor oferte. Se selectează cea mai potrivită ofertă pentru materialele şi serviciile
cerute în funcţie de preţ, termeni de livrare, costuri de livrare etc.
5. Creare comandă de aprovizionare care să conţină materiale/ servicii, cantitate, data de
livrare.
6. Recepţia bunurilor este operaţia prin care se înregistrează marfă pe stoc: valoric (cantitatea
recepţionată înmulţită cu preţul net de achiziţie din comandă) şi cantitativ.
Crearea unei recepţii presupune:
- actualizarea stocurilor
- crearea documentelor contabile
- disponibilitatea mărfii
7. Înregistrarea facturii furnizorului este ultima operaţie a fluxului logistic de achiziţie. La
înregistrarea facturii se verifica eventualele diferenţe între factura, comanda şi recepţie. Plata
aparţine de departamentul financiar. Verificarea facturii şi înregistrarea acesteia în sistemele ERP
generează înregistrări contabile.
Materialele date utilizate în cadrul execuției obiectivului de construcție nu pot fi înlocuite cu
material indentice. Deci rezultă că departamentul aprovizionare în cazul dat poate face economii de
resurse financiare doar prin analiza pieței, efectuarea licitațiilor, și raționalizarea cheltuelilor de
transport. Pentru analiza pieții managerii pe aprovizionare studiază atent piața materialelor: metale,
beton, profile, panouri sandwich, ferestre, gips-carton, cărămidă și determină prețul mediu pe piață a
acestora.
Dacă se cunoaște prețul mediu se pot începe efectuarea negocierelor în dependență de volumul
materialelor. Promstroi-Grup fiind o companiei cunoscută pe piață are deja clienții și furnizorii săi
de materiale, cu care au încheiate numeroase contracte, acestea oferindu-i reduceri considerabile la
procurarea materialelor de până la 25%. Compania are deja ofertanții săi fideli cu care
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 68
d
interacționează și conlucreză zilnic, de aceia departamentul de aprovizionare efectuează licitații și
negocieri de stabilire a prețului doar pentru unele material noi utilizate la obiecte sau pentru cele rar
utilizate. Departamentul aprovizionare realizează economii și prin monitorizarea logistică a traseelor
utilajelor de transport, precum și executarea celor mai scurte și logice trasee pentru economisirea
timpului, combustibilului și livrarea la timp a materialelor. Cunoscând necesarul de materiale, oferit
de devizul de cheltuieli se poate începe nemijlocit procesul de procurare și aprovizionare. Atenție
mare se acordă raportului preț-calitate.
Pentru selectarea materialelor necesare pentru realiazarea obiectivului de construcție sau ales
mai multe firme, fiind alese prețurile cele mai mici. Analiza s-a realizat în modul respectiv:
managerul pe aprovizionare a apelat la firmele ce oferă servicii de producere a materialelor prin
intermediul telefonul, informația fiind luată de pe paginile web a firmelor de producție a
materialelor.
Tabelul 3.5 Prețurile pentru materialele principale

Astfel obținem următoarele rezultate:
Pentru metal s-a analizat firmele Metalica Zuev, Tronex-Com, BMP, Orventos, Bimetcom,
Metaliondex, metalul fiind procurat în or. Chișinău și transportat la obiect, pentru construcția
obiectului s-a ales firma BMP ce a oferit o reducere de 20% la procurarea metalului.
Beton: Radial Plus SRL, Iacobaș Construct, Nouconst SRL, Beton-Lux, Materimcons,
Caracon Imobil. Betonul s-a ales în dependență de distanță de la fabrică până la șantierul respectiv
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 69
d
Profilele Sin au fost importate din Ucraina, cu care compania Promstroi-Grup are încheiate
contracte de peste 5 ani, la fel și cu panourile sandwich au fost importate din România.
Pentru Ferestrele, ușile și porțile metalice s-a analizat piață din mun.Chișinău și s-au realizat
negocieri pentru un preț cât mai rezonabil în dependență de fiecare element în parte.
Astfel în urma efectuării studiului de analiză a pieții materialelor se obțin următoarele rezulate
reprezentate în tabelul 3.5.
Cheltuieli reale
Chelutieli conform devizului
920000 960000 1000000 1040000 1080000
Figura 3.7 Economia realizată de către departementul de aprovizionare

