FIȘA DE EVALUARE

A CURRICULUMULUI ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

APROBAT, AVIZAT,
Consiliul de Administraţie al ISJ CLDPS
Ședinţa din data de:…………………

Instituţia de învăţămant: LICEUL TEHNOLOGIC ”CONSTANTIN NICOLAESCU PLOPSOR” PLENITA

Denumirea operatorului economic/instituției publice partenere:S.C. Secerisul SRL
Titlul CDL: Tehnologii si utilaj specific asamblarii
Tipul CDL: Aprofundare
Profilul/Domeniul de pregătire: Mecanic
Calificarea profesională: Tehnician mecanic pentru intretinere si reparatii
Clasa: a X a, învățământ liceal
Autorii:
- Unitatea de invățământ:prof. Fometescu Octavian/Liceul Tehnologic ”Constantin Nicolaescu
Plopsor” Plenita
- Operatorul economic/instituția publică parteneră: ing. Popa Mihai Ovidiu

CRITERII ŞI INDICATORI DE EVALUARE

CRITERII/ INDICATORI DA NU DA, cu
recomandare
I. Respectarea structurii standard a programei prin includerea x
următoarelor secțiuni:
Nota de prezentare x
Lista unităților de rezultate ale învățării din SPP vizate x
Rezultatele învățării exprimate în termeni de cunoștințe, abilități și atitudini x
Situațiile de învățare x
Lista minimă de resurse materiale x
Sugestiile metodologice (inclusiv exemple de activități de învățare și de metode x
didactice folosite în procesul de predare/învățare)
Sugestii privind evaluarea (metode de evaluare și de instrumente/itemi de x
evaluare)
Bibliografia x
II. Elemente de calitate x
Concordanţa cu nevoile de formare identificare la nivel local x
Conţinutul notei de prezentare x
 oportunitatea parcurgerii CDL x
 concordanța cu resursele disponibile la nivelul unităţii de învăţământ şi ale x
operatorului economic/ instituției publice partenere
Corelarea rezultatelor învățării cu conținuturile x
Corelarea rezultatelor învățării cu situaţiile de învăţare x
Adecvarea exemplelor de metode de predare/învățare cu demersul didactic x
propus
Adecvarea modalităţilor de evaluare la demersul didactic propus x
Notă: Pentru a fi supus avizării și aprobării proiectul de programa trebuie să întrunească criteriul I, pentru toți
indicatorii, și criteriul II pentru minimum 5 indicatori.

Avizul Comisiei Metodice a Ariei Curriculare ,,Tehnologii":

Avizul Consiliului de Administraţie al şcolii:
Avizul agentului economic:
Aviz științific,
Data:

INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN DOLJ

LICEUL TEHNOLOGIC ”CONSTANTIN NICOLAESCU PLOPSOR” PLENITA

AVIZAT,
I.S.J.-DOLJ, C.A.,

CURRICULUM ÎN DEZVOLTARE LOCALĂ

PENTRU
INVĂȚĂMÂNTUL LICEAL
- Clasa a X a-

1.Instituția de învățământ: LICEUL TEHNOLOGIC ”CONSTANTIN NICOLAESCU

PLOPSOR” PLENITA
2.Denumirea operatorului conomic:S.C. SECERISUL SRL
3. Titlul CDL-ului: Tehnologii si documentatii specifice asamblarii
4. Tipul CDL: APROFUNDARE
5. Profilul/Domeniul de pregătire profesională: TEHNIC/MECANIC
6. Calificarea profesională:TEHNICIAN MECANIC PENTRU INTRETINERE SI
REPARATII
7. Clasa:a X a
8. Număr ore: 90 ore
9. Autorii:
 Unitatea de învățământ:Fometescu Octavian/ Liceul Tehnologic ”Constantin
Nicolaescu Plopsor” Plenita
 Operatorul economic:ing. Popa Mihai Ovidiu

