Evaluarea cunoștințelor la disciplina

Etica și integritatea academică

(partea I)

1. Realizați o scurtă sinteză (550- 600 de cuvinte) a aspectelor relevante privind etica și moralitatea în
antichitate, Evul Mediu și Renaștere.

2. Descrieți succinct etapele majore ale eticii moderne.

3. Descrieți câteva subdomenii/diviziuni ale eticii și integrității.

4. Enumerați reglementările legale de bază privind etica în universitățile din Romania.

5. Prezentați succint principiile fundamentale ale eticii și integrității academice.

6. Arătați care sunt valorile morale reglementate de Codul de etică și deontologie profesională universitară
al Universității Tehnice ”Gheorghe Asachi” din Iași, precum și principiile etice în cercetarea științifică.

7. Arătați care sunt formele frecvente ale abaterilor de la etica și integritatea academică.

8. Descrieți principalele documente în legătură cu etica cercetării științifice în comunitatea europeană.

9. Explicați la ce se referă bunele practici în cercetare.

10. Arătați care sunt funcţiile comunicării prin lucrări ştiinţifice și beneficiile comunicării şi publicării
(diseminării) rezultatelor cercetării ştiinţifice.

11. Enumerați câteva forme de valorificare a rezultatelor cercetării prin comunicare și/sau publicare.

12. Prezentați câteva elemente caracteristice ale unei lucrări ştiinţifice (bune) (good research paper).

13. Explicați de ce se scriu şi se publică lucrări științifice (la modul ideal și în realitate).

14. Prezentați câteva efecte adverse ale presiunii de a publica și impactul negativ generat în legătură cu etica,
integritatea și deontologia cercetării.

15. Elaborați o scurtă sinteză de literatură științifică de 700-800 cuvinte (în limba română sau în limba engleză)
în care să citați minimum 10 surse de informare, alegând unul din cele două moduri de citare discutate la curs.
Redactați și lista referințelor bibliografice corespunzătoare (care va fi considerată, ca întindere, în afara celor
700-800 cuvinte).

Precizări:
• Testul rezolvat se va trimite în format electronic (document Word și .pdf), prin email, la adresele
doctorat@tuiasi.ro, maria.gavrilescu@academic.tuiasi.ro până la data de 16 mai 2022.
• Includeți numele și facultatea la începutul testului (după modelul de mai jos).
• Menționați în subiectul mesajului ”Evaluare la disciplina EIA”
Numele și prenumele studentului doctorand: Trofin Petronel
Facultatea: Electronică, Telecomunicații și Tehnologia Informației

Evaluarea cunoștințelor la disciplina

Etica și integritatea academică
(partea I)

1. Realizați o scurtă sinteză (550- 600 de cuvinte) a aspectelor relevante privind etica și moralitatea în
antichitate, Evul Mediu și Renaștere.