Sursa: Elaborat de autor în baza tabelului 3.5
Datorită activității departamentului de aprovizionare observăm economiile ce rezultă din
tactica logistică aplicată în practica aprovizionării. Acest fapt este reprezentat în figura 3.7. Rezultă
că economiile obținute de către managerii pe aprovizionare constituie 105039 lei.
În cadrul procesului de aprovizionare departamentul de aprovizionare a întocmit relații și cu
companii noi, obținând ofertanți noi de încredere. Totalitatea necesarului de materiale a fost stabilită
de către managerul pe aprovizionare.
Managerul pe aprovizionare în urma analizei cererilor de produse, stabilește următorii
indicatori statici:
- comenzile primite și contractele în curs de derulare;
- planificarea producției;
- volumul lucrărilor realizate;
- consumuri specifice de materii prime;
- realizarea stocurilor.
Procesul de aprovizionare în cadrul companiei Promstroi-grup S.A are loc în felul următor:
1. Maistrul sau dirgintele de șantier, execută comanda cu necesarul de materiale respectiv.
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 70
d
Comanda poate fi executată în formă electronică, scrisă sau verbală. Conținutul minim al
comenzii trebuie să fie următorul:
a) Data execuției comenzii;
b) Data când maistrul dorește să primească marfa la șantierul de construcții;
c) Denumirea șantierului propriu-zis;
d) Necesarul de materiale.
2. Managerul pe aprovizionare, preia comanda și verifică necesarul de materiale (conform
proiectului, cordonează necesarul de materiale cu managerul de proiect și dirigintele de
șantier).
3. În cazul necesității de materiale, managerul pe aprovizionare execută licitațiile pentru a
procura materialele necesare sau după caz materialele pot fi livrate în bază de contract.
În cazul în care aprovizionarea este efectuată pe bază de contract, acesta este primit de la
furnizor de către director, care îl analizează din punct de vedere al conformităţii, după cum este
cazul, cu oferta primită de la acesta şi/sau cu comanda, care au stat la baza elaborării acestuia.
Directorul semnează pentru aprobare contractul.
Contractul este gestionat de către director, care asigură restituirea la furnizor a unui exemplar.
Contractul se modifică prin act adiţional, întocmit de către furnizor în conformitate cu
prevederile acestuia. Actul adiţional este primit, analizat, semnat, gestionat şi are acelaşi traseu ca în
cazul contractului la care se referă.
La primirea facturilor fiscale/avizelor de însoţire a mărfii aferente produselor/serviciilor
aprovizionate, responsabilul de aprovizionare are responsabilitatea de a verifica conformitatea
acestora cu contractul/comanda emisă, respectiv cu înţelegerile stabilite de comun acord cu
furnizorul înaintea efectuării aprovizionării.
În cazul în care reprezentantul organizaţiei, clientul sau reprezentantul acestuia verifică
produsul aprovizionat la furnizor, sunt stabilite, prin înţelegeri prealabile acceptate de comun acord
cu părţile implicate, condiţiile de verificare şi eliberare a produsului.
Persoana care preia produsele de la furnizor şi efectuează transportul acestora verifică
concordanţa între datele înscrise pe etichetele produselor, cele din documentele de însoţire şi
produsele preluate, cantitatea produselor preluate, integritatea ambalajelor şi după caz a produselor
şi răspunde de păstrarea integrităţii acestora de la preluare, pe perioada transportului pînă la predarea
acestora la persoana care le recepţionează.
La primirea produselor responsabilul execută urmatoarele acțiuni:
 Responsabilul de aprovizionare verifică concordanţa între ceea ce este înregistrat în
factura fiscală/avizul de însoţire a mărfii, cantitatea şi tipul produsului aprovizionat şi ceea ce a fost
comandat. În caz de conformitate, responsabilul de aprovizionare datează şi semnează factura
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 71
d
fiscală/avizul de însoţire a mărfii. În caz de neconformitate asigură remedierea problemelor
împreună cu furnizorul.
 Responsabilul de aprovizionare verifică existenţa certificatelor de calitate/ declaraţiilor
de conformitate/certificatelor de garanţie pentru produsele aprovizionate, pe care le gestionează;
 Gestionarul verifică: conformitatea produselor primite cu înregistrările din factura
fiscală/avizul de însoţire a mărfii, cantitatea şi tipul produsului aproviziona, integritatea ambalajelor,
a sigiliilor (după caz) şi a produselor primite. În caz de conformitate asigură depozitarea produselor
primite şi comunică responsabilului de aprovizionare mecanizare posibilitatea întocmirii notei de
intrare recepţie. În cazul în care sunt depistate neconformităţi, asigură depozitarea separată şi
identificarea produselor şi comunică acest lucru responsabilului aprovizionare mecanizare care are
responsabilitatea de a asigura remedierea problemelor. Responsabilul de aprovizionare întocmeşte
nota de intrare și periodic complectează un chestionar de evaluare a satisfacţiei clientulul ( anexa 3).
De asemenea se complectează și lista de evaluare a materialului sau a serviciului realizat, acest
fapt este reprezentat în tabelul 3.6.
Tabelul 3.6 Lista de evaluare a aprovizionării
Nr. Punctaj
Prоdus/serviciu Criterii de evaluare
crt. maxim
1. Calitatea prоduselоr. 4
Respectarea specificaţiilоr prоduselоr furnizate 4
Materiale Dispоnibilitatea în livrarea prоduselоr sоlicitate 4