Plenita
2020
 1. NOTĂ DE PREZENTARE

Acest curriculum în dezvoltare locală se aplică pentru calificarea profesională

TEHNICIAN MECANIC PENTRU INTRTINERE SI REPARATII corespunzătoare
profilului TEHNIC, domeniul de pregătire MECANIC, nivelul 4 de calificare , invatamant
liceal.
În planul de învăţământ pentru clasa a X-a, învătământ liceal, în cadrul orelor de
Cultură de specialitate - Curriculum în dezvoltare locală , Modulul III ” Tehnologii si
documentatii specifice asamblarii ” are alocat un numărul de 90 ore/an de laborator
tehnologic
Acest modul reprezinta oferta educationala a scolii,raspunde nevoii de acordare a unei
mai mari autonomii unitatilor de invatamant si implica angajarea partenerilor sociali in
procesul de identificare a competentelor specifice pietei de munca locale si a situatiilor de
invatare oferite elevilor.
Acest modul vizează dobândirea de competenţe specifice calificarii profesionale, în
perspectiva folosirii tuturor achiziţiilor în continuarea pregătirii într-o calificare din domeniul
de pregătire generală şi mai ales de deprinderi practice.
Scopul modulului este acela de a da posibilitatea elevilor să lucreze în echipă (formată din
profesori, agenţi economici şi colegi.), dobândind compenţele necesare.
Modulul ajută elevii să participe alături de agenţii economici la problemele din
producţie şi la găsirea unor soluţii de rezolvare a acestora, să lucreze cu resurse reale, cu
parteneri reali, realizând în felul acesta tranziţia de la scoală la locul de muncă.
Conținuturile propuse prin această programă au rolul să dezvolte, să aprofundeze
elevilor de clasa a X-a, cunostintele, abilitatile si atitudinile însușite și deprinse în cadrul
Modulului I ” Asamblari mecanice” si modul II „Reprezentarea organelor de masini”,
studiat pe parcursul anului scolar
Prin parcurgerea conţinuturilor modulului « Tehnologii si documentatii specifice
asamblarii », folosind strategii didactice adecvate se dezvoltă valori şi atitudini care vor
înlesni adaptarea elevilor la cerinţele pieţei muncii şi la dinamica evoluţiei tehnologice
precum şi accesul la niveluri superioare de pregătire:
• dezvoltarea imaginaţiei şi creativităţii tehnice
• respectarea standardelor internaţionale privind calitatea produselor
• asigurarea motivaţiei necesare studierii disciplinelor tehnice.
Unitatile de rezultate ale învăţării propuse a fi formate sunt:
URÎ 3. Montarea organelor de masini in subansambluri mecanice
URÎ 5. Relizarea desenului tehnic pentru organe de masini

