FIŞĂ DE EVALUARE

A CURRICULUMULUI ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

APROBAT AVIZAT,
Consiliul de administraţie al ISJ IAȘI CLDPS
şedinţa din data de:

Instituţia de învăţământ: Colegiul Tehnic „Ioan C. Ștefănescu”

Denumirea operatorului economic/instituţiei publice partenere: S.C. CROMA LINE S.R.L
Titlul CDL: Rețele și medii de comunicații
Tipul de CDL: extindere
Profilul/Domeniul de pregătire: Tehnic/Electronică și automatizări
Calificarea profesională: Tehnician operator tehnică de calcul
Clasa a XI-a liceu tehnologic
Autorii:
 Colegiul Tehnic „Ioan C. Ștefănescu”: director prof. Voinea Liana Dolores
prof. Arseniuc Iulieta, prof. Costei Cornelia
 S.C. CROMA LINE S.R.L Damian Paul
CRITERII ȘI INDICATORI DE EVALUARE
DA cu
Criterii/Indicatori DA NU
recomandare
I. Respectarea structurii standard a programei prin includerea următoarelor secţiuni:
Nota de prezentare x
1
Lista unităţilor de rezultate ale învăţării din SPP vizate x
Rezultatele învăţării exprimate în termeni de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini x
Conţinuturile învăţării (asociate rezultatelor învăţării prevăzute) x
Situaţiile de învăţare x
Lista minimă de resurse materiale x
Sugestiile metodologice (inclusiv exemple de activităţi de învăţare şi de metode didactice
x
folosite în procesul de predare/învăţare)
Sugestii privind evaluarea (metode de evaluare şi de instrumente/itemi de evaluare) x
Bibliografie x
II. Elemente de calitate
Concordanţa cu nevoile de formare identificate la nivel local x
Conţinutul notei de prezentare x
- Oportunitatea parcurgerii CDL x
- Concordanţa cu resursele disponibile la nivelul unităţii de învăţământ şi ale operatorului
x
economic/instituţiei publice partenere
Corelarea rezultatelor învăţării cu conţinuturile x
Corelarea rezultatelor învăţării cu situaţiile de învăţare x
Adecvarea exemplelor de metode de predare/învăţare cu demersul didactic propus x
Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic propus x
NOTĂ:
Pentru a fi supus avizării şi aprobării proiectul de programă trebuie să întrunească cri teriul I, pentru toţi i ndi ca tori i , şi cri teri ul II
pentru mi ni mum 5 i ndi ca tori .
Avizul comisiei metodice a ariei curriculare "Tehnologii": prof. Mereuță Mariana
Avizul consiliului de administraţie al şcolii: Director prof. Voinea Liana Dolores
Avizul operatorului economic/instituţiei publice partenere: Damian Paul

1
Se va /vor preciza, dacă este ca zul, acea/acele unitate/unităţi de rezultate a l e învă ţă ri i di n SPP ca re va /vor a vea rezul ta te a l e
învă ţă ri i propus e s pre a profunda re/exti ndere în ca drul CDL-ul ui .
 COLEGIUL TEHNIC ”IOAN C. ȘTEFĂNESCU” IAȘI

Aprobat în cadrul Consiliului de Administrație din data de:

Director Nr.
Prof. Voinea Liana Dolores

CURRICULUM
ÎN
DEZVOLTARE LOCALĂ

Liceu Tehnologic

ECHIPAMENTE PERIFERICE
Clasa a XII-a

Profilul: Tehnic
Domeniul de pregătire profesională: Electronică și automatizări
Calificarea: tehnician operator tehnică de calcul

An școlar
2021 - 2022
3
Autorii:
 Colegiul Tehnic „Ioan C. Ștefănescu”:
Director – prof. Voinea Liana Dolores
prof. Arseniuc Iulieta
prof. Costei Cornelia
 S. C. CROMA LINE S. R. L
Damian Paul
4
1. Notă introductivă

Curriculum-ul în dezvoltare locală constituie oferta curriculară specific fiecărei unități de

învățământ și este realizat în cadrul unității de învățământ. Prin această ofertă curriculară se
asigură cadrul necesar adaptării pregătirii profesionale a elevilor la cerințele pieței muncii loca le
și/sau regionale. Factorii implicaţi în procesul educaţiei practice sunt: cadre didactice, elevi,
părinţi, parteneri sociali, autorităţi publice locale, având rolul important în asumarea
responsabilităţii şi angajamentelor faţă de comunitatea locală.
Curriculumul în dezvoltare locală are la bază Standardul de Pregătire Profesională, Nivel 4 -
învățământ liceal, calificarea profesională tehnician operator tehnică de calcul, clasa a XII-a, care
urmărește formarea competenţelor pentru nivelul respectiv.
CDL-ul clasa a XII-a, domeniul Electronică și automatizări, se realizează în cadrul celor 54 de
ore, desfăşurate pe parcursul anului școlar, fiind elaborat în cadrul unității de învățământ, în
parteneriat cu agentul economic.
Acest CDL asigură cadrul necesar adaptării pregătirii profesionale a elevilor la cerinţele
agenţilor economici, pentru adaptarea în prezent şi mai ales în viitor la cerinţele unei piețe a
muncii aflate într-o continuă şi rapidă schimbare. Are menirea de a veni în întâmpinarea nevoilor
locale şi a intereselor elevilor, în scopul de a diversifica şi personaliza parcursurile de formare
pentru calificarea profesională Tehnician operator tehnică de calcul.
Curriculum-ul ”Rețele și medii de comunicații”, a fost elaborat avându-se în vedere
următoarele:
 Standardele de Pregătire Profesională;
 reperele impuse de OMEN 3502/29.03.2018 și OMEN 3207/22.02.2019, referitor la
aprobarea Orientărilor metodologice generale pentru elaborarea curriculumului în
dezvoltare locală (CDL) pentru clasele a XI-a și a XII-a, ciclul superior al liceului, filiera
tehnologică
 necesitatea de a oferi răspunsuri adecvate cerințelor sociale;
 repere metodologice pentru consolidarea achizițiilor anului școlar 2019-2020 - învățământ
profesional și tehnic;
 noua structură a sistemului de învățământ din România;
 necesitatea de a oferi răspunsuri adecvate cerințelor sociale și a activității de predare-
învățare-evaluare on-line.
 analiza documentelor de planificare educaţională pe termen scurt şi mediu PLAI Arad, PAS
– Colegiului Tehnic ”Ioan C. Ștefănescu” Iași
Parcurgerea temelor ce intră în componenţa acestei discipline are ca scop:
 stimularea cooperării între instituţiile care se ocupă cu formarea profesională: şcoală –
agenţi economici;
 dezvoltarea aptitudinilor şi competenţelor favorabile integrării profesionale;
 crearea unei forţe de muncă bine calificate, competitive;
 percepţia angajatorilor cu privire la nevoile de formare;

