Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Clasa a XI-a
ÎNVĂȚĂMÂNT PROFESIONAL
Nivel 3
Filiera:TEHNOLOGICA
Profilul: TEHNIC
Domeniul de pregătire profesională: MECANICĂ
Calificarea profesională: / Mecanic utilaje și instalații în industrie
An școlar: 2022-2023
1
Titlul C.D.L:
Autorii:
- Unitatea de învățământ: Liceul Tehnologic „Oltea Doamna”,loc. Dolhasca
-prof. gr. I - ing. TAILUP SILVIA
2
Anexa 2
FIȘĂ DE EVALUARE
a curriculumului în dezvoltare locală
APROBAT, AVIZAT
Consiliul de Administraţie al ISJ Suceava CLDPS
Şedinţa din data de: ..............................
3
Avizul operatorului economic/instituției publice partenere: ...........................................................
1. Notă de prezentare
4
2. Tabel de corelare dintre rezultatele învăţării din SPP și conținuturile învățării
URÎ IX: UTILAJE SI INSTALAȚII PENTRU
PRELUCRARI MECANICE
Rezultate ale învăţării (codificate conform SPP) Conţinuturile învăţării Situaţii de învătare
5
frezat,mașini cinematice în 9.3.3.Respectarea de exploatare,instrumente și aparate de
de găurit, vederea localizării normelor de măsură și control utilizate în activitatea
alezat și elementelor securitate și de monitorizare a exploatării mașinilor de
componente ale sănătate în muncă frezat,norme de securitate și sănătate în
frezat,mașini
mașinilor unelte 9.3.4.Colaborarea muncă la exploatatrea mașinilor de frezat)
de rabotat, pentru prelucrări cu operatorii pe 2.3.Mașini de găurit(părți
mașini de prin așchiere mașini și utliaje în componente,documentația tehnică
mortezat,mași 9.2.7.Utlizarea scopul îndeplinirii specifică,funcționare,disfuncționalități
ni de rectificat instrumentelor și sarcinilor de la principiu de lucru,posibilități de
aparatelor de locul de muncă prelucrare,caracteristici tehnice,scheme
măsură și control în 9.3.5.Asumarea cinematice,regim de așchiere,sisteme de
activitatea de responsabilității ungere,reglarea mașinilor de găurit ,reguli
monitorizare a pentru calitatea de exploatare,instrumente și aparate de
exploatării lucrării executate măsură și control utilizate în activitatea
mașinilor unelte 9.3.6.Preocuparea de monitorizare a exploatării mașinilor de
pentru prelucrări pentru găurit,norme de securitate și sănătate în
prin așchiere îmbunătățirea muncă la exploatatrea mașinilor de găurit)
9.2.8.Efectuarea calității lucrărilor 2.4. Mașini de găurit, alezat și
operațiilor necesare executate frezat(părți componente,documentația Probe practice prin care
evaluării stării 9.3.7.Preocuparea tehnică
elevul demonstrează ca
tehnice a mașinilor pentru specifică,funcționare,disfuncționalități
unelte pentru perfecționarea principiu de lucru,posibilități de este capabil sa utilizeze
prelucrări prin propriei pregătiri prelucrare,caracteristici tehnice,scheme
limbajul de specialitate în
așchiere profesionale cinematice,regim de așchiere,sisteme de
9.2.9.Verificarea 9.3.8.Asumarea ungere,reglarea mașinilor de găurit ,reguli activităţi profesionale,
concordanței între inițiativei în de exploatare,instrumente și aparate de
conform criteriului de
parametrii de lucru rezolvarea unor măsură și control utilizate în activitatea
și cerințele probleme de monitorizare a exploatării mașinilor de performanta, în
funcționale 9.3.9.Manifestare găurit,norme de securitate și sănătate în
concordanta cu condiţiile
9.2.10.Consemnarea a interesului muncă la exploatatrea mașinilor de găurit)
în documente a pentru evoluția în 2.5.Mașini de rabotat(variante de aplicabilitate.