2.TABEL DE CORELARE DINTRE REZULTATELE ÎNVĂȚĂRII ȘI CONȚINUTURILE ÎNVĂȚĂRII

Rezultate ale învăţării propuse spre aprofundare Conținuturile învățării Situaţii de învăţare
Cunoştinţe Abilităţi Atitudini
NOŢIUNI GENERALE DESPRE 3.2.1. Corelarea 3.3.1. 1.ASAMBLĂRI FILETATE  Situatii de invatare
ORGANELE DE MAŞINI (rol, cauză-efect cu privire la Preocuparea 1.1Caracterizare, domenii de folosire care cresc implicarea elevului.
clasificare, forţe preluate de către consecinţele solicitărilor pentru 1.2Filete. Elemente geometrice,
organele de maşini, tipuri de mecanice simple asupra  Analizarea unor fise
solicitări simple, condiţii impuse organelor de maşini
documentare clasificare, caracterizare de documentare.
folosind  Parametrii geometrici ai
organelor de maşini,  Intocmirea unor
standardizarea organelor de 3.2.2. Alegerea tehnologia filetului
 Clasificarea filetelor
lucrari de laborator specifice
maşini, interschimbabilitatea niturilor, conform informaţiei
organelor de maşini) documentaţiei tehnice,  Caracterizarea  Rezolvare de exercitii
în vederea executării 3.3.2. principalelor tipuri de filete probleme avand la baza fisele
3.1.2. ORGANE DE MAŞINI asamblărilor nituite
Colaborarea cu 1.3 Elemente constructive de documentare
SIMPLE  Şuruburi, piuliţe, şaibe  Exercitii de
3.2.3. Alegerea membrii echipei
de lucru, în  Asigurarea asamblărilor identificare SDV, utilaj
Organe de asamblare şuruburilor, piuliţelor şi filetate împotriva specific.
şaibelor, conform scopul
autodesfacerii
nituri (elementele şi dimensiunile documentaţiei tehnice, îndeplinirii  Exercitii de descriere a
nitului, clasificare, tipuri de nituri, în vederea executării 1.4 Materiale şi tehnologie
sarcinilor de la tehnologie specifice de
materiale de execuţie); asamblărilor filetate locul de muncă montare.
1..5 Montarea asamblarilor filetate
- şuruburi (clasificarea 3.2.4. Alegerea  SDV si utilaj specific pentru  Exercitii de executie a
şuruburilor după rolul funcţional penelor, conform 3.3.3. montaj unor desene de ansamblu
şi din punct de vedere constructiv, documentaţiei tehnice, Receptivitate dupa model
 Tehnologii specifice de
forme constructive de şuruburi, în vederea executării pentru
montare
asamblărilor prin pene dezvoltarea
materiale de execuţie); capacităţii de a
✓ 3.2 executa sarcini 1.6 Reprezentarea samblarilor filetate
- piuliţe (rol, forme .5. de lucru sub
constructive, materiale de  Situatii de invatare
execuţie); supraveghere care cresc implicarea elevului.
Alegerea arcurilor,
conform documentaţiei  Analizarea unor fise
- şaibe (rol, tipuri de şaibe, tehnice, în vederea 3.3.4. de documentare.
materiale de execuţie); Asumarea, în 2.ASAMBLĂRI PRIN PENE
executării asamblărilor  Intocmirea unor
LONGITUDINALE
elastice cadrul echipei
- pene (clasificarea penelor 2.1 Caracterizare, clasificare, domenii de lucrari de laborator specifice
de la locul de
după rolul funcţional şi după
muncă, a
folosire  Rezolvare de exercitii
poziţia penei în raport cu piesele
responsabilităţii 2.2 Asamblări prin pene paralele probleme avand la baza fisele
asamblate, materiale de execuţie); Utilizarea regulilor de 2.3 Asamblări prin pene disc şi cilindrice de documentare
pentru sarcina
reprezentare pentru  Asamblări prin pene disc  Exercitii de
- arcuri (clasificare, tipuri întocmirea desenelor de de lucru primită
de arcuri, materiale şi elemente de ansamblu necesare identificare SDV, utilaj
tehnologie).  Asamblări prin pene cilindrice specific.
executării ansamblurilor 3.3.5.
Asumarea
2.5 Montarea asamblarilor cu pene
 Exercitii de descriere a
8.2.2 .Pr iniţiativei în tehnologie specifice de
8.1.1.Reguli de egătirea materialelor şi a rezolvarea  SDV si utilaj specific pentru
montaj montare.
instrumentelor pentru
reprezentare pentru desenele de problemelor  Exercitii de executie a
întocmirea desenelor de
specifice locului  Tehnologii specifice de
ansamblu ansamblu unor desene de ansamblu
8.1.2.Poziţionarea pieselor de muncă montare
2.6 Reprezentarea asamblarilor prin pene dupa model
componente 8.2.3 .Ap
8.1.3.Cotarea desenelor de licarea regulilor de 3.3.6.
ansamblu poziţionare a pieselor Respectarea 3.ASAMBLĂRI PRIN CANELURI
componente în vederea normelor de
întocmirii desenelor de 3.1 Caracterizare, clasificare,
securitate şi domenii de folosire
ansamblu necesare
executării ansamblurilor sănătate în  Caracterizare şi clasificare
muncă  Materiale şi tehnologie
8.2.4.Utilizarea 2.5 Montarea asamblarilor cu caneluri
normelor şi regulilor de 3.3.7.  SDV si utilaj specific pentru
cotare în vederea Adoptarea unei montaj
realizării desenelor de atitudini
ansamblu necesare  Tehnologii specifice de
executării ansamblurilor
responsabile montare
faţă de protecţia
 mediului 2.7 Reprezentarea asamblarilor prin caneluri
8.2.5.Identificarea
elementelor din 3.3.8. 4. ASAMBLĂRI PRIN ŞTIFTURI
geometria plană  Situatii de invatare
necesare realizării Preocuparea care cresc implicarea elevului.
pentru 4.1 Caracterizare, clasificare, domenii de
desenelor de ansamblu  Analizarea unor fise
colectarea şi folosire
 Caracterizare şi clasificare
de documentare.
8.2.6.Cotarea transmiterea
 Materiale şi tehnologie  Intocmirea unor
informaţiilor
desenelor de ansamblu 4.2 Montarea asamblarilor prin stifturi lucrari de laborator specifice
relevante cu
necesare executării
privire la  SDV si utilaj specific pentru  Rezolvare de exercitii
ansamblurilor montaj probleme avand la baza fisele
construcţia şi
funcţionarea  Tehnologii specifice de de documentare
8.2.7.înscrierea
echipamentelor montare  Exercitii de
datelor privind starea de lucru utilizate 4.3 Reprezentarea asamblarilor prin identificare SDV, utilaj
suprafeţelor, a stifturi specific.
tratamentelor termice 3.3.9. Asumarea  Exercitii de descriere a
răspunderii 5. ASAMBLĂRI PRIN BOLŢURI tehnologie specifice de
8.2.8.înscrierea 5.1 Caracterizare, clasificare,
pentru montare.
prevenirea şi domenii de folosire
abaterilor dimensionale,
 Caracterizare şi clasificare
 Exercitii de executie a
de formă şi de poziţie pe unor desene de ansamblu
desenelor de ansamblu  Materiale şi tehnologie
5.2 Montarea asamblarilor prin stifturi dupa model
necesare executării
ansamblurilor  SDV si utilaj specific pentru
montaj
 Tehnologii specifice de
montare
5.3 Reprezentarea asamblarilor prin
stifturi