5
  promovarea valorilor democratice în curriculum care să le permită viitorilor
absolvenţi să devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.
Scopul curriculumului de dezvoltare locală poate fi sintetizat în următoarele:
 dobândirea de către absolvenți a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor necesare pentru
adaptarea în prezent și mai ales în viitor la cerințele unei piețe a muncii aflate într-o
continuă și rapidă transformare;
 dobândirea de către absolvenți a cunoștințelor, abilităților și atitudinilor necesare pentru
integrarea pe piața muncii și integrarea socială;
 promovarea valorilor democratice în curriculum, care să le permită viitorilor absolvenţi să
devină cetăţeni responsabili ai unei societăţi deschise.
Profesorul va urmări pe perioada anului școlar, dezvoltarea rezultatelor învăţării prin
intermediul conţinuturilor ştiinţifice, prin evaluarea performanţelor elevilor având în vedere
cunoștințele/abilitățile/atitudinile dobândite pe parcursul anului școlar.
În elaborarea curriculumu-ului am avut în vedere următoarele obiective:
1. aprofundarea/extinderea rezultatelor învățării prevăzute în Standardul de Pregătire
Profesională (SPP), în scopul adaptării la activitățile de specialitate;
2. oportunitatea adaptării activităților teoretice ale elevilor la cerințele pieței
locale/regionale;
3. crearea situaților de învățare pentru dobândirea rezultatelor învățării corespunzătoare
domeniilor de competențe cheie adaptate formării profesionale.
Conținuturile tematice alese, au o structura axată pe experiment și aplicație, permițând
elevilor să-și poată dezvoltă, cât mai mult cu putință, viziunea asupra complexității problemelor
din domeniul tehnicii de calcul, și corelarea acestuia cu domeniul de bază.
Rezultatele învăţării propuse sunt în concordanţă cu specificul domeniului de formare,
respectiv ale calificării profesionale Tehnician operator tehnică de calcul. care poate fi dobândită
la finalizarea studiilor. Este centrat pe rezultate ale învăţării şi vizează dobândirea de cunoştinţe,
abilităţi şi atitudini necesare practicării/angajării pe piaţa muncii în una din ocupaţiile specificate în
SPP-ul corespunzător calificării profesionale de nivel 4, Tehnician operator tehnică de calcul, din
domeniul de pregătire profesională Electronică automatizări sau în continuarea pregătirii într-o
calificare de nivel superior.
Cadrul didactic are posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în
funcție de dificultatea acesteia, de nivelul de cunoștințe anterioare ale elevilor, de
compatibilitatea materialului didactic și de ritmul de învățare și de formare a deprinderilor,
specific grupului instruit.

Unități de rezultate ale învățării (URI):

 Unități de rezultate ale învățării – tehnice generale
o Echipamente de rețea (switch, router, accesspoint)
o Elemente de conectică utilizate în realizarea rețelelor de date
o Cunoașterea topologiilor și a standardelor Ethernet pentru rețele cu cablu și rețele fără
fir
o Elemente de proiectare și de întreținere a unei rețele de date

6
 oMedii de comunicație.
 Unităţi de competenţă/competențe specifice ocupațiilor care pot fi practicate
o Lucrul în echipă și comunicarea la locul de muncă
o Comunicarea interpersonală
o Utilizarea platformelor software, a platformelor si programelor informatice
o Selectarea uneltelor, cablurilor, mufe.

http://main.alincristianjoita.com/archives/category/courses/rci

https://www.electronica-azi.ro/2003/04/17/echipamente-pentru-transmisie-prin-fibra-optica-
partea-i/

https://www.electronica-azi.ro/print.php?id=1303

https://newtravelers.ru/ro/tenda/vvedenie-v-tehniku-volokonno-opticheskih-setei-vols-osnovnye-
harakteristiki-i.html