valorilor timp a mașinilor constructive, părți
parametrilor de unelte componente,documentația tehnică
funcționare specifică,funcționare,disfuncționalități
verificați principiu de lucru,posibilități de
9.2.11.Măsurarea prelucrare,caracteristici tehnice,scheme
pieselor prelucrate cinematice,regim de așchiere,sisteme de
în vederea ungere,reglarea mașinilor de
determinării rabotat ,reguli de exploatare,instrumente
acurateții operațiilor și aparate de măsură și control utilizate în
efectuate pe mașini activitatea de monitorizare a exploatării
unelte pentru mașinilor de rabotat,norme de securitate
prelucrări prin și sănătate în muncă la exploatatrea
așchiere mașinilor de rabotat)
9.2.12.Consemnarea 2.6.Mașini de mortezat(părți
în documente a componente,documentația tehnică
disfuncționalităților specifică,funcționare,disfuncționalități
constatate în principiu de lucru,posibilități de
funcționarea prelucrare,caracteristici tehnice,scheme
mașinilor unelte cinematice,regim de așchiere,sisteme de
pentru prelucrări ungere,reglarea mașinilor de
prin așchiere mortezat ,reguli de exploatare,instrumente
și aparate de măsură și control utilizate în
activitatea de monitorizare a exploatării
9.2.5.Utilizarea mașinilor de mortezat,norme de securitate
datelor din și sănătate în muncă la exploatatrea
documentația mașinilor de mortezat)
necesară activității 2.7.Mașini de rectificat:mașină de
de monitorizare a rectificat plan,mașină de rectificat rotund
funcționării exterior,mașină de rectificat rotund
mașinilor unelte interior(părți componente,documentația
pentru prelucrări tehnică
prin așchiere specifică,funcționare,disfuncționalități
9.2.6.Utilizarea principiu de lucru,posibilități de
schemelor prelucrare,caracteristici tehnice,scheme
cinematice în cinematice,regim de așchiere,sisteme de
vederea localizării ungere,reglarea mașinilor de
elementelor rectificat ,reguli de
componente ale exploatare,instrumente și aparate de
mașinilor unelte măsură și control utilizate în activitatea
pentru prelucrări de monitorizare a exploatării mașinilor de
6
prin așchiere rectificat ,norme de securitate și sănătate
9.2.7.Utlizarea în muncă la exploatatrea mașinilor de
instrumentelor și rectificat)
aparatelor de
măsură și control în
activitatea de 9.3.1.Respectarea
monitorizare a normelor de
exploatării protecție a
mașinilor unelte mediului
pentru prelucrări 9.3.2.Adoptarea
prin așchiere unei atitudini
9.2.8.Efectuarea responsabile față
operațiilor necesare de protecția
evaluării stării mediului
Probe practice prin care
tehnice a mașinilor 9.3.3.Respectarea
unelte pentru normelor de elevul demonstrează ca
prelucrări prin securitate și
este capabil sa utilizeze
așchiere sănătate în muncă
9.2.9.Verificarea 9.3.4.Colaborarea limbajul de specialitate în
concordanței între cu operatorii pe
activităţi profesionale,
parametrii de lucru mașini și utliaje în
și cerințele scopul îndeplinirii conform criteriului de
funcționale sarcinilor de la
performanta, în
9.2.10.Consemnarea locul de muncă
în documente a 9.3.5.Asumarea concordanta cu condiţiile
valorilor responsabilității
de aplicabilitate.
parametrilor de pentru calitatea
funcționare lucrării executate
verificați 9.3.6.Preocuparea
9.2.11.Măsurarea pentru
pieselor prelucrate îmbunătățirea
în vederea calității lucrărilor
determinării executate
acurateții operațiilor 9.3.7.Preocuparea
efectuate pe mașini pentru
unelte pentru perfecționarea
prelucrări prin propriei pregătiri
așchiere profesionale
9.2.12.Consemnarea 9.3.8.Asumarea
în documente a inițiativei în
disfuncționalităților rezolvarea unor
constatate în probleme
funcționarea 9.3.9.Manifestare
mașinilor unelte a interesului
pentru prelucrări pentru evoluția în
prin așchiere timp a mașinilor
9.1.3.Construcț 9.2.13. Utilizarea unelte 3.Construcția și funcționarea mașinilor
internetului în pentru prelucrări prin deformare
ia și culegerea și selectarea plastică
funcționarea informațiilor
3.1.Mașini de ștanțat:mașini de ștanțat
mașinilor referitoare la
caracteristicile tehnice (părți componente,posibilități de
pentru prelucrare,funcționare,principiu de lucru,
ale mașinilor unelte
prelucrări prin pentru prelucrări prin instrumente și aparate de măsură și
deformare deformare plastică control utilizate în activitatea de
plastică:mașini 9.2.14.Utilizarea exploatare a mașinilor de ștanțat ,norme
de datelor din de securitate și sănătate în muncă la
documentația necesară exploatatrea mașinilor de ștanțat)
ștanțat,mașini activității de
de îndreptat 3.2.Mașini pentru îndreptat table și
monitorizare a
table și funcționării mașinilor platbande(variante constructive, părți
unelte pentru componente,posibilități de
platbande,pres
prelucrări prin prelucrare,funcționare,
e pentru deformare plasică principiu de lucru,instrumente și aparate
îndoirea 9.2.15.Utilizarea