Etica în Antichitate:
La sfârșitul mileniului al IV-lea î.Hr., cele două mari civilizații riverane, Mesopotamia și Egipt inventaseră
și utilizau deja scrierea.
Prin intermediul scrierilor s-au transmis informații despre natura eticii în prima sa formă (povești despre
eroii cei mai virtuoși, coduri de legi care defineau conduita acceptabilă și cea inacceptabilă, diverse
instrucțiuni). Etica ce se va dezvolta mai târziu în Occident își are originile în aceste abordări antice
Etica în Mesopotamia antică: Încălcarea valorilor etice în momentul în care Enkidu și Ghilgameș au pătruns
în locuri sacre aducând ofense zeilor a dus la condamnarea la moarte a lui Enkidu, iar Ghilgameș a devenit,
astfel conștient de statutul său de muritor. Convins de validitatea unei etici bazate pe forță și autoritate,
el s-a hotărât să învingă moartea. Ghilgameș a fost instruit cu privire la efemeritatea vieții și realizărilor
oamenilor de către unchiul său Utnapiștim și a aflat că, în ciuda puterii sale de rege semidivin, el va muri
în cele din urmă, ca toți muritorii de rând.
Hammurabi a fost ales de zei pentru a asigura bunăstarea supușilor săi cu dreptate și prin eliminarea răului
și a vicleniei, astfel încât cel puternic să nu domine pe cel slab... Justiția făcea distincție între clase sociale
și membrii unei familii. Pentru injuriile aduse membrilor aristocrației se aplica lex talionis (legea talionului).
Pentru injuriile aduse oamenilor de rând și sclavilor se aplicau doar amenzi, iar în cazul sclavilor, amenda
era plătită stăpânului ca recompensă pentru daune aduse proprietății. Legea familiei stabilea întâietatea
tatălui: dacă un membru al aristocrației întâmpina dificultăți financiare, își putea vinde soția sau copiii ca
sclavi pe o perioadă de patru ani. Luarea în căsătorie a unei soții fără contract nu avea bază legală.
Etica în Egiptul antic:
La baza eticii egiptene se afla ma’at, cuvânt care semnifica dreptate, echilibru, normă, ordine, adevăr,
acțiune dreaptă și corectă, toate stabilite de la începuturi de către zei și garantate ulterior de faraoni.
Normele etice care susțineau ma’at-ul erau predate în școlile de scribi, de către cărturari. Respectarea
normelor etice se făcea din motive esențial practice: ignorarea lor atrăgea după sine eșecul acestora, iar
încălcarea lor, pedeapsa și dezastrul social. Unele dimensiuni ale eticii egiptene sunt legate de credința lor
în viața de apoi: nici o altă națiune a lumii antice nu a fost mai hotărâtă să învingă moartea și să câștige
viața veșnică. Etica greacă din toate perioadele gravitează în jurul a doi termeni, eudaimonia și arete –
fericire și virtute. Potrivit lui Aristotel: Etica este domeniu a cunoașterii practice. Morala este înțelepciune
și deprindere practică, manifestate în comportament.
Etica Evului Mediu și a Renașterii: Explozia gândirii raționale în Grecia antică a avut un ecou deosebit în
toată lumea occidentală, iar influența acestui mod a imagina și explica lumea, și implicit omul, s-a făcut
simțită mai ales în teologie. Explicațiile etice se regăsesc undeva la confluența celor două mari școli:
teologia rațională - avându-l ca reprezentat pe Aristotel și teologia revelată, în prim planul acesteia fiind
Toma d'Aquino. Punctul comun al filosofiei eticii de până acum este dat, în cele mai multe cazuri, de
atribuirea unei origini divine codurilor morale, pentru a se asigura cea mai profundă motivație a respectării
 lor. Legătura dintre etică, moralitate și religie a fost atât de strânsă, încât s-a considerat că nu poate exista
moralitate fără religie. In conformitate cu această abordare, etica nu este un domeniu independent de
studiu, devenind, în unele cazuri, teologie morală.

2. Descrieți succinct etapele majore ale eticii moderne.

- Prima etapă este una a îndepărtării graduale de dogma tradițională conform căreia morala derivă dintr-
o sursă de autoritate, alta decât natura umană și a acceptării ideii că morala poate proveni din însăși
această natură.
- În cea de-a doua etapă a sa, filosofia morală modernă s-a preocupat în special de elaborarea și apărarea
tezei conform căreia oamenii își pot conduce singuri viața.
- Atenția filosofiei morale s-a transferat de la problema individului autonom la noi aspecte care țin de
morala publică.

3. Descrieți câteva subdomenii/diviziuni ale eticii și integrității.

Etica analitică - Ramură a eticii generale sau filosofice, care studiază natura morală în sine; uneori numită
și "metaetica".
Etica profesională - Reguli convenite sau standarde stabilite într-o profesie ce definesc ceea ce este o
practică acceptabilă sau "bună".
Etica normativă - Orientarea de bază pentru raţionamentul etic şi moral, care presupune pe ce principii
etice ar trebui să fie orientate, spre statutul moral al unor acţiuni specifice, mai degrabă decât pe ceea ce
un individ ar trebui să fie, pe ce este, pe virtute şi caracter.
Integritatea academică Respectarea de către întreg corpul academic a valorilor şi principiilor etice:
onestitate, încredere, echitate, respect şi responsabilitate.
Integritatea morală Fiecare membru al comunităţii academice trebuie să evite situaţiile susceptibile care
să creeze rezerve referitor la integritatea sa, să evite în primul rând conflictele de interese.