Preţ 2
Cоndiţii de plată 5
2. Calitatea serviciului prestat 3
Existenţa persоnalului calificat pentru realizarea
3
serviciilоr
Existenţa cоndiţiilоr de realizare a serviciilоr de
3
Servicii supоrt mentenanţă
Existenţa cоndiţiilоr de realizare 3
Dispоnibilitatea în livrarea serviciilоr sоlicitate 4
Preţ 2
Cоndiţii de plată 5

În cazul în care aprovizionare se face în baza licitațiilor la fiecare comandă atunci se pun în
evidenţă următoarele elemente componente ale activităţii de aprovizionare în cadrul unui proiect:
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 72
d
a) Cererea de aprovizionare, formulată de către utilizator pe baza necesarului acestuia de
materii prime sau componente. Iniţierea unei astfel de cereri are la origine un control al stocurilor, al
magaziilor sau spaţiilor de depozitare, o analiză a proiectelor tehnologice sau a controlului
producţiei, în funcţie de tipul produselor şi organizarea firmei. O dată identificat necesarul de
materiale, se purcede la întocmirea unei cereri adresate departamentului de aprovizionare prin care
se solicită reînnoirea stocurilor folosindu-se anumite documente, cum ar fi: formularul de solicitare
de aprovizionare, o listă completă necesarului de materiale, care să cuprindă detalii referitoare la
produsele ce vor fi achiziţionate cantităţile necesare, precum şi o cerere de reînnoire a stocului. O
atenţie deosebită trebuie să acorde achizitorul acelor produse care necesită un timp mai îndelungat
de achiziţie şi să ia toate măsurile necesare ca instrucţiunile de comandare să fie predate
departamentului de achiziţii cît mai repede posibil.
b) Selectarea furnizorului priveşte cea de-a doua etapă a procesului de aprovizionare şi
presupune o alegere a sursei de achiziţie bazată pe cotaţii de preţuri, condiţii de livrare, reputaţia
privind standardele de calitate, performanţele la livrare şi situaţia comercială. Sursa de aprovizionare
poate consta într-un singur furnizor sau mai mulţi, în funcţie de necesarul de materiale solicitat. O
mare amploare a luat în ultima perioadă un sistem japonez de aprovizionare şi producţie, constînd în
reducerea stocurilor la zero, bazîndu-se pe furnizori care să livreze mărfurile direct la locul de
muncă şi ,,exact la timpul potrivit”.
c) Emiterea comenzii de achiziţie este partea cea mai rutinantă a unui proces de achiziţie,
constînd ori în dactilografierea comenzii, semnarea şi expedierea ei prin poştă, ori în schimb
electronic de date. Problemele ce se pot ivi în această etapă privesc consumul de timp, în sensul că
această activitate, deşi simplă şi obişnuită, poate dura cîteva zile sau săptămîni, ceea ce poate duce la
o mărire a timpulu alocat proiectului. Se mai are în vedere şi faptul că orice comandă de achiziţie
defineşte condiţii comerciale, de regulă standardizate şi tipărite pe spatele formularelor de comandă,
care îl obligă pe achizitor să accepte toate costurile necesare şi implicaţiile legale. Ob1igaţiile
comerciale prevăzute de comanda de achiziţie sunt în fapt ob1igaţii contractuale referitoare la
condiţiile de plată, la preţ, fixat pe durata contractului, nefiind supus creşterii din nici un motiv, dacă
nu s-a dispus altfel, termenul de livrare, calitatea şi descrierea produselor ce urmează a fi livrate, la
modul de despăgubire în cazul mărfii necorespunzătoare din punct de vedere al proiectării sau al
execuţiei, proprietate intelectuală, pierdere sau deteriorare. O dată contractat produsul, vînzătorul nu
mai are nici un drept în a-l modifica sau adăugi, decît printr-o autorizare explicită dată de companie
pe un formular oficial de modificare.
În situaţia în care sunt impuse anumite schimbări în orice aspect al comenzii de aprovizionare,
se poate emite un amendament la comanda iniţială, cu acordul prealabil al furnizorului, determinînd
efectele asupra preţului şi livrării. Acestea sunt redactate pe formulare oficiale, având parte de
aceeaşi circulaţie ca şi comanda iniţială căreia îi corespunde. Dacă însă amendamentul periclitează
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 73
d
încheierea corespunzătoare a aprovizionării oricărui alt articol din comandă pînă la data de livrare
stabilită, se recomandă emiterea unei noi comenzi de achiziţie.
Vînzătorul are dreptul de a contracta subantreprenori (subfurnizori), cu condiţia ca aceştia să
fie cunoscuţi de către cumpărător oricînd doreşte, şi cu asigurarea accesului personalului care se
ocupă de urgentarea aprovizionării din cadrul companiei la birourile sau atelierele acestora. Un alt
aspect legat de condiţiile comerciale se referă la dreptul cumpărătorului de a refuza produsele livrate
invocînd faptul că acestea sunt necorespunzătoare sau dacă vînzătorul comite o încălcare a comenzii.
Orice dispută referitoare la contract se va soluţiona cu ajutorul unui arbitru ales cu acordul părţilor,
sau dacă nu, în instanţă.
d) Confirmarea comenzii reprezintă răspunsul furnizorului la comanda de achiziţie, în cazul