6 ASAMBLĂRI PRIN
STRÂNGERE PROPRIE 49
6.1 Asamblări presate
6.2 Asamblări fretate
6.3 Montarea asamblarilor prin strangere
 7 SDV si utilaj specific pentru montaj
8 Tehnologii specifice de montare
7.ARCURI
CARACTERIZARE, DOMENII DE
FOLOSIRE, CLASIFICARE 55
7.1 ARCURI ELICOIDALE 58
7.1.1Arcuri elicoidale cilindrice de
compresiune 59
 Caracterizare, elemente geometrice
7.1.2Arcuri elicoidale cilindrice de
tracţiune şi de torsiune
 Arcuri elicoidale cilindrice de
tracţiune
 Arcuri elicoidale cilindrice de torsiune
7.2 ALTE TIPURI DE ARCURI 64
 Arcuri bară de torsiune
 Arcuri spirale plane
 Arcuri lamelare
 Arcuri inelare
 Arcuri disc
 Arcuri din cauciuc
7.3 Montarea asamblarilor prin arcuri
 SDV si utilaj specific pentru
montaj
 Tehnologii specifice de
montare
7.3 Reprezentarea asamblarilor prin arcuri
 Situatii de invatare
care cresc implicarea elevului.
 Analizarea unor fise
de documentare.
 Intocmirea unor
lucrari de laborator specifice
 Rezolvare de exercitii
probleme avand la baza fisele
de documentare
 Exercitii de
identificare SDV, utilaj
specific.
 Exercitii de descriere a
tehnologie specifice de
montare.
 Exercitii de executie a
unor desene de ansamblu
dupa model
6.1.2 ASAMBLĂRI 6.2.4. Alegerea 6.3.1Colaborarea cu 8.ASAMBLĂRI NITUITE  Situatii de invatare
NEDEMONTABILE SDV-urilor necesare membrii echipei de care cresc implicarea elevului.
executării lucru, în scopul  Analizarea unor fise
6.1.2.1. Asamblări prin asamblării prin îndeplinirii sarcinilor de documentare.
nituire nituire manuală de la locul de muncă
 Intocmirea unor
6.2.5. Utilizarea 6.3.2. Asumarea,
lucrari de laborator specifice
- clasificarea  Rezolvare de exercitii
SDV-urilor în în cadrul echipei de
îmbinărilor nituite; 8.1Tipuri constructive de nituri probleme avand la baza fisele
vederea asamblării la locul de muncă, a
prin nituire manuală responsabilităţii de documentare
- dimensiunile pentru sarcina de Materiale utilizate la confectionarea  Exercitii de
constructive ale 6.2.6. Nituirea lucru primită identificare SDV, utilaj
îmbinărilor nituite; manuală a niturilor specific.
semifabricatelor/pie 6.3.3. Preocuparea  Exercitii de descriere a
- condiţii tehnice selor pentru documentare 8.2TehnologiiSDV si utilaj specific tehnologie specifice de
impuse îmbinărilor folosind tehnologia montare.
nituite; 6.2.7. Culegerea de informaţiei nituirii
 Exercitii de executie a
pe Internet a
unor desene de ansamblu
- operaţii informaţiilor 6.3.4. Preocuparea Fazele operaţiei de nituire 
referitoare la tipurile pentru colectarea şi dupa model
tehnologice
pregătitoare aplicate de maşini de nituit transmiterea
Metode  de nituire
în vederea realizării informaţiilor
îmbinărilor nituite; 6.2.8. Nituirea relevante cu privire la
mecanică a construcţia şi Nituirea manuală
semifabricatelor/pie funcţionarea
- nituirea manuală
selor echipamentelor de Nituirea mecanică.
(SDV-uri folosite la lucru utilizate
nituirea manuală, 6.2.9. Verificarea
prese manuale de Nituirile speciale
îmbinărilor nituite 6.3.5. Respectarea
nituit, tehnologia realizate termenelor/ timpului
nituirii manuale, Capsarea
de realizare a
NSSM la nituirea 6.2.10. Remedierea sarcinilor
manuală); defectelor 8.2. Procesul transmisiei forţelor prin
îmbinărilor nituite 6.3.6. Asumarea
îmbinarea nituită
- nituirea iniţiativei în 8.3.Condiţii tehnice impuse înbinărilor
mecanică (clasificarea rezolvarea unor
maşinilor de nituit, probleme nituite
maşini de nituit:.
pneumatice, 6.3.7. Respectarea 8.4 Reprezentarea asamblarilor nituite
tehnologia nituirii normelor de
securitate şi sănătate
în muncă