7
2. Tabel de corelare dintre rezultatele învățării și conținuturile învățării
URÎ 9. Utlizarea mediilor de comunicație
Cunoștințe
9.1.1.SDV-uri utilizate in
realizarea rețelelor de
calculatoare
9.1.2.Echipamente de rețea
(switch, router, access point).
9.1.3.Elemente de conectică
utilizate în realizarea
rețelelelor de calculatoare
9.1.4.Cunoașterea
topologiilor și arhitecturilor
rețelelor de date .
9.1.5.Standardul Ethernet
(standarde pentru rețele cu
cabluri - IEE 802.3, standarde
pentru rețele fără fir - IEE
802.11)
9.1.10.Configurarea unui
router pentru accesul la
servicii de rețea (WEB, DNS,
DHCP, partajare de fisiere,
transfer de fișiere, email).
9.1.11.Tehnologii wireless
(benzi folosite, viteze)
9.1.12.Defecte în rețelele
locale de calculatoare (de
conectică, în mediul de
comunicații, de configurare). software
9.1.13.Lucrări de întreținere
Abilități
9.2.1.Utilizarea SDV-urilor în
lucrările de realizare și
întreținere a unei rețele locale
de calculatoare.
9.2.2.Identificarea și utilizarea
echipamentelor de rețea.
9.2.3.Utilizarea echipamentelor
de rețea.
9.2.3.Identificarea topologiilor
și arhitecturilor de rețea
9.2.4.Aplicarea specificațiilor
din standarde în proiectarea și
realizarea rețelelor
9.2.5.Proiectarea unei rețele
de mici dimensiuni.
9.2.6.Pregătirea cablurilor și
montarea conectorilor.
9.2..7.Realizarea cablurilor de
conexiune conform stan-
dardelor TIA/EIA 568 A sau B
9.2..8..Conectarea echipamen-
telor de rețea în LAN cu
ajutorul cablurilor sau wireles
9.2.11.Configurarea unui
router integrat pentru a
permite calculatoarelor accesul
la Internet
9.2.12.Configurarea unui
router pentru a permite
partajarea de servicii de rețea
9.2.13.Verificarea conectivitatii
intr-o rețea cu ajutorul
instrumentelor hardware și
9.2.14.Depanarea defectelor
Conținuturile învățării Situații de învățare
Atitudini
Transmisii prin cabluri metalice
 tipuri de cabluri metalice: torsadate (UTP,
FTP, STP), coaxiale
 cabluri torsadate (elemente constructive,
clasificări, codul culorilor, parametri,
Studiază și
diafonia, zgomotul)
interpretează
9.3.1.Utilizarea judicioasă a materia-  cabluri coaxiale (elemente constructive,
documentația
lelor pentru executarea cablurilor. clasificări, parametri)
tehnică
9.3.2.Realizarea reţelei respectând  elemente de conectică
Identifică și
standardele de cablare structurată  elemente de protecție (manșoane, cutii
utilizează corect și
9.3.3.Depanarea eficientă a defectelor terminale)
responsabil scule,
de conectivitate în reţea cu ajutorul  metode de joncţionare şi scule specifice
unelte de
instrumentelor hardware şi software  măsurarea parametrilor utilizând aparate diagnosticare,
9.3.4.Colaborarea cu membrii echipei specifice
depanare
de lucru, în scopul îndeplinirii sarcinilor  metode de verificare a cablurilor utilizând
de la locul de muncă testere specifice
9.3.5,Asumarea inițiativei în rezolvarea  tipuri de deranjamente (de izolament, de
unor probleme continuitate, de omogenitate, de simetrie)
9.3.6,Îndeplinirea sarcinilor de lucru  localizarea şi remedierea deranjamentelor
cu responsabilitate și seriozitate
9.3.7,Conștientizarea importanței
internetului pentru domeniul tehnic. Transmisii pe fibra optică
9.3.8.Responsabilitate în respec-tarea  tipuri de fibră optică: monomod și
întocmai a NTSM și PSI de către propria multimod Exerciții de
persoană și colegii din echipă  elemente constructive ale cablurilor cu identificare a
fibră optică cablurilor de date,
 parametrii cablurilor cu fibră optică clasificare acestora
(mecanici şi elec-trici) funcție de mediul e
 elemente de conectică pentru fibră optic utilizare
 elemente de protecție a fibrei optice (cutii
terminale)
 măsurarea atenuărilor pe cablurile cu fibră
optică
URÎ 9. Utlizarea mediilor de comunicație
Cunoștințe Abilități
în rețelele locale de calcu- apărute într-o rețea cu ajutorul
latoare. instrumentelor hardware și
software
9.2.15.Întreținerea rețelelor
locale de calculatoare
Conținuturile învățării Situații de învățare
Atitudini
 tehnologii şi echipamente specifice pentru
Joncţio-narea cablurilor cu fibră optică
 metode de localizare și remediere a
deranjamentelor în cablurile cu fibră
optică
NTSM, PSI și protecția mediului, specifice
lucrărilor executate.
3. Lista minimă de resurse materiale - echipamente, unelte și instrumente, machete,
materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc., necesare dobândirii
rezultatelor învățării (existente în școală sau la operatorul economic):
 generator de semnal, osciloscop, multimetru, tester de cablu, power – metre optice
 cabluri, conectori, manoșoane, cutii terminale
 trusa electronistului, echipament de joncționare fibra optică
 videoproiector, sistem de calcul conectat la internet, cu software utilizat pentru simulare;
 auxiliare curriculare (materiale de predare/ fişe de documentare, materiale de învățare/
 fişe de lucru, materiale de evaluare), planşe didactice, reviste de specialitate,
 documentaţia lucrărilor practice (suport teoretic al lucrării, activitați de învățare/ lucrări
 de executat, barem de evaluare, cărţi tehnice, dicţionare de termeni tehnici, normative
 specifice, fişe individuale de instructaj de SSM şi PSI, standarde tehnice), standarde de
 evaluare etc.
 echipament de protective
 SDV-uri specifice domeniului electronică automatizări
 Platforme educaționale (www.netacad.com).
4. Sugestii metodologice
Conţinuturile CDL-ului ”Rețele și medii de comunicații” trebuie să fie abordate într-o manieră
integrată, corelată cu particularităţile şi cu nivelul iniţial de pregătire al elevilor.
Activităţile de predare-învăţare-evaluare trebuie să aibă aplicabilitate nu doar pentru varianta
“faţă în faţă”, ci și pentru varianta on-line, ceea ce determină modificări ce vizează proiectarea
lecției, modul de organizare a activităţii didactice, în sensul că pentru fiecare lecție trebuie să
existe o bază informațională, pregătită anterior şi accesibilă permanent în timpul desfășurării
activității.
Această secţiune are rolul de a vă orienta asupra modalităţilor de dezvoltare a rezultatelor
învăţării, prin intermediul conţinuturilor recomandate şi având în vedere cunoştinţe, abilităţi şi
atitudini pe care le presupune unitatea de rezultate ale învăţării.
Fiecare elev are un stil de învăţare propriu. Pe de altă parte, complexitatea situaţiilor de viaţă
ale omului modern reclamă o adaptare continuă a stilului propriu la cerinţele sarcinii de lucru. Cu
alte cuvinte, mediul concret în care vor lucra îi va pune în situaţia de a analiza informaţiile şi de a
acţiona în consecinţă, folosind atât senzorii vizuali cât şi capacităţile motorii şi intelectuale. Din
aceste considerente, activităţile de învăţare trebuie să răspundă unor stiluri variate de învăţare, în
care să se regăsească fiecare elev şi care să contribuie la extinderea abilităţilor individuale de a
relaţiona cu „lumea reală”.
Pregătirea, se recomandă a se desfăşura în laboratoare/cabinete de specialitate din unitatea
de învăţământ, dotate conform recomandărilor menţionate mai sus, sub coordonarea profesorului
de specialitate.
Pentru formarea competenţelor cheie ar trebui utilizate activităţi de învăţare prin care elevii
să-şi dezvolte abilităţile de lucru în echipă, de comunicare, asumarea iniţiativei în rezolvarea unor
probleme etc.
Pentru dobândirea rezultatelor învățării aferente modulului ”Rețele și medii de comunicații”
propunem următoarea listă cu exemple de activități practice de laborator. Lista va fi completată/

10
adaptată în funcție de resursele disponibile în școală.
 Măsurarea parametrilor cablurilor metalice
 Măsurarea parametrilor cablurilor cu fibră optică
 Metode de verificare a cablurilor
 Localizarea deranjamentelor în cablurile utilizate în comunicațiile electronice
 Joncționarea cablurilor
Dacă procesul didactic se desfășoară on-line, atunci învăţarea prin documentare se poate
desfăşura intr-o altă manieră:
 se accesează o platformă de comunicare (Google Classroom, Google Meet, Microsoft
 Teams, Easyclass, Aplicaţia Zoom, WhatsApp, etc.);
 se comunică elevilor: tema, strategia de parcurgere a lecţiei, câteva informaţii introductive
referitoare la tema lecţiei;
 se transmite fişa de documentare spre studiu (se alocă un timp limitat, câteva minute);
 se discută cu elevii informaţiile din fişă şi se acordă răspunsuri la eventuale întrebări;
 se distribuie o fişa de lucru spre rezolvare, după ce în prealabil s -a discutat sarcina de lucru
cu elevii, pentru a verifica dacă au înţeles cerinţele. Fişa de lucru se poate rezolva şi ca
temă, până la o oră ulterioară, când vor fi discutate soluţiile identificate.
În contextul în care procesul didactic se desfășoară în mod hibrid – o parte din elevii clasei sunt
“faţă în faţă”, iar cealaltă parte vor fi on-line, pentru buna desfășurare a procesului didactic, am
putea folosi modelul lecției inversate, caz în care prin intermediul platformelor sus menționate,
transmitem fișa de documentare (cu o zi înaintea orei/temei respective), elevul o studiază, își
stabilește o serie de întrebări, urmând ca la oră să fie discutate și rezolvate împreună cu profesorul
(în acest mod, ambele grupe participă activ la dialog). Se va distribui fișa de lucru, care poate fi o
tratată ca și o temă, iar rezolvarea ei poate fi încărcată pe platforma de lucru.
Dacă sunt neclarități, elevul poate adresa întrebări profesorului prin intermediul platformei de
lucru și poate primi răspunsuri punctuale.
Din aceste considerente, modulul are o structură elastică, deci poate încorpora, în orice
moment al procesului educativ, noi mijloace sau resurse didactice, fiind permisiv în ceea ce
privește desfășurarea activităților de învățare și în mod online, prin intermediul materialelor video.
Fiecare elev are un stil de învăţare propriu. Pe de altă parte, complexitatea situaţiilor de viaţă
ale omului modern reclamă o adaptare continuă a stilului propriu la cerinţele sarcinii de lucru. Din
aceste considerente, activităţile de învăţare trebuie să răspundă unor stiluri variate de învăţare, în
care să se regăsească fiecare elev şi care să contribuie la extinderea abilităţilor individuale de a
relaţiona cu „lumea reală”.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele
principii ale educaţiei:
 elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor;
 elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare;
 elevii au stiluri proprii de învăţare. ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din
experienţe diferite;
 participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare;
 elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a
le asocia cu “cunoştinţele vechi”.
11
 Pentru dobândirea de către elevi a deprinderilor prevăzute, activităţile de învăţare - predare
utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter interactiv şi centrat pe elev, cu pondere sporită
pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare.
Este bine sa se facă diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
 gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
 fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
 fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
 abordarea temelor din perspectiva tuturor stilurilor de învăţare;
 formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
Conform orarului stabilit pe Google Classroom - pe zile și discipline, este programată lecția
video on-line utilizând fie Zoom, fie Google Meet.
Trimiterea rezumatului scris al lecției pe email, WhatsApp sau ca temă pe Google Classroom.
Pentru verificarea înțelegerii a definițiilor, formulelor de calcul și a semnificației rezultatelor
obținute pentru eficiența economică a companiei se utilizează, la începutul lecției on-line,
chestionarea orală adresând întrebări de forma:
- Care sunt componentele cablului cu FO …………………..
- Precizați ce conectorii folosim pentru un cablu preterminat ……………………………….
- Pentru Fo cum alegem aparatele de măsură și control ………………….
- Enumerați deosebirile caracteristicile cablului cu FO ……………..
Pentru derularea lecției profesorul utilizează ca material, o fișa de lucru distribuită online. Pe
baza fișei de documentare care conține informațiile necesare, elevii vor completa fișa de lucru.

