Bandalac Nicoleta

Universitatea Tehnică a Moldovei
Facultatea Urbanism şi Arhitectură

Departament Arhitectură
IT Parc, Chișinău
Student: st. gr. ARH – 133 Bandalac Nicoleta
Conducător: lector universitar, dr. arh. Tronciu Sergiu
Chişinău - 2019
0
Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al RM
Admis la susţinere
şef Departament Arhitectura,
dr.arh., conf.univ. AureliaCarpov:
2019
IT Parc, Chişinău
Proiect de licenţă
Student: Bandalac Nicoleta
Conducător: Tronciu Sergiu
Consultanţi: Liunenco Iurie
Ivanov Valeriu
Stratila Alina /
Novicova Liudmila
Capra Galina
Chişinău – 2019

1
Specialitatea 0731.1 Arhitectura
Admis la susţinere
şef Departament Arhitectura,
dr.arh., conf.univ.,
Aurelia Carpov:
2019
CAIET de SARCINI
pentru proiectul de licență a studentei
Bandalac Nicoleta
1. Tema proiectului de licenţă

IT Parc, Chişinău
confirmată prin decizia nr. Aprobată la consiliul FUA 25.02.2019

2. Termenul de prezentare a proiectului definitivat 3.06.2019
3. Date iniţiale pentru elaborarea proiectului
Schema situaţională (sc.1:5000; 1:2000); Fotofixarea; Sarcina de proiectare;
Documentaţia normativă; Proiecte analogii; Bibliografia; Disertația; Plan calendaristic.
4. Conţinutul memoriului explicativ
 Sarcina de proiectare;  compartimentul Economia;
 Cuprins;  compartimentul SAV;
 Întroducere;  Bibliografia;
 compartimentul Arhitectura;  Anexe;
 compartimentul Construcţia clădirilor;  partea grafică sc 1-20;
 compartimentul Fizica construcţiilor;  fotofixarea machetei
5. Lista materialului grafic (cu indicarea exactă a desenelor obligatorii):
 Schema situaț-lă(2 1:2000;  Plan general(1 plan) 1:500
scheme)
 Schema evoluția 1:1000;  Schema zonării 1:1000
conceptului(1 funcţionale a
schema) teritoriului (4 scheme)
 Plane pe niveluri(4 1:100; 1:200  Vederi (4 vederi) 1:200
plane)
 Secțiuni(3 secțiuni) 1:200; 1:500  Perspectiva volumului(4
perspective)
 Detalii constructive 1:50  ITE
 Suprafața terenului
construit;
 Suprafața totală a
2
construcției;
 Volumul construcției;
 Suprafața parcărilor;
 Suprafața zonei funcționale;
6. Lista consultanţilor capitolelor respective ale proiectului

Semnătura Semnătura
Consultant Capitol consultantului studentului
(data) (data)
dr. conf. univ. Construcţia ___________ _________
Liunenco Iurie clădirilor __.___. 2019 __.___. 2019
Fizica
lec. univ. _________ _________
construcţiilo
Ivanov Valeriu __.___. 2019 __.___. 2019
r
dr. conf. univ. Economia
_________ _________
Stratila Alina/ construcţiilo
__.___. 2019 __.___. 2019
Novicova Liudmila r
lec. univ. _________ _________

SAV
Capra Galina __.___. 2019 __.___. 2019
7. Data înmânării sarcinii 13 februarie 2019

semnătura,
Sarcina a fost luată pentru a fi executată pe data de 13 februarie 2019
de către student Bandalac Nicoleta
semnătura,
Aprob:
Şef Departament Arhitectura
dr.arh., conf.univ.
Aurelia Carpov
11 februarie 2019
PLAN CALENDARISTIC
3
pentru elaborarea proiectului de licență
la tema:
Parc Tehnologic IT, or. Chişinău
Student :
studentul(a) gr. ARH-133
Bandalac Nicoleta
Conducător:
lector universitar.titular DA UTM
Tronciu Sergiu
Nr. crt.
Denumirea etapelor de proiectare
Termenul de realizare a etapelor
Nota
1.
Etapa I
Practica de documentare - Date generale despre desfăşurarea proiectului de licenţă și
elaborarea conceptului proiectului:
 Caiet de sarcini și Plan calendaristic;
 Sarcina de proiectare pentru elaborarea proiectului de licență (cu semnatura cond-lui);
 Schema zonării funcționale a teritoriului;
 Compoziția spațial-volumetrică;
 Prezentarea scenariului de organizare şi funcţionare a edificiului / complexului.
11-19.02.2019
25.02.-03.03.2019
30 %
Evaluare: ora 10.00, 9-208

04.03.2019
2.
Etapa II
Elaborarea proiectului în detaliu:
 Demers urbanistic:
Schema zonării funcționale a teritoriului, Sc. 1:500;
Schema rețelelor de transport, Sc. 1:500;
Schema dotărilor, Sc. 1:500;
 Demers arhitectural:
Schema situțională, Sc. 1:2000;
Plan general, Sc. 1:500;
Schema evoluției conceptului, Sc. 1:1000;
4
Schema zonării funcționale(construcției), Sc. 1:1000
Plan Parter(general), Sc. 1:500;
Plan parter tip(detaliu), Sc. 1:200;
Secțiune generală longitudinală, Sc. 1:500;
Secțiune generală transversală, Sc. 1:500;
Secțiune transversală de detaliu, Sc. 1:200;
Vederi (4), Sc. 1:200;
Perspectiva volumurilor(4);
 Demers constructiv:
Schema sistemului constructiv, Sc. 1.1000;
Detalii constructive, Sc. 1:50;
 Compoziția părții grafice (Sc 1:10).
 Elaborarea capitolelor memoriului explicativ.
05.03.-17.04.2019
70 %
Evaluare: ora 13.00, 9-208

18.04.2019
3.
Etapa III
Elaborarea prezentării proiectului de licență:
 Părtea grafică (în culori cu anturaj);
 Macheta (în culori cu anturaj);
 Memoriu explicativ (cu semnături).
19.04.-21.05.2019
90 %
Susţinerea preliminară a proiectelor de licenţă: (Grafica - format micşorat; Memoriu

explicativ; Foto macheta) ora 9.00, 9-220
22-24.05.19
4.
Etapa IV
Obținerea avizului Controlului normativ. Coperta-rea memoriului explicativ. Imprimarea
proiectului.
25.05-03.06.2019
100%
5
Susţinerea finală a proiectului de licenţă
04-08.06.2019
Student:
studentul(a) gr. ARH-133
Bandalac Nicoleta
Conducător:
lector universitar DA, UTM
Tronciu Sergiu
Aprob:
6
Şef Departament Arhitectura dr.arh., conf.univ.:
Aurelia Carpov
11
februarie
2019
SARCINA PENTRU PROIECTUL DE LICENŢĂ
la tema: IT Parc, Chişinău
Student: studentul(a) gr. ARH-141 Bandalac Nicoleta

Conducător: lector universitar DA UTM Tronciu Sergiu
Scopul proiectului: De proiectat un IT Parc – o clădire de oficii pentru specialiștii din domeniul IT.
Sarcini:
1. De efectuat proiectul IT Parc in orașul Chișinău – capitala țării.
2. De efectuat planul general pe adresatul ales – bulavardul Mircea cel Bătrîn, str. Bucovina și str. Nicolae-Milescu
Spătaru.
3. De calculat numărul de lucrători pentru zona oficiilor.
4. De ținut cont de conceptul temei viza-a-vis a părții exterioare a clădirii( volumetria , fațada, coloristica ).
5. De organizat planimetria clădirii conform normelor de proiectare în vigoare.
6. De ales sistemul constructiv cel mai potrivit pentru volumetria clădirii.
I . Condiții și cerințe privind amplasarea și elaborarea planului general:

1. De elaborat planul general al teritoriului propus prevăzînd amenajarea teritoriului.
2. Alegerea parcelei dupa adresa respectiva s-a făcut luînd în considerație următoarele criterii:
 vecinătatea apropiată față de instituție superioară;
7
 infrastructură urbană;
 mediu neaglomerat ;
 teren cu o zonă de fațadă mare;
 teren cu suprafața relativ mare p/u extensii sau spații publice adiacente;
 prezența bulevardelor(acces la transport public) , magistrale.
3. De organizat accesele de transport și pietonale evitînd intersecția fluxurilor ținînd cont de cerințele
antiincendire.
4. De proiectat parcare auto temporară și permanentă .
5. De proiectat parcare pentru biciclete și respectiv bandă pentru bicicliști.
6. De construit pandus pentru intrările principale în clădire, pentru persoanele cu dizabilități.
7. De proiectat parc in fața clădirii.
8. De inclus în schema zonării funcționale a terenului corespunzător următoarele zone:
 aria construită ;
 zona deservirii transportului ;
 zona pietonală ;
 zona amenajării și spațiilor verzi;
4. De amplasat IT Parc în conformitate cu orientarea după părțile luminii și direcția vînturilor predominante în
vederea evitării efectelor adverse (nocive) asupra cadrului construit .
II. Cerințe pentru soluția spațial-volumetrică :
1. Clădirea trebuie să corespundă destinației sale funcționale , condițiilor climaterice și exigenților arhitecturale .
2. Componenţa şi suprafeţele încaperilor sunt determinate în conformitate cu normele de
proiectare în vigoare.
3. Sistematizarea în general se va baza pe o zonare functională optimă.
4. Zonarea Funcțională generală va cuprinde următoarele zone:
 Zona oficii pentru start-up(oficii de tip open space)
 Zona pentru spații alimentare publice;
 Zona școlii cu cursuri de pregătire;
 Zona cu îcăperi de intrare
 Zona sălii de conerință
 Zona administrativă;
 Zone de recreare(săli, bibliotecă);
 Zona media centrului;
 Data centru.
5. Se propune următoarea componență și capacitate:
Încăperi de intrare TABELUL 1
Nr.
d/o Denumirea încăperilor Suprafaţa, m.p.
1 2 3
Încăperi de intrare.
1 Hol 120
2 Recepție 14
3 Punct pentru legătură operativă fax 8
4 Încăpere pentru personalul de serviciu 88 8
8
5 Grup sanitar p/u femei 10
6 Grup sanitar p/u bărbați 10
7 Sala de așteptare/odihnă 30
8 Scară
9 Serviciul pază 16
10 Păstrarea cărucioarelor p/u copii 35
11 Oficiu consierji 7
Bancă
12 Camera administratorului de serviciu 16
13 Cameră p/u pers 10
14 Safeu 5
15 Sala+case 30
ÎN TOTAL 319
Gastro-Marchet TABELUL 2
Nr.
1 2 3
Gastro-Marchet(încăperi pentru vizitatori)
16 Intrare, tambur marchet(inclusiv garderoba) 10
17 Intrare, tambur cafenea (inclusiv garderoba și GTS) 30
18 Sală cu distribuție 50
19 Sala magazin 50
20 Bar 8
Încăperi Tehnologice
21 Secția fierbinte 30
22 Secția rece 10
23 Încăpere de tăiere a pîinii 7
24 Secția de preparare 10
25 Secția de prepararea cărnii, peștelui 15
26 Secția legume 15
27 Spălătoria veselei din sală 20
28 Spălătoria veselei din bucătărie 10
29 Cămarpă tară pentru semifabricate 6
30 Cameră cu frigidere 15
31 Încăpere pentru șeful de producere
Încăperi de depozitare
Camere frigorifice pentru păstrare:
- semifabricate din carne, pește, legume; 7
32 - fructe, legume, băuturi; 5
- produse lactate, grăsimi, gastronomie; 9
- carne; 10
33 Cămară produse uscate 5
34 Cămară legume, murături, mărinate; 5
9
35 Cămară inventar; 5
36 Cămară și spălătorie pentru tară; 5
37 Debarcader 18
Încăperi administrative și personal
38 Biroul directorului și oficiu 7
39 Garderoba cu duș și GTS pentru femei 12
40 Garderoba cu duș și GTS pentru bărbați 12
ÎN TOTAL 400
Spații coworking. TABELUL 3

Nr.
1 2 3
Spații coworking(Sala 1, 4)
41 Tambur 5
42 Hol 50
43 Sală de așteptare 20
44 Sală de convorbire 7
45 Sală de convorbire 7
46 Sala reprografică 6
47 Sală de atenție 5
50 Sală de evenimente 100
51 Depozit 30
52 Scară pentru personal 15
53 Sală coworking 250
54 Platformă start-up 10,5
55 Platformă start-up 10,5
56 Sponsor room 10,5
57 Media sponsori 12
58 GTS bărbați 10
59 GTS femei 10
60 Bucătărie 15
61 Cameră de odihnă 15
62 Sală de ședințe p/u manageri 20
Spații coworking TABELUL4

Nr.
1 2 3
63 Hol general 100
64 GTS bărbați 10
65 GTS femei 10
66 Sală de așteptare 30
10
67 Scară 15
68 Sala coworking 150
69 Încăpere tehnică(depozit) 10
70 Sală reprografică 6
72 Sală de odihnă 13
73 Depozit 30
Spații coworking TABELUL 5

Nr.
1 2 3
76 Sală coworking 150
77 Încăpere tehnică 10
78 Săli de atenție 7
79 Sală game 15
80 Oficiu reprografic 6
81 Oficiu sponsori 150
82 Încăpere tehnică(depozit) 10
83 Sală reprografică 6
85 Sală de odihnă 13
86 Depozit 30
Zona de conferință TABELUL 6

Nr.
1 2 3
Zona de conferință
Sală polivalentă p/u 300 de persoane (cu modalități de
89 0,8*300=240
transformare p/u 200 și 100).
90 Scenă 70
91 Foaier 0,3*300=90
92 Garderobă 0,1*300=30
93 Fumuar 0,06*300=18
94 GTS p/u femei și bărbați 30
95 Încăpere p/u prezidium 18
96 Încăpere tehnică (depozit) 10
11
97 Încăpere tehnică (proiector) 12
98 Încăpere p/u inventar și mobilier 12
99 Încăperea regizorului de sunet 12
100 Încăperi p/u persoanele vip 48
101 Cameră de negocieri 24
102 Centrul de multiplicare și computere 24
Spații de suport TABELUL 7

Nr.
1 2 3
Spații de suport
103 Oficiul mănăgeri 18
104 Oficiul servicii specializate 15
105 Media sponsor 15
106 Oficiul sponsor 15
107 Sală de ședințe 40
108 Media laborator 15
109 Centru de stocare a informație
200 Bloc adminitrativ
201 Arhivă
202 Recepție (tabelul 1)
203 Oficiul consierge (tabelul 1)
204 Zona p/u potențialii clienți 30
205 Zona informală de întîlnire 20
206 Recepție+spațiu de așteptare (tabelul 1)
207 Sală de conferință+oficii de deservire (tabelul 6)
208 Sală de ședință p/u manageri (tabelul 4,5,6)
209 Încăperi p/u interviu (tabelul 3)
Spații comunale TABELUL 8

Nr.
1 2 3
Spații comunale(spații de circulație)
210 Scară p/u vizitatori 18
211 Ascensoare 7
212 Bucătărie (TABELUL 3)
213 Bibliotecă specializată+ sală de odihnă

(TABELUL )
214 Cameră reprografică (TABELUL 3,4)
215 Sală de jocuri (TABELUL 5)
216 Bloc sanitar (pe fiecare etaj)
12
Media Centru TABELUL 9
Nr.
1 2 3
Media centru
217 Studioul sonor 15
218 Studioul de înregistrat 15
219 Soft mixing/sound mixing 15
220 Recepția 5
221 Oficii 12
222 Laborator de informatică 30
223 Cameră de scrining 15
225 Copiatoare 10
226 Computer de acces public
Departamente birourilor:
227 Grafică 15
228 Soft windows 15
229 Alte softuri, aplicații 15
230 Web design 15
231 Sală de clasă 25
232 Inițiativa digitală, unitatea de conservare și accesare digitală 50
233 Studioul felmări 35
Data centru TABELUL 10

Nr.
1 2 3
Data centru
234 Sistemul de stingere a incendiilor 37
235 Supraveghere video 20
236 Diesel generator 40
237 Centru operațional de rețea 50
238 UPS room 120
239 Sistemul de aer condiționat 110
240 Centrala de răcire 57
241 Cabinete p/u personal 15
Zona de producere TABELUL 11

Nr.
13
1 2 3
Zona de producere
242 Laborator p/u robototehnică 25
243 Laborator p/u robototehnică 25
244 Clase p/u trening 15
245 Clase p/u trening 15
246 Bibliotecă specializată 35
247 Sală de expoziție 20
248 Sală de expoziție 20
Spații administrative TABELUL 11

Nr.
1 2 3
Spații comunale(spații de circulație)
249 Cabinet director 16
250 Anticamera 8
251 Director comercial 12
252 Cameră de lucru 12
253 Director tehnic 10
254 Cameră de lucru 12
255 Cameră de odihnă 10
Contabilitate
256 Contabil șef 10
257 Spațiu de lucru 17
258 Camera cu aparate de plăți 10
6. Suprafața încăperilor și spațiilor de comunicație(rampe, ascensoare, lifturi, scări, galerii,

coridoare, etc.) se vor calcula suplimentar în raport cu suprafața totală a încăperilor.
7. Asigurarea securității umane, antiincendiare cu proiectarea obligatorie a minim 2 scări cu
acces de evacuare din hol spre punctul cel mai apropiat de exterior;
8. Proiectarea la minim 2 ascensoare și unul din acestea va avea nu mai puțin de 2,5 m;
9. Distanța de la ușa ascensorului pînă la cea mai apropiată ușă va fi nu mai mică de 30 de m;
10. Diferențierea strictă a fluxurilor pentru diverse grupuri de oameni ( personal, clienți, oaspeți);
11. Suprafața construită va deține 25% din suprafața parcelei caatare.
III. Indici tehnico-economici

1. Aria terenului în construcție (m²)
2. Aria constructivă (m²)
14
3. Suprafața totală a clădirii (m²)
4. Suprafața utilă (m²)
5. Volumul construit (m³)
IV. Cerințe și principii de proiectare referitor la soluționarea sistemului constructiv:
1. Tipurile de construcţii, metode de edificare și materiale de construcție, care corespund
conceptului arhitectural şi funcţional:
 fundaţii: beton armat monolit, elemente prefabricate din beton armat.
 scheletul clădirii: din elemente turnate din beton armat monolit, elemente metalice sau din
structuri combinate.
 pereţii: beton armat, piatră naturală, cărămidă, panouri etc.
 pereţii despărţitori: cărămidă, gipscarton, gipsbeton, blocuri de sticlă etc.
 planşee: beton armat, monolit sau combinaţia lor.
V. Cerințe referitor la partea exterioară a clădirii:
1. De ales concept arhitectural inovațional care ar caracteriza tema proiectului: de exemplu
arhitectura planimetrica.
2. De ales fațade cu suprafața geamurilor în stil celular(după ultima oră).
3. De ales coloristica clădirii care ar avea legătură directă cu conceptul temei.

semnătura,
Student: Bandalac Nicoleta

semnătura,
15
16
17
AVIZ
la proiectul de licenţă
la tema: IT Parc , Chişinău
Student : studentul(a) gr. ARH-141 Bandalac Nicoleta
1. Actualitatea temei
3. Caracteristica tezei de licenţă
5. Analiza prototipului
7. Estimarea rezultatelor obţinute
9. Corectitudinea materialului expus
11. Calitatea materialului grafic
13. Valoarea practică a tezei
15. Observaţii şi recomandări
16. Caracteristica studentului şi titlul conferit
Conducătorul proiectului de licenta: Tronciu Sergiu

18
30 mai 2019 Lector universitar departament Arhitectură, UTM
REZUMAT
În respectivul compartiment sunt prezentate principalele idei, rezultate şi concluzii expuse

în proiectul de licenţă. Tot aici sunt indicate:
1. Numărul capitolelor memoriului explicativ 5
2. Numărul paginilor lucrării 85
3. Numărul figurilor
4. Numărul tabelelor
5. Numărul surselor bibliografice
Rezumatul se elaborează în limba română, de minim 300 şi maxim 500 de cuvinte.

Rezumatul într-o limbă de circulaţie internaţională (engleză sau franceză) va fi traducerea
versiunii româneşti, inclusiv titlul lucrării.
Parcul Tehnologic IT este proiectul concepția căruia servește pentru facilitarea producției
și comercializarea tehnologiilor avansate dintre centrele de educație , instituții și companiile
bazate pe tehnologie. Acesta este o construcție de tip business ca spașiu fizic care va servi gazdă
atît pentru companiile mari bine stabilite, cît și pentru companiile mici, aflate într-o etapă
timpurie de dezvoltare. Momentul cheie este colaborarea cu institții superioare care prin
colaborare cu IT Parcul oferă brațe de muncă prospete în domeniul de specializare al acestui
hub.Prin sprijinirea creșterii companiilor chiriașilor, parcul va juca un rol semnificativ în
dezvoltarea economiei locale.Acest rol este în mod special important și va ajuta să absoabă o
mare parte din structurile “șomaj” și “recuperare”, cu evoluții tehnologice rapide. Principalele
genuri de activitate care se vor desfățura în acest parc:
 activități de realizare a soft-ului la comandă (software orientat la client);
 activități de editare a jocurilor de calculator;
 activități de editare a altor produse software;
 activități de management (gestiune și exploatare) a mijloacelor de calcul;
 prelucrarea de date, administrarea paginilor web și activități conexe;
 activități ale portalurilor web;
 activități de consultanță în tehnologia informației;
 alte activități de servicii în tehnologia informației;
19
Summary
This section presents the main ideas, results and conclusions outlined in the license project. Here
are also indicated:
1. The number of chapters of the explanatory memo
2. Number of pages of the paper
3. Number of figure
4. Number of tables
5. Number of bibliographic sources
The abstract is drafted in Romanian, minimum 300 and maximum 500 words. The summary in
an international language (English or French) will be the translation of the Romanian version,
including the title of the paper.
IT Technology Park is a project .
Project is designed to facilitate the production and marketing of advanced technologies between
educational centers, institutions and technology companies. This is a business structure, which
indicates a physical space that will serve as a base for large established companies and as for
small companies on early stage of development. The key point is cooperation with universities,
with the help of cooperation with the IT park, provides a new job in the field of specialization of
this hub. By supporting the growth of tenant companies, Park will play an important role in the
development of the local economy. This role is particularly important and will help absorb most
of the "unemployment" and "recovery" structures due to its rapid technological development.
The main activities that will take place in this Park:
• development of user programs (client-oriented software);
• computer games - editing activities;
• editing other software products;
• management (control and operation) of computer equipment;
• data processing, web page administration and related activities;
• web portal activities;
• information technology - consulting services;
• other activities in the field of information technology;
20
CUPRINS
1. INTRODUCERE ........................................................................ 19
1. Generalități...................................................................................... 20
2. Actualitatea temei şi relevanţa acesteia pentru domeniul
arhitecturii..................................................................................................... 21
3. Argumentarea proiectării obiectului pentru situaţia dată................ 24
4. Experienţa naţională şi cea mondială de proiectare la tema
respectivă.................................................................................................... 29
5. Conceptul şi noutatea ofertei de proiectare..................................... 31
6. Determinarea problemelor şi stabilirea sarcinilor la tema
proiectului.................................................................................................. 32
7. Concluzii și recomandări................................................................ 35
1. COMPARTIMENT ARHITECTURĂ......................................... 36
1.1. Conceptul proiectului ....................................................................
37
1.2. Plan general....................................................................................
38
1.3. Soluția arhitecturală și compozițională..........................................
38
1.4. Soluția de culoare și fațade............................................................
39
2. COMPARTIMENT CONSTRUCŢIA CLĂDIRILOR................. 40
2.1. Condițiile privind elementele de construcție ale clădirilor....... 41
2.1.1. Fundații....................................................................................... 41
2.1.2. Pereți ........................................................................................ 42
3.2. Alegerea tipului de structură...................................................... 42
3.2.1. Cadre......................................................................................... 42
3.2.2. Construcții metalice.................................................................. 43
3.2.3. Planșeele și scările................................................................... 43
3.3. Măsuri de protecție contra coroziei.......................................... 43
3. COMPARTIMENT FIZICA CONSTRUCŢIILOR.................. 44
3.1 Conortul modulelor de lucru ale incubatoarelor de servicii... 45
3.2 Sursa luminii naturale............................................................... 45
3.3 Iluminarea naturală și artiicială................................................. 46
3.4 Calculul coeficientului de iluminare UTM. 0731.1. 002. ME
naturală........................... 51
Mod. Coala № document. Semnat. Data
Elaborat. N. Bandalac IT Parc, Chișinău Litera. Coala Coli
Conducator. N. Iamscicova 85 17
Consultant. 21
Constr. norm UTM FUA ARH-133
Aprobat
4. COMPARTIMENT ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR.................... 53
4.1 Aspectele teoretice ale eficienței proiectului investițional................ 54
4.2 Calculul – argumentarea cheltuielilor investiționale........................... 56
4.3 Calculul – argumentarea fluxurilor nete de numerare viitoare.......... 58
4.4 Evaluarea eficienței economice a proiectului investițional................. 60
4.5 Concluzii.............................................................................................. 60
5. COMPARTIMENT SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE......... 61
5.1. Introducere ........................................................................................... 62
5.2. Analiza condițiilor de muncă................................................................ 62
5.3. Măsuri și mijloace privind sanitaria industrială.................................... 64
5.4. Microclimatul aerului zonei de muncă................................................ 64
5.5. Substanțele nocive................................................................................ 65
5.6. Vibrațiile............................................................................................... 66
5.7. Măsuri privind tehnica securității......................................................... 66
5.71. Măsuri de tehnica securității la exploatarea macaralelor................... 66
5.8. Măsuri de tehnica securității la executarea lucrărilor ridicare
coborîre, și transportare a sarcinilor cu macaraua............................................ 68
5.9 Măsurile de protecție contra incendiilor .............................................. 68
LISTA TABELELOR
1. Încăperi de intrare................................................................................. 7
2. Spații coworking.................................................................................. 8
3. Spații comune ..................................................................................... 8
4. Spații pentru întruniri de afaceri.......................................................... 8
5. Spații comunale.................................................................................. 9
6. Spații de suport ................................................................................... 9
7. Media centru........................................................................................ 9
8. Data centru ......................................................................................... 10
9. Spații administrative............................................................................ 10
10. Restaurant............................................................................................ 10
4.1 Borderoul zonelor funcționale............................................................. 57
4.3 Calculul VGP...................................................................................... 59
4.4 Calculul indicelor anuali .................................................................... 60
22
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
18
4.6 Indicii eficienței economice a proiectului investițional...................... 61
11. Factorii condițiilor de muncă.............................................................. 64
LISTA ANEXELOR, FIGURILOR, GRAFICELOR
1. Amplasarea la nivel de oraș.................................................................. 28
2. Amplasarea la nivel de sector............................................................ 39

3. Ridicarea topografică ......................................................................... 33
4. Vedere de pe strada Milescu -Spătaru ................................................. 38
5. Vedere de pe str. Bucovina ................................................................... 38
6. Vedere de pe str. Bucovina .................................................................. 38
7. Perspectiva ............................................................................................ 39
8. Fundații pe piloți.................................................................................... 42
9. Plan general ........................................................................................... 47
10. Planul încăperii examinate..................................................................... 51
11. Secțiunea 1-1 a încăperii existente.......................................................... 51
12. Determinarea azimului clădirii................................................................ 49
13. Planul încăperilor existente, punctul B................................................... 54
14. Secțiune 2 – 2 a încăperii examinate....................................................... 55
15. Planul încăperii existente, punctul C..................................................... 56
16. Secțiunea 3 – 3 ....................................................................................... 57
17. Planul încăperii existente, punctul D........................................................58
18. Secțiunea 4 – 4 a încăperii existente.........................................................59
19. Planul încăperii existente, punctul E......................................................... 60
20. Secțiunea 5 – 5 a încăperii existente......................................................... 61
23
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
19
INTRODUCERE
24
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
20
1.1.Generalități.
Parcurile de Tehnologie a Informației sunt utilizate în multe țări din lume în calitate de
instrument de promovare a dezvoltării sectorului IT. Stabilirea unui astfel de IT Parc este
discutată în prezent în Moldova, cu speranța că va reuși să atragă și să dezvolte companii IT și
că va depăși lipsa de muncitori calificați și mediul de afaceri și investiții sărace, ce încetinesc
creșterea sectorului IT. Cu toate acestea, un IT Parc în Moldova va reuși să depășească aceste
obstacole și să atragă investitori dacă va fi în stare să ofere o combinație potrivită dintre
infrastructură de înaltă calitate, servicii de suport și alte beneficii ce ar oferi un avantaj distinctiv
pentru rezidenții săi față de amplasarea în afara parcului. Pentru a obține aceasta, un IT Parc
trebuie să fie tratat ca o afacere și condus de un management care are experiența potrivită și
motivațiile de a realiza un Parc cu succes. Prin urmare, Parcul trebuie să fie gestionat fie de o
companie privată sau de o companie structurată privat în gestiune publică, ce are mijloacele și
mandatul de a atrage talentul potrivit și de remunera succesul pe măsură. IT Parcul trebuie să se
orienteze spre companiile de servicii, unde Moldova deja are o prezență considerabilă și ar putea
să construiască pe cunoștințele existente și lanțul valoric. Ar trebui să se orienteze atât spre
întreprinderi mari, dar și mai tinere, mici și medii – cu toate acestea, având în vedere că cerințele
vor fi diferite de la un grup la altul. Cel mai bun loc pentru parc ar fi în orașului Chișinău,
deoarece doar acesta oferă o proximitate la infrastructura social urbană, pe care specialiștii IT,
tineri și liberi, o solicită (care de altfel, ar putea alege să lucreze la Londra, Moscova sau în altă
parte). Infrastructura parcului (spațiul pentru oficii și utilitățile) trebuie să fie de ultimă oră
pentru ca să fie în stare să concureze cu ce se oferă în alte părți ale lumii. Parcul va oferi servicii
de afaceri și suport cum ar fi consultări juridice, fiscale, financiare, de management și
antreprenoriat, pentru a ajuta companiile IT rezidente – în special antreprenorii mici care acum
aleg să lucreze în economia informală – să depășească mediul de afaceri și investiții slab
dezvoltat din Moldova. Dacă va fi realizată în mod adecvat, această ofertă ar putea constitui un
avantaj cheie față de cei care nu sunt amplasați în parc.
Un alt avantaj cheie al parcului va fi centrul educațional, care va oferă educație postuniversitară
pentru a pregăti absolvenții IT pentru angajare. Astfel, acesta va oferi un flux constant de
absolvenți cu abilități potrivite pentru companiile din IT parc, care în prezent sunt la cerere înaltă
dar la ofertă slabă.
O legătură apropiată cu universitățile din Moldova ar asigura că ambele părți pot beneficia. Dacă
25
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
21
va fi implementat cu succes, IT Parcul din Moldova ar putea să ofere o infrastructură superioară,
un mediu unde companiile se pot concentra pe afaceri, în loc să se confrunte cu povara
administrativă, și de asemenea un flux constant de absolvenți IT cu un set de abilități
relevante.Toate acestea vor fi oferite pentru investitori la un cost semnificativ mai jos decât
ar trebui să plătească în orice altă parte din Europa de Vest sau Statele Unite.
1.2. Actualitatea temei și relevanța acestuia pentru domeniul arhitectură
Se cunoaşte faptul că, actualmente, cea mai dinamică evoluţie o înregistrează Tehnologia
Informaţiei. Întreprinderile sunt constrânse să reacţioneze la noile cerinţe ale societăţii în timp
real, în care scopul este să-şi amplifice sau să-şi restructureze procesele din business şi să le
administreze cu eficienţă sporită. În momentul actual se utilizează din ce în ce mai multe
tranzacţii electronice pentru efectuarea plaţilor, încăsărilor, creditărilor şi a altor operaţii. De
asemenea, a crescut gradul de prelucrare a datelor, s-au automatizat procesele decizionale, se
adoptă soluţii integrate pe o scară largă. În secolul al XXI-lea, când tehnologiile informaţionale
şi comunicaţionale joacă un rol tot mai important în toate sferele vieţii, organizaţiile au adoptat
diverse mecanisme pentru eficientizarea activităţii lor.
Tehnologiile moderne sunt transformate în instrumente comode de lucru care vin să contribuie la
sporirea eficacităţii şi chiar a rentabilităţii firmelor. Organizaţiile, indiferent de tipul sau mărimea
lor, utilizează tehnologiile informaţionale şi comunicaţionale drept un mijloc util fie de
management, de control sau folosit în execuţie, de cercetare, acestea luând forma, de cele mai
multe ori, a unor sisteme informaţionale. Practic, nu există domeniu în economie (sfera socială,
energetică, educaţională, apărare etc.) în care să nu existe, cel puţin, un sistem informaţional,
care să controleze diferite elemente ale activităţii acelor domenii. Dezvoltarea rapidă al
domeniului TIC a condus şi la apariţia unor noi noţiuni care de multe ori sunt ambigue. Un
sistem informaţional este proiectat pe sistemul economic pe care îl deserveşte. Sistemul
informaţional care are în componenţa sa resurse materiale, umane şi informaţionale, sisteme
informatice, care sunt destinate pentru rezolvarea sarcinilor pe care le are de executat la un
anumit moment sau într-o perioadă de timp.
Acest lucru explică importanţa sistemelor Materiale ale Conferinţei ştiinţifico-practice
internaţionale , informaţionale în administrarea eficientă a organizaţiilor contemporane.
În condiţiile de concurenţă acerbă, care există în prezent pe piaţă, la diferite niveluri,
organizaţiile urmăresc eficientizarea activităţilor de organizare internă, de comerţ, de
tranzacţionare, de comunicare şi alte tipuri de activităţi, mai generale sau mai specifice, prin
utlizarea sistemelor informaţionale, ca pârghii de management. Fiecare firmă, în funcţie de
necesităţi şi priorităţi, implementează şi dezvoltă sisteme informaţionale în vederea automatizării
26
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
22
proceselor de operare cu datele, de furnizare a datelor şi informaţiilor, atât de utile în condiţiile
unei societăţi moderne. De cele mai multe ori, companiile optează pentru sistemele
informaţionale uşor adaptabile din punct de vedere tehnic şi operaţional, pentru a putea opera
modificări şi completa cu noi funcţionalităţi la orice moment în funcţie de circumstanţele şi
necesităţile noi ale organizaţiei.
Odată cu trecerea la economia de piaţă, tot mai stringentă este necesitatea de integrare în
procesele globalizării. Aceste procese presupun şi un management eficient al firmelor, mai ales
prin aplicarea directă a tehnologiilor informaţionale în procesele organizaţiei. Implementarea
unui sistem informaţional din punct de vedere tehnic într-o organizaţie nu este suficientă,
întrucât este necesară acceptarea şi adaptarea acestui sistem de către toţi angajaţii organizaţiei
sau, cel puţin, a celor care operează direct şi cărora le este destinat. Aspecte conceptuale privind
sistemul informaţional al organizaţiei. Organizaţiile moderne care, conform cerinţelor societăţii
în care trăim, au de realizat procese, uneori mult prea complexe, utilizează diverse sisteme
informaţionale. Scopul acestora este unul de suport, pentru desfăşurarea eficientă a tuturor
activităţilor unei firme. Începând de la luarea deciziilor, care au la bază informaţiile obţinute în
urma prelucrării datelor din desfășurarea activităţilor, practica de management din organizaţii a
evidenţiat legătura directă care există între procesul managerial propriu-zis şi sistemul
informaţional. Sistemul de management al organizaţiei poate fi definit ca ansamblul elementelor
cu caracter organizatoric, informaţional, decizional, motivaţional din cadrul organizaţiei, prin
care se exercită ansamblul proceselor şi relaţiilor de management, în scopul obţinerii avantajului
competitiv şi obţinerii unei eficienţe şi eficacităţi cât mai ridicate. Indiferent de profilul şi
particularităţile de funcţionare a organizaţiei, sistemul de management conţine următoarele
subsisteme componente, fără a fi excluse:
- Subsistemul organizatoric;
- Subsistemul informaţional
- Subsistemul decizional;
- Subsistemul de metode şi tehnici de management;
- Alte elemente de management.
În acest context sistemul informaţional poate fi interpretat ca un subsistem al sistemului de
management, iar sistemul informaţional în cadrul organizaţiei este un element bine definit cu
mijloace şi proceduri specifice. Trebuie reţinut faptul că sistemul informaţional nu trebuie
confundat sau suprapus complet cu sistemul informatic.
Deci cum am menționat mai sus sistemele informaționale sunt destul de actuale , precum fiecare
firmă face accent pe acestea. Domeniul IT este in permanentă creștere de aceea și am ales
27
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
23
această tema ca domeniul de bază pe care s-a specializa Parcul respectiv. Dihn punct de vedere al
arhitecturii și formei arhitecturale în special Parcurile IT cît și celelalte ce cuprind alte domenii
au o formă futuristica care aduce din ce în ce forme tot mai independentă și specială cu caracter
curajos cît și simplu. Acestea au varietate de game largă și complexă de forme arhitecturale.
Și cum afectează aceasta arhitectura incubatoarelor?
În prezent, mijloacele de comunicare a mărcilor pot invada cele cinci simțuri: vederea (cu
design grafic, crearea mediilor, arhitectura, etc.), auzul (cu sunetele, muzica, vocile), mirosul (cu
parfumuri și arome), gust(cu alegerea materialelor). Cu toate acestea, viziunea continuă să fie
sensul nostru predominant, motiv pentru care 90% din comunicările de marcă se fac pe teren
vizual. Printre diferitele resurse comunicative din teren vizual, arhitectura și crearea de medii
interioare sunt două dintre cele mai importante în cadrul experienței de comunicare a unui brand.
Designul arhitectural al clădirii și al spațiilor interioare poate deveni un alt instrument de
comunicare a filozofiei și identității mărcii. În acest sens, de mulți ani, unele companii, în special
cele mai mari, și-au transformat birourile în expresia vizibilă a filozofiei și identității care le
caracterizează.
Cu toate acestea, majoritatea clădirilor de birouri și a centrelor de afaceri din sectorul privat au o
imagine plată, neutră , ceea ce înseamnă că dând o caracteristică distinctivă designului
arhitectural al incubatorului de afaceri ar putea fi un punct de plecare pentru a transmite
vizitatorilor ideea că este nu doar un alt birou, ci un incubator de afaceri și, în special, un
incubator special de afaceri. Prin urmare, incubatorul necesită referințe proprii, ceea ce înseamnă
că atunci când îl planificăm, clădirea de birouri nu va fi neapărat o referință arhitecturală.
În general, companiile incubatoare apreciază modele de spații care dau o imagine a modernității,
creativității și inovării. În studiile efectuate asupra companiilor găzduite în unele dintre
incubatoarele din zonă care au propriul lor brand (Incubadora de Glòries, Fabrica de afaceri
Almogàvers și VITempresa), majoritatea dintre ei au apreciat pozitiv acest aspect diferențiator
al incubatorului lor. Conform cuvintelor, imaginea mărcii oferă mai multă putere companiilor
instalate în incubator și o mai mare încredere clienților, mai presus de toate, deoarece valoarea
brandului incubatoarelor sale se află în calitatea companiilor create și găzduite în ele.
Cu toate acestea, imaginea corporatistă pe care o transmite arhitectura nu poate fi înțeleasă
separat de toate celelalte contribuții implicate în mediul vizual, în special de comunicarea
grafică, care include și prezentarea incubatorului pe rețele.
Un punct de plecare pentru a genera imaginea corporatistă pe baza arhitecturii clădirii este
viziunea externă pe care o oferă clădirea. De fapt, viziunea volumului și a fațadelor poate fi o
atracție, precum și provocarea unei idei inițiale pentru vizitatori.
28
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
24
De exemplu, cele două turnuri ale TecnoCampus Mataró-Maresme (TCM) pot fi identificate
rapid de pe autostrăzile care intră în oraș. Poziția sa strategică este legată de o vizibilitate corectă
a clădirilor de pe străzile din jur și de designul arhitectural care contribuie și la aceasta, deoarece
simplitatea și rotunța celor două cuboide a generat o imagine solidă, care a fost rapid preluată de
publicul larg.
Volumul și imaginea externă a TCM sunt atât de caracteristice încât au servit chiar și ca bază
pentru crearea logoului de marcă al centrului.
1.3. Argumentarea proiectării obiectului pentru situația dată.
Alegerea locului potrivit este critică pentru succesul IT Parcului și trebuie să ia în considerație o
serie de aspecte. Până la urmă, un IT Parc este o investiție imobiliară, iar alegerea locului este cel
mai critic factor pentru succesul acestuia (UNIDO 2012).
Amplasarea în afara orașului
Amplasarea IT Parcului planificat trebuie să exprime tipul afacerii și forței de muncă pe care
dorește să le atragă. După cum este descris mai sus, conform proiectului de diplomă este mai
întâi IT Parcul să se focuseze pe serviciile IT prin intermediul antreprenorilor noi, dar și
stabiliți.Ca exemple internaționale a IT parcurilor am găsit în Germania, Rusia și India. Ele
indică faptul că un IT Parc cu o astfel de orientare trebuie să fie amplasat într-un oraș mare,
pentru a utiliza infrastructura urbană și socială existentă (World Bank 2008).
Într-adevăr, în Berlin, aproape toate IT Parcurile și centrele de lucru în comun își au sediul în
cele mai calme raioane din oraș, așa cum ar fi Prenzlauer Berg. Doar Parcul Tehnologic
Adlershof este amplasat în afara centrului orașului. Cu toate acestea, Adlershof se orientează
spre tehnologii performante și întreprinderi de dezvoltare a hardware-ului, ce necesită
laboratoare sofisticate și amenajări pentru testare care nu sunt disponibile în altă parte.
În cazul Moldovei, rămânem doar cu opțiunea regiunii Ciocana a orașului Chișinău ca fiind
zona favorabilă pentru proiectarea unor laboratoare care vor fi destinate pentru inventii cu
înclinații IT, potrivite pentru IT Parcul planificat. Acest loc are potențialul să atragă tipul de
oameni străluciți, care aleg să muncească la nivel internațional, care vor beneficia de aer mai
curat intr-un sit îndepărtat de zgomot și poluare. Pentru ca aceștia să rămână (sau să revină) în
Moldova, IT Parcul trebuie să fie amplasate atractiv în regiunea aleasă, cu acces apropiat față de
edificiile locale.
Vecinătatea apropiată față de universitate
Al doilea aspect pentru amplasare este vecinătatea apropiată de edificiile învățământului
superior, deoarece educația va constitui un aspect esențial al conceptului IT Parcului propus. Și
29
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
25
respectiv avem Colegiul Republican de Microelectronică și Tehnica de Calcul. Astfel IT Parcul
ar trebui să fie conectat fizic sau să se afle ăn vecinătate apropiată a instituțiilor , care este
furnizorul cel mai important de absolvenți din Moldova.Pe lîngă toate aceste blocurile cu
specialitățile IT și Electronică localizate în sectorul Rișcanovca se află la doar 3,3 km.Analizînd
diagrama de mai jos am constatat ca factorul distanței Universității se plasează pe un loc pozitiv.
Acces ușor la aeroport
De asemenea, având în vedere posibilitatea ca piața de export să constituie o cotă copleșitoare
din cerere, IT Parcul ar trebui să fie în apropierea aeroportului. Cu toate acestea, aeroportul este
amplasat doar la jumătate de oră în afara Chișinăului, aceasta se aplică tuturor locurilor din oraș,
avînd distanța de 14 km.
Criterii legate de locație.
Există o serie de variabile legate de amplasarea incubatorului care pot aduce beneficii generării
imaginii corporative sau, cel puțin, contribuie la crearea aceasta.
Pe scurt, aspectele care favorizează identificarea mărcii sunt: Localizarea incubatorului pe
autostrăzile principale sau pe intersecțiile de comunicare. Localizarea incubatoarelor în zonele
urbane strategice, cum ar fi centrele noi, parcurile tehnologice sau zonele industriale, zonele
universitare etc. Localizarea incubatoarelor adiacente spațiilor urbane deschise (pătrate și căi).
Analiza contextului teritorial
Infrastructurile care sunt prea mici ar trebui să fie evitate, deoarece nu ar fi capabile să preia
acest rol și ar deveni simple spații de închiriere la un preț rezonabil, spații care ar avea un impact
aproape neglijabil asupra teritoriului, cel mai probabil cu prețul un echilibru economic negativ.
Studiile efectuate înainte de elaborarea conceptului pe baza diferitor ghide au stabilit zona
minimă a acestor infrastructuri la o suprafață construită de aproximativ 2000 m², nu numai
pentru a crea un impact notabil, dar și pentru a garanta viabilitatea economică a centrului. În
cazul micilor municipalități, această considerație poate necesita o acțiune comună, comunitară a
mai multor administrații locale.
În continuare , se vor menționa unii dintre factorii cheie care ar trebui analizați pentru a începe
această reflecție:
Analiza populației active a municipalității (între 16 și 64 de ani), precum și demografia
întreprinderilor și indicele industrial (consultați Anuario Económico de España publicată de "la
Caixa"). Cu aceste și alte date complementare se poate obține o rază X a stării teritoriului și a
existenței sau nu a unei mase critice de potențiali clienți ai viitorului centru.
Analiza tipului de activitate economică pe teritoriu, distribuția populației active pe sectoare de
activitate, pre-existența clusterelor de afaceri care necesită reactivare etc. Această analiză va
30
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
26
27
servi la determinarea tipului de centru pe care are nevoie teritoriul: un incubator de servicii
pentru servicii, unul industrial, unul mixt, unul tehnologic sau unul sectorial. Analiza ofertei de
zone de gazduire a afacerilor care exista in zona de captare a viitorului centru. Se va analiza
oferta privată a centrelor de afaceri (calitate, disponibilitate, servicii și prețuri) și a centrelor
publice din alte orașe vecine (gradul de utilizare, tipul de spații, tipul de găzduire și serviciile
oferite). Această analiză este importantă în măsura în care ar putea însemna o schimbare
completă a strategiei. Dacă există deja o mulțime de oferte, acțiunea administrației ar trebui să se
concentreze pe colaborarea cu centrele existente. Este posibil ca rezultatele acestei analize
preliminare să conducă la recomandarea de a nu merge mai departe cu instalația din cauza lipsei
de cerere sau de a demonstra nevoia de a întreprinde alternative mai viabile, mai
economice și mai eficiente pentru administrație.
Localizarea infrastructurii
În cele mai multe cazuri, locația incubatorului răspunde la apariția pe scenă a oportunității de a
ocupa o clădire care a fost abandonată, mai degrabă decât ca rezultat al reflecției asupra mediului
potrivit pentru infrastructură.
Această lipsă de preconcepție se poate datora faptului că, spre deosebire de alte facilități, cum ar
fi cele de educație sau de sănătate - a căror locație este predefinită în planificarea urbană generală
a municipalităților - planificatorii urbani nu planifică de obicei locația incubatoarelor de afaceri
în avans.
Aceste caracteristici ar putea juca în favoarea incubatoarelor, deoarece transferă reflecția la
momentul dat, în momentul în care apare proiectul de creare a acestora. Realitatea este însă că, în
cele mai multe cazuri, incubatoarele sunt adesea retrogradate la parcele sau clădiri disponibile
într-un moment oportun, fără o evaluare atentă a avantajelor și dezavantajelor zonei
înconjurătoare.
Cu toate acestea, amplasarea acestor infrastructuri în oraș este un aspect-cheie, deoarece acestea
pot deveni un nou centru de activitate economică în municipiu. În unele cazuri, ele pot servi ca
forță motrice pentru redresarea economică a unei materiale de afaceri învechite, în special în
combinație cu alte facilități complementare.
Cooperare teritorială
Primul factor care ar trebui luat în considerare pentru a decide cu privire la amplasarea
incubatorului viitor este tipul de centru dorit și, prin urmare, strategia care trebuie urmată. După
cum este logic, un incubator sectorial nu va avea aceleași cerințe ca un incubator general sau
industrial. Un incubator legat de producție, de exemplu, ar trebui să fie situat în apropierea unei
zone unde există utilizări industriale. Pe de altă parte, un incubator sectorial de proiectare ar
31
trebui să fie construit, de exemplu, în apropierea anumitor spații date, cum ar fi școlile
universitare de proiectare sau zonele urbane în care există o mulțime de artiști, ateliere, galerii
expoziționale sau clustere dezvoltate.
Având în vedere că aceasta este o prioritate, există o serie de caracteristici care sunt comune
tuturor incubatoarelor. Ca generatoare de activitate economică și socială, incubatoarele pot
acționa ca atractori puternici și pot stabili sinergii cu alte facilități sau facilități similare.
Ca atractor, incubatorul:
Odată introdus, acesta poate acționa ca un catalizator pentru alte operațiuni publice și private.
Mai mult, incubatorul este alimentat și de serviciile și magazinele care există în jurul lui - în
același timp cu posibilitatea de a le revigora , în special cele care permit completarea activităților
lor de zi cu zi, ceea ce ar trebui, prin urmare, luată în considerare la programarea construcției
centrului.
Ca un exemplu de transformare a zonei înconjurătoare, Incubadora de Glòries, Barcelona Activa,
a fost prima activitate care a reconvertit cartierul Poble Nou și astăzi, în jurul incubatorului a fost
creat un cadru imbatabil, cu Centrul Comercial Glòries, chiar lângă el și noul district.
Caracteristici cheie ale terenului și zonei
Mărimea și caracteristicile parcelelor disponibile sunt, la sfârșitul zilei, un alt factor care trebuie
luat în considerare la luarea deciziei privind amplasarea incubatorului. Incubatorul de afaceri este
adaptabil la diferite structuri, ceea ce înseamnă este mai ușor să se adapteze la grafic și la
proporțiile acestuia.
În cazul incubatoarelor de servicii, programul poate fi dezvoltat pe mai multe etaje , fără a afecta
funcționarea acestuia. Cu toate acestea, merită garantat un număr minim de module de firmă pe
etaj, care nu ar trebui să fie mai puțin de șase (având în vedere faptul că un modul poate deveni
un spațiu de copertare și, prin urmare, poate crește numărul de companii pe etaj).
Este important ca acesta să fie un teren cu o zonă de fațadă bună pentru a încerca să garanteze
cea mai mare cantitate de lumină naturală pentru toate unitățile private ale incubatorului
(modulele), ținând seama de faptul că distribuția internă a incubatorului este foarte
compartimentată datorită dimensiunilor relativ reduse ale modulelor și că acest lucru va face mai
dificil accesul la lumina naturală dacă nu există o zonă de fațadă mare.
În acest sens, nu se recomandă parcelele între pereții de partid sau cele cu o adâncime mare a
clădirii , în special cele cu partea mai lungă a perimetrului compromise.
Se recomandă efectuarea unei evaluări inițiale a cantității de lumină pe baza unei analize a
orientării celor mai mari fațade ale parcelei. În general, orientările orientate spre nord vor fi
32
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
28
evaluate pozitiv, iar orientările est-vest vor avea o evaluare negativă. În același mod, un parcel
înconjurat de clădiri foarte înalte și străzi înguste va avea mai puțină lumină naturală.
Pe de altă parte, dacă luăm în considerare confortul spațiului de lucru, un parcel lângă
infrastructuri de autostrăzi cu trafic intens sau infrastructuri feroviare etc. va fi afectat de
zgomotul pe care îl produc. Prin urmare, va fi necesară o investiție mai mare în caracteristicile
incintelor, în special în ceea ce privește deschiderea ușilor și ferestrelor, pentru a garanta un
mediu plăcut în interiorul incubatorului.
Avem nevoie de a calcula, a priori, suprafața minimă a parcelei necesară în funcție de diferiți
factori. În loc de posibilitățile minime, o rezervă suplimentară de terenuri ar putea fi estimată din
următoarele motive:
Pentru a configura un spațiu public învecinat cu accesul la incubator, care va oferi dinamică ,
acesta își va îmbunătăți imaginea, pe măsură ce se va situa în mediul urban și, în același timp, va
crea un loc de întâlnire în aer liber. Acest spațiu este deosebit de util în cazul clădirilor mixte în
care incubatorul împarte spațiul, de exemplu, cu un centru de conferințe.
Cu toate acestea, atunci când se uită la viitoarele extinderi ale clădirii, trebuie avut grijă ca acest
spațiu "rămas" să nu fie abandonat, deteriorând astfel imaginea clădirii. Prin urmare, ar fi o idee
bună să o urbanizăm minim, ceea ce ar însemna și utilizarea acesteia ca o sală de relaxare în aer
liber, o cameră care ar putea fi relocată pe acoperișul clădirii, de exemplu, când extinderea la
incubator este construit
ANEXA 1
Amplasarea la nivel de
oraș.
33
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
29
În cazul incubatoarelor industriale, activitatea se desfășoară doar la parter (deși un incubator de
servicii poate fi încorporat la primul etaj). Din acest motiv, ar trebui evitate terenuri cu o mare
schimbare de nivel, deoarece adaptarea la pământ ar putea fi complicată. Este o idee bună să
subliniem că proprietățile industriale sunt situate de obicei în zone plate și că rareori veți găsi
terenuri cu mari schimbări în nivel.
ANEXA 2
Amplasarea la nivel de sector
Amplasarea
sitului
3.km
34
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
30
1.4. Experiența națională și cea mondială de proiectare la tema respectivă.
Este de peste 50 de ani de la formarea primului parc de cercetare, care a fost stabilit in
Stanford(2001). Parcurile de cercetare au devenit mai frecvente in Europa in anii 1980. Cu toate
acestea, majoritatea in present existente in lume au fost create in anii 1990. Cel mai interesant
fapt este ca 18% din parcurile stiintifice existente au fost lansate in primii 2 ani ai noului parc
care onfirma faptul ca parcurile reprezinta un fenomen in restere.
Ca fenomen parcurile stiintifice au fost cercetate timp de aproape 20 de ani. Cele mai importante
domenii de cercetare legate de parurile științifie sunt firmele noi bazate bazate pe tehnologie
(Lofsten Lindelof 2001), antreprenoriatul academic (Mitra 2002), universitatea în industrie link-
uri ( Westhead-Storey 1995.
Înainte de deschiderea sa din 1995, vicecancelarul universității, profesorul David James, a inițiat
idea parcului ”de a încuraja și sprijini tehnologiile noi și emergente, precum și de a fi un
catalizator pentru încubarea noilor afaceri dinamice”, spune Malcom Vallance, directorul
parcului.”El a recunoscut ca 70% din parcurile tehnologice la nivel global au o afeliere strînsa cu
o universitate”. Cu alte cuvinte parcul tehnologic de astazi este un centru incubator. El este fizic
mai mare și de multe ori se mîndrește cu mai multe întreprinderi înființate ca chiriași, oferind
acces la întreprinderile nou-înființate unor atori mai experimentați din acest setor.
Parcurile de Tehnologie a Informației după cîte am observant sunt utilizate în multe țări din
lume în calitate de instrument de promovare a dezvoltării sectorului IT. Astfel proiectul meu de
diploma consta din proiectarea unui astfel de parc, scopul acestuia fiind de a rea o platforma
organizațională cu un set de mecanisme și facilitați innovative , necesare pentru impulsionarea
creșterii industriei tehnologiei informaționale , creșterea de noi locuri de muncă și atragerea
investițiilor localeși străine.
Proiectarea parcurilor științifice și tehnologice din lume începînd cu anul 1950, a anunțat
înființarea Silicon Valley, care este acum bine-cunoscută. În Europa, primul parc a fost înființat
în 1960 sub numele de parcul științific Sophia Antipolis. Senatorul Pierre Laffitte, fondatorul
primului parc științific și tehnologic din Europa, a avut o teorie conform căreia creativitatea se
naște din schimbul de cunoștințe între industrie, știință, filosofie și artă. Astfel, aplicarea acestui
concept în Franța a creat parcul științific Sophia Antipolis. Astăzi, acest parc are peste 1.260 de
companii care angajează aproximativ 25.911 de persoane. Aproximativ 1.326 de noi locuri de
muncă și aproximativ 30 de noi societăți sunt deschise numai în perioada cuprinsă între iulie
2001 și ianuarie 2003 . Dacă privim din punct de vedere al numărului parcurilor științifice din
țările de Vest și Europa de Est, se poate concluziona că cele mai bogate țări și țări cu studii
educaționale au cel mai mare număr de parcuri științifice și tehnologice. Astfel, Finlanda, Franța,
35
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
31
Germania, Suedia și Regatul Unit au 68% din numărul total de parcuri științifice și tehnologice
de pe teritoriul lor, adică 159 din cele 234 de parcuri din Europa. În timp ce parcurile din lume
pot varia în diferite forme și dimensiuni, de la parcurile din mijlocul zonelor urbane la parcurile
construite în suburbiile sau zonele rurale; parcul științific și tehnologic tipic american este situat
în suburbiile cu mai puțin de 500.000 de locuitori. Parcurile sunt, de obicei, administrate de
universități sau de unități organizaționale nonprofit care fac parte din universități. În America de
Nord există în total 37 de parcuri, dintre care 27 sunt în Statele Unite ale Americii, iar 6 dintre
acestea sunt în Canada .
Peste 300.000 de persoane lucrează în America de Nord în parcurile științifice și tehnologice și,
potrivit raportului AURP-BATTELLI Technology Practice , fiecare loc de muncă din parcurile
științifice și tehnologice generează 2,57 de locuri de muncă în celelalte domenii ale economiei,
mai mult de 750.000 de locuri de muncă legate de parcurile științifice și tehnologice. În ultimii
ani parcurile științifice și tehnologice s-au extins în Orientul Mijlociu, din Egipt, Maroc și
Tunisia în nord, în Kuweit, Oman și Qatar în est. De exemplu, statele din Golful Persic, bogate
în petrol, caută modalități de a încorpora diversitatea în economiile lor, pregătindu-se pentru
perioada de după încheierea utilizării petrolului. Pentru țările care nu sunt bogate în petrol, cum
ar fi Egiptul și Iordania, parcul științific și tehnologic este o modalitate de a scăpa de sărăcie, cu
potențial mare de profit din parcurile științifice și tehnologice câștigate fără a fi nevoie de
investiții excesive în acestea. Potrivit , în țările din Orientul Mijlociu există aproximativ 30 de
parcuri științifice și tehnologice, care se bazează pe tehnologiile informației și comunicațiilor.
Acesta este un număr foarte mare de parcuri noi înființate pentru o scurtă perioadă de timp.
1.5. Conceptul și noutatea odertei de proiectare
Parcurile tehnologice sunt concepute pentru a facilita producția și comercializarea
tehnologii avansate prin fortificarea sinergiilor dintre centrele de cercetare, educație
instituții și companii bazate pe tehnologie. Chiriasii de parcuri tehnologice sunt de obicei
companiile mici, aflate într-o etapă de dezvoltare timpurie, care urmăresc o strategie de creștere
ambițioasă bazat pe incubarea de noi idei. Pentru a facilita adaptarea și adoptarea cu succes
din aceste idei pe piață, parcul tehnologic oferă:
· Cooperarea în domeniul cercetării și dezvoltării cu institute și laboratoare de cercetare
științifică;
· Consultanta financiara si asistenta in obtinerea de capital de risc;
· Asistență profesională, tehnică, administrativă și juridică;
· Servicii de informare și telecomunicații; și
· Infrastructura de afaceri susținută.
36
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
32
Prin sprijinirea creșterii companiilor chiriașilor, parcurile tehnologice joacă un rol semnificativ
în dezvoltarea economiilor locale. Ele ajută la crearea de noi locuri de muncă, la atragerea de
capital străin și creșterea competitivității locale și naționale. Acest rol de dezvoltare este în mod
special importante în economiile în tranziție, care trebuie să absoarbă o mare parte din structurale
șomaj și "recuperare", cu evoluții tehnologice rapide la nivel mondial economic.
Incubatorul de tehnologie este o parte integrantă a majorității parcurilor tehnologice și un
important contribuitor la succesul lor. Incubatorul este considerat unul dintre cele mai bune
mijloace promovând creșterea afacerii prin legarea eficientă dintre talente, tehnologie, capital și
cunoștințe profesionale. Incubatorul ajută la depășirea obstacolelor birocratice și
oferă spații accesibile și facilități de afaceri, reducând astfel costurile start-up-urilor.
Cel mai important, oferă servicii de consultanță, instruire și informare, management și suportul
de marketing, legăturile cu facilitățile de cercetare și accesul la capital
amplificând în mod semnificativ șansele de succes ale tehnopreneurului din stadiul incipient
(Lalkaka, 1996).
Ideea incubatorului a câștigat popularitate în SUA la începutul anilor '80, odată cu apariția unei
culturi antreprenoriale mai robustă în anii lui Reagan. În Europa Centrală și de Est
Europa, incubatorul a atras atenția ca un mecanism eficient de a utiliza potențialul științific al
universităților de stat și al instituțiilor de cercetare și canalul existent talentul ingineriei în
scopuri comerciale. Incubatoarele au fost de asemenea văzute ca o modalitate de reînnoire
carierele specialiștilor cu înaltă calificare și lucrătorii științifici care și-au pierdut locul de muncă
prin reorganizarea științei finanțate de stat și a învățământului superior din regiune.
1.6.Determinarea problemelor și stabilirea sarcinilor la tema respectivă.
Pe baza studiilor statistice care eu fost elaborate am constat un contingent de persoane, tineri
care interesați de încrengătura Tehnologii Informaționale. Economia digitală are o folosință largă
în diverse domenii inclusiv în domeniul afacerilor.
Scopul acestui proiect este crearea unei platforme organizaționale cu un set de mecanisme și
facilități inovative, necesare pentru inmulsionarea creșterii industriei tehnologiilor
informaționale, care în ultimii 5 ani a înregistrat un coeficient maxim, la fel și acordarea locurilor
de muncă pentru persoanele ambițioase de succes și atragerea investițiilor locale și străine. Deci
pentru a impulsiona acest coeficient de creștere este evident că avem avem de un centru de
afaceri cu servicii IT. O să avem o clădire cu zone aparte pentru start-up si zonă pentru firme mai
stabilite, plus săli de conferință pentru aceste grupuri aparte, restaurant, cafenea, scuar(zona
verde deschisă pentru clienți ca zona de relaxare/lucru), adaugator zona de comerț indiferent
avem sau nu zonă comercială în vecinătate.Din punct de vedere al accesibilității avem sarcina de
37
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
33
a continua b-dul Mircea cel Bătrîn care va servi acces principal la parc, iar intersecțiile dintre
străzile alăturate(str. Bucovina, str. Orheiului) sunt de nivel internațional care vine ca un bonus
pozitiv la situația respectivă. Următoarea problemă este fragmentarea teritoriul din parcela
aleasă. Soluția cea mai potrivită este de petrece lucrări de nivelare a terenului care din păcare va
necesita cheltuieli financiare. Dar plusuri sunt cu mult mai multe si cel mai principal este
prezența instiruției de învățămînt superior care este localizată doar la 3 km(anexa 2).
ANEXA 3
Ridicarea topograică
ANEXA3
Ridicarea topograică
38
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
34
39
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
35
Amplasarea sitului
1.7. Concluzii și recomandări.
40
Secțiunea finală a raportului prezintă o privire generală a conceptului propus și primii pași pentru
implementare. Trebuie să reiterăm că IT Parcul este o întreprindere de afaceri. Ca și cu orice altă
afacere, acest concept ar trebui să aibă suficientă flexibilitate ca să fie modificat în timpul
perioadei de implementare. Aceasta ar permite ca planul de afaceri și conceptul IT Parcului să fie
modificate în caz de necesitate.
În concluzie, conceptul meu propus este bazat pe bunele practici internaționale pentru IT
Parcuri, dar în același timp ia în considerație unele din neajunsurile specifice care în prezent
încetinesc dezvoltarea sectorului IT din Moldova. Dacă va fi implementat cu succes, parcul de
afaceri va oferi o infrastructură de talie mondială și servicii de afaceri la un cost redus, suport
administrativ și scutiri de la reglementări, ce ar putea să reducă povara administrativă a
rezidenților. De asemenea, centrul educațional va oferi un flux constant de absolvenți cu abilități
relevante, care în prezent sunt în ofertă limitată.
41
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
36
CAPITOLUL I
ARHITECTURA
UTM. 0731.1. 002. ME