6.3.8. Respectarea
măsurilor de
prevenire a
accidentelor în
muncă şi a bolilor
profesionale

✓ 8.2.1.
8.1.1.Reguli de Utilizarea
regulilor de
reprezentare pentru
reprezentare pentru desenele
întocmirea desenelor
de ansamblu
de ansamblu
necesare executării
8.1.3.Cotarea ansamblurilor
desenelor de
ansamblu
6.1.2.2. Asamblări
prin sudare
- sudabilitatea metalelor
şi aliajelor metalice;
- clasificarea
îmbinărilor sudate;
- formele Şi
dimensiunile rosturilor;
- procedee de sudare
prin topire Şi prin presiune;
- clasificarea
procedeelor de sudare prin
topire;
- sudarea manuală cu
arc electric (principiu,
electrozi de sudare, scule,
dispozitive Şi utilaje pentru
sudare, parametrii regimului
de sudare, tehnologia sudării
cu arc electric, NSSM la
sudarea manuală cu arc
electric);
6.2.11. Alegerea 6.3.1Colaborarea cu 9. ASAMBLARI PRIN SUDARE  Situatii de invatare
materialelor, SDV- membrii echipei de care cresc implicarea elevului.
urilor Şi utilajelor lucru, în scopul Metodele productive la sudarea cu gaze  Analizarea unor fise
necesare executării îndeplinirii sarcinilor 9.1 Sudarea electrica de documentare.
asamblării prin de la locul de muncă Sudarea cu arc electric
 Intocmirea unor
sudare manuală cu Sudarea cu electrozi inveliti
arc electric 6.3.2. Asumarea,
lucrari de laborator specifice
Tehnica sudarii cu arc electric  Rezolvare de exercitii
în cadrul echipei de
9.2 Sudarea electrica prin presiune probleme avand la baza fisele
6.2.12. Utilizarea la locul de muncă, a
materialelor, SDV- responsabilităţii de documentare
urilor 0 utilajelor în pentru sarcina de 9.3Scule si dispozitive pentru operatiile  Exercitii de
vederea asamblării lucru primită de sudare identificare SDV, utilaj
prin sudare manuală specific.
cu arc electric 6.3.3. Preocuparea 9.4Asamblarea generala a constructiilor  Exercitii de descriere a
pentru documentare sudate tehnologie specifice de
folosind tehnologia 9.5Tensiuni interne si deformatii montare.
informaţiei 9.6 Reprezentarea, notarea si cotarea
 Exercitii de executie a
sudurilor
unor desene de ansamblu
6.3.4. Preocuparea
pentru colectarea şi
dupa model
transmiterea
informaţiilor
relevante cu privire la
construcţia şi
funcţionarea
echipamentelor de
lucru utilizate
6.3.5. Respectarea
termenelor/ timpului
 de realizare a
sarcinilor

6.3.6. Asumarea
iniţiativei în
rezolvarea unor
probleme

6.3.7. Respectarea
normelor de
securitate şi sănătate
în muncă

6.3.8.

Respectarea
măsurilor de
prevenire a
accidentelor în
muncă şi a
bolilor
profesionale
8.1.1.Reguli de ✓ 8.2.1. 8.3.5.Colabor 10.Asamblari prin lipire  Situatii de invatare
Utilizarea area cu 10.1.Lipituri moi. care cresc implicarea elevului.
reprezentare pentru desenele regulilor de membrii 10.2.Caracteristici ale lipiturilor moi  Analizarea unor fise
de ansamblu reprezentare pentru echipei de documentare.
pentru cateva materiale reprezentative
întocmirea desenelor pentru
 Lipirea cu ciocane de lipit  Intocmirea unor
8.1.3.Cotarea desenelor de de ansamblu îndeplinirea
riguroasă a  Lipirea cu arzatoare cu gaz lucrari de laborator specifice
ansamblu necesare executării
ansamblurilor sarcinilor ce  Lipirea prin rezistenta de contact  Rezolvare de exercitii
le revin în 10.3.Lipituri tari probleme avand la baza fisele
✓ 8.2.2 .Preg timpul  Lipirea cu flacara de documentare
ătirea materialelor şi întocmirii  Lipirea in bai de saruri  Exercitii de
a instrumentelor desenelor de identificare SDV, utilaj
 Lipirea in cuptoare cu atmosfera
pentru întocmirea ansamblu controlata specific.
desenelor de 10.4.Lipirea cu adezivi  Exercitii de descriere a
ansamblu 10.5.Lipirea cu material de adaos metalic tehnologie specifice de
✓ 10.6 Reprezentarea cotarea si notarea montare.
✓ 8.2.3 .Apli  Exercitii de executie a
asamblarilor lipite
carea regulilor de unor desene de ansamblu
poziţionare a dupa model
pieselor componente
în vederea întocmirii
desenelor de
ansamblu necesare
executării
ansamblurilor