4. Enumerați reglementările legale de bază privind etica în universitățile din Romania.

Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică și dezvoltarea tehnologică: prevede cadrul
de organizare a activităților de cercetare-dezvoltare, cuprinzând: a. cercetarea ştiinţifică (cercetarea
fundamentală şi cercetarea aplicativă); b. dezvoltarea experimentală și c. inovarea bazată pe cercetare
ştiinţifică şi dezvoltare experimentală.
Legea nr. 206/2004 privind buna conduită în cercetarea ştiinţifică, dezvoltarea tehnologică şi inovare
definește abateri precum: plagiatul și autoplagiatul confecționarea și falsificarea de dateprevede înființarea
Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării (CNECSDTI) drept
organism consultativ, fără personalitate juridică, al Ministerului Cercetării şi Inovării (MCI), care derulează
activități specifice precum: monitorizează, elaborează rapoarte cu analize, opinii şi recomandări, propune
modificări, elaborează şi face propuneri și propune MCI reglementări.

5. Prezentați succint principiile fundamentale ale eticii și integrității academice.

Principiul demnităţii personalul academic și de cercetare dezvoltare are obligaţia să desfăşoare activităţile
de cercetare-dezvoltare manifestând respect faţă de fiinţele vii şi în particular faţă de om ca fiinţă raţională,
netratându-le niciodată doar ca mijloc, ci întotdeauna ca valoare supremă.
Principiul autonomiei personalul academic și de cercetare-dezvoltare trebuie să aibă libertatea de a face
propriile alegeri, de a-şi dezvolta aptitudinile, de a cerceta, cu respectarea normelor legale in vigoare şi să
respecte acest principiu şi pentru persoanele cu care colaborează.
Principiul integrităţii personalul academic și de cercetare dezvoltare îşi va exercita activitatea cu
onestitate, corectitudine şi spirit colegial, în deplină concordanţă cu celelalte principii etice, fără nici o
ingerinţă din afară.
Principiul precauției personalul academic și de cercetare-dezvoltareare obligaţia de a clarifica gradul de
precizie, respectiv de risc ce caracterizează rezultatele cercetării-dezvoltării. În desfăşurarea activităţilor de
 cercetare-dezvoltare vor fi luate în considerare toate consecinţele care pot fi prezise (prevăzute, anticipate)
pe baza datelor ştiinţifice, alături de acelea a căror probabilitate nu poate fi negată chiar dacă nu este
dovedită ştiinţific.
Principiul binefacerii personalul de cercetare-dezvoltare are obligaţia să promoveze acele activităţi de
cercetare dezvoltare care produc beneficii sociale sau economice punând in balanţă beneficiile, daunele şi
riscurile în vederea obţinerii unui rezultat optim, fără a ignora interesul individual.

6. Arătați care sunt valorile morale reglementate de Codul de etică și deontologie profesională universitară
al Universității Tehnice ”Gheorghe Asachi” din Iași, precum și principiile etice în cercetarea științifică.
- Asigurarea libertății individuale și libertății academice
- Respectarea adevărului, a demnității individuale și de grup
- Empatia, parteneriatul pedagogic și pedagogia întrajutorării
- Autonomia individuală sau/și organizațională în desfășurarea activității științifice, inovarea științifică și
utilizarea rezultatelor cercetării științifice
- Dreptul de proprietate intelectuală individuală sau/și instituțională
- Eliminarea conflictelor de intereseși a situațiilor de incompatibilitate
- Transparența decizională și asumarea răspunderii publice pentru decizii strategice
- Independența instituțională față de orice politică partizană
- Răspunderea autorilor lucrărilor de licență, de disertație, de doctorat precum și a îndrumătorilor acestora
pentru denaturarea intenționată a conținutului științific a acestor lucrări, pentru texte plagiate,
comercializate
- Răspunderea autorilor de lucrări științifice, didactice pentru calitatea științifică, exactitatea datelor,
originalitatea conținuturilor (în condițiile legii)
- Respectarea adevărului în documentațiile de participare la competițiile pentru obținerea de finanțări
naționale și internaționale
- Respectarea adevărului la întocmirea documentelor de participare la concursuri de ocupare a posturilor
didactice și de cercetare
- Libertarea pentru publicarea contribuțiilor personale în activitatea științifică și didactică
- Transparența evaluărilor
- Încurajarea tinerilor în dezvoltarea pregătirii didactice și științifice
- Egalitatea de șanse
- Stimularea creativității, recunoașterea activităților performante
- Inserția eficientă a absolvenților pe piața muncii
Principii etice în cercetarea științifică: respectarea dreptului la viață, respectarea libertății individuale,
protecția ființei umane, a animalelor și a mediului, respectarea libertății de expresie, respectarea siguranței
produselor alimentare, respectarea și asigurarea securității sistemelor informatice,