în care el este pozitiv, înregistrîndu-se un contract legal, supus legilor în vigoare. În această etapă,
revine furnizorului obligaţia de a returna o confirmare a acceptării condiţiilor sau cel puţin
confirmarea detaliilor privind cantitatea, specificaţiile, preţu1 şi condiţiile de livrare.
e) Urgentarea aprovizionării - este o măsură preventivă prin care se încearcă preîntîmpinarea
întîrzierii livrării, cu ajutorul unui sistem de avertizare timpurie, solicitând informarea din timp
despre orice dificultăţi pe care le-ar putea întâmpina furnizorul.
Deşi în unele organizaţii mai mici achizitorul îndeplineşte şi rolul celui ce urgentează
aprovizionarea, regula este ca acest rol să revină unei persoane special însărcinate din cadrul
departamentului de aprovizionare. O dată plasate toate comenzile, achiziţionarea la timp a mărfurilor
devine o problemă primordială. Urgentarea aprovizionării nu reprezintă doar un proces de urmărire a
mărfurilor întîrziate, ci mai degrabă încearcă să prevadă problemele ce apar pe parcursul producţiei
şi livrării, preîntîmpinînd întîrzierea livrării.
Dacă însă acest proces de rutină nu pare să îşi atingă scopul, persoana însărcinată cu
urgentarea aprovizionării poate apela la metode mai puternice de urgentare, cum ar fi oferta de a
colecta mărfurile chiar de la sediul furnizonului, o notificare prin care sunt explicate pe larg
motivele urgentării, sau orice alte metode licite ce duc la atingerea scopului.
f) Expedierea - înaintea părăsirii locului de producţie al furnizorului trebuie avut în vedere
faptul că transportul să fie marcat corespunzător, prin aplicarea unei ştampile uşor de recunoscut a
furnizorului pe lăzile de ambalaj, astfel încît fiecare articol să poată fi identificat în toate etapele
călătoriei, precum şi la destinaţie.
g) Livrare şi facturare - facturile însoţesc actele de trimitere a mărfurilor şi se decontează de
către solicitantul mărfii în momentul recepţionării acesteia.
h) Recepția serviciilor și produselor
Este ultima etapă a ciclului aprovizionării şi constă într-o examinare amănunţită pentru
venificarea eventualelor pagube survenite pe parcursul transportului, greşeli referitoare la natura
mărfurilor sau cantitatea solicitată. Dacă mărfurile corespund, acestea sunt trimise la magazie, unde
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 74
d
se procedează şi la o evidenţă a stocurilor. Apoi, după un timp, se pregăteşte un nou ciclu de
aprovizionare.
Serviciile aprovizionate sunt verificate de către responsabilul de aprovizionare care le-a
comandat, prin verificarea corectitudinii prestării/funcţionarea utilajului/echipamentului.
În cazul în care serviciul este executat corespunzător, persoanele care îl verifică, îl acceptă
prin semnarea documentelor de recepţie (furnizor). Daca sunt neconformități atunci se complectează
Fișa de neconformitate. (Anexa7)
Tot procesul de aprovizionare se înregistrează documental, înregistrarea documentală se face
cu scopul de a ţine sub control produsele aprovizionate pentru ca acestea să fie conform cerinţelor
specificate şi pentru a stabilii o metodologie de evaluare şi de selectare a furnizorilor pe baza
capabilităţilor de a furniza produse conform cerinţelor .
Procesul de aprovizionare a unităţilor economice este una din principalele activități în cadrul
unei companii cu care se începe procesul de producţie şi asupra căreia este concentrată toată atenția
firmei şi care necesită utilizarea unor resurse financiare considerabile.
Managementul aprovizionării reprezintă activitatea prin care se asigură elementele materiale
şi tehnice necesare producţiei, în volumul şi structura care să permită realizarea obiectivelor
generale ale întreprinderii, în condiţiile unor costuri minime şi ale unui profit cît mai mare.
Etapele procesului de aprovizionare (lanţul aprovizionării) sunt următoarele:
1. Analiza ofertelor
2. Alegerea furnizorilor
3. Acceptarea ofertelor
4. Negocierile
5. Încheierea contractelor
6. Achiziționare
7. Organizarea transportului
8. Recepţia şi stocarea mărfii
9. Testarea mărfii
10. Alimentarea șantirelor cu necesarul de materiale
Însă pentru a realiza cu succes procesul de aprovizionare trebuie de atras atenția la sistemul de
efectuare a comenzilor.
Comenzile pot fi efectuate în 3 moduri:
- Comanda verbal (la telefon);
- Comanda scrisa (pe foie unde se indica obiectul, data comenzei necesarul de material și data
de primire);
- Comanda electronică.
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 75
d
În cadrul companiei Promstroi-Grup S.A în prezent comenzile se realizează în format
electronic. Pentru efectuarea comenzilor electronice se folosește softul 1C-MobiS.
Dirigintele de șantier sau maistrul realizează comenzile în format electronic. Respectiv după
efectuarea comenzii pe monitorul PC-ului managerului pe aprovizionare apare un tabel, program de
aprovizionare 1C-MobiS, un program electronic care ajută la monitorizarea comenzilor efectuate.
Figura 3.7 Exemplu de notificare apărută în urma realizării comenzii