✓ 8.2.4.Utilizar
ea normelor şi
regulilor de cotare în
vederea realizării
desenelor de
ansamblu necesare
executării
ansamblurilor
formă şi de poziţie
pentru realizarea
desenelor de
ansamblu necesare
executării
ansamblurilor
 - Lista minimă de resurse materiale ( echipamente, unelte și instrumente, machete,
materii prime și materiale, documentații tehnice, economice, juridice etc.)
necesare dobândirii rezultatelor învățării ( existente în școală sau la operatorul
economic)

 videoproiector, calculator, sofîturi educaţionale;

 - organe de asamblare: şuruburi, piuliţe, şaibe, pene, ştifturi, bolţuri, nituri, inele elastice,
brăţări elastice;

 -materiale de ădaos aliaje de lipit, adezivi, electrozi; Echipamente de protecţia muncii
 SDV-uri pentru asamblări: ciocane, căpuitoare şi contracăpuitoare, truse de chei, cleşti,
şurubelniţe;
 mijloace de măsurat şi verificat: şublere, micrometre, lere de filet, calibre - tampon,
calibre inel, rigle, echere;
 utilaje: maşini de găurit stabile şi portabile, maşini de nituit, ciocane de lipit, echipamente
pentru sudare cu arc electric.
o semifabricate: table, platbande, bare, profile, ţevi; echipamente de protecţie specifice.
 Planse, panoplii cu diverse tipuri de asamblari
 instrumente şi materiale specifice reprezentării schiţei: planşetă, riglă gradată, echere,
compasuri, florare, creioane, gumă de şters, hârtie de desen; seturi de corpuri geometrice,
piese; videoproiector, calculator, soft-uri educaţionale; organe de maşini şi diferite
asamblări ale acestora.


3. SUGESTII METODOLOGICE

Conţinuturile modulului ” Tehnologii si documentatii specifice asamblarii” trebuie să

fie abordate într-o manieră integrată, corelată cu particularităţile şi cu nivelul iniţial de
pregătire al elevilor.
Numărul de ore alocat fiecărei teme rămâne la latitudinea cadrelor didactice care
predau conţinutul modulului, în funcţie de dificultatea temelor, de nivelul de cunoştinţe
anterioare ale colectivului cu care lucrează, de complexitatea materialului didactic implicat în
strategia didactică şi de ritmul de asimilare a cunoştinţelor de către colectivul instruit.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de
învăţare variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale
fiecărui elev, inclusiv adaptarea la elevii cu CES.
Elevii, ca persoane care învaţă, pot avea stiluri de învăţare diferite şi preferă să fie activi în
diferite feluri.
Pot prefera să:
 • fie activi şi entuziaşti în noile experienţe;
• să strângă informaţii şi să reflecteze asupra lor înainte de a ajunge la o concluzie;
• să fie analitici şi să integreze observaţiile noastre în teorii raţionale; sau
• să fie foarte pragmatici, încercând lucrurile fără discuţii lungi.
În acelaşi timp, pot prefera să intre în ciclul învăţării în diferite puncte ale ciclului învăţării
(după Kolb).

Pentru parcurgerea modulului se recomanda metode si tehnici activ-participative cum ar fi

-Invatarea prin cooperare, invatarea prin competitie, studiul de caz etc. Ma jos a fost
exemplificat un studiu de caz pentru parcurgerea continuturilor programei CDL

Sudiu de caz

Utilizand fisa de documentare se cere ca pe baza asamblarii celor doua platbande(piese asamblate
conform schitei alaturate)sa rezolvati cerintele de ma jos

a) Identificati modalitatea de asamblare si tipul ei conform fisei de documentare

b) Precizaţi tipul de nit folosit;

c) Identificaţi elementele numerotate;

d) Identificaţi parametrii dimensionali indicaţi pe desen

 Fisa de documentare

Asamblarea prin nituire este operaţia prin care două sau mai multe table sau alte profile subţiri
se îmbină nedemontabil prin intermediul organelor de maşini numite nituri.
Nituirea este una dintre cele mai vechi metode de asamblare fiind utlizată în construcţia de
maşini la asamblările fixe ale diferitelor piese, în construcţiile aviatice, la construcţia de
poduri, cazane.
Avantajele asamblărilor prin nituire sunt:
 prezintă siguranţă în exploatare, superioară asamblărilor sudate, la construcţii supuse
la sarcini dinamice după direcţii variabile (ex.: poduri, nave marine/fluviale sau
aeronave etc.)
 tehnologie de execuţie simplă
 control accesibil al calităţii îmbinării
 se pot îmbina piese din materiale nesudabile, sau la care temperatura necesară
procedeului de sudare ar diminua efectul tratamentelor termice sau al acoperirilor de
protecţie sau elastice
Dezavantajele asamblărilor prin nituire sunt:
 un consum mai mare de material şi de manoperă
 condiţii de lucru mai incomode din cauza producerii de zgomot
 corodarea niturilor în timp scade siguranţa în exploatare
 se micşorează rezistenţa pieselor în secţiune
 productivitate scăzută
 se diminuează etanşeitatea construcţiei realizate
Nitul este organul de maşină utilizat la îmbinarea prin nituire. El este un corp cilindric
prevăzut la un capăt cu un cap cilindric, tronconic sau bombat, iar celălalt cap se obţine prin
deformare plastică.
Părţile componente ale nitului sunt prezentate în figura 1:
1- capul iniţial
2- tija
3- capul de închidere

Figura 1
În tabelul 2 sunt prezentate diferite tipuri constructive de nituri:
Tabel 2
Niturile se confecţionează din diverse materiale în funcţie de materialele pieselor ce trebuie
asamblate, precum şi forţele la cara va fi solicitat ansamblul. Principalele caracteristici pe care
trebuie să le îndeplinească materialele pentru confecţionarea niturilor sunt rezistenţa suficient
de mare la rupere şi o plasticitate bună.
Materialele din care se confecţionează niturile sunt oţel carbon (OL 34, OL 37), alame ,
cupru, aluminiu etc.
Clasificarea îmbinărilor nituite:
1. a) după modul de execuţie:
– nituire manuală
– nituire mecanică
1. b) după scopul nituirii:
– nituiri de rezistenţă
– nituiri de etanşare
– nituiri de rezistenţă-etanşare
1. c) după temperatura la care se execută:
– nituire executată la rece
– nituire executată la cald
1. d) după modul de aşezare relativă a pieselor (tablelor):
– prin suprapunere
– cap la cap (poate fi cu o eclisă sau cu două eclise)
1. e) după numărul rândurilor de nituri:
– cu un singur rând de nituri (figura 21 a)
– cu mai multe rânduri de nituri dispuse în paralel (figura 3 b) sau în zig-zag (figura 3 c).
Figura 3 a,b

4. SUGESTII PRIVIND EVALUAREA

Evaluarea reprezintă partea finală a demersului de proiectare didactică prin care
profesorul va măsura eficienţa întregului proces instructiv-educativ. Evaluarea determină
măsura în care elevii au atins rezultatele învăţării stabilite în standardele de pregătire
profesională.
Evaluarea rezultatelor învăţării poate fi:
a. Continuă:
Instrumentele de evaluare pot fi diverse, în funcţie de specificul temei, de modalitatea
de evaluare – probe orale, scrise, practice – de stilurile de învăţare ale elevilor. Planificarea
evaluării trebuie să se deruleze după un program stabilit, evitându-se aglomerarea mai multor
evaluări în aceeaşi perioadă de timp.
Evaluarea va fi realizată de către profesor pe baza unor probe care se referă explicit la
cunoştinţele, abilităţile şi atitudinile specificate în standardul de pregătire profesională.
b. Finală:
Realizată printr-o probă cu caracter integrator la sfârşitul procesului de predare/
învăţare, pe baza criteriilor și indicatorilor de realizare și ponderea acestora, precizați în
standardul de pregătire profesională al calificării şi care informează asupra îndeplinirii
criteriilor de realizare a cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor.
Sugerăm următoarele instrumente de evaluare continuă:
- fişe de observaţie;
- fişe test;
- fişe de lucru;
- fişe de autoevaluare/ interevaluare;
- referatul ştiinţific;
- proiectul;
 Propunem următoarele instrumente de evaluare finală:
- proiectul,
- studiul de caz,
- portofoliul,
- teste de evaluare
Se recomandă, ca pe măsura parcurgerii modulului, să se utilizeze atât evaluarea de tip
formativ, cât și de tip sumativ, pentru verificarea atingerii rezultatelor învăţării, în
conformitate cu criteriile și indicatorii de realizare prevăzuți în Standardul de pregătire
profesională