7. Arătați care sunt formele frecvente ale abaterilor de la etica și integritatea academică.
- Înșelătoria
- Plagiatul și alte forme de însușire a muncii altcuiva
- Falsificarea datelor
- Obținerea sau reprezentarea necorespunzătoare a datelor experinentale de laborator sau de la scară mai
mare
- Lipsa de onestitate în publicarea de material științifice
- Publicarea sau încercarea de a publica o lucrare realizată în colaborare fără permisiunea celorlalți participanți
- Abuzul de încredere
- Utilizarea necorespunzătoare a echipamentelor informatice
- Utilizarea necorespunzătoare a subiecților umani
- Utilizarea necorespunzătoare a animalelor vertebrate
- Obținerea sau folosirea ilegală sau neglijentă a substanțelor periculoase sau furnizarea unor astfel de
substanțe altor personae
- Falsificarea sau modificarea neautorizată a unei înregistrări academic
- Obstrucționarea activităților academice ale altora
- Alte forme de abateri academice care sunt acceptate în comunitatea științifică
- Complicitatea la săvârșirea abaterilor de la normele academic
- Tentativa de săvârșire a unor abateri academic.

8. Descrieți principalele documente în legătură cu etica cercetării științifice în comunitatea europeană.

La 11 martie 2005 Comisia Europeană a adoptat
- Carta Europeană a Cercetătorului
- Codul de Conduită pentru Recrutarea Cercetătorilor
Carta Europeană a Cercetătorului este descrisă de către Comisia Europeană ca “un set de principii şi cerinţe
generale care specifica rolurile, responsabilităţile şi împuternicirile cercetătorilor precum şi ale angajatorilor
şi/sau finanţatorilor cercetătorilor.
Codul de Conduită pentru Recrutarea Cercetătorilor urmăreşte:
• să îmbunătăţească recrutarea
• să crească gradul de corectitudine şi transparenţă al procedurilor de selecţie
• propune mijloace diferite de evaluare a meritelor: meritul nu trebuie să fie măsurat numai în numărul de
publicaţii ci şi în funcţie de o serie mai amplă de criterii, cum ar fi învăţarea, supravegherea, lucrul în echipă,
transferul de cunoştinţe, managementul şi responsabilitatea cu care-şi desfăşoară activitatea publică.

9. Explicați la ce se referă bunele practici în cercetare.

Bune practici în cercetare se referă la:
• adoptarea, în mod dinamic de practici de lucru sigure, în conformitate cu legislaţia naţională
• luarea măsurilor necesare pentru protejarea sănătăţii şi pentru siguranţă, precum şi pentru recuperarea
după diverse probleme inclusiv cele genarate de tehnologii informaţionale,
• pregătirea unor strategii corespunzătoare de recuperare
• familiarizarea cu legislaţia naţională referitoare la protecţia datelor şi la cerinţele privind protecţia
confidenţialităţii
• întreprinderea de demersuri necesare pentru aplicarea permanentă a bunelor practice

10. Arătați care sunt funcţiile comunicării prin lucrări ştiinţifice și beneficiile comunicării şi publicării
(diseminării) rezultatelor cercetării ştiinţifice.
Funcţiile comunicării prin lucrări ştiinţifice:
- diseminarea noilor rezultate științifice
- confruntarea opiniilor diferiților cercetători
- consemnarea paternității rezultatelor și priorității temelor știinșifice
- confirmarea valorii și consolidarea reputației cercetătorilor
- asigurarea transferului de informații și cunoaștere între generații
- constituirea unor echipe/comunități științifice profesionalizate
Beneficiile comunicării şi publicării rezultatelor cercetării ştiinţifice
- se extinde baza de cunoştinţe în domeniu;
- se îmbunătăţeşte calitatea cercetării;
- se deschide accesul altor cercetători la informaţie, permiţându-le extinderea cercetărilor;
- se îmbunătăţeşte calitatea vieţii.

11. Enumerați câteva forme de valorificare a rezultatelor cercetării prin comunicare și/sau publicare.
- pentru a răspunde cerințelor din contractele de cercetare formulate de beneficiari
- pentru a face cunoscute direcțiile/domeniile individuale de cercetare sau ale colectivului de cercetare
- pentru a disemina rezultatele efortului de cercetare susținut din punct de vedere material de comunitate
- pentru a proteja rezultatele obținute prin drept de autor, brevet de invenție, model-desen industrial
- pentru a demonstra formarea unor deprinderi în domeniul cercetării științifice
- pentru a fi aduse la o formă care să permită experimentul fizic la scară redusă sau natural
- pentru aplicare industrial
- pentru validarea şi valorificarea publică a rezultatelor cercetării ştiinţifice
- pentru îndeplinirea unor cerinţe de promovare şi consolidare academică, ştiinţifică, profesională sau
managerială
- pentru dezvoltarea de noi căi şi modalităţi de cooperare în investigarea domeniului considerat
- pentru sensibilizarea unor agenţi economici şi/sau autorităţi guvernamentale în finanţarea unor programe
de cercetare viitoare

12. Prezentați câteva elemente caracteristice ale unei lucrări ştiinţifice (bune) (good research paper).
Condiţii pentru elaborarea unui material ştiinţific valoros:
- caracter de originalitate
- în concordanţă cu metodele şi obiectivele propuse
- să includă elemente obligatorii, cerute de reglementările naţionale şi internaţionale
- să conţină şi elemente opţionale, în funcţie de tipul lucrării ştiinţifice
Bine întocmită din punct de vedere ştiinţific (good science)
• Bine scrisă (stil şi limbă) (good writting)
• Publicată într-o revistă prestigioasă (good journal)
• Cercetarea descrisă este originală şi importantă pentru progresul ştiinţific,
• Nu reproduce ceva deja cunoscut sau aplicat (uneori cercetarea poate fi nouă, dar nu şi importantă)
• Argumentează toate ipotezele formulate

13. Explicați de ce se scriu şi se publică lucrări științifice (la modul ideal și în realitate).
La modul ideal: pentru a împărtăşi lumii ştiinţifice rezultatele cercetărilor şi descoperirilor ştiinţifice proprii,
cu speranţa de a contribui la circuitul mondial de valori!
În realitate: • pentru a obţine diverse finanţări, inclusiv din proiecte şi programe • pentru a îndeplini criterii
de promovare • pentru a obţine un loc de muncă • pentru a păstra locul de muncă!

14. Prezentați câteva efecte adverse ale presiunii de a publica și impactul negativ generat în legătură cu
etica, integritatea și deontologia cercetării.

În anumite condiții se creează un context favorabil pentru manipularea rezultatelor sau publicarea în reviste
obscure, deoarece sprijinul financiar și finanțarea se bazează frecvent pe publicații științifice. Acest lucru
poate duce la o integritate științifică redusă și la practici științifice discutabile.

15. Elaborați o scurtă sinteză de literatură științifică de 700-800 cuvinte (în limba română sau în limba
engleză) în care să citați minimum 10 surse de informare, alegând unul din cele două moduri de citare
discutate la curs. Redactați și lista referințelor bibliografice corespunzătoare (care va fi considerată, ca
întindere, în afara celor 700-800 cuvinte).
“Has been serving as an important economic factor for the growth of a country [1]. Around 58% of the
population depend on agriculture as the chief source of livelihood in India. The quality and productivity of
agricultural products have declined over these years as several factors have influenced the crop productivity
both directly and indirectly. Some major factors that affect the crop production are climatic changes, global
warming, and water scarcity [2]. The agricultural land’s productivity is affected by the direct and indirect
changes in climate [3,4]. The crop growth has been already affected by the changes in climate incurred by
global warming. The nutrition quality of soil, ground water level, sea, and ocean are affected by the
modifications in average temperature, rainfall, and extreme weather conditions such as hail storms, dust
storms, heatwaves, etc. due to global warming [5,6]. Degradation of soil is primarily created by various
methods including 93.7% by water erosion, 9.5% by wind erosion, 5.9% by salinity and alkalinity, etc. Further
changes in climate would influence adversely the crop production [7]. Since water is an indispensable
requirement for plants and cultivation, the high level of soil is eroded and thereby the fertility is also declined.
Due to the ever-changing climate, water scarcity has become a huge problem. Drought-like conditions is
already formed in several areas and thereby the present and conventional farming practices are not suitable.
New and unique environment preserving techniques are the need of the hour [8].
The conventional approaches in agriculture are enhanced by the advent of several advancements in
technology [9]. These new improved methodologies ensure optimized utilization of resources, accurate
forecast of water needs and environmental parameters, reduction of human intervention, etc. [10].
Consequently, the outcomes of crops in terms of yield and quality are higher with cost-effective methods.
One such booming technology is the Internet of things (IoT) [11]...” (IoT-enabled edge computing model for
smart irrigation system, 2021)

References

[1] India: Issues and Priorities for Agriculture, The World Bank, May 17, 2012.
https://www.worldbank.org/en/news/feature/2012/05/17/india-agriculture-issues-priorities.Search in
Google Scholar

[2] India at a glance in Agriculture, FAO in India. https://www.fao.org/india/fao-in-india/india-at-a-

glance/en/.Search in Google Scholar

[3] Cavicchioli R, Ripple WJ, Timmis KN, Azam F, Bakken LR, Baylis M, et al. Scientists’ warning to humanity:
Microorganisms and climate change. Nature Rev Microbiol. 2019;17(9):569–86. 10.1038/s41579-019-0222-
5. Search in Google ScholarPubMed PubMed Central

[4] Huong NTL, Bo YS, Fahad S. Economic impact of climate change on agriculture using Ricardian approach:
A case of Northwest Vietnam. J Saudi Society Agricult Sci. 2019;18(4):449–
457. 10.1016/j.jssas.2018.02.006. Search in Google Scholar

[5] Fagodiya RK, Pathak H, Bhatia A, Jain N, Kumar A, Malyan SK. Global warming impacts of nitrogen use in
agriculture: An assessment for India since 1960. Carbon Management. 2020;11(3):291–
301. 10.1080/17583004.2020.1752061. Search in Google Scholar

[6] Sarkar S, Chatterjee S, Misra S. Assessment of the suitability of fog computing in the context of internet of
things. IEEE Trans Cloud Comput. 2018;6(1):46–59. 10.1109/TCC.2015.2485206. Search in Google Scholar

[7] Porter JR, Xie L, Challinor AJ, Cochrane K, Howden SM, Iqbal MM, et al. Food security and food production
systems. In: Field CB, Barros VR, Dokken DJ, Mach KJ, Mastrandrea MD, Bilir TE, et al., editors. Climate Change
2014: Impacts, Adaptation, and Vulnerability. Part A: Global and Sectoral Aspects. Contribution of Working
Group II to the Fifth Assessment Report of the Intergovernmental Panel on Climate Change Cambridge, United
Kingdom: Cambridge University Press and New York, NY, USA; 2014. p. 485–533.Search in Google Scholar

[8] Lal R. Adaptation and mitigation of climate change by improving agriculture in India. In: S. SherazMahdi
(Ed.), Climate Change and Agriculture in India: Impact and Adaptation. Cham: Springer International
Publishing; 2019. p. 217–27. 10.1007/978-3-319-90086-5_17Search in Google Scholar

[9] Saravanan K, Julie G, Robinson H. (Eds.), Handbook of research on implementation and deployment of IoT
projects in smart cities. Hershey: IGI global, 2019. 10.4018/978-1-5225-9199-3Search in Google Scholar
[10] Baylis A. Advances in precision farming technologies for crop protection. Outlooks Pest Manag.
2017;28(4):158–61. 10.1564/v28_aug_04Search in Google Scholar

[11] Mulla D, Khosla R. Historical evolution and recent advances in precision farming. Soil-Specific Farming
Precision Agriculture. Boca Raton: CRC Press; 2015. 10.1201/b18759-2Search in Google Scholar

[12] Dutta L, and Basu TK. Extraction and optimization of leaves images of mango tree and classification using
ANN. IJRAET 2013;1(3):46–51. Search in Google Scholar