În figura 3.7 este reprezentat un exemplu de notificare privind apariția unei noi comenzi. După
primirea notificării comenzii, managerul pe aprovizionare poate vedea necesarul de materiale la
obiect, se vede când a fost facută comanda, de ce diriginte de către cine și la ce șantier. După ce se
efectuează livrarea materialelor la șantier are loc închiderea comenzilor.
Programul implimentat în procesul de aprovizionare, "Mobi-C 1C" este un pachet software
proiectat pentru automatizarea de reprezentanți de vânzări sau de către managerii aprovizioniști.
Automatizarea colectarea de comenzi, verificarea și implimentarea procesului de achiziții.
"Mobi-C" poate îmbunătăți semnificativ eficiența aprovizionării, reduce în mod semnificativ
costurile de asistență structura de agenți de aprovizionare, în esență, pentru a consolida controlul
asupra activității lor, pentru a îmbunătăți precizia și viteza de execuție a ordinelor..
Sistemul de automatizare de comerț mobil "Mobi-C" ne permite să:
 Să automatizăm colectarea ofertelor pentru furnizarea de bunuri;
 Să colectăm informații, date cu caracter personal și pozițiile diriginților de șantier
la momentul dat;
 Să supraveghem activitatea diriginților de șantier cu ajutorul GPS;
 Prin integrarea cu 1C, fără a schimba configurația de bază, se poate de realizat legatura
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 76
d
directă cu contabilitatea și o dată cu execuția comenzii să fie introdusă și factura fiscală.
În tabelul din anexa 6 sunt indicate exemple de comenzi care au fost întocmite de către
diriginții de șantier, ora și data când au fost executate de către mangerul pe aprovizionare. Datorită
sistemului electronic de comandare a resurselor materiale și serverului comun orice persoană din
cadrul companiei poate verifica procesul de realizare a comenzii și monitoriza toate activitățile. Pe
lângă procesul de monitorizare a comenzilor se poate de urmărit și la ce etapa de realizare se află
fiecare dintre comenzile realizate precum și prețul aproximativ a fiecărei comenzi care s-a făcut.
În cadrul companiei PROMSTROI-GRUP S.A se utilizează aprovizionarea speculativă, adică
aprovizionarea se efectuează în dependență de apariția necesității de consum. Aprovizionarea
speculativă este un fel de complectare a aprovizionării anticipate pe o perioadă de timp (în cazul
obiectelor mari). Deoarece este predominant acest tip de aprovizionare, adică efectuarea comenzilor
electronice este mai frecvent utilizată, respectiv contrbuția factorul uman este neglijată.
Principalul obiectiv al activității de aprovizionare în cadrul Promstroi-Grup asigurarea
completă și complexă a obiectelor de construcții cu resurse tehnico-materiale necesare în condiții
calitative, la locul și termenul necesar solicitat cu un cost minim de execuție.
Dupa ce are loc încheierea contractelor de aprovizionare, este necesar ca materialele procurate
să fie livrate la obiecte. Foarte frecvent companiile care vând produse nu dispun de livrare sau chiar
daca dispun aceasta costă foarte mult. Deci este nevoie de a livra cu mașinile proprii marfa pe
șantier. Pentru o eficiență mai mare toate automobilile în cadrul companiei sunt echipate cu sisteme
de monitorizare. Dispozitivele de monitorizare a vehiculelor, sunt dotate cu sisteme GPS, înseamnă
că managerii pe aprovizionare pot primi actualizări și notificări regulate cu privire la pozițiile tuturor
vehiculelelor, aceasta le permite să gestioneze modul de trasportare eficientă a materialelor cu
resurse minimale. Aceste dispozitive mici, se instalează oriunde în orice vehicul și folosind sistemul
GPS de localizare se poate urmări:
1. Localizarea vehiculelor individuale cu o precizie de 500 de metri.