Propun un TEST DE EVALUARE ce are în vedere conţinuturile corespunzătoare

temei „Asamblari prin pene” și care vizează verificarea nivelului de realizare pentru
următoarele rezultate ale învăţării :„Montarea organelor de masini in subansambluri
mecanice”

Test de evaluare
 Subiectul 1
20p

Alegeti raspunsul corect prin incercuirea punctului corespunzator:

1. Penele şi ştifturile longitudinale se montează cu axa longitudinală: a) perpendiculară pe axa

comună a pieselor asamblate; b) paralelă cu axa comună a pieselor asamblate; c) paralelă şi
perpendiculară pe axa comună a pieselor.
2. Materialul preferat pentru executia penelor este: a) fonta; b) bronzul; c) otelul aliat ; d) OL
50.
3. Arborii canelaţi se folosesc pentru asamblări care: a) necesită montări-demontări repetate;b)
transmit momente de răsucire mari; c) necesită deplasarea axială relativă dintre piesele
asamblate; d) impun un gabarit redus.
4. Precizaţi materialul din care se execută penele şi ştifturile: a) oţel aliat; b) oţel carbon de
calitate;
c) oţel carbon obişnuit.

5. La asamblările prin caneluri,profilul canelurilor poate fi: a) dreptunghiular; b) evolventic; c)

trapezoidal;d) rotund; e) triunghiular.
6. Asamblările prin caneluri,după tipul centrării pot fi: a) cu centrare laterală; b) cu centrare
exterioară;
c) cu centrare interioră.

7. Penele care se asambleaza prin batere sunt: a) pana paralela; b) pana disc; c) pene
tangentiale; d) pana concava.
8. Penele fara strangere sunt: a) pana paralela; b) pana disc; c) pana cu nas; ) pana concava.
9. Unghiul de inclinare al penelor cu strangere este: a) 5 0 ; b) 10 30’ ; c) 70 30’ .
10. La asamblare penele se finiseaza prin: a) rodare; b) razuire; c) frezare.

 Subiectul 2
12p

Asociati ,in mod corespunzator, enunturile din coloana A cu precizarile din coloana B:

Coloana A Coloana B
Canalele de pana rabotare, frezare
1 a
Doua canale de pana se plaseaza la 1200
2 b
Canelurile la arbore se executa deplasari axiale
3 c
Canelurile la butuc se executa dispozitive speciale
4 d
Asamblarile prin caneluri permit introduc concentratori de tensiuni
5 e
Penele cu strangere se extrag mortezare,brosare
6 f

 Subiectul 3
8p

Pe baza schitelor de mai jos,identificati tipurile de pene.

Schita Tipul Schita Tipul

penei penei

(stif)
  Subiectul 4
30p

Pe baza celor doua schite de mai jos, aduceti precizari legate de:

1. Operatiile de prelucrare.
2. Tipul canelurii: dupa forma in sectiune; dupa contact.
3. Avantajele asamblarii prin caneluri in raport cu asamblarea prin pene.

 Subiectul 5
20p
 Identificati tipurile de asamblari in functie de tipul penei utilizate(direct pe schite):

a b

a b c

Fig. 5.2

Forma A Forma B Forma C

Se acorda din oficiu 10 puncte.

5.BIBLIOGRAFIE

 Pavelescu, D., Radulescu, Gh., Gafitanu, M., Gheorghiu, N., Organe de masini, Editura
didactica si pedagogica, Bucuresti, 1985.
 Manolescu, N., Andrian, A., Costinescu, V., Manualul inginerului mecanic, Editura tehnica,
Bucuresti, 1976. 3
 Manea, Gh., Organe de masini, Vol. I, Editura Tehnica, Bucuresti, 1970.

 Decker, K. H., Machienenelemente, Carl Hanser Verlag München Wien, 1997. 5. Shigley, J. E.,
Mechanical Engineering Design, McGraw-Hill Book Company, New York, 1986
 Gheorghe Ion, Mihai Voicu, asamblarii si montajului - Manual pentru licee industriale
cu profil de Mecanica (Meseria mecanic pentru masini si utilaje), Clasele XI - XII si
Scoli profesionale, Editura Didactica si PedagogicaTehnologia buc 1977