CDL Ix Ip3

FIŞA DE EVALUARE
A CURRICULUMULUI ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

ANUL ŞCOLAR: 2017/2018
APROBAT, AVIZAT,
Consiliul de Administraţie al I.S.J. Satu Mare CLDPS
Sedinţa din data de:
1.Institutia de învăţământ: Liceul Tehnologic Tasnad

2.Operatorul economic partener: S.C. Someta S.A.. Tasnad
3.Titlul CDL:
Interpretarea şi utilizarea documentaţiei tehnice în practica de atelier. Aplicatii.
4.Tipul CDL-ului: - Aprofundare -
5.Profil/Domeniul: Tehnic/Mecanica
6. Calificarea:Lacatus constructii metalice metalice si utilaj tehnologic; Sudor;
7. Clasa: a IX – a invatamant profesional de 3 ani;
8.Numarul ore: 150
Autorii:
Unitatea de învățământ: Ing. Sabo Emil
Operatorului economic partener: Ing. Popoi Adrian
CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE

DA NU
DA, cu
recomandare
I.Respectarea structurii standard a programei prin includerea urmatoarelor sectiuni:
Nota de prezentare X
Lista unitatilor de rezultate ale invatarii din SPP vizate. X
Rezultatele învătării exprimate in termeni de cunostinte, abilitati si atitudini. X
Situaţiile de învăţare. X
Lista minima de resurse materiale X
Sugestiile metodologice ( inclusive de activitati de invatare si metode X
didactice folosite in procesul de invatare ).
Sugestii privind evaluarea ( metode de evaluare si de instrumente/itemi de X
evaluare ).
Bibliografie. X
II.Elemente de calitate
Concordanţa cu nevoile de formare identificate la nivel local X
Conţinutul notei de prezentare
*oportunitatea parcurgerii CDL. X
*concordanta cu resursele disponibile la nivelul unitaţii de învăţământ şi al X
operatorului economic partener.
Corelarea rezultatelor învătării cu continuturile. X
Corelarea rezultatelor învătării cu situatiile de invatare. X
Adecvarea exemplelor de metode de predare/invatare cu demersul didactic X
propus.
Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic propus. X
NOTĂ: Pentru a fi supus avizarii si aprobarii proiectul de programă trebuie să se întruneasca criteriul I pentru toti
indicatorii şi criteriul II pentru minim 5 indicatori.
Avizul comisiei metodice a ariei curriculare „Tehnologii”: Avizul operatorului economic:

S.C. Someta S.A. Tasnad
Director: Ing. Popoi Adrian
Avizul Consiliului de administraţie al şcolii:

Liceul Tehnologic Tasnad
Director: Prof. Ruff Sofia
Clasa a IX-a, învăţământ profesional de 3 ani
Aria curriculară Tehnologii
Domeniul de pregătire profesională generală : MECANICA
Calificarea profesională : LĂCĂTUŞ CONSTRUCTII METALICE SI UTILAJ TEHNOLOGIC, SUDOR;
LICEUL TEHNOLOGIC TASNAD
CDL - INTERPRETAREA ŞI UTILIZAREA DOCUMENTAŢIEI TEHNICE ÎN PRACTICA DE ATELIER. APLICATII.
ROMÂNIA - LICEUL TEHNOLOGIC TĂŞNAD

JUDEŢUL SATU-MARE
Curriculum în dezvoltare locală pentru clasa a IX-a
Invatamant Profesional de 3 ani
Calificarea: lacatus mecanic structuri metalice si utilaj tehnologic; sudor;
INTERPRETAREA ŞI UTILIZAREA DOCUMENTAŢIEI TEHNICE ÎN PRACTICA DE
ATELIER. APLICATII.
Materialul conţine 15 pagini.
Consiliul de Administratie Firma: S.C. Someta S.A.. Tasnad

Liceul Tehnologic Tasnad Director : Ing. Popoi Adrian
Director Şef catedra Întocmit

Prof. Ruff Sofia ing. Sabo Emil ing. Sabo Emil
2
AN ŞCOLAR 2017/2018
Autori:
Nr. Numele şi prenumele Instituţia Funcţia

Crt.
1 Ing. Sabo Emil Liceul Tehnologic Tasnad Profesor inginer
2 Ing. Popoi Adrian S.C. Someta S.A. Tasnad Director
3
INTERPRETAREA ŞI UTILIZAREA DOCUMENTAŢIEI TEHNICE ÎN
PRACTICA DE ATELIER. APLICATII.
1.Argument
Curriculum-ul pentru modulul CDL - Interpretarea şi utilizarea documentaţiei tehnice în

practica de atelier. Aplicatii. - se adresează elevilor din clasa a IX-a, scoala profesionala tehnica
de 3 ani, domeniul mecanică , având alocate 150 de ore în stagiul de pregătire practică.
Cererea pieţei şi necesitatea formării profesionale la nivel european au reprezentat
motivele esenţiale pentru includerea acestui curriculum. Tinerilor trebuie să li se ofere
posibilitatea de a dobândi acele competenţe de bază care sunt importante pe piaţa muncii.
Din acest considerent, programa a fost concepută astfel încât să dezvolte o arie extinsă de
abilităţi transferabile: rezolvarea de probleme şi organizarea locului de munca. Acestea sunt abilităţi de
care tinerii au nevoie pentru ocuparea unui loc de muncă, pentru asumarea rolului în societate ca
persoane responsabile, care se instruiesc pe tot parcursul vieţii. Aceste cerinţe, necesare unei vieţi
adaptate la exigenţele societăţii contemporane, au fost încorporate în abilităţile cheie.
Programa a fost elaborată de un colectiv de cadre didactice de la Liceul Tehnologic Tasnad in
colaborare cu firma S.C. Someta S.A. Tasnad.
Propunerea a pornit de la constatarea că dobândirea abilităţilor practice necesită un număr mai
mare de ore şi că acest modul poate constitui o modalitate eficientă de corelare a conţinuturilor
modulelor din cultura de specialitate.
Scopul curriculumului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:
 Scopul modulului este acela de a da posibilitatea elevilor să lucreze în echipă (formată din
profesori, agenţi economici şi colegi) dobândind competenţele necesare.
 Modulul ajută elevii să participe alături de agenţii economici la problemele din producţie şi la
găsirea unor soluţii de rezolvare a acestora, să lucreze cu resurse reale, cu parteneri reali,
realizând în felul acesta achizitionarea si dobandirea de cunostinte, abilitati si atitudini necesare
pentru pregatirea si formarea viitoare ( clasele a X-a respectiv a XI – a ).
 Dobândirea de către elevi a experientei necesare formării abilităţilor practice necesare la viitorul
loc de muncă şi ţine cont de calificarea care va fi dobândită la sfârşitul studiilor scolii
profesionale tehnice de 3 ani.
 Lărgirea domeniului ocupaţional, alături de dobandirea de competenţe personale şi sociale:
comunicarea, lucrul în echipă, gândirea critică, asumarea responsabilităţilor, creativitatea şi
sprijinul antreprenorial;
 Acest modul vizează dobândirea de cunostinte specifice domeniului de pregătire generală, în
perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în continuarea pregătirii într-o calificare din domeniul de
pregătire generală şi mai ales de deprinderi practice.
4
2. Structura modulului.
Unităţile de rezultate ale invatarii :

 Unitatea de rezultate ale învătării 1 – Reprezentarea schitei piesei mecanice in vederea
executarii.
 Unitatea de rezultate ale învătării 2 – Realizarea pieselor prin operatii de lacatuserie
generala.
Unitatea de rezultate ale învătării 1:

- Reprezentarea schitei piesei mecanice in
vederea executarii. Continuturile învățării Activităti de învățare
Cunostințe Abilităti Atitudini

1.1.1. 1.2.1. 1.3.1. 1. Citirea si interpretarea Elevii vor învăţa să
1.1.2 1.2.2. 1.3.2. documentatiei tehnice. găsească informaţii în
1.1.3 1.2.3. 1.3.3. 1.1 Reprezentarea în vedere a documentaţia tehnică şi
1.1.4 1.2.4. 1.3.4. formelor constructive pline; standarde.
1.1.5 1.2.5. 1.3.5. 1.2 Reprezentarea în secţiune
1.1.6 1.2.6. 1.3.6. a pieselor; Elevii vor recunoaşte în
1.2.7. 1.3.7. 1.3 Elementele cotării; desenele oferite datele
1.2.8. 1.3.8. 1.4 Simboluri folosite la necesare prelucrării
cotare; produselor.
1.5 Cotarea elementelor
specifice; Elevii compară valorile
1.6 Reguli de cotare; efective cu cele prescrise în
1.7 Exerciţii de înscriere a documentaţia tehnologică.
cotelor şi citire a unor
desene simple cotate. Recunoasterea elementelor
sistemului de proiectie.
Aplicarea normelor si
regulilor din desenul tehnic.
1.1.5. 1.2.9. 1.3.1. 2. Abateri de prelucrare Elevii vor recunoaşte în