5. Sugestii privind evaluarea

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică, prin care profesorul va
măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea urmăreşte măsura în care elevii
şi-au achiziţionat rezultatele învăţării propuse în standardele de pregătire profesională.
Evaluarea poate fi:
a. La începutul modulului – evaluare iniţială. Instrumentele de evaluare pot fi orale şi scrise.
Reflectă nivelul de pregătire al elevului;
b. În timpul parcurgerii modulului, prin forme de verificare continuă a rezultatelor învăţării.
Planificarea evaluării trebuie să aibă loc într-un mediu real, după un program stabilit,
evitându-se aglomerarea evaluărilor în aceeaşi perioadă de timp;
c. Finală - realizată printr-o metodă cu caracter aplicativ şi integrat la sfârşitul procesului de
predare/învăţare şi care informează asupra îndeplinirii criteriilor de realizare a
cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Pentru disciplinele tehnice putem folosi activitatea de învăţare prin documentare şi
metoda proiect, care se pretează ambelor moduri de derulare a actului didactic.
Învăţarea prin documentare - permite elevilor accesul la informaţii deja sintetizate,
prezentate schematizat şi are aplicabilitate atunci când lipsesc manualele de specialitate, sursa
principală de documentare fiind cărţile de specialitate sau fişa de documentare.
Dacă procesul didactic se desfășoară “faţă în faţă”, atunci învățarea prin documentare are loc
prin aplicarea strategiilor didactice cunoscute:

12
  fişa de documentare (printată sau pe Classroom – model anexa 1) se distribuie elevilor
(individual sau în perechi) şi se lasă câteva minute spre studiu;
 se discută cu elevii pe baza informaţiilor din fişa de documentare;
 se distribuie o fişă de lucru (individual sau pe perechi) elaborată pe baza informaţiilor din
fişa de documentare;
 se citeşte sarcina de lucru cu voce tare de către un elev;
 se trece la rezolvarea fişei de lucru;
 se discută soluţiile identificate.
Învățarea prin metoda proiectului - este o metodă complexă de învăţare ce face posibilă
utilizarea noilor cunoștințe în condițiile unui studiu de caz sau a unei situații problemă, pentru care
elevul, dacă lucrează individual sau elevii, dacă se lucrează în echipă, trebuie să analizeze situații
reale sau să identifice soluții.
Scopul acestei activităţi de învăţare este de a consolida cunoştinţele şi informaţiile teoretice
dobândite prin predare. Pentru aplicarea învăţării prin metoda proiect este necesar să se precizeze
concret cerinţele şi sursele de informare accesibile pentru elevi.
Învăţarea prin metoda proiectului se aplică cu succes atât individual dar mai ales prin lucru în
echipă, membri echipei având sarcini concrete şi bine distribuite.
Metoda investigației. Prin această metodă profesorul lansează o temă de cercetare, stabilește
o limită de timp și supervizează activitatea elevilor. Astfel cadrul didactic poate să aprecieze:
gradul în care elevii îşi definesc şi înţeleg problema investigată; capacitatea de a identifica şi a
selecta procedeele de obţinere a informaţiilor, de colectare şi organizare a datelor; abilitatea de a
formula şi testa ipotezele; felul în care elevul prezintă metodele de investigaţie folosite;
conciziunea şi validitatea raportului-analiză a rezultatelor obţinute.
reprezintă o altă metodă care poate fi folosită atât pentru învățarea ”față în față”, cât și pentru
cea a învățării online. Acestea sunt metode ce poate fi aplicate atât pentru învăţarea “faţă în
faţă”, cât şi pentru învățarea on-line.
În anexă 2 este exemplificată desfășurarea unei activităţi de învăţare prin metoda
investigației, cu temă la alegere sau propusă de către profesor..

13
Bibliografie
1. Barry J Elliott. (2002). Designing a structured cabling system to ISO 11801, 2nd edition,
Woodhead Publishing Limited, Cambridge
2. Andrew S. Tanenbaum. (2004). Reţele de calculatoare, ediţia a patra, Editura Byblos,
Bucureşti.
3. Ilie Andrei, (2006), Tehnica transmisiei informaţiei, Bucureşti: Editura Printech
4. Tatiana Rădulescu, (2002), Reţele de telecomunicaţii, Bucureşti: Editura Thalia
5. Ion Bossie, Mircea Wardalla, (1997), Măsurări speciale în telecomunicaţii, Bucureşti:
Editura Romtelecom
6. Lie Mirela, Otilia Georgescu (2009). Auxiliar curricular – Medii de transmisie, MECI–CNDIPT
/ UIP
7. Marina Dumitrescu (2009). Tehnologia lucrărilor de comunicaţii – Material de predare,
CNDIPT
8. http://cndiptfsetic.tvet.ro/index.php/rezultate/4
9. http://www.qsl.net/yo5qcd/cabluri.htm
10. https://library.livresq.com/details/6010638201f06b00075cf229
11. https://library.livresq.com/details/5ffde8609eb0b300076008ba

14
 Anexa 1

Fișă de documentare
Suporturi de comunicaţii pe cabluri din fibră optică. Cabluri cu fibră optică
Cel mai modern mediu de comunicaţie folosit pe scară largă îl constituie cablul cu fibră optică
prin care putem transmite semnale video, voce şi date simultan.

Cablul de fibră optică este utilizat pentru reţelele de comunicaţii şi constă din două fibre
închise în lăcaşuri separate. Tehnic vorbind, transmisia datelor prin fibra optică se bazează pe
conversia impulsurilor electrice în lumină. Aceasta este apoi transmisă prin mănunchiuri de fibre
optice până la destinaţie, unde este reconvertită în impulsuri electrice.
Aceasta înseamnă:
 rată de transfer foarte mare în raport cu celelalte tipuri de conexiune (practic nelimitată, şi
încă imposibil de folosit la maximum de către aplicaţiile existente);
 mai multă siguranţă - fibra optică este insensibilă la perturbaţii electromagnetice şi este
inaccesibilă scanărilor ilegale (interceptări ale transmisiunilor);
 posibilitatea de instalare rapidă şi simplă, în orice condiţii, datorită greutăţii reduse a
cablului optic şi existenţei mai multor tipuri de cabluri;
 fibra optică reprezintă soluţia pentru accesul de mare viteză la serviciile Internet, utilizând
fibra optică pentru conexiuni dedicate permanente. Este recomandată firmelor cu un
număr mare de posturi de lucru cuplate la reţeaua Internet şi cu un transfer informaţional
susţinut pe tot timpul unei zile de lucru.

15
 Fibra optică este un conductor din sticlă sau plastic care transmite informaţii folosind lumina.
Un cablu cu fibra optică conţine una sau mai multe fibre optice acoperite de o teacă sa u cămaşă.
Proprietăţile de bază ale fibrei optice sunt următoarele:
 Fibra optică are o structura cilindrică;
 Este construită din SiO 2;
 Este un ghid de undă;
 Are un coeficient de atenuare pe km foarte mic;
 Fabricată din sticlă printr-un proces de turnare la cald;
 Indicele de refracţie al miezului este întotdeauna mai mare decât indicele de refracţie al
învelişului primar (cladding);
 Fenomenul de propagare a luminii este bazat pe reflexia internă totală în miezul fibrei.
Cablurile cu fibră optică pot atinge distanţe de mai multe mile sau kilometri înainte de a fi
nevoie ca semnalul să fie regenerat. Totuşi cablul cu fibră optică are un preţ mai mare decât cablul
de cupru şi conectorii sunt de asemenea mai costisitori şi mai greu de instalat. Astfel, pentru
comunicaţia prin fibră optică este nevoie de două cabluri.
Există două tipuri de cabluri cu fibră optică:
 Single-mode (unimodal) – cablul cu fibră optică unimodal permite doar unui singur mod
(lungime de undă) de lumină să treacă prin fibră. Acest tip de cablu permite lăţimi de
bandă mari precum şi parcurgerea unor distanţe mult mai mari. Cablul are un miez foarte
subţire. Este mai greu de fabricat, foloseşte rază laser ca metodă de generare a luminii şi
poate transmite semnale la distanţe de zeci de kilometri cu uşurinţă. Lungimea maximă a
cablului este de 10 Km sau chiar mai mult. Miezul fibrei este de 9 microni în diametru şi
transmite lumina de la laser în infraroşu (lungimea de undă este de la 1300 nm până la
1550 nm). Cablul unimodal este folosit de obicei pentru magistralele de comunicaţii dintre
campusuri şi oraşe;
 Multimode (multimodal) – cablul de fibră optică multimodal permite propagarea a
multiple moduri de lumină prin fibră. Cablul are un miez mai gros decât cablul single-mode.
Este mai uşor de fabricat, poate folosi surse de lumină mai simple (LED-uri) şi funcţionează
bine pe distanţe de câtiva kilometri sau mai puţin. De obicei lungimea maximă a cablului
este de 2 Km. Miezul fibrei optice este de 62.5 microni în diametru şi transmite lumina în
infraroşu de la LED-uri (lungimea de undă de la 850 nm la 1300 nm). Este utilizat adeseori
pentru aplicaţiile grup de lucru şi pentru aplicaţiile intra-clădire.
Părţile de ghidare luminoase din interiorul fibrei optice sunt denumite miez (core) şi protecţie
(cladding). Miezul este format de obicei din sticlă pură cu un indice mare de refracţie. Deoarece
stratul de protecţie din sticlă care înconjoară fibra optică are indice mic de refracţie lumina va fi
reţinută sau altfel spus captată în miez şi acest proces care are loc în fibră se numeşte reflexie
internă totală. Aceasta permite fibrei optice să reacţioneze ca o ţeavă uşoară, ghidând astfel
lumina pe distanţe uriaşe, chiar şi în cazul curbării fibrei.

16
 Cablul cu fibră optică este cel cel mai scump dintre cele patru medii de transmisie dar suportă
viteze de linie de peste 1 Gbps.

17
 Fibrele care suportă mai multe căi de propagare transversală (module) sunt numite fibre
multimode (MMF). Părţi componente ale unei fibre optice sunt:
 miez (core) - centrul fibrei prin care circulă lumina;
 înveliș optic (cladding) - material optic care înveleşte miezul şi care reflectă total lumina;
 înveliș protector (coating) - înveliş de plastic care protejează fibra de zgârieturi şi umezeală

Există şi fibre optice făcute din plastic cu miezul

de până la 1 milimetru diametru şi lungimea de
undă de 650 nm. Lumina roşie transmisă în acest
caz este vizibilă.

Deşi lumina este o undă electromagnetică, lumina din fibre nu este considerată wireless
deoarece undele electromagnetice sunt dirijate prin fibra optică. Termenul wireless este rezervat
pentru undele electromagnetice radiate sau nedirijate.
Recapitulând principalele caracteristici ale fibrelor optice sunt:
 Viteză de transmisie mare, de peste 1 Gbps;
 Sunt scumpe;

18
  Dimensiunile mediului de comunicaţie şi al conectorilor sunt reduse;
 Lungimi mari ale cablului cu fibră optică: peste 10 Km la tipul de fibră unimodal; până la 2
Km pentrul tipul multimodal.
Acum vom realiza un studiu comparativ asupra caractersticilor principalelor medii de reţea.
Tabelul care urmează oferă o vedere de ansamblu asupra diverselor tipuri de medii de reţea şi îl
puteţi utiliza ca referinţă. Suportul de transmisie a datelor s au mediul de reţea constituie
principala investiţie pe termen lung pe care o faceţi într-o reţea. Alegerea tipului de mediu va
influenţa tipul de placă de reţea instalată, viteza reţelei şi capacitatea reţelei de adaptare la
viitoarele cerinţe.
Lungimea
Tipul
maximă a Viteza Costuri Avantaje Dezavantaje
mediului
segmentului
- uşor de instalat; - susceptibil de interfe-
de la 10 Mbps la cel mai - disponibil pe scară largă renţe;
UTP 100 m
1000 Mbps ieftin şi utilizat peste tot în - poate acoperi doar o
lume. distanţă limitată
- convorbiri încrucişate - greu de instalat;
mai scump reduse, mai rezistent la - poate acoperi doar o
de la 10 Mbps la
STP 100 m decât interferenţele EMI decât distanţă limitată
100 Mbps
cablul UTP cablul coaxial thinnet-ul
sau UTP-ul