Consultant. 42
Aprobat
1.1. Conceptul proiectului
Fiind luată în considerație ca clădire de tip oficii , cu schelet de beton armat cu carcas metalic.
Carcasa metalică ne permite sa elaborăm conigurația plastică a divizărilor. Locul proiectării –
or. Chișinău.
Microrelieful regiunii din preajmă fragmentat;
Tipul construcției – construcție nouă;
Gradul de rezistență la foc II;
În construcție trebuie să fie folosite materiale autohtone;
Clădirea are 20 de nivele, cu o dinamică verticală a etajării în mijlocul clădirii de tip turn.
ANEXA 4
ANEXA 5
ANEXA 6
43
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
38
1.2. Plan general
Fața principală care activează în proiect este parcul amenajat în fața clădirii.Nu este pur simplu
zona verde ci un peisaj cu funcție de zona de relaxare și lucru pe timpul cald de afară. Parcul ca
si celelalte grădini amenajate la ieșirea din zona sălii de conferință și zona coworking se
contopesc cu clădirea și este elemenrul inseparabil. Ca acces principal pentru pietoni servește
pandusul , ușa circulară plus 2 accese amplasate chiar llîngă ușa circulară. Este la el propusă
acces pentru bicicliști și parcare. Aici au loc întilniri , se intersectează toate accesele pentru
pietoni , intrări, scări , copaci zone înverzite care formează un nod complex cu posibilitatea
ajungerii cu transportul ecologic pentru persoanele care traiesc în zona locativă de alături.
Clădirea este amplasată în considerația orientării optimale vest-sud.
1.3. Soluție arhitecturală și compozițională
Soluția arhitectural-compozițională a cladirii este determinată de zonarea funcțională pe care o
posedă.
Gabaritul blocurilor:
1 bloc – 56x28
2 bloc – 47x40
3 bloc – 56x22
Gabaritul clădirii – 120x40
Etajarea – 20 etaje
Înălțimea etajelor – 6400; 3300; 2700.
Clădirea este împărțită pe orizontal în 3 blocuri și pe verticală pe 2. Asta dă posibilitatea la
delimitarea nu doar practică ci și funcțională. Pe periferia planelor sunt amplasate oiciile open-
space pentru a beneficia de cît mai mare cantitate de lumină naturală, care vor putea fi date în
arendă sub orice tip deoarece au deschideri de 6x6. Aceasta dă posibilitatea de a minimiza
44
suprafețele care nu se vor putea da în arendă și vor putea fi ușor transformabile, coridoarele între
încăperi și cabinetele unui arendator. Pe fiecare etaj se ridică 6 ascensoare cu gabaritele
1000x1150 și 2500x1000. La fel 3 scări cu caracter antiincendiar și escalatoare. Spațiu deschis al
holurilor nu permit îmbulzări în ceasul pic cît și în accesele verticale.
După proiectarea încăperilor sunt delimitate următoarele zone:
- coworking;
- săli de conferință;
- încăperi de intrare;
- zona de alimentație publică;
- zona de deservire a tehnicii inginerești( Data centru);
- zona de producere IT (media centru);
- zona depozit;
- zona de odihnă interioară și exterioară;
- zona parking.
1.4. Soluție de culoare și fațade.
Fațada va fi îmbracată cu sticlă de culoare albastră de ton închis cu proprietate de oglindire,
cu excepția laturilor periferice care vor fi învelite cu material metalic de culoare
bordo(zonele cu încăperi tehnice și depozitare). Sticla la rîndul ei va fi îmbrăcată cu carcasă
metalică.
ANEXA 7 perspectiva.
45
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
39
40
CAPITOLUL II
CONSTRUCȚIA CLĂDIRILOR
UTM. 0731.1. 009. ME

Consultant. Liunenco Iurii 46
Aprobat
Introducere
2.1 Condițiile privind elementele de construcție ale clădirilor

2.1.1 Fundații.
Fundațiile sunt elemente de de construcție care stau la baza construcției și ia asupra ei toată
greutatea clădirii.
Pentru alegerea tipului de fundație se realizează a analiză amănunțită în ceea ce privește
sistemul structurii de reziztență și la calitățile fizico-mecanice ale terenului pe care se planifica
clădirea respectivă. În acest sens se ia în seamă factorii:
- condițiile climatice (adîncimea de îngheț, cantitatea precipitațiilor);
- condițiile de stabilitate a sitului de proiectare;
- adîncimea, natura, grosimile, și proprietpțile fizic-o mecanice ale stratului de pămînt de
sub fundație;
- condiții hidrogeologice (ape subterane, la suprafață, proprietățile chimice);
- gradul de importanță a clădirii;
- seismicitatea regiunii;
- caracteristicile sructurii elementelor de rezistență.
Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească fundațiile:
- să asigure securitatea în exploatare;
- dimensiunile fundației corespunzător cu încărcăturile ce acționează;
- material care se folosește la fundații trebuie să fie rezistent la acțiunile agresive ale
apelor/terenului;
- fundațiile trebuie să fie economice, cu materialele locale.
- Pentru clădirea proiectată IT Parc vor I folosite undații executate pe piloți sub formă de
placă continuă din beton armat.
47
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
42
Fundatii pe piloti:
1- cheson
2- cuțit cheson
3. umplutură din beton simplu
4. element structural(stîlp)
5. grinzi de fundație
ANEXA 8
2.1.2 Pereți.
Pereții sunt elemente de rezistență sub formă de plăci plane sau curbe, verticale sau cu o mină
înclinație, care îndeplinesc funcțiile:
- este elementul vertical de rezistență care preia toate încărcăturile de la toate elementele
care se reazămă pe ele și împreună cu greutatea proprie a cladirii o transmite la fundații;
- împarte clădirea în interior în celule (încăperi) și deschideri;
- învelește clădirea la exterior;
În proiectul dat avem două tipuri de pereți:
- portanți – care au funcția de a transmite mai departe greutatea proprie de la planseu,
grindă, acoperiș.
- despărțitori – care nu preiau încărcături, rezemate pe elementele structurii de rezistență și
transmit doar greutatea lor.
Pereții portanți vor fi executați din beton armat cu grosimile respective de 400 mm și cei
autoportanți vor fi executate din beton monolit cu grosimea 120 mm.
3.2. Alegerea tipului de structură.
Pentru proiectul de licență a fost ales structura de rezistență cu schelet în cadre. Această
structură este alcătuită dintr-un sistem spațial de bază vertical, și orizontale(cadre). Cadrele sunt
executate din beton monolit. Acestea se dispun pe doua direcții ortogonale, care corespund
avelor principale. La aceste construcții, pereții au numai rol de compartimentare, de închidere, și
de izolare termică și fonică. În acest caz noi ușor putem sa ne permitem organizarea spațiului
diferit de la un nivel la altul si modificarea lui ultrerior cum în cazul respectiv. Planșeele reazemă
pe riglele cadrelor (grinzi) și are posibilitatea sa fie diferit ca formă.
48
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
43
3.2.1 Cadre
Structura de rezistență este formată din cadre de beton armat turnat monolit. Cadrele clădirii
trebuie proiecatate ca sisteme inseparabile în spaățiu, care lucrează în orice situație pănă la
rupere.Se recomandă ca pasul acestora să fie prevazut între 3-8 m.
3.2.2 Construcții metalice .
Partea exterioară a clădirii are o formă bionică complicată , deci va fi executată din arcuri
metalice . Deschiderile între coloane va fi pînă la 6 m. și cu pasul de 1 m de la planșeu pentru o
efectuare a carcasei fațadei mai libere.
3.2.3. Planșeele și scările.
Planșeele dintre nivelele clădirii din cadre de beton armat turnat monolit, se realizează de
regulă din beton armat monolit. La seismicitatea de calcul mai mare de 7 grade, este eficient
să se prevadă realizarea planșeelor din beton armat monolit de 140 - 160 mm grosime.
Grinzile trebuie să fie ancorate în centura antiseismică și acoperite cu o astereală
diagonală. La utilizarea planșeelor din beton armat, nu se admite tencuirea tavanelor.
Scări și alte elemente – majoritatea scarilor sunt prevazute deschise, dar în caz de incendiu,
de pe fiecare nivel este posibilitatea de a ieși afara. de asemenea construcția este
aprovizionata cu sisteme de prevenire a incendiului, iar la fiecare nivel este prevazut hidrant.
3.3 Măsuri de protecție contra coroziei
Protecția pieselor înglobate se realizează conform СниП 2.03.11 – 85:
1. Piesele înglobate, amplasate în elementele de închidere din exterior, ce nu sunt betonate, se
acoperă cu un strat de zinc, de 0.12 mm grosimea, depus prin metoda metalizării;
2. Piesele înglobate din interior, ce nu sunt betonate și alte piese din oțel se vopsesc cu lac sau
vopsea.
49
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
44
CAPITOLUL III
FIZICA CONSTRUCȚIILOR
UTM. 0731.1. 009. ME

Elaborat. N. Bandalac IT Parc , Chișinău Litera. Coala Coli
Consultant. Ivanov Valeriu 50
Aprobat
Introducere
3.1 Confortul modulelor de lucru ale incubatoarelor de servicii .
Diferiții factori care influențează direct confortul utilizatorilor și care vor fi dezvoltați în cadrul
acestui capitol sunt: Lumina naturală naturală Iluminare artificiala Confort acustic Confort
termic Fitingurile și culorile Unele dintre aceste aspecte sunt încorporate în mod natural în
proiectele arhitecturale, deoarece sunt derivate din percepția pe care o avem cu toții despre
mediul imediat și experiența noastră de zi cu zi ca ocupant al acestor spații. Cu toate acestea, în
multe cazuri sunt neglijate unele aspecte fundamentale care ar putea părea reziduale, cum ar fi
instalarea prizelor luminoase, alegerea armăturilor de iluminat și modul de amplasare a acestora
în funcție de fenestrare. În acest sens, cunoașterea aspectelor tehnice care guvernează
comportamentul acestor factori îi va ajuta pe proiectanții proiectului să configureze un design
adecvat și să înțeleagă domeniile în care aceștia pot acționa și cei care nu sunt în sfera lor de
acțiune. În acest capitol ne uităm și la unele instrumente care să ofere un răspuns la necesitățile
specifice de confort care, în nici un caz, nu ar trebui considerate ca impuneri sau singura soluție
disponibilă, dar sunt oferite ca exemple pentru a stimula creativitatea designerilor.
3.2 Sursa luminii naturale
Componentele luminoase naturale (lumină naturală directă, lumină reflectată exterioară și lumină
reflectată în interior) au fost introduse în știință pentru a face față rolului pe car îl joacă
obstacolele în mediul înconjurător la nivelul intensității lumina și pe vedere în cer.
In acelasi fel, designul deschiderilor (ferestre si lucarne) este fundamental pentru distributia
interioara a luminii. Într-un spațiu de lucru, analiza efectului luminii naturale trebuie făcută în
raport cu suprafața de lucru, determinată la o înălțime cuprinsă între 75 și 90 cm (înălțimea
meselor de lucru de birou).
Cea mai obișnuită metodă de a încorpora deschiderile într-un spațiu de lucru tip birou este
lateral, prin deschideri pe fațadă (1). Înălțimea ferestrei, printre alți factori, are o mare
repercusiune în ceea ce privește adâncimea care urmează a fi iluminate. În plus, penetrarea
luminii naturale în încăperi cu fenestrare laterală nu este uniformă, ci se concentrează pe
suprafața adiacentă deschiderii. Prin urmare, după cum puteți vedea în graficul următor,
intensitatea luminii naturale, în funcție de adâncimea camerelor, creează o curbă exponențială.
Trebuie remarcat faptul că penetrarea razelor solare directe nu este de obicei încorporată în
calcul, care se schimbă foarte mult și are o intensitate disproporționată în comparație cu lumina
difuză.(3).
51
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
46
Deoarece intrarea luminii directe nu este recomandată și ar trebui evitată în spațiile de lucru
(datorită orbire și supraîncălzirii pe care le produce), analiza dispersiei luminii indirecte în
interiorul spațiilor este un instrument potrivit pentru proiectarea fenestrației unui incubator de
afaceri.
Deci car tip de lumină nu am analiza factorul luminii în ansamblu este destul de important
comfort care influiențează aupra productivității angajaților firmelor din clădirea proiectată în
proiectul de diplomă. Acest proiect prezintă o clădire socială cu funcția “oficiu”(celula
principală).IT Parc este o clădire mixtă care se împarte în 2 zone mari de lucru: servicii incubator
și business centru.
3.3 Iluminarea naturală şi artificială
Cerinţe referitor la proiectul de curs:
 De determinat iluminarea naturală normată;
 De executat calculul prealabil a golului de fereastră pentru încăperea dată;
 De determinat coeficientul iluminării naturale primite;
 De construit graficul iluminării naturale din încăperea dată;
 De efectuat concluzii despre iluminarea naturală din încăpere;
 De efectuat concluzii.
Date generale:
1. Localitatea de construcţie Chișinău
2. Destinaţia încăperii Restaurant
3. Dimensiunile L.B.H 2x4,7x7
4. Tipul de iluminare Laterală
5. Orientarea ferestrelor 226o – 315o
6. Dimensiunile golurilor de lumină 3(2400x3000)
7. Valoarea coeficientului mediu de reflexie a ρ(med.) = 0.4
iluminării de la suprafețele încăperii
8. Înălţimea suprafeţei de lucru 0.9m
9. Materialul de confecţionare a cercevelei Metal
10. Sortul sticlei Sticlă cu caracterisici speciali de
protecție
11. Numărul de sticlă la geam ordinară
4.0 Calculul prealabil a suprafeţelor golurilor de lumină
52
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
47
I) Pentru a determina calculul prealabil a golului de fereastra este nevoie de verificat cit de
corect a fost proiectată folosind metoda descrisă în „СНиП II – 4 – 79” , „Iluminarea naturală şi
artificială”, (pag. 34)
ANEXA 5 Plan general. Situația reală

1. Determinăm valoarea coeficientului iluminării naturale normate după formula e :
eI,II,IV,V=eIIImc , unde: (СНиП II – 4 – 79 pag.17)
eIII– valoarea coeficientului climatului luminos conform tab. 2

m – coeficientul climatului luminos conform tab. 4
c – coeficientul climatului solar conform tab.5
Conform desenul nr. 1 „СНиП II – 4 – 79” oraşul Chișinău se află în zona IV de climat luminos
cu strat de zăpadă instabil
Conform tab. nr.2 „СНиП II – 4 – 79” valoarea coeficientului normat C.I.N. eIII= 0,4.
2) Determinăm valoarea coeficienţilor m şi c pentru oraşul Chișinău situat în zona

climaterică IV (conorm hărții climatului luminos CSI des. 1, pag. 18), conorm tab. 4 și tab.5
Clădirea socială examinată se află în sectorul 226º - 315º cu orientare SE

Conform tab. nr.4 valoarea coeficientului climatului luminos m=0,9
Conform tab. nr.5 valoarea coeficientului de climat solar c=0,75
53
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
48
3) Determinăm valoarea coeficientului iluminatului natural normat după formula 2.3:
enIV = eIIImc= 0.4×0.9×0.75=0.27%
a)
b)
ANEXA 12. Determinarea azimului clădirii.

II Determinăm suprafaţa prealabilă a golului de iluminat natural după formula:
So en K r η o
K cl
100 pS = τ o r 1 (3.1)
Unde: So – suprafaţa golului de fereastră pentru iluminare laterală;
Sp – suprafaţa pardoselei încăperii;
en – valoarea C.I.N. normată;
Kr – coeficientul de rezervă conform tab. 3;
ηo – caracteristica de iluminare a geamurilor, conform tab. 26;
Kcl – coeficientul care i-a în consideraţie umbrirea ferestrelor la clădiri opuse,
conform tab. 27;
τo – coeficientul de trecere a fluxului de lumină, conform formulei:
τo= τ1 τ2 τ3 τ4 τ5 (3.2)
unde:
τ1 - coeficientul de trecere a fluxului de lumină prin sticla ferestrei, conform
tab. 28;
τ2 – coeficient ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de cerceveaua ferestrei, conform
tab. 28;
τ3 – coeficient ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de construcţiile
portante, conform tab. 28;
54
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
49
τ4 – coeficient ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de dispozitivele
parasolare, conform tab. 29;
τ5 – coeficient ce ţine cont de pierderile de lumină provocate de plasele de sub
luminătoare, conform tab. 29;
4). Determinăm coeficientul de trecere a fluxului de lumină prin golul de fereastră,
conform tab. 28, după formula 3.2
τo = 0,65 · 0,9 · 0,8·0,75·1 = 0,351

unde: τ1 = 0,65 (tab. 28 , sticlă de foi cu proprietăți special de protecție solară);
τ2 = 0,9 (tab. 28, cercevele de metal ordinare);
τ3 = 0,8(construcții portante din beton armat și arcuri, grinzi și cadre
rigide);
τ4 = 0,75 (tab.29, parasolare verticale);
τ5 = 1 (tab.29, plasele de sub luminătoare nu sunt);
5). Determinăm coeficientul mediu ponderat reflexiilor de lumină de la suprafeţele interioare
din camera de locuit
ρt St + ρ per S per + ρ par S par

ρmed = S t + S per + S par
unde : ρt - gradul de reflectare a tavanului; (0,65%)

ρper - gradul de reflectare a pereţilor; (0,5% )
ρpar – gradul de reflectare a pardoselei; (0,2%)
St – suprafaţa tavanului;
Sper – suprafaţa pereţilor fără golul de lumină;
Spar – suprafaţa pardoselei;
St = 109,6 m2;
Sper =182,73 m2;
Spar = 109,6 m2;
ρt St +ρ per S per + ρ par S par 0,65· 10,9+0,5 · 182,73+ 0,2
ρmed =
S t +S per +S par =
109,6+182,73+109,6
=0,40
6). Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A, conform tab. 30
B 10,3
¿
Calculăm raportul :
h1 6,5
=1,58 ;
Unde: B – lăţimea încăperii;
h1 – înălţimea de la nivelul de lucru convenţională până la înălţimea
ferestrei (în cazul dat, pentru încăperile de locuit nivelul de lucru 0.8)
55
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
50
lc9,2
Calculăm raportul : B = 10,3 = 0,89;
Unde : lc – distanţa de la punctul de calcul până la peretele portant exterior;
B – lăţimea încăperii.
L 10,16
Calculăm raportul: B = 10,3 = 0,98;
Unde: L – lungimea încăperii;
B lc L
r1 =>
{ ¿ ¿ ¿¿ {
h1 B B
=>
1,58
0,89=¿ r =1,64
0,98
0,4
1
(metoda interpolării)
7). Determinăm valoarea Kcl conform tab. 27:
Kcl = 1 (clădiri opuse nu sunt);
8). Determinăm valoarea ηo, conform tab. 26

Pentru determinarea valorii ηo folosim rapoartele:
L B 0,98
B = 0,98;
h1 =1,58; η =>
o
{¿ 1,58
=16 ; ( metoda interpolării)
9). Determinăm valoarea coeficientului Kr, conform tab.3
Kr = 1,4.
10). Determinăm suprafaţa totală a ferestrei So în baza datelor obţinute după formulă:
S p e n K r ηo K cl 0,27 ∙ 1,4 ∙ 16
So= 100 τ o r 1
100∙ 0,351 ∙1,64
=
So≈11,61;
11).Determinăm suprafaţa reală a golurilor de lumină
S0 real= 4,7 ∙ 7=32,9;

56
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
51
Condiţia calculului este S0>So real , deoarece 11,61<32,9 condiţia calculului este
respectată.
Concluzie : rezultatul obţinut confirmă, că golul geamului cu dimensiunile
4,7×7m, iniţial a fost proiectată corect.
4.1 Calculul C.I.N. real de iluminare naturală a punctului A

Calculul coeficientului de iluminare naturală pentru iluminarea laterală, conform „СНиП II – 4
– 79”, pag. 38, se efectuează după formula:
ANEXA 10 Planul încăperii examinate, punctul A.
ANEXA 11 Secțiunea 1-1 încăperii existente

Deoarece, εcl ·R =0 (clădiri în față nu sunt) formula se modifică în felul următor:
57
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
52
τo
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · Kr , (3.3)
unde: ecl – coeficientul de iluminare naturală pentru iluminarea laterală calculată;
εl – coeficientul geometric de iluminare naturală în punctul de calcul, ce reprezintă fluxul de

lumină directă de la bolta cerească, determinat din diagrama Daniliuc I şi II;
q – coeficientul ce ţine cont de luminozitatea neuniformă a bolţii cereşti,
conform tab.35;
εcl – coeficientul geometric de iluminare naturală în punctul de calcul, ce
reprezintă fluxul de lumină reflectată de clădirile opuse , determinat din diagrama Daniliuc I şiII;
R – coeficientul ce ţine cont de luminozitatea relativă a clădirilor opuse, conform

tab.36.
r1 – coeficientul ce ţine cont de lumina mărirea C.I.N. reflectat de la suprafeţele
încăperii şi suprafeţele terestre aferente clădirii, conform tab. 30.
1. Determinăm valoarea unghiului de înclinație , q, conform tab. 35.

Q = 29 º => q= 0,86
2. Determinăm C.I.N. geometric în punctul de calcul A la iluminare naturală, după formula 3.4
εl = 0,01(n1n2)= 0,01 (4 ·29 ) = 1,16 (3.4)
unde: n1 = 4 , numărul de raze din diagrama Daniliuc I , ce trec prin fereastră pînă la punctul de
calcul din încăpere î secțiunea transversală, de la bolta cerească;
n2 = 29, numărul de raze din diagrama Daniliuc II , ce trec prin fereastră pănă la punctul
de calcul din încăpere, în planul încăperii, de la bolta cerească.
3).Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A, conform tab.30
B 11,5
=1,85
Calculăm raportul : =
h1 6,2
h1– înălţimea de la nivelul de lucru convenţională până la înălţimea ferestrei (în cazul dat,
pentru încăperile de locuit nivelul de lucru 0.8)
lc 10,56
=0,91
Calculăm raportul : B = 11,5
L 11,5
=1
Calculăm raportul: B = 11,5
58
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
53
ρmed = 0,4
B lc L
r1 =>
{ ¿ ¿ ¿¿ {
h1 B B
=>
1,85
1 =¿ r =1,29
0,91
0,4
1
4. Determinăm C.I.N. geometric de calcul în punctul A , după formula 4.8

τo
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · Kr ,
0,351
ecl = 1,16·0,86 ·1 ·1,29 1,4 = 0,322 ≈0,32%
Condiția calculului ecl≥ enIV =>0.55%≥0.27% ;
Concluzie: valoarea C.I.N. geometrică obţinută este mai mare decât cea normată,
deci iluminarea naturală în încăpere corespunde normativilor tehnici în
construcţie şi normelor sanitare.
4.2. Calculul C.I.N. real a puncului B în încăperea existentă.
59
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
54
ANEXA 13. Planul încăperii existente, punctul B.
ANEXA 14 . Secțiune 2 – 2 încăperii examinate.

1. Verificăm starea reală C.I.N. în încăperea de locuit folosind formula 3.3. Deoarece
clădirea opusă nu este prezentă formula se reduce la :
τo
ecl = εl· q · r1· K r
2. Determinăm numărul de raze n1 şi n2 cu ajutorul graficelor Daniliuc I şi II:
n1 = 6
n2 = 37
εl = 0,01(n1n2)= 0,01 (6·37 ) = 2,22
60
Q = 20 º => q= 0,75
4. Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat A, conform tab.30
B 11,5
=1,85
h1 6,2
pentru încăperile de locuit nivelul de lucru 0.8
lc 8.17
=0,71
L 10,19
=0,88
ρmed = 0,4
lB c L
r1 =>
{ ¿¿ ¿ ¿ {
h1 B B
=>
1,85
0,71=¿ r =0,96
0,88
0,4
1
5. Determinăm C.I.N. geometric de calcul în punctul B , după formula 4.8

τo
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · Kr ,
0,351
ecl = 2,22 ·0,75 ·1 ·0,96 1,4 = 0,400 ≈0,40%
4.3. Calculul C.I.N. real a puncului C în încăperea existentă.
61
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
55
56
ANEXA 15. Planul încăperii existente.
ANEXA 16. Secțiunea 3 – 3.

1. Verificăm starea reală C.I.N. în încăperea de locuit folosind formula 3.3. Deoarece
clădirea opusă nu este prezentă formula se reduce la :
τo
n1 = 9
n2 = 49
εl = 0,01(n1n2)= 0,01 (9·349) = 4,41
62
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
57
Q = 20 º => q= 0,75
4. Determinăm valoarea coeficientului r1 pentru punctul examinat C, conform tab.30
B 11,5
=1,85
h1 6,2
lc 5,78
=0,50
L 11,5
=1
ρmed = 0,4
lB c L
r1 =>
{ ¿¿ ¿ ¿ {
h1 B B
=>
1,85
0,50=¿ r =0,937
1
0,4
1
5. Determinăm C.I.N. geometric de calcul în punctul C , după formula 4.8

τo
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · Kr ,
0,351
ecl = 4,41 ·0,75 ·1 ·0,93 1,4 = 0,771 ≈0,80%
4.4. Calculul C.I.N. real a puncului D în încăperea existentă.

63
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
58
ANEXA 17. Planul încăperii existente.
ANEXA 18. Secțiunea 4 - 4 a încăperii

existente.
1. Verificăm starea reală C.I.N. în încăperea de locuit folosind formula 3.3. Deoarece clădirea
opusă nu este prezentă formula se reduce la :
τo
n1 = 14
64
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
59
n2 = 49
εl = 0,01(n1n2)= 0,01 (14·67) = 9,38
Q = 20 º => q= 0,75
B 11,5
=1,85
h1 6,2
lc 3,39
=0,29
L 10,19
=0,88
ρmed = 0,4
lB c L
r1 =>
{ ¿¿ ¿ ¿ {
h1 B B
=>
1,85
0,29=¿ r =0,855
0,88
0,4
1
5. Determinăm C.I.N. geometric de calcul în punctul D , după formula 4.8

τo
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · Kr ,
0,351
ecl = 9,38 ·0,75 ·1 ·0,855 1,4 = 1,508 ≈1,50%
65
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
60
4.5. Calculul C.I.N. real a puncului E în încăperea existentă.
ANEXA 19. Palanul încăperii existent
ANEXA 20. Secțiunea 5 – 5 încăperii existente.

1. Verificăm starea reală C.I.N. în încăperea de locuit folosind formula 3.3. Deoarece clădirea
opusă nu este prezentă formula se reduce la :
τo
66
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
61
n1 = 24
n2 = 93
εl = 0,01(n1n2)= 0,01 (24·93) = 22,32
B 11,5
=1,85
h1 6,2
lc 1,0
=0,08
L 10,19
=0,80
ρmed = 0,4
B lc L
r1 =>
{ ¿¿ ¿ ¿ {
h1 B B
=>
1,85
0,08=¿ r =0,80
0,88
0,4
1
5. Determinăm C.I.N. geometric de calcul în punctul E , după formula 4.8

τo
ecl = (εl · q + εcl · R) · r1 · Kr ,
0,351
ecl = 22,32 ·0,75 ·1 ·0,80 1,4 = 3,35%
67
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
62
4.6 Graficul de iluminare al încăperii
C.I.N real , din interior, %.
ANEXA 21 Graficul de iluminare al încăperii.

Condiţia calculului ecl≥ enII =>0.32%≥0.27% ;
Concluzie: valoarea C.I.N. geometrică obţinută este mai mare decât cea normată,
deci iluminarea naturală în încăpere corespunde normativilor tehnici în
construcţie şi normelor sanitare.
68
CAPITOLUL IV
ECONOMIA CONSTRUCȚIILOR
UTM. 0731.1. 009. ME

Consultant. Stratilă Alina 69
Coala
Constr. norm UTM. 0731. 1. 002. ME
UTM FUA ARH-133
64
Aprobat
4.1. Aspectele teoretice ale eficienței proiectului investițional.
Investiţii sunt toate tipurile de valori materiale şi intelectuale, investite în obiectele
activităţii de antreprenoriat şi alte genuri de activitate, ca rezultat al cărora se formează profitul
sau se realizează anumite efecte sociale [8].
În teoria şi practica contemporană investiţiile planificate şi realizate iau forma proiectului
de investiţii.
Proiectul de investiţii reprezintă un plan sau un program de alocare a capitalului în
scopul obţinerii veniturilor în viitor sau atingerii altor efecte utile. Proiectul investiţional în
construcţii (PIC) reprezintă un document care argumentează oportunitatea economică şi
posibilităţile financiare ale investirii capitalului în reproducerea mijloacelor fixe.
Eficienţa economică a proiectului se calculează în baza analizei proiectului. Analiza
proiectului de investiţii constă din următoarele etape [8].
1) determinarea volumului investiţiilor necesare;
70
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
65
2) determinarea fluxului net de numerar şi contrapunerea lui cu cheltuielile
investiţionale;
3) evaluarea economică a proiectului, care presupune folosirea metodei de scontare.
Metoda de scontare se bazează pe concepţia valorii în timp a fluxurilor băneşti, legate
de investirea pe termen lung a capitalului şi face posibilă o evaluare mai corectă a proiectului.
Evaluarea eficienţei economice a proiectelor de investiţii prin metoda de scontare constă
în determinarea şi analizarea următorilor indicatori [2] :
1. valoarea netă actualizată;
2. indicele de profitabilitate;
3. rata internă de rentabilitate;
4. perioada actualizată de recuperare a investiţiilor.
Valoarea netă actualizată (Net Present Value, NPV) se numeşte valoarea actualizată a
sumelor de bani care poate fi obţinută în viitor şi se calculează ca diferenţa dintre costul
actualizat al câştigului şi valoarea actualizată a cheltuielilor pentru realizarea, exploatarea şi
deservirea tehnică a proiectului în decursul termenului întreg de funcţionare a acestuia.
Cu alte cuvinte, NPV se determină ca diferenţa dintre valoarea actualizată a fluxului net
viitor al mijloacelor băneşti şi valoarea investiţiilor iniţiale:
NPV = ∑ NCFa – I, (4.1)
unde: NCFa –fluxul net de numerar actualizat (fluxul de disponibilitate actualizat);
I–investiţiile iniţiale.
Fluxul net de numerar actualizat (NCFa) reprezintă echivalentul financiar actualizat al
sumelor băneşti viitoare (aşteptate) şi se calculează cu formula:
NCFa = ∑ NCF / (1 + r)n , (4.2)
unde: r – rata de actualizare;
n – numărul intervalului de timp;
t - numărul de ordine al intervalului planificat.
Este necesar de menţionat că fluxurile de numerar apar în orice moment pe parcursul
anului, însă, convenţional se consideră că toate fluxurile de numerar ale întreprinderii au loc
la finele perioadei analizate (a anului). Prin urmare aceasta nu corespunde realităţii, însă, cu
evidenţa perioadei îndelungate de realizare a proiectului nu duce la greşeli mari la evaluarea
eficienţei investiţiilor.
Este identificat ca rentabil (avantajos) acel proiect de investiţii, care la rata de actualizare
respectivă are valoarea pozitivă a NPV. La existenţa variantelor alternative cel mai bun proiect se
consideră acel care are valoarea NPV mai mare.
71
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
66
Indicele de profitabilitate al investiţiilor (Profitability Index, PI) se determină conform
formulei :
PI = ∑ NCFa / I . (4.3)
În urma calculelor pot fi obţinute următoarele cazuri:
1. PI > 1 - proiectul este rentabil;
2. PI = 1 - decizia o ia investitorul;
3. PI < 1 - proiectul trebuie respins.
Cu cât este mai mare valoarea PI , cu atât proiectul este mai rentabil.
Cu cât este mai mare valoarea PI , cu atât proiectul este mai rentabil.
Eficienţa limită a capitalului sau rata internă de rentabilitate, (Internal Rate of Return,
IRR) reprezintă procentul maxim al împrumuturilor pe care proiectul îl poate plăti pentru
finanţarea resurselor lucrând fără profit şi fără pierderi. NPV în acest caz este egal cu zero.
Altfel spus, IRR este acea rata de actualizare, la care suma fluxurilor de numerar actualizate este
egală cu suma angajamentului de capital. IRR se determină prin metoda grafică şi metoda
analitică.
La calculul IRR este raţional de găsit câteva valori ale NPV la diferite rate de actualizare.
Dacă NPV are valoare pozitivă, se alege rata de actualizare mai mare, iar dacă valoarea NPV este
negativă, atunci se alege rata de actualizare mai mică.
Calculul se repetă până când valoarea NPV îşi schimbă semnul în opus.
Folosind o valoare pozitivă şi una negativă a NPV, prin metoda interpolării se poate
determina IRR.
Din câteva proiecte alternative prioritate o are proiectul, la care valoarea IRR este mai mare.
IRR se determină cu formula:
NPV ( r 1)
IRR=r 1 + ×(r 2−r 1 )
NPV (r 1)−NPV ( r 2 ) , (4.4)
unde: r1 - rata de actualizare, la care NPV(r1) > 0, %;
r2 - rata de actualizare, la care NPV(r2) < 0, %.
Perioada actualizată de recuperare a investiţiilor (Payback Period, PP) este egală cu
perioada în care investiţiile iniţiale se recuperează totalmente prin fluxul net de numerar
actualizat. Perioada de recuperare se calculează în formă de tabel.
4.2. Calculul - argumentare a cheltuielilor investiționale.
72
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
67
Realizarea proiectului «IT Parcl» este o platformă complexă de business a cărui
binînțeles unitatea funcșională cea mai principală este oficiul care va servi ca gazdă cît pentru
firme mice cît și pentru firmele giganticecare s-au stabilit pe piață.
Caracteristica pe zone este prezentat în tabelul 4.1.
Tabelul 4.1 Borderoul zonlor funcționale.
Nr. Zona S, m2 V, m3
1 Restaurant 1440 10,080
2 Sala de sport 1000 7000
3 Oficii 4500 31500
4 Laborator științific 100 700
5 Spații de expoziție 500 3500
6 Bazin închis 70 490
Sursa: elaborat de autor.
Volumul investiţiilor necesare se determină după formula:
I = I sp · V , (4.5)
unde: Isp – investiţii specifice la 1 m3 al clădirii;
V - volumul clădirilor, edificiilor.
Volumul total al investiţiilor necesare constituie:

I1(Restaurant) = 10,080·2226 = 22438 mln lei;
ILCM(Restaurant) = 10,080·1957 = 19726 mln lei;
IUT(Restaurant) = 10,080·237 = 2388 mln lei;
I2(Sala Sport) = 5000 · 1318 = 6590 mln lei;
ILCM(Sala sport) = 5000 · 1466 = 7330 mln lei;
Iut(Sala sport) = 5000 · 40 = 200000 mii lei.
I3(oficii) = 33600 · 1973 = 66292 mln lei;

ILCM(oficii) = 33600 · 1765 = 59304 mln lei;
Iut(oficii) = 33600 · 175 = 5880 mln lei.
I4(Laborator de știință) = 700 · 2560= 1,792 mln lei;

ILCM(Laboratoe de știișă) = 700 · 2259= 1581 mln lei;
Iut(Laboratoar de știință) = 700 · 258= 180600 mii lei.
I5(Spații de expoziție) = 2524 · 2834 = 7153 mln lei;

73
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
68
ILCM(Spații de expozițe) = 2524 · 2540 = 6410 mln lei;
Iut(Spații de expoziție) = 2524 · 241 = 608,284 mii lei.
I6(Bazin închis) = 490 · 1308 = 640920 mln lei;

ILCM(Bazin închis) = 490 · 1230 = 602700 mln lei;
Iut(Spații de expoziție) = 2524 · 241 = 608,284 mii lei.
Itot = 110 307 mln lei;

ILCM tot = 98125 mln lei;
Iut tot = 9609 mln lei.
Amortizarea mijloacelor fixe reprezintă repartizarea sistematică a valorii amortizabile a
mijloacelor fixe pe perioade de gestiune ale duratei de utilizare [6].
În practica evaluării proiectelor investiţionale preferabilă se prezintă metoda calculare a
amortizării cu rate fixe. Norma amortizării se stabileşte în procente faţă de preţul de cost a
fondurilor fixe şi depinde de durata de utilizare : pentru clădiri – 3,5 %, pentru utilaj – 10 % [7].
Amortizarea clădirilor: 98125 700 · 0,035 = 3 434,399 mii lei;
Amortizarea utilajului: 9 609,340 · 0,10 = 960,934 mii lei;
Amortizarea totală va constitui: 3,434,399 + 960,934 = 4 395,333 mii lei / an.
După încheierea perioadei de calcul a exploatării proiectului trebuie să fie evaluată
valoarea lui de lichidare la preţuri de piaţă. Valoarea reziduală (VR) este considerată drept
element component al fluxului de mijloace băneşti nete (NCF), prognozat la finele fazei
de exploatare a proiectului, şi reprezintă încasările totale de la vinderea convenţională a
obiectului. Valoarea estimativă a obiectului la etapa de încheiere poate fi stabilită ţinând cont de
doi factori: amortizarea şi scumpirea în timp a bunurilor imobilizate.
Valoarea reziduală a obiectului peste 9 ani va constitui:
V.R. = 110 307,553 – (4 395 mln · 9) = 70 749, mln lei.
Valoarea de lichidare, de asemenea, trebuie să fie adusă în corespundere cu etapa iniţială
a procesului de investiţie.
4.3. Calculul - argumentare a fluxurilor nete de numerar viitoare.

Calculele sunt efectuate în baza preţurilor în vigoare.
Venitul global potenţial (VGP) se calculează ca produsul dintre volumul serviciilor
prestate şi preţuri pentru aceste servicii (tabelul 4.3).
Tabelul 4.3 Calculul VGP.
74
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
69
VGP, mii
Sursa de venit Metoda de calcul
lei
1 Retaurant 120pers · 50 lei · 150 zile 22464
2 Sală sport 300 pers. · 75 lei · 52 săpt. 1170
3
500 pers · 50 lei · 220 zile 240000
Oficii
400 · 50 lei · 9 zile 180000
Spații de expoziție
4 Total 316400
-
La calculul venitului global real (VGR) este aplicat coeficientul de neuniformitate a

utilizării obiectului după capacitate (K ut.) - 0,700 – 0,950 [2].
Nivelul rentabilităţii vânzărilor în cazul unei anumite ramuri se acceptă în limitele valorii
medii stabilite pe ramură. În conformitate cu datele statistice pentru anul 2017 nivelul
rentabilităţii vânzărilor se stabileşte 0,439% (tip de activitate „Activități de cercetare științifică”)
[10].
Taxa impozitului pe venit în conformitate cu Codul Fiscal este de 12 % [11].
În conformitate cu NCML.01.07-2005 Regulament privind fundamentarea proiectelor
investiţionale în construcţii în calitate de valoare apropiată a ratei de scont poate fi recomandată
dobînda mediată la creditele bancare pe termen lung [2]. În baza datelor oficiale da la Banca
Naţională a Molovei rata medie anuală la creditele noi acordate de lungă durată (peste 12 luni)
pe sistemul bancar în moneda naţională pentru persoane juridice a constituit 9 % [9].
Calculul fluxului net de numerar (NCF) şi actualizarea lui se efectuează în tabelul
următor (tabelul 4.4).
Tabelul 4.4 Calculul indicelor anuali.
Indicator
1 2 3 4 5 6 7 8 9
i
VBP, 31640 31640
316400 37488 37488 37488 37488 37488 37488
mii lei 0 0
K ut. 0,7 0,75 0,8 0,85 0,9 0,95 0,95 0,95 0,95
VBE, 22148 33739, 35613, 35613, 35613,
23700 253120 31864,8 35613,6
mii lei 0 2 6 6 6
Renta-
42,0 42,0 42,0 42,0 42,0 42,0 42,0 42,0 42,0
bilitatea
PPI,mln
9302 9966 10631 11295 11959 12624 12624 12624 12624
lei
Impozit 1116 1195 1275 1355 1435 1514 1514 1514 1514
pe venit,
75
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
70
12%
Profitul
net, mii 8186 8771 9356 9940 10524 11110 11110 11110 11110
lei
Amortiz
area, mii 4395 4395 4395 4395 4395 4395 4395 4395 4395
lei
VR, mii 60613,
lei 4
NCF, 16283, 17008,02 17732, 18456, 18456, 18456,2
12581 13166 70749
mii lei 9 15 14 26 26 58
Кa,
0,917 0,842 0,772 0,708 0,65 0,596 0,547 0,502 0,406
(r=9%)
NCFact ,
11536 11085 10615 10149 10697 9240 8481 7783 39676
mii lei
∑NCFa cumulativ = 118626 mii lei.

4.4. Evaluarea eficienței economice a proiectului investițional.
1) Valoarea netă actualizată (NPV):
NPV=∑NCFact - Isp.tot. =118262 - 110307 = 7955 mii lei.

2) Indicele profitabilităţii (PI):
PI = 118262 / 110307 = 1.07 puncte
3)Termenul de recuperare a investiţiilor (РР) se calculează în tabelul 4.5:
Perioada Actualizată de recuperare a investițiilor DDP = 110307 /(118262 /9)= 8,3 ani.
Indicii principali ai eficienţei economice a proiectului „Revitalizarea centrului științific
vitinicol” sunt prezentaţi în tabelul 4.6.
Tabelul 4.6 Indicii eficienţei economice a proiectului investiţional.
№ Criteriile evaluării Valoarea

1 Volumul investiţiilor, mii lei 110307
2 Profitul mediu anual, mii lei 316400
3 Rata de discontare, % 9
4 Amortizarea anuală, mii lei 4395
5 NPV (valoarea netă actualizată), mii lei 7955
6 PI (indice de profitabilitate), puncte 1,07
7 PP (perioada actualizată de recuperare a investiţiilor), ani 8,3
4.5Concluzii
76
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
71
În urma calculelor efectuate se poate concluziona că proiectul investiţional „IT Parc” este
raţional din punct de vedere economic la rata de actualizare 9% cu investiție în sumă de 110307
mln lei, cu termen de recuperare 8,3 ani. Indicele rentabilității este mai mare ca 1, deci proiectul
este profitabil.
CAPITOLUL V
SECURITATEA ACTIVITĂȚII VITALE
UTM. 0731.1. 009. ME

Elaborat. N. Bandalac Parc Tehnologic IT Litera. Coala Coli
Consultant. Capra Galina 77
Aprobat
5.1 Introdecere.
Proiectul de diplomă impune o atenţie deosebită creării condiţiilor sănătoase de
muncă, îmbunătăţirea condiţiilor de muncă, reducerea traumatizmului şi a bolilor profesionale.
Securitatea şi sanatatea muncii prezintă un complex de măsuri şi mijloace social economice,
organizatorice, tehnice curative, profilactice care funcţionează în baza actelor normative, care
asigură securitatea păstrării sănătăţii şi menţinerea capacităţii de muncă a angajaţilor pe
parcursul procesului de muncă.
Din punct de vedere al securităţii şi sănătăţii muncii şi mediului ambiant se propune de a studia
aprofundat toate procesele ce se petrec pe şantier, de asemenea şi starea maşinilor şi
mecanismelor de pe şantier, de asemenea şi starea maşinilor şi mecanismelor de construcţie.
Scopul principal al compartimentului ,,Securitatea activităţii vitale” în proiectul de diplomă
este de a învăţa : dezvăluirea factorilor periculoşi şi ofensivi de producere şi adoptarea măsurilor
inginereşti de profilaxie a acţiunii lor; asigurarea folosirii raţionale a pămîntului şi subsolului,
aerului atmosferic, bazinelor de apă, restablirea resurselor naturale.
5. 2.Analiza condițiilor de muncă
Obiectivul proiectat IT Parc , amplasat în orașul Chișinău .
Scopul analizei condițiilor de muncă este de a determina plusurile si minusurile spațiului de
lucru/șantier deoarece condițiile acestuia influiențează considerabil procesul de construcție ,
montaj și nemijlocit asupra productivității muncii.
Analiza condițiilor de muncă include:
- evidențierea stratului real de muncă la obiectul de bază;
- analiza măsurilor tehnice și organizatorice spre preîntămpinarea acțiunilor negative asupra
personalalului de lucru a factorilor dăunători de producere.
Analiza condițiilor de muncă le înfăptuim în perioada practicii de diplomă sau în perioada de
producere și începe cu aprecierea vizuală a locului de muncă din punct de vedere a condițiilor
reale de muncă folosind indexul “normal” (n), “periculos”(p). Datele le introducem în tabel.
78
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
73
TABELUL 11
Aprecierea condițiilor de muncă

Factorii condițiilor de muncă
Vizuală După proiect
1 2 3
1. Condițiile igienico-sanitare
1.1. Microclimatul: HG 353 din 05.05.2010
- temperatura,°C 20 22
- umiditatea relativă a aerului,% 30-80 60 %.
- viteza mişcării aerului,m/s 01,1...5 ≤ 0,5
1.2. Iluminatul de producție: (NCM C.04.02-
2016) 1,0
- natural lateral, FIN % 0,5-10 3,0
- natural combinat, FIN % - 300
- artificial, lx -
1.3 Ventilaţie: STAS 12.4.021-85
- aeraţie naturală, Kdv - 2.....3
- infiltrare naturală, Kdv
- artificială, Kdv - 6
2. Caracteristicele încăperilor
2.1. Grupa încăperilor după lucrul vizual
III
NCM C.04.02-2016
2.2. Gradul de rezistenţă la foc a
II
clădirii NCM E.03.02-2014
2.3. Clasif. condițiilor de lucru după gradul de
electrosecuritate. NAIE 7 (ПУЭ)
+ fără pericol ridicat
-Lucrari de terasament
-Lucrări de acoperire și hidroizileație
-Montarea elentelor de construcție
-Lucrări de betonare
+ deosebit de periculos
-Compactarea betonului
-Montarea sistemelor sanitaro-tehnice interne
+ fără pericol
-Montarea cablurilor
-Sudarea
-Montarea conductelor
D D
2.4 Categoria industriei după pericol explosiv
si incendiar: NCM E.03.04-2004
79
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
74
continuare tabel
3. Factorii periculoşi şi nocivi de producere

-
3.1. Electrici ( RAIE )
380/220 380/220
- Genul curentului
50 50
- Tensiunea,V
- Frecvenţa, Hz
3.2. Mecanici
- Vibrații (SM GOST 12.1.012:2008,GOST
12.1.012-90 )
+ 20;04;0.32;101
generale cat. II
locale
+ 85
- Zgomotul ,dBA (NCM E.04.02-2014)
70 69800
- Căderea obiectelor de la înălţime,m
+ 17
- Mișcarea părților mașinilor și mecanismelor
+ +
- Zborul aşchiilor de metale
3.3. Factori de risc termici (STAS 12.3.003-86)
- Foc deschis,°C
+ 45
- Metal topit, °C
+ 1600
3.4. Factori de risc chimici ,mg/m3 (HG nr. 324
din 30.05.2013,Anexa 1)
+ IV
- acetilenă
+ IV
- benzină
+ IV
- sulfat de calciu
+ III
3.5 Praf mg/m3 (HG nr. 324 din
III 2
30.05.2013,Anexa 1 - -ciment
V 7
- nisip
III 2
-ceramica
4. Posibilitatea izbucnirii incendiului
- -
- substanţa inflamabilă.
- -
- surse de aprindere
5. 3. Măsuri și miloace privind sanitaria industrială

În procesul de muncă asupra omului influiențează un șir de factori nefavorabil (praf,gaze , vapori
, zgomot , vibrație, temperaturi sporite sau joase, umiditate excesivă, cîmpuri
electromagnetice,iradieri termice etc) care pot provoca diferite ămbolnăviri și pierderea
capacității de muncă. Sanitaria industrială prezintă un sistem de măsuri organizatorice și
mijloace sanitaro-tehnice care se transmit asupra organismului uman prin intermediul căilor
80
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
75
aeriene. Scopul serviciului sanitariei industriale este realizarea unui ansamblu de măsuri
orientate spe sănătatea condițiilor de muncă la etapele procesului de producție, înlăturarea
factorilor nocivi și prevenirea bolilor profesionale.
5.4. Microclimatul aerului zonei de muncă.
La studierea datelor reale despre elementele meteorologice în zona de muncă cu cele optime
din GOST 12.4.021-85 observăm totuși anumite diferențe ale temperaturii aerului în anumite
perioade ale anului, în special vara cînd în încăperile de lucru se înregistrează temperaturi mai
ridicate (27°C) decît cele admisibile (15-27°C) și depășirea vitezei mișcării aerului – reală 0,5
m/s iar normativă 0,2-0,4 m/s, ceea ce poate avea efect asupra reglării termice normale a
organismului uman.
În același timp rezultatele existente la întreprindere depășesc considerabil condițiile admisibile,
care acționînd sistematic și îndelungat asupra organismului uman,, pot provoca schimbări cu
efect negativ.
Condișiile meteorologice admisibile sunt o îmbinare a parametrilor microclimei, care, acționînd
sistematic și timp îndelungat asupra organismului uman, pot provoca schimbări în starea termică
și funcțională a lui, ce se normalizează și trec într-un timp relativ scurt. Duc la încordări ale
organismului de termoreglare, se simte un discomfort termic, înrăutățirea stării psihologice,
reducerea capacității de muncă, dar nu duc la schimbări în starea sănătății. Condițiile admisibile
sunt elaborte pentru cazurile cînd cerințele tehnologice, tehnice sau economice nu permit
asigurarea condițiilor optime.
Pentru a diminua discomfortul adus lucrătorilor din cauza acestor parametri ce diferă de valorile
optime se propun următoarele măsuri de protecție a angajaților și normalizarea microclimatului
care pot fi aplicate în cadrul întreprinderii:
- Ventilarae;
- Mecanizarea și automatizarea proceselor tehnologice;
- Dirijarea de la distanță;
5.5. Substanțele nocive
O mare parte din substanţele dăunătoare pătrunzând în organismul uman prin diferite căi (prin
caile respiratorii, piele şi sânge, prin stomac şi produsele alimentare) se dezolvă în mediul
biologic (sânge, salivă, limfă), intră în reacţie cu el şi schimbă funcţiile fiziologice ale lui.
Rezultatul acestei acţiuni este otrăvirea organismului, pericolul căruia depinde de durata
acţiunii, concentraţia şi tipul substanţei. Conform caracterului acţiunii asupra organismului
omului toate substanţele nocive se împart în:
- general toxice (duc la intoxicarea organismului întreg): CO, Pb, benzol, trioxid de arseniu etc.;
81
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
76
- iritante (irită căile respiratorii şi mucoasele): amoniac, CI, ozon, acetonă, hidrogenul sulfurat
etc.;
- alergene: solvenţi pe baza nitro, formaldeghidă etc.;
- mutagene: (schimbă .informaţia genetică): Pb, Hg, substanţe radioactive etc.;
- cancerogene: Ni, asbest, oxizi de crom etc; care duc la schimbarea funcţiei reproductive
a organismului uman: mercur, stirol, substanţe radioactive etc.
Divizarea este convenţională, deci una şi aceeaşi substanţă poate fi clasificată la diferite grupe.
Unele substanţe în formă de prafuri (fier, cupru, aluminiu, mase plastice, lemn, ciment, sticlă,
ţeseturi minerale etc.) nu reacţionează cu mediul biologic, dar, pătrunzând în plămâni, duc la
dereglarea funcţiei lor, acţionează asupra mucoaselor şi pielii.
Acţiunea substanţelor nocive se majorează la prezenţa altor factori dăunători: temperatura
sporită a aerului, zgomotul majorat, vibraţiile etc.
5.6. Vibraţiile.
Pe teritoriul şantierului de construcţie sunt prezente mai multe surse de vibraţii: maşini de
construcţie mobile – excavatoare, buldozere, tăvălugi, macarale; maşini pentru compactarea
betonului – malaxoare, turnătoare de beton; instrumente mecanizate electrice şi tăierea metalului.
Toate aceste elemente enumerate mai sus reprezinta surse de vibratie cu acţiune indelungata
Dupa modul de actiune a vibratilor asupra organismului uman, vibratiile pot fi generale si
locale.Actiunea indelungata a vibratiilor generale asupra orgaismului uman poate provoca
dereglari stabile ale functilor acestora, in deosebi, aupra sistemului nervos, ce se manifesta prin
dureri de cap,ameteli si dereglari ai activitatii cardiace.Vibratile locale provoaca spasme ale
vaselor sangvine, actioneaza asupra terminatiilor nervoase, asupra tesutului muscular si
sistemului nervos central, provocind dereglarea sensibilitatii, osificarea tendoanelor si a
muschilor, depunerea sarurilor in articulatii. Muncitorii, la care a fost consemnată boala vibraţiei,
încordări fizice considerabile şi răcirea mâinilor. Î n condiţiile vibraţiei generale muncitorii vor fi
asiguraţi cu încălţăminte specială conform STAS 12.4.024 – 76. Pentru prevenirea efectului de
vibratie vom folosi urmatoarele metode:
- folosirea masinilor ce asigura securitatea contra vibratiei,
- folosirea mijloacelor de protectie contra vibratiilor, care reduc actiunea acesteia asupra
muncitorilor in calea ei de raspindire,
- proectarea proceselor tehnologice si incaperilor de productie, care asigura la locurile de munca
normele igienece ale vibratiei,
- masuri tehnice-organizatorice.
5.7. Masuri privind tehnica securitatii.
82
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
77
5.7.1 Masuri de tehnica securitatii la exploatarea macaralelor:
Exploatarea macaralelor trebuie să se facă cu respectarea prevederilor din "Prescripţiile tehnice
pentru proiectarea, construirea, montarea, exploatarea şi verificarea macaralelor, mecanismelor
de ridicat şi dispozitivelor lor auxiliare".
Responsabilităţi
Responsabilul autorizat are următoarele atribuţii privind securitatea muncii:
- să ţină evidenţa macaralelor şi să urmărească efectuarea la termen a verificărilor tehnice;
- să supravegheze ca macaralele, mecanismele de ridicat şi dispozitivele lor auxiliare, să fie
folosite în conformitate cu prescripţiile tehnice în vigoare, instrucţiunile de exploatare şi
instructiunile de securitate a muncii;
- să asigure afişarea la locurile stabilite a instrucţiunilor de exploatare, codurilor de semnalizare,
instrucţiunilor pentru folosirea cablurilor şi lanţurilor de legare ;
- să interzică manevrarea macaralelor de către personal neautorizat;
- să urmărească efectuarea periodică a instructajului de securitate a muncii cu macaragiii,
legătorii de sarcină şi personalul de întreţinere şi revizie;
- să urmărească executarea verificărilor periodice a instalaţiei de protecţie împotriva tensiunii de
atingere şi consemnarea rezultatelor;
- să urmărească executarea la termenele prescrise a verificării cablurilor, lanţurilor şi ale
celorlalte dispozitive de prindere şi legare a sarcinilor;
- să oprească din funcţiune macaralele care prezintă defecţiuni atât la partea mecanică, cât şi la
cea electrică şi să ia măsuri în vederea eliminării acestora
Exploatarea macaralelor
- La macaralele care lucrează în aer liber, între gabaritul macaralei şi gabaritul de liberă trecere,
trebuie lăsat spaţiul de siguranţă conform instrucţiunilor
- Căile de acces la macarale sau mecanisme de ridicat, trebuie să fie bine iluminate în timpul
lucrului.
- Accesul pe macarale este permis numai macaragiului şi persoanelor a căror activitate este
legată de instalaţiile respective (responsabilul tehnic cu supravegherea, personalul de
intreţinere, revizii şi reparaţii, de verificare) şi care şi-au însuşit în prealabil instructajul privind
lucrul pe macarale.
Se interzice
- folosirea macaralelor pentru tîrîrea sarcinilor pe sol, deplasarea prin lovire a sarcinilor,
smulgerea sarcinilor aderente la sol;
- Indiferent de tipul construcţiei, cabina macaragiului, camera mecanismelor de acţionare,
83
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
78
precum şi incintele pentru aparatajul electric, trebuie să fie prevazute cu stingătoare de incendiu
adecvate.
- Este interzisă punerea în funcţiune a macaralei, dacă dispozitivele de siguranţă şi de protecţie
nu sunt în perfectă stare de funcţionare sau dacă lanţurile şi cablurile acesteia prezintă uzuri
peste limitele admise.
- Frânarea macaralelor si mecanismelor de ridicat în timpul lucrului, trebuie să fie executată lin.
- Utilizarea macaralelor cu electromagneţi de ridicare este permisă numai în zona în care
circulaţia persoanelor şi executarea de alte lucrări este interzisă prin indicatoare de securitate.
- La terminarea sau întreruperea lucrului, sarcina nu trebuie să rămână suspendarea în
dispozitivul de prindere. În cazuri cu totul deosebite, trebuie luate măsuri de asigurare prin
sprijinirea sau dublarea legăturilor sarcinii, precum şi prin îngrădirea zonei de sub sarcină
prevăzându-se şi un indicator de securitate corespunzător.
5.8. Măsuri de tehnica securităţii la executarea lucrărilor ridicare, coborîre şi transportare
a sarcinilor cu macaraua:
Se interzice
- La ridicarea unei sarcini aflate în apropierea unui perete, stîlp, stivă, vagon etc., este interzisă
staţionarea persoanelor între acestea şi sarcina suspendată, precum şi în timpul ridicării şi
coborârii sarcinii.
- folosirea macaralelor pentru tîrîrea sarcinilor pe sol, dezbaterea prin lovire a pieselor în
turnatori, smulgerea sarcinilor aderenţe la sol sau a altor elemente;
- ridicarea sau deplasarea sarcinilor atunci cînd cablul este în poziţie oblică;
- balansarea sarcinilor pentru a le aşeza intr-un punct care nu poate fi deservit in mod normal de
macara;
- deplasarea macaralelor cu lanţurile, cablurile sau cîrligele tîrîte pe sol;
- la manevrarea unei sarcini aflate în apropierea unui perete, stîlp, vagon, utilaj etc, nu se permite
prezenta persoanelor între acestea şi sarcina suspendată.
- La ridicarea sau coborîrea unei sarcini, care în timpul manevrei se poate lovi sau agăţa de
părţile macaralei sau de elemente situate în raza de acţiune a macaralei, aceasta trebuie să fie
condusă de la distanţă cu ajutorul unor frînghii sau alte mijloace, asigurandu-se măsurile de
protecţia muncii pentru personalul care execută această manevră.
- Se interzice utilizarea de elemente rigide (bare, pîrghii, căngi etc) pentru conducerea sarcinii.
Se exceptează încarcarea sau descarcarea materialelor sau obiectelor a căror masă nu depaşeşte
50 kg, care pot fi conduse de la distanţă cu ajutorul unor căngi de lungime suficientă.
- Se interzice transportarea sarcinilor pe deasupra oamenilor, incaperilor locuite (imobile, birouri
84
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
79
etc) sau halelor industriale date in funcţiune.
- Se va limita corespunzător raza de acţiune a macaralelor astfel încît să se împiedice
transportarea sarcinilor peste incăperile locuite sau halele industriale chiar dacă traseul căii de
rulare nu poate evita aceste spaţii.
5.9. Măsurile de protecţie contra incendiilor.
Activitatea privind asigurarea securităţii împotriva incendiilor trebuie să se efectueze nu numai
de personalul administrativ, dar de întreg personalul de specialişti şi angajaţi. Scopul activităţii

de profilaxie a incendiilor este menţinerea unui nivel de securitate împotriva
incendiilor în oraşe, localităţi, locuri de concentrare a bunurilor materiale şi la alte obiective
din gospodăria naţională prin stabilirea unui regim de pază împotriva incendiilor. Securitatea
obiectului împotriva incendiului se asigură prin:
- un sistem de preîntâmpinare a incendiului;
- măsuri tehnico – organizatorice, adică toţii sunt instruiţi cum să se comporte si ce să facă în
caz de incendiu.
Factorii periculoşi a incendiului care influenţează asupra omului sunt:
- focul deschis şi scânteile;
- temperatura înaltă a mediului înconjurător;
- fumul şi produse toxice ale arderii;
- prăbuşirea părţilor clădirii, instalaţiilor
- preîntâmpinarea incendiilor se asigură prin:
- prevenirea formării mediului combustibil:
- pentru a nu forma mediul combustibil trebuie de:
- folosit la maxim materiale greu combustibile şi necombustibile la realizarea construcţiei:
Trebuie de folosit la maxim maşini şi mecanisme la exploatarea cărora nu se formează surse de
aprindere. Profilaxia incendiilor este un complex de măsuri tehnico-inginereşti şi organizatorice,
îndreptate spre asigurarea protecţiei împotriva incendiilor a obiectivelor din gospodăria
naţională. Scopul activităţii de profilaxie a incendiilor este menţinerea unui nivel înalt de
securitate împotriva incendiilor în oraşe, localităţi, locuri de concentrare a bunurilor materiale şi
la alte obiective din gospodăria naţională prin stabilirea unui regim de pază împotriva incendiilor
exemplar.
Problemele principale ale activităţii de profilaxie sunt:
- elaborarea şi realizarea măsurilor orientate spre lichidarea cauzelor ce pot provoca incendiile.
85
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
80
- limitarea în spaţiu a posibilelor incendii şi crearea condiţiilor favorabile de
evacuare a oamenilor şi bunurilor materiale în caz de incendiu.
- asigurarea condiţiilor de descoperire la timp a incendiului apărut, anunţării rapide a serviciului
de combatere a incendiilor şi lichidării cu succes a incendiului. La proiectarea planului general a
fost luat în vedere următoarele cerinţe împotriva incendiului:
- instalarea a două hidrante antiincendiare, cu o viteză mare de apă, care corespunde normelor
incendiare.
- instalarea lăzii cu nisip şi instrumentele speciale pentru stingerea incendiului, panoul de tehnica
securităţii pe şantier.
În caz de incendiu este strict condusă echipa de pregătire a pompierilor voluntari şi altor
formaţiuni pentru efectuarea lucrului profilactic şi stingerea incendiilor.
Lucrul de profilaxie a incendiilor la întreprinderi îl efectuează Inspectorul de Stat pentru
Supravegherea Măsurilor de Pază împotriva incendiilor, personalul unităţilor de combatere a
incendiilor, comisiile tehnice de combatere a incendiilor, echipele voluntare de pompieri,
societăţile benevole de combatere a incendiilor, serviciile de tehnica securităţii, precum şi
inspectorii netitulari de la organele autoadministrării locale.
Concluzie:
În compartimentul respectiv s-au pus în discuție condițiile de muncă al angajaților , problemele
potențiale care au găsit soluție în proiectul de diplomă propus “IT Parc”, Chișinău.
86
BIBLIOGRAIE
1. Н. М. Гусев. Основы строительной физики. - Москва, Стройиздат: 1195 г.
2. СНиП II-4-79. Естественное и искусственное освещение. – Москва, Стройиздат:
1976 г.
3. Архитектура гражданских и промышленных зданий. Том II. Основы
проектирования. – Москва, Стройиздат: 1976 г.
4. ГОССТРОЙ СССР НАУЧНО–ИССЛЕДОВАТЕЛЬСКИЙ ИНСТИТУТ
СТРОИТЕЛЬНОЙ ФИЗИКИ. НИИСФ. Естественное освещение и инсоляция
зданий (нормирование, расчеты и проектирование). Стройиздат. Москва, 19968 г.
5. Gr. Vasilescu, M. Mierliță. Editura tehnică. București, 1984.
6. NCM L.01.07-2005. Regulamentul privind fundamentarea proiectelor investitionale în
constructii. Editie oficială, Chişinău,2005
7. Banca Natională a Moldovei, Baza de date interactive, Cursul oficial de
schimb. http://bnm.md (accesat 16.05.2019)
8. Standardul national de contabilitate «Imobilizări necorporale şi corporale», Monitorul Oficial
Nr. 233-237 din 22.10.2013
9. Catalogul mijloacelor fixe şi activelor nemateriale. Aprobat prin HG R.M. nr.338 din 21
martie 2003. Monitorul Oficial Nr. 62-66 din 04.04.2003
10. Usturoi L., Vascan G. Economia întreprinderii. Curs universitar
Chişinău, U.T.M, 2006-163 p.
11 . Banca Natională a Moldovei, Baza de date interactive, Ratele medii ponderate ale
dobânzilor la creditele noi acordate şi ale depozitelor noi atrase. http://bnm.md
12 . Biroul national de statistică al Republicii Moldova, Statistici pe
domenii, Antreprenoriat, Unii indicatori ce caracterizează rentabilitatea agentilor economici, pe
tipuri de activităti (2010-2014). http://statistica. Md (accesat 16.05.2019)
13 . Codul fiscal, 2017.
87
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
81
82
14. E. Olaru. Securitatea și sănătatea în muncă. Ciclu de prelegeri. nr. 331.45 O-39
14 . E. Olaru, N. Soroceanu. Sanitaria industrială şi igiena muncii. Ciclu de prelegeri. nr.789.
15. E. Olaru, D. Olaru. Tehnica securității în construcții. Ciclu de prelegeri. U.T.M., 1998,
nr.693.
16. E. Olaru, Iu. Olaru. Protecţia împotriva incendiilor. Ciclu de prelegeri. U.T.M.,
2001, nr.813.
17. Codul muncii al R.M. nr. 154 din 28,03,2003
18. Legea RM privind Securitatea şi sănătatea muncii Nr.186 din 10.07.2008
19. Regulament privind cercetarea accidentelor de muncă. H.G. nr. 1361 din 22.02.2005.
20. Regulament sanitar privind cerințele de securitate și sănătate pentru protecția lucrătorilor de
la acțiunea substanțelor chimice la locul de muncă; HG nr. 324 din 30.05.2013
21. Norme în construcții:
22. NCM E.03.02-2014, Protecția împotriva incendiilor a clădirilor și instalațiilor
23. NCM A.08.02-2014, SSM în construcții
24. NCM E.03.04-2004, Determinarea categoriilor de pericol de explozie-incendiu și de
incendiu a încăperilor și clădirilor
25. NCM C.04.02-2017, Iluminatul natural și artificial
26. NCM E.04.02-2014; Protecția contra zgomotului.
27. CP_A.05.02-2016 Soluții privind securitatea şi sănătatea în muncă proiectele de organizare
a construcției.
28. NCM_A.07.06-2016 compartimentul protecția mediului in documentația de proiect.
29. CP_A.08.11-2015 Executarea lucrărilor de construcții la înălțime. Cerințe generale de
securitate.
30. Reguli de asamblare a instalațiilor electrice RAIE 7 (ПУЭ 7)
31. E. Olaru, L. Namolovan. Securitatea activității vitale. Material metodic. Nr. 1274
( exemple de probleme p-u calculul ingineresc)
32. Hotărîrea Guvernului nr.353 din 5 mai 2010 “Cu privire la aprobarea cerinţelor minime
de securitate şi sănătate la locul de muncă;
33. Hotărîrea Guvernului nr.603 din 11 august 2011 “Privind cerinţele minime de securitat şi
sănătate pentru folosirea de către lucrători a echipamentului de muncă la locul de
muncă”.
34. HG nr. 1159 din 24.10.2007 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice “Reguli
generale
de apărare împotriva incendiilor în Republica Moldova” RT DSE 1.01-2005
88
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
83
35. Hotărîrea Guvernului nr.1487 din 31 decembrie 2004 „Cu privire la aprobarea Listei-tip
A lucrărilor şi locurilor de muncă cu condiții grele şi deosebit de grele, vătămătoare şi deosebit
de vătămătoare pentru care salariaţilor li se stabilesc sporuri de compensare”;
36. H:G.nr.80 din 09.02.2012 „Privind cerințele minime de securitate și sănătate în muncă
pentru șantierele temporare sau mobile”.
37. H.G. nr.95 din 05.02.2009 „Regulament privind modul de organizare a activităților de
protecție a lucrătorilor la locul de muncă și prevenire a riscurilor profesionale”(anexa 1),
„Regulament privind modul de organizare a activităților de protecție a lucrătorilor la locul de
muncă și prevenire a riscurilor profesionale”(anexa 2).
38. H.G. nr. 1025din 07,09,2016 Regulamentul sanitar privind supravegherea sănătății
persoanelor expuse acțiunii factorilor profesionali de risc
39. H.G. nr. 589 din 12,05,2016 Cerințele minime de securitate și sănătate în muncă referitoare
la expunerea lucrătorilor la riscuri generate de vibrațiile mecanice.
40. H.G. nr. 584 din 12,05,2016 Cerințele minime de securitate şi sănătate în muncă pentru
manipularea manuală a încărcăturilor care prezintă riscuri pentru lucrători.
89
Coala
UTM. 0731. 1. 002. ME
84

Bandalac Nicoleta

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Bandalac Nicoleta

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Universitatea Tehnică a Moldovei

Facultatea Urbanism şi Arhitectură

Student: st. gr. ARH – 133 Bandalac Nicoleta

Conducător: lector universitar, dr. arh. Tronciu Sergiu

Student: Bandalac Nicoleta

Conducător: Tronciu Sergiu

Consultanţi: Liunenco Iurie

Universitatea Tehnică a Moldovei

1. Tema proiectului de licenţă

confirmată prin decizia nr. Aprobată la consiliul FUA 25.02.2019

6. Lista consultanţilor capitolelor respective ale proiectului

lec. univ. _________ _________

7. Data înmânării sarcinii 13 februarie 2019

Evaluare: ora 10.00, 9-208

Evaluare: ora 13.00, 9-208

Susţinerea preliminară a proiectelor de licenţă: (Grafica - format micşorat; Memoriu

SARCINA PENTRU PROIECTUL DE LICENŢĂ

la tema: IT Parc, Chişinău

Student: studentul(a) gr. ARH-141 Bandalac Nicoleta

I . Condiții și cerințe privind amplasarea și elaborarea planului general:

Spații coworking. TABELUL 3

Spații coworking TABELUL4

Spații coworking TABELUL 5

Zona de conferință TABELUL 6

Spații de suport TABELUL 7

Spații comunale TABELUL 8

213 Bibliotecă specializată+ sală de odihnă

Data centru TABELUL 10

Zona de producere TABELUL 11

Spații administrative TABELUL 11

6. Suprafața încăperilor și spațiilor de comunicație(rampe, ascensoare, lifturi, scări, galerii,

III. Indici tehnico-economici

Conducător: Tronciu Sergiu

Student: Bandalac Nicoleta

Student : studentul(a) gr. ARH-141 Bandalac Nicoleta

3. Caracteristica tezei de licenţă

7. Estimarea rezultatelor obţinute

9. Corectitudinea materialului expus

11. Calitatea materialului grafic

13. Valoarea practică a tezei

15. Observaţii şi recomandări

16. Caracteristica studentului şi titlul conferit

Conducătorul proiectului de licenta: Tronciu Sergiu

În respectivul compartiment sunt prezentate principalele idei, rezultate şi concluzii expuse

Rezumatul se elaborează în limba română, de minim 300 şi maxim 500 de cuvinte.

2. Amplasarea la nivel de sector............................................................ 39

1.7. Concluzii și recomandări.

UTM. 0731.1. 002. ME

UTM. 0731.1. 009. ME

2.1 Condițiile privind elementele de construcție ale clădirilor

UTM. 0731.1. 009. ME

ANEXA 5 Plan general. Situația reală

eI,II,IV,V=eIIImc , unde: (СНиП II – 4 – 79 pag.17)

eIII– valoarea coeficientului climatului luminos conform tab. 2

2) Determinăm valoarea coeficienţilor m şi c pentru oraşul Chișinău situat în zona

Clădirea socială examinată se află în sectorul 226º - 315º cu orientare SE

enIV = eIIImc= 0.4×0.9×0.75=0.27%

ANEXA 12. Determinarea azimului clădirii.

τo = 0,65 · 0,9 · 0,8·0,75·1 = 0,351

ρt St + ρ per S per + ρ par S par

unde : ρt - gradul de reflectare a tavanului; (0,65%)

ρt St +ρ per S per + ρ par S par 0,65· 10,9+0,5 · 182,73+ 0,2

7). Determinăm valoarea Kcl conform tab. 27:

lec. univ. _ _