1.2.10 1.3.2. 2.1. Abateri dimensionale; desenele oferite datele
1.3.3. 2.1.1. Înscrierea pe desen a necesare prelucrării
1.3.4. abaterilor produselor.
1.3.5. dimensiunilor liniare ale
1.3.6. pieselor; Elevii compară valorile
1.3.7. 2.1.2. Înscrierea pe desen a efective cu cele prescrise în
1.3.8. toleranţelor; documentaţia tehnologică
2.2.Abateri de formă şi de
poziţie.
1.1.6. 1.2.11. 1.3.1. 3. Reguli de reprezentare a Elevii vor recunoaşte în
1.2.12. 1.3.2. schiței după model desenele oferite datele
1.2.13. 1.3.3. 6.1. Fazele premergătoare necesare prelucrării
1.3.4. executării schiţei; produselor.
1.3.5. 6.1.1. Identificarea piesei;
1.3.6. 6.1.2. Analiza formei; Elevii compară valorile
1.3.7. 6.1.3. Analiza tehnologică; efective cu cele prescrise în
1.3.8. 6.1.4. Stabilirea poziţiei de documentaţia tehnologică.
reprezentare;
5
6.2. Etapele de executare a Recunoasterea elementelor
schiţei; sistemului de proiectie.
6.3. Exerciţii de întocmire a
schiţei după model. Aplicarea normelor si
regulilor din desenul tehnic.
Unitatea de rezultate ale învătării 2:

- Realizarea pieselor prin operatii de
lacatuserie generala. Continuturile învățării Activităti de învățare
Cunostințe Abilităti Atitudini

2.1.1. 2.2.1. 2.3.1. 1. Atelierul de lăcătușerie Elevii identifică
2.3.2. 1.1. Organizarea atelierului particularităţile locului de
2.3.3. de lăcătușerie; muncă din atelierul
2.3.4. 1.2. Scule, dispozitive și mecanic.
2.3.5. verificatoare utilizate în
2.3.6. atelierul de lăcătușerie; Elevii identifică spaţiul de
2.3.7. 1.3. Organizarea ergonomică derulare a activităţilor în
a locului de muncă; funcţie de tipul lucrării de
1.4. Norme de sănătate și executat şi de metoda de
securitate în muncă în lucru utilizată.
atelierul de lăcătușerie.
Realizeză degajarea locului
de muncă în vederea
curăţeniei şi se asigură de
recuperarea materialelor
refolosibile.
Depozitează deşeurile
rezultate din activităţile
zilnice în locuri special
amenajate.
Curăţenia este realizată

utilizându-se sculele şi
uneltele adecvate scopului
propus cu respectarea
condiţiilor de igienă şi
siguranţă.
Vizite de studiu la agenţii

economici.
2.1.2. 2.2.2. 2.3.1. 2. Materiale şi Recunoaşterea materialelor

2.2.3. 2.3.2. semifabricate necesare şi semifabricatelor specifice
2.2.4. 2.3.3. executării pieselor prin domeniului mecanic.
2.2.5. 2.3.4. operaţii de lăcătuşerie
2.3.5. 2.1 Alegerea materialelor in Elevii aleg materialele şi
2.3.6. functie de proprietati semifabricatele necesare.
2.3.7. conform documentatiei
tehnice; Vizitarea magaziilor si a
2.2 Stabilirea spatiilor de depozitare de la
semifabricatelor; agentul economic.
6
2.1.3. 2.2.6. 2.3.1. 3. Mijloace de măsurat şi Identifică IMC-urile
2.2.7. 2.3.2. verificat necesare verificării calităţii
2.3.3. 3.1 Cunoasterea produselor .
2.3.4. instrumentelor de masura si
2.3.5. control, operatii de masurare; Utilizează IMC-urile
2.3.6. 3.2 Masurarea si controlul necesare verificării calităţii
2.3.7. pieselor executate produselor realizate.
2.1.4. 2.1.8. 2.3.1. 4. Operaţii pregătitoare Alege în mod adecvat

2.1.9. 2.3.2. aplicate semifabricatelor în utilajele şi SDV-urile
2.1.10. 2.3.3. vederea executării pieselor necesare executării
2.1.11. 2.3.4. prin operații de lăcătușerie operaţiilor specifice
2.1.12. 2.3.5. generală domeniului mecanic.
2.1.13. 2.3.6. 4.1. Curăţarea manuală a Pregăteşte locul de muncă
2.1.15. 2.3.7. semifabricatelor; cu materialele,
4.2. Îndreptarea manuală a semifabricate şi SDV-urile
semifabricatelor necesare în conformitate cu
4.3. Trasarea prevederile fişei
semifabricatelor muncă). tehnologice.
Verifică starea utilajelor şi

echipamentelor de lucru la
începutul activităţii
2.1.5. 2.1.16. 2.3.1. 5. Executarea unor produse Alege în mod adecvat
2.1.6. 2.1.17. 2.3.2. simple folosind operatii utilajele şi SDV-urile
2.1.7. 2.1.18. 2.3.3. simple de lacatuserie pe necesare executării
2.1.8. 2.1.19. 2.3.4. baza documentatiei operaţiilor specifice
2.1.9. 2.1.20. 2.3.5. tehnice: domeniului mecanic.
2.1.10. 2.1.21. 2.3.6. 5.1 Placa cu doua gauri
2.1.11. 2.1.22. 2.3.7. strapunse; Pregăteşte locul de muncă
2.1.23. 5.2 Echer metalic; cu materialele,
2.1.23. 5.3 Brida simpla; semifabricate şi SDV-urile
2.1.24. 5.4 Colier pentru tevi; necesare în conformitate cu
2.1.25. 5.5 Intinzator de ferastrau; prevederile fişei
2.1.26. 5.6 Cuier metalic; tehnologice.
2.1.27.
2.1.28. Verifică starea utilajelor şi
2.1.29. echipamentelor de lucru la
2.1.30. începutul activităţii
2.1.31.
2.1.32.
2.1.33.
2.1.34.
2.1.35.
2.1.36.
2.1.37.
2.1.38.
2.1.12. 2.1.39. 2.3.1. 12. Fișa tehnologică Elevii aleg corect SDV -
7
2.1.40. 2.3.2. (întocmirea fișei tehnologice urile pe baza fişelor
2.1.41. 2.3.3. după desenul de execuție al tehnologice ale lucrărilor de
2.3.4. piesei, informațiile executat.
2.3.5. tehnologice la nivelul
2.3.6. operației). Elevii aleg materialele şi
2.3.7. semifabricatele necesare.
Elevii aleg utilajele şi

echipamentele de lucru.
8
3.Sugestii metodologice
Conţinuturile programei modulului CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ -

Interpretarea şi utilizarea documentaţiei tehnice în practica de atelier. Aplicatii.
trebuie să fie abordate într-o manieră flexibilă, diferenţiată, ţinând cont de particularităţile
colectivului cu care se lucrează şi de nivelul iniţial de pregătire.
Modulul CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ - Interpretarea şi utilizarea
documentaţiei tehnice în practica de atelier. Aplicatii. are o structură elastică, fiind un
modul aplicativ, el poate folosi noi mijloace sau resurse didactice ţinînd cont de baza materială
din şcoală si de la agentul economic.
Orele se desfăşoară în ateliere şcoală, dotate conform recomandărilor precizate anterior
sau la agentul economic, în măsura în care se poate acest lucru.
Pentru achiziţionarea competenţelor vizate de parcurgerea modului CURRICULUM ÎN
DEZVOLTARE LOCALĂ - Interpretarea şi utilizarea documentaţiei tehnice în
practica de atelier. Aplicatii, prin formare specializată se recomandă câteva exemple de
activităţi de învăţare.
 exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare pe tipuri şi categorii a diverselor
subansambluri indicate;
 exerciţii aplicative de comparare a proprietăţilor caracteristice şi a utilizărilor specifice
pentru diverse tipuri şi categorii de materiale electrotehnice indicate etc.
 exerciţii de identificare a materialelor folosite efectiv la construcţia componentelor sau/şi
subansamblurilor ori produselor electrotehnice existente în spaţiul de lucru ori puse la
dispoziţie pentru studiu sau/şi diverse lucrări etc.
 exerciţii practice de execuţie a unor repere şi subansambluri;
 exerciţii practice de montare a unor aparate conform unei fişe tehnologice date de maistrul
instructor.
Numărul de ore alocat fiecărei lucrări rămâne la latitudinea cadrelor didactice care realizează
instruirea practică, în funcţie de dificultatea lucrării şi de importanţa ei, de nivelul de cunoştinţe
anterioare ale colectivului cu care lucrează şi de ritmul de lucru al colectivul instruit.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Munca în echipă este o cerinţă, iar elevii sunt încurajaţi să joace roluri diferite în situaţiile cerute
de echipă.
Manifestarea unui comportament potrivit în contextul rezolvării unei probleme (de exemplu:
abordarea problemei, maniere, limbaj, îmbrăcăminte, punctualitate etc.)
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă problema propusă a fost
rezolvată în întregime de echipă.
Profesorii pot folosi informaţii relevante despre stilul de învăţare al elevilor ( auditiv, vizual,
practic ) şi despre tipul de inteligenţă al acestora, în scopul asigurării unei game variate de activităţi la
9
lecţii, care să garanteze asimilarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor, indiferent de stilul de
învăţare caracteristic.
Selecţia metodelor didactice adecvate competenţelor care urmează a fi formate oferă o serie de
avantaje, cum ar fi :
 centrarea procesului de învăţare pe elev, pe nevoile şi disponibilităţile sale, în scopul
unei valorificări optime ale acestora, individualizarea învăţării, lărgirea orizontului şi
perspectivelor educaţionale, diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat ş.a.
 În context, lucrul în grup, simularea, discuţiile de grup, prezentările video, multimedia şi
electronice, temele şi proiectele integrate, etc. contribuie la învăţarea eficientă, prin
dezvoltarea abilităţilor de comunicare, negociere, luarea deciziilor, asumarea
responsabilităţii, sprijin reciproc, precum şi a spiritului de echipă, competiţional şi
creativităţii elevilor .
10
4.Modalitati de evaluare.
Calitatea evaluării căreia îi vor fi supuşi elevii pentru a obţine calificările reprezintă unul
dintre factorii esenţiali care susţin încrederea publică în aceste calificări. Din acest motiv, se
impune atât asigurarea coerenţei, caracterului realist şi motivant, rigorii, corectitudinii şi
eficienţei procesului de evaluare, cât şi deplina aliniere a sarcinilor impuse la standardele
naţionale definite în cadrul fiecărei calificări.
Caracteristicile unui sistem de evaluare eficient sunt: validitatea, fidelitatea, aplicabilitatea
practică şi rentabilitatea, credibilitatea, compatibilitatea cu învăţarea eficientă şi flexibilitatea.
Evaluarea trebuie să fie un proces continuu şi sumativ.
O competenţă se evaluează o singură dată, iar elevii trebuie evaluaţi numai în ceea ce priveşte
dobândirea competenţelor specificate în tabelele de corelare a competenţelor şi conţinuturilor. În cazul
unei evaluări, este esenţială transmiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă
discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces, identificarea unei noi ocazii pentru
reevaluare, precum şi sprijinul suplimentar de care elevul are nevoie. Reevaluarea trebuie să utilizeze
acelaşi instrument (fişa de observaţie), chiar dacă locul de desfăşurare a evaluării se poate modifica.
Planificarea evaluării competenţelor trebuie să evite suprapuneri cu perioadele de evaluare de la
celelalte module.
Evaluarea implică observarea, evaluarea produsului şi chestionarea, toate metodele de evaluare
încadrându-se în una sau mai multe din aceste categorii.
 Observarea înseamnă urmărirea elevului în timp ce efectuează o activitate reală sau simulată.
 Evaluarea produsului înseamnă verificarea vizuală a unui lucru realizat sau produs de elev, după ce
activitatea acestuia s-a încheiat.
 Chestionarea înseamnă punerea de întrebări elevului, la care acesta poate răspunde fie verbal, fie în
scris. Întrebările pot să fie legate de activităţile descrise în conţinuturile unităţii ( pentru a verifica
dacă elevul înţelege de ce au fost efectuate activităţile ), sau pot să testeze capacitatea elevului de a
lucra în alte contexte precizate. Metoda reprezintă şi un mijloc important de stabilire a dovezilor
despre cunoştinţele de bază şi despre înţelegerea elevului.
Proba de evaluare poate avea diferite forme: observarea sistematică, exerciţii practice, portofoliu,
raport, prezentare, interviu scurt. Instrumente de evaluare:
 Fişe de lucru;
 Portofoliul;
 Miniproiectul;
 produs finit;
 Verificarea lucrării la finalul ei;
 Studiul de caz;
 Observarea sistematică;
 Fişă pentru lucrul în echipă (vezi model);
Evaluarea poate avea diferite forme, metodele de evaluare posibile fiind:
 Nota de grup (munca exprimata in produsul grupului poate fi evaluata, iar apoi
aceeasi nota poate fi data fiecarui memru al grupului);
11
 Diviziunea muncii in grup si contracte (fiecare membru al grupului se poate
oferi sa faca sau poate fi desemnat sa faca,fiind apoi evaluat pe aceasta baza,o
anumita parte a muncii);
 Nota de grup impartita (grupului i se poate da o singura nota ,dupa care in
functie de numarul membrilor grupului se obtine punctajul total al
grupului;distribuirea punctelor pe membrii grupului se face pe baza unor criterii
stabilite anterior ,in functie de contributia fiecaruia la rezolvarea problemei);
Aceste metode pot fi combinate in diverse feluri:
 Note individuale si de grup (elevii pot sa primeasca fiecare aceeasi nota pentru
produsul proiectului si o nota individuala pentru contributia lor la proiect);
 Evaluarea contributiilor de catre colegi (elevii pot primi o nota de grup,care
este distribuita in functie de diversele etape sau elemente ale proiectului;apoi
grupul poate decide sa dea fiecarui membru unul sau doua procente peste /sau
sub media grupului pentru fiecare etapa sau element);
 Scurt interviu individual (un scurt interviu individual cu fiecare membru al
grupului da o idee in privinta naturii si marimii contributiei fiecarui elev la munca
grupului);
Indiferent de metoda folosita,este vital ca elevilor sa le fie in intregime clara metoda ce urmeaza
sa fie folosita.
Evaluarea trebuie să fie de tip continuu corelată cu criterii de performanţă şi cu tipul probelor de
evaluare precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
La încheierea cu succes a unei evaluări este suficient un feedback. În cazul unei nereuşite este
necesară transmiterea unui feedback clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă discuţii cu elevul
pentru identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare precum şi sprijin suplimentar.
Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument (lista de observaţii) şi să fie evitate
suprapunerile cu perioadele de evaluare de la celelalte module.
NOTA
 Se va respecta standardul de evaluare asociat unitatii de rezultate ale invatarii – criterii si
indicatori de realizare a acestora. (Curriculum SPP invatamant profesional de 3 ani in
vigoare – Anexa nr. 2 la OMENCS 4121/13.06.2016 – pag. 16 respectiv pag. 21 )
FIŞA PENTRU LUCRUL ÎN ECHIPĂ

- Model -
12
Numele elevului ..............................................................................................
Care este sarcina voastră comună? (ex. obiectivele pe care vi s-a spus că trebuie să le îndepliniţi)
Cu cine vei lucra?
Ce anume trebuie Cine va face acest lucru? De ce fel de materiale, echipamente,

făcut? instrumente şi sprijin va fi nevoie din
partea celorlalţi?
Ce anume vei face tu?
Organizarea activităţii: Unde vei lucra?
Data:
Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?
Confirm faptul că elevii au avut discuţii privind sarcina de mai sus şi:
 s-au asigurat că au înţeles obiectivele
 au stabilit ceea ce trebuie făcut
 au sugerat modalităţi prin care pot ajuta la îndeplinirea sarcinii
 s-au asigurat că au înţeles cu claritate responsabilităţile care le revin şi modul de
organizare a activităţii”
Maistru instructor .................................................
(semnătura): .............................. Data: ...........................
5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului.
13
Pentru realizarea instruirii practice la acest modul sunt necesare următoarele resurse
materiale minime:
 Colecţii de imagini pentru ilustrarea aferentă a unor procese tehnologice;

 Panoplii şi seturi de piese, subansambluri, produse şi materiale specifice domeniului
pregătirii generale;
 Scule şi dispozitive, instrumente de măsurare, verificatoare;
 Aparate de măsură şi control, surse de energie;
 Documentaţie tehnică;
 Cataloage, ghiduri, normative specifice;
 Calculator, videoproiector, acces la Internet;
 Materiale promoţionale (prospecte şi fişe de prezentare);
 Elemente de identificare : coduri , simboluri;
 Utilajele, SDV-urile şi IMC-urile din dotarea atelierului;
Lista poate fi completată/adaptată cu resursele materale specifice domeniului de
pregătire si se poate imbunatati in functie de posibilitatile scolii si a agentului economic.
6. Bibliografie
14
 Curriculum SPP invatamant profesional de 3 ani in vigoare – Anexa nr. 2 la OMENCS

4121/13.06.2016
 Gh. Husein, Aplicatii si probleme de desen tehnic, E.D.P., Bucureşti 1981;
 *** Colectie de standarde, Desene tehnice, Editura Tehnica, Bucureşti 1996;
 N. Popescu, Studiul materialelor, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994;
 G. S. Georgescu, Îndrumător pentru atelierele mecanice, E.T. Bucuresti, 1978;
 P. Dodoc , Metrologie generală, E.D.P. Bucuresti, 1979;
 Codul muncii, Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, text în vigoare din 22 decembrie 2005;
 ***Clasificarea ocupaţiilor din România - COR actualizat septembrie 2010;
 ***Legea protecţiei mediului – 137/1995, republicată;
 Cioc I., Instalaţii şi echipamente. Tehnologia meseriei. Manual pentru clasa a XI –a şi a XII-a,
licee industriale şi scoli profesionale, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992
 ***Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319/2006;
 M. Romaniţa, St. Dogărescu, M. Stănescu, Maşini şi utilaje industriale, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1993;
 V. Drobotă , ş.a., Organe de maşini şi mecanisme, Editura Politehnica, Timisoara, 2003;
 Gh. Husein, Desen tehnic de specialitate, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1991;
 I. Moraru, D. Burduşel, ş.a., Manual pentru Şcoala de arte şi meserii - Calificarea Lucrator in
lacatusărie mecanica structuri, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006;
15

CDL Ix Ip3

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CDL Ix Ip3

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FIŞA DE EVALUARE

A CURRICULUMULUI ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

1.Institutia de învăţământ: Liceul Tehnologic Tasnad

CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE

Avizul comisiei metodice a ariei curriculare „Tehnologii”: Avizul operatorului economic:

Avizul Consiliului de administraţie al şcolii:

ROMÂNIA - LICEUL TEHNOLOGIC TĂŞNAD

Materialul conţine 15 pagini.

Consiliul de Administratie Firma: S.C. Someta S.A.. Tasnad

Director Şef catedra Întocmit

Nr. Numele şi prenumele Instituţia Funcţia

Curriculum-ul pentru modulul CDL - Interpretarea şi utilizarea documentaţiei tehnice în

Unităţile de rezultate ale invatarii :

Unitatea de rezultate ale învătării 1:

Cunostințe Abilităti Atitudini

1.1.5. 1.2.9. 1.3.1. 2. Abateri de prelucrare Elevii vor recunoaşte în

Unitatea de rezultate ale învătării 2:

Cunostințe Abilităti Atitudini

Curăţenia este realizată

Vizite de studiu la agenţii

2.1.2. 2.2.2. 2.3.1. 2. Materiale şi Recunoaşterea materialelor

2.1.4. 2.1.8. 2.3.1. 4. Operaţii pregătitoare Alege în mod adecvat

Verifică starea utilajelor şi

Elevii aleg utilajele şi

Conţinuturile programei modulului CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ -

FIŞA PENTRU LUCRUL ÎN ECHIPĂ

Numele elevului ..............................................................................................

Cu cine vei lucra?

Ce anume trebuie Cine va face acest lucru? De ce fel de materiale, echipamente,

Ce anume vei face tu?

Organizarea activităţii: Unde vei lucra?

Cât de mult va dura îndeplinirea sarcinii?

Maistru instructor .................................................

(semnătura): .............................. Data: ...........................

5. Resurse materiale minime necesare parcurgerii modulului.

 Colecţii de imagini pentru ilustrarea aferentă a unor procese tehnologice;

 Curriculum SPP invatamant profesional de 3 ani in vigoare – Anexa nr. 2 la OMENCS

S-ar putea să vă placă și