- dificil de instalat
relativ
(thicknet); lăţime de bandă
ieftin, dar - mai puţin susceptibil la
500 m (thicknet); de la 10 Mbps la limitată;
Coaxial mai scump interferenţe EMI decât
185 m (thinnet) 100 Mbps - aplicabilitate limitată
decât UTP- alte medii de cupru
(thinnet); la defectarea
ul
unui cablu, întreaga reţea
poate fi compromisă
- nu poate fi interceptat,
astfel securitatea este
mai bună;
de la 100 Mbps la
- poate fi utilizat pe
10 km şi chiar mai 100 Gbps
distanţe mari; nu este
mult (unimodal); (unimodal);
Fibră optică cel mai susceptibil de interfe-
2 km şi chiar mai de la 100 Mbps la
scump renţe EMI;
mult (multimodal) 9.92 Gbps
- are viteze de transfer
(multimodal)
mai mari decât cablul
coaxial şi decât cablul
torsadat

Clasificarea fibrelor optice:

1. După materialele dielectrice folosite:
cu miezul şi cămaşa din sticlă

Fibre optice cu miezul din sticlă şi cămaşa din

plastic

cu miezul şi cămaşa din plastic

19
2. După modul de variaţie al indicelui de refracţie al miezului:
cu index variabil în trepte

Fibre optice
cu indice gradat

3. După modul de trasmitere a radiaţiei luminoase:

monomod

Fibre optice

multimod

Nr.
Caracteristici Utilizări
crt.
Fibra optică monomod

1  permite propagarea unui singur mod de

oscilaţie la o anumită lungime de undă
 diametrul miezului fibrei monomod este
comparabil cu lungimea de undă a
radiaţiei luminoase favorite
 coeficentul de atenuare este mai mic în
fibrele monomod ceea ce implică o rată
de transmisie a datelor substanţial mai
mare
Fibra optică multimod
a) cu salt de indice
 este utilizată pentru aplicaţii cu
transmisii pe distanţe mari (zeci de km)
 pot lucra simultan multe canale gigabit,
fiecare cu altă lungime de undă
permiţând transmiterea unei mari
cantităţi de informaţii. Exemple: reţele
tefonice, reţele cablu TV etc.

20
Nr.
Caracteristici Utilizări
crt.
Fibra optică multimod
b) cu indice gradat

 are diametrul miezului mai mare ceea ce

determină existenţa a mai multor raze
 utilizată pentru aplicaţii cu transmisii pe
reflectate
distante scurte, de exemplu în reţelele
 diametrul miezului fibrei multimod este
locale de date, în retelele de
mult mai mare decât lungimea de undă a
calculatoare, etc
radiaţiei
 prezintă interferenţe necontrolabile,
datorate fluctuaţiilor de temperatură

21
 Anexa 2
Tema - Cabluri cu fibră optică
Metoda investigației
Se organizează clasa pe grupe.
Enunț temă:
Să se realizeze o investigaţie privind cablurile cu fibră optică utilizate în comunicațiile
electronice. Rezultatele investigaţiei vor fi cuprinse într-un raport realizat conform următoarelor
cerințe:
1. Tipuri de fibră optică în funcţie de materialul folosit, indicele de refracţie a miezului şi de
2. Modul de transmitere a radiaţiei luminoase;
3. Realizaţi un studiu comparativ între cele două tipuri de fibră optică monomod şi multimod
4. ţinând cont de:
 diametrele lor;
 traiectoriile razelor luminoase;
5. Selectaţi din cataloagele defibră optică informaţiile relevante privind caracteristicile
cablurilor
6. din laboratorul de specialitate;
7. Selectaţi conectorii pentru un cablu preterminat;
Identificaţi aparatele de măsură şi control utilizate pentru verificarea lucrării.
Raportul va fi făcut public prin prezentarea orală întregii clase. La sfârşitul prezentării, fiecare
grupă, va efectua o demonstraţie practică privind modul de măsurare a continuității unui cablu FO.
După 45 de minute grupele vor completa o hartă conceptuală privind cablurile cu fibră optică şi
conectorii utilizaţi.
Activitatea va fi o autoevaluare a elevilor în vederea evaluării sumative.
Criteriile de evaluare:
 Identificarea tipurilor de cablu cu fibră optică şi a conectorilor
 Selectarea informaţiilor relevante din cataloage
 Puterea de convingere a reprezentanţilor grupei
 Folosirea vocabularului specific.
Pentru desfăşurarea procesului de învăţare prin interacţiune “faţă în faţă”, metoda
investigației se aplică folosind strategiile didactice cunoscute:
 se transmit şi se discută cu elevii tema de investigat, cerinţele pentru conținutul raportului,
sursele de informare şi accesul la aceste surse;
 se stabileşte de comun acord un timp de lucru până la finalizarea lucrării;
 se colectează lucrările finalizate, se verifică, se transmite un feed-back. După verificare,
lucrările pot fi susţinute în faţa colegilor.
Se recomandă ca redactarea raportului să aibă loc în orele de laborator tehnologic, în
laborator/cabinet de specialitate, sub supravegherea şi îndrumarea cadrului didactic şi nu ca temă
pentru acasă.
Pentru desfăşurarea procesului de învăţare prin metoda on-line, învăţarea prin metoda
proiect se poate desfăşura pe echipe, în felul următor:
 se accesează o platformă de comunicare (Google Classroom, Easyclass, WhatsApp, etc.),

22
  se comunică şi se discută cu elevii tema de investigat, cerinţele pentru conținutul ce
urmează a fi completat, sursele de informare, accesul la surse, modul şi data de predare a
lucrării (word sau pdf);
 se stabilesc echipele de lucru: 3-4 elevi;
 se comunică periodic cu echipele de lucru pentru a monitoriza stadiul lucrării;
 se colectează lucrările finalizate, se verifică şi se transmite feed-back-ul pe echipe.

Criteriile de evaluare şi notare

Se acordă 100 puncte repartizate astfel:
1. 20 puncte pentru prezentarea elementelor componente ale unui cablu optic;
2. 40 puncte pentru prezentarea structurii de protecţie a cablurilor optice:
a. cu sistem de protecţie uşor – (20 puncte)
b. cu sistem de protecţie rigid – (20puncte)
3. 5 puncte pentru bibliografie (surse de documentare);
4. 5 puncte pentru respectarea termenelor intermediare;
6. 5 puncte pentru respecterea sarcinilor în cadrul grupei (dacă este cazul);
7. 5 puncte pentru prezentarea portofoliului;
8. 10 puncte pentru utilizarea corectă a termenilor de specialitate;
Se acordă 10 puncte din oficiu

23
 Anexa 3
TEST DE EVALUARE - Transmisii pe fibra optică
Timp de lucru: 20 minute.
Se acordă 10 puncte din oficiu. Tipul testului: probă scrisă
Condiţiile în care se recomandă a fi realizată evaluarea
Acest test poate fi utilizat la sfârşitul unui grup de lecţii ca evaluare formativă sau ca parte a
unei evaluări sumative, pentru situația învățării ”față în față”/on-line.

Enunţ:
Pentru fiecare din cerinţele de mai jos (1 - 4), alegeţi litera corespunzătoare răspunsului corect.
(2 puncte)
1. Parametrii geometrici ai fibrelor optice sunt:
a. diametrul miezului, diametrul învelişului, diametrul exterior al mantalei de protecţie;
b. apertura numerică, atenuarea, lungimea de undă a radiaţiilor de lumină utilizate;
c. diafonia şi zgomotul;
d. atenuarea şi apertura numerică.
2. Parametrii optici ai fibrelor sunt:
a. diametrul miezului, diametrul învelişului, diametrul exterior al mantalei de protecţie;
b. apertura numerică, atenuarea, lungimea de undă a radiaţiilor de lumină utilizate;
c. diafonia şi zgomotul;
d. învelişul fibrei şi mantaua de protecţie.
3. Învelisul fibrei optice este un material dielectric care înconjoară miezul fibrei şi prezintă:
a. un indice de refracţie mai mare decât cel al miezului;
b. un indice de refracţie mai mic decât cel al miezului;
c. un indice de refracţie egal cu al miezului;
d. un indice de refracţie egal cu zero.
4. Atenuarea fibrei optice se măsoara în:
a. µS/km;
b. µH/km;
c. dB/km;
d. H/km.
II. Selectaţi litera corespunzătoare fiecărui enunţ ( a,b), litera A, dacă apreciaţi că enunţul este
corect (adevărat), respectiv fals F, dacă apreciaţi că enunţul este fals. (2 puncte)
a) Mantaua de protecţie a fibrei optice este un înveliş de plastic care înconjoară miezul acesteia,
având o rezistenţă mecanică slabă.
 A (adevărat)  F (fals)
b) Fibra optică este un ghid de undă de formă cilindrică, format din două straturi concentrice de
materiale cu caracteristici optice diferite şi dintr-un strat exterior protector.
 A (adevărat)  F (fals)
III. Scrieţi informaţiile corecte care completează spaţiile libere. (2 puncte)
a) Apertura numerică reprezintă valoarea...........1......... unghiului de...................2......
.................... pentru care radiaţia pătrunsă în fibră la un capăt al acesteia se transmite prin reflexie
totală de-a lungul fibrei.
24
b) Atenuarea depinde de..............3............ fibrei, de...........4......... ..................,
de..............5.............. utilizată şi de lungimea de undă a radiaţiei incidente.
IV. Identificaţi elementele componente ale fibrei optice de mai jos şi caracterizaţi fiecare element
identificat. (3 puncte)

Criteriile de evaluare şi notare

Se acordă 10 puncte astfel:
1 punct din oficiu
I. 2 puncte
II. 2 puncte
III. 2 puncte
IV. 3 puncte

Barem de corectare și notare:

I. 1. a; 2. b; 3. b; 4. c.
Se acordă 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau lipsa acestuia se
acordă 0 puncte.
II. a. – F; b – A
Se acordă 0,5 puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau lipsa acestuia se
acordă 0 puncte.
III.
a. 1 – sinusului 2 – incidenţă maximă
b. 3 – geometria
4 – puritatea sticlei 5 – tehnologia
Se acordă 0,4 puncte pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns greşit sau lipsa acestuia se
acordă 0 puncte.
IV.
1 - miezul – regiune centrală a fibrei care ghidează lumina;
2 - învelişul sau cămăşa fibrei – materialul dielectric care înconjoară miezul şi prezintă un indice
de refracţie mai mic decât acesta. Este un strat mijlociu cu rol de acoperire reflectorizantă, care
reţine prin reflexie razele de lumină în miez;
3 - manta de protecţie – înveliş de plastic care înconjoară miezul, respectiv cămaşa, cu rol de
protecţie împotriva umezelei şi a forţelor exterioare, oferind o bună rezistenţă mecanică.

Se acordă câte un 1 punct pentru fiecare răspuns corect. Pentru răspuns parţial corect se acordă
câte 0,5 puncte. Pentru răspuns greşit sau lipsa acestuia se acordă 0 puncte.

25