2. Monitorizarea consumul de benzină.
3. Evidența kilometrajului pentru fiecare vehicul.
4. Monitorizarea vitezei vehiculelor, pe fiecare sector.
Pentru monitorizarea automobilelor în cadrul companiei Promstroi-grup S.A se foloseste
sistemele de monitorizare a companiei Viatec-Service SRL. În figura 3.10 este reprezentată interfața
softului de monitorizare a autovehiculelor de transport.
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 77
d
Figura 3.10 Serviciul de monitorizare directă a automobilelor
De asemenea datorită acestui sistem se poate verifica eficiența fiecarui automobil și timpul de
lucru. Pentru monitorizare s-a ales mașina Sprinter CQY 107 la data de 20.05.2019 . Pe ecran ne
este reprezentat toate datele legate de activitatea unității de trasport. Ne este reprezentat consumul
mediul pe sectorul de drum parcurs, precum și timpul de parcurgere a distanței.
Concluzie: Logistica este managementul fluxului de mărfuri între punctul inițial și punctul
final, ce are drept scop satisfacerea cerințelor clienților sau a companiilor. Aceasta este preocupată
în cadrul desfășurării procesului de producție și aprovizionare cu organizarea, coordonarea,
prezentarea, și optimizarea proceselor de trafic de informații, de mijloace financiare, de energie, de
bunuri și de personal. „Logistica înseamnă să ai obiectul potrivit, la locul potrivit, în momentul
potrivit” Logistics World. Logistica aprovizionării este procesul ce asigură un flux coerent și
neîntrerupt al produselor și serviciilor de la furnizorii companiei, luând în considerație procesele ce
se desfășoară în interiorul organizației, până la beneficiarii finali.
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 78
d
CONCLUZII
În concluzie aș putea spune că logistica este un element predominant în cadrul procesului de
aprovizionare tehnico-materială. Logistica presupune utilizarea strategică a resurselor materiale
pentru realizarea cu succes a scopului final. Funcționarea unei întreprinderi de construcție este
imposibilă fără prezența în cadrul acesteia a unui departament de aprovizionare. De la
aprovizionarea cu materiale se încept treptat toate procesele de construcție. În această lucrare este
reflectat rolul aprovizionării în cadrul activității firmei, precum și necesitatea aplicării unor metode
cu caracter rațional de dirijare a aprovizionării.
Obiectivul activității de aprovizionare se referă la procurarea tuturor materiilor prime și a
materialelor necesare în cantitatea și calitatea cerută, la un preț corespunzător și la momentul
potrivit. Atunci când în cadrul unei companii nu este planificat corect și nu este aplicată logistica în
procesul de aprovizionare, are loc apariția unor divergențe care perturbează execuția proceselor de
construcție conform planului calendaristic.
În practica cotidiană se întâlnește foarte rar ca departamentul de aprovizionare să nu fie bine
organizat. Implementarea logică a procesului de aprovizionare permite companiei să realizeze
economii de resurse financiare, înregistrând un venit suplimentar.
Actualmente, funcţia de aprovizionare are o importanță majoră în cadrul firmei, însă deseori ea
este puțin valorizată şi insuficient dotată. Cel mai adesea, se pune accentul pe acest departament al
firmei, doar în momentul în care întreprinderea se află în dificultate și apare o preocupare reală pentru
aceste servicii. În cadrul companiei Promstroi-Grup S.A. departamentul de aprovizionare este bine
organizat și își îndeplinește funcțiile necesare, pentru ca firma să obțină profit.
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 79
d
BIBLIOGRАFIE
1. BАBĂU, I. - Modаlităţi de reducere а cheltuielilor cu аprovizionаreа şi desfаcereа, аrticol,

Tribunа Economică, nr. 3/2005, Bucureşti;
2. MАNАGEMENTUL АPROVIZIONĂRII ŞI DESFАCERII– Suport de curs – Lector
univ.dr. GRECU GHEORGHE
3. Dimensiunile managementului aprоviziоnării în cоntextul ecоnоmiei cоntempоrane Ed.
A.S.E.M. Chişinău, 2004, 154p
4. CОTELNIC A, Managementul activităţii de prоducţie, Ed. Ecоnоmică, Chişinău, 2003, 168p
5. BĂȘANU G, Managementul aprоviziоnării şi desfacerii Ed. Ecоnоmică, 1996, 544p
6. PОRUMB E, Managementul strategic al resurselоr materiale, ed. Ecоnоmică, Bucureşti,
2000 154p
7. MОLDОVANU G, Management оperaţiоnal al prоducţei, Ed. Ecоnоmică, Bureşti,1994, 194
p.
8. Bărbulescu C., Bângu C.- Managementul prоducţiei, vоl I, Ad. Tribuna Ecоnоmică,
Bucureşti, 2002. 165p
9. Băşanu G, Pricоp M – Marketing, Aprоviziоnare, Desfacere, Tipо.ASE, 1988. 175p
10. Kerekeş Ladislau – Managemenul calităţii, nоte de curs, Cluj-Napоca, 2000.
11. Simiоnescu A, Schvab M, Bud N. – Managementul aprоviziоnării, Ed. Ecоnоmică, 2008.
192p
12. Vlad D – Management lоgistic, nоte de curs, Ed. Risоprint, Cluj-Napоca, 2008.
13. 21. Fundătură D, Gоdоrоja M. – Mоdele prоbabilistice utilizate in aprоviziоnarea tehnicо-
materială, Оficiul de infоrmare dоcumentară pentru aprоviziоnarea tehnicо-materială si
cоntrоlul gоspоdăriri fоndurilоr fixe, Bucureşti, 1988. 224p
14. CОNSTANTIT P. Teоrie si aplicatii in managementul aprоviziоnarii Editura Fundațiea
Rоmania de mâine, 2001 236p
15. CRISTINE V. Lоgistica si distributia marfurilоr Cristinel Vasiliu Editura ASE,2008, 199p
16. Lоgistica-sursă de cоmpetitivitate http://www.managementmarketing.ro/pdf/articole/8.pdf
accesat la 15.04.19
17. Lоgistică- MОCAN M. https://ru.scribd.com/document/47968095/Mocan-Marian-
Logistica- Cap-1 accesat la 20.04.19
18. https://ru.scribd.cоm/dоc/15621480/Lоgistica Lоgistica оrganizației STEFAN N accesat la
21.04.19
19. https://ru.scribd.cоm/dоc/56129926/Lоgistica-Оrganizatiei accesat la 22.04.19
20. Managementul lоgisticii si distribuției
https://ru.scribd.cоm/dоc/137180653/Managementul- Lоgisticii-Si-Distributiei accesat la
22.04.19
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 80
d
21. http://www.prоmstrоi.md/ru/abоut-cоmpany.html accesat la 23.04.19
22. http://www.prоfi.prоmstrоi.md/ accesat la 25.04.19
23. http://www.bibliоteca-digitala.ase.rо/bibliоteca/carte2.asp?id=94&idb= accesat la 25.04.19
24. http://www.stiucum.cоm/ecоnоmie/ecоnоmie-generala/Lоcul-lоgisticii-in-
activitate53689.php accesat la 26.04.19
25. http://bibliоteca.regielive.rо/prоiecte/management/sistemul-lоgistic-la-sc-mittal-steel-rоman-
61399.html accesat la 26.04.19
26. http://bibliоteca.regielive.rо/cursuri/transpоrturi/lоgistica-89819.html accesat la 27.04.19
27. http://cоnspecte.rо/referate/lоgistica/referat-istоria-lоgisticii-45444.html accesat la 28.04.19
28. https://laurentiumihai.ro/6-pasi-proiect-finantabil/ accesat la 28.04.19
29. https://ru.scribd.com/document/151243118/Organizare-santier accesat la 30.04.19
30. https://ru.scribd.com/document/248731309/Logistica-de-Santier accesat la 30.04.19
31. https://www.academia.edu/26331405/MANAGEMENTUL_APROVIZIONARII_SI_DESF
ACERII accesat la 01.05.19
32. https://legestart.ro/cifra-de-afaceri-sens-continut-si-reglementari-contradictorii-2/ accesat
la 02.05.19
33. http://www.scrigroup.com/afaceri/comert/Metode-de-selectare-si-evaluar24333.php accesat la 03.05.19
34. https://www.academia.edu/10563165/MANAGEMENTUL_APROVIZION%C4%82RII_%
C5%9EI_V%C3%82NZ%C4%82RILOR_CURS_ANUL_III_ID_CUPRINS_INTRODUCE
RE accesat la 03.05.19
35. https://ru.scribd.com/doc/27100920/Tehnologia-Constructiilor accesat la 04.05.19
36. https://conspecte.com/Managementul-achizitiilor/productie-si-aprovizionare.html accesat la
05.05.19
37. https://www.google.com/search?q=excavator&rlz=1C1CHFX_enMD668MD668&source=ln
ms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEwiE7v-
fm6riAhURU1AKHUYtBksQ_AUIDygC&biw=1152&bih=590#imgrc=_ accesat la
09.05.19
38. Y:\Документы\Проектирование\2018 accesat la 11.03.19
39. Y:\Документы\Проектирование\2018\Hotarul Satului 2\Arhitectura accesat la 11.03.19
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 81
d
ANEXA 1. Secțiunea clădirii
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 82
d
ANEXA 2. Plan parter și etaj
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 83
d
ANEXA 3. Devize de cheltuieli
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 84
d
ANEXA 4. Chestionar de evaluare a satisfacției clientului
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 85
d
ANEXA 5. Certificat de acreditare
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 86
d
ANEXA 6. Exemple de comenzi înregistrate
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 87
d
ANEXA 7. Fișa de neconformitate
Cоala
UTM 521.8.1 001 ME 88
d

Binder 1

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Binder 1

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Tehnică a Moldovei

MANAGEMENTUL ȘI LOGISTICA APROVIZIONĂRII

MANAGEMENTUL SI LOGISTICA APROVIZIONĂRII

Student: (Bleandură Nicolae)

confirmată prin procesul - verbal nr.1_de Ia „25" ma rtie 2019

2. Termenul limită de prezentare a proiectului 22 mai 20 I 9

4. Conţinutul memoriului explicativ Memoriul explicativ este format din 3 ca pitole:

Confirmarea rea liz[u ii activităţ ii

Sarcina a fost luată pentru a fi executată

Student 6 0,.l,--oL A/1.. CPk ( 1.3 )

Conducător de proiect Ma.r,on Ma r1, 1 - l'.C'aM1 { Î

Tema - - - - - - - - - - - - - ------.- -=-- - -,- - - - - - - - - - - - -,--,--- -

S tudentul( a) B f?eo n cl u r o.-

.J o o1 "r> e,.- c' e e /?,.l,,a l-.0

pu 'H.,IA,1:Q...t,O: ul, 0. k l µ o ( i,J., Lutu/ue

'\.c..cL !, O.LL l -..1. t,i LL /,•,11. { ,}>c 0· 1, 1 o/,in/1:1 c ·/. t(" .

CAPITOLUL I. CONCEPTE PRIVIND MANAGEMENTUL

CAPITOLUL li. ASPECTELE GENERALE ALE COMPANIEI PROMSTROI-

2.1 PROMSTROI-GRUP S.A.- poziţia pe piaţa construcţiilor................................34

CAPITOLUL IJl . MANAGEMENTUL ŞI LOGISTICA APROVIZIONĂRII CU

3.1 Descrierea centrului de deservir e tehnică a automob ile lor..................................54

ANEXA I. SECŢIUNEA CLĂDIRII........................................................................................82

ANEXA 2. PLAN PARTER ŞI ETAJ.................................................................................83

Mod Coala Ne document. Semnat. Data UTM 521.8.1 001 ME

ANEXA 4. C HESTIO NAR DE EVALUARE A SATISFACŢ IEI CLIENTULUI ••••••••.•••••••••••••8•

ANEXA 5. CERTIFICAT DE ACREDITAR E••••••••••••

••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••.•••••••86 ANEXA 6. EXEMPLE DE COMENZI ÎNR

EGISTRAT E• ••• •••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••8•7• ANEXA 7. FIŞA DE

Figurа 1.1 Sferа componentă а logisticii

1.2 Rolul și importanța activității logistice în aprovizionarea cu materiale

Aprоviziоnare Prоducție Distribuție

Lоgistica internă Lоgistica externă

Figura 1.2 Interdependența lоgisticii interne și a celei externe

Subsistemul Plan și programe de

Piața de desfacere Strategii

Figura 1.3 Logistica întreprinderii

Executarea construcțiilor de Elaborarea unor depozite de

Dimensionarea bazei de Asigurarea condițiilor pentru

Utilizarea, de către constructor, Dimensionarea construcțiilor și

Adoptarea celor mai

Figura 1.4 Logistica organizării șantierului

Documentația tehnico-economică pentru lucrările de organizare de șantier se aprobă de către

Din fondurile pentru organizarea de șantier, unitățile de construcții-montaj au libertatea de a

Figura 1.5 Logistica amplasării materialelor pe șantier

Figura 1.6 Lanțul de aprovizionare

Figura 1.7 Gestionarea transportului în cadrul șantierului

Sursa: Elaborat de autor în baza [12]

„Prоmstrоi-Grup” S.A оferă un complex variat de mecanisme şi utilaje pentru cоnstrucţie,

2.2 Planificarea și desfășurarea prоcesului de aprоviziоnare. Evaluarea şi alegerea

Șef compаrtiment аprovizionаre

Grupă de plаn, Coordonаtor depozite

Grupele de Grupа de Grupа de Grupа de

Depozit Depozit Depozit Depozit Depozit

Secții, аteliere, аlte sectoаre

Figura 2.4 Critierile de apreciere a furnizоrilоr

2.3 Analiza activității companiei Promstroi-Grup S.A pe piața construcțiilor

Utilizate pentru proiectele

Realizate pentru mоntarea la

Figura 2.5 Execuția panоurilоr sandwich pentru anul 2018

Denumire lucrări lei

Figura 2.6 Cifra de afaceri a cоmpaniei Prоmstrоi-Grup (2018)

SLAVENA- este unul Oriflame-Produse

I. Edificii cоmerciale cu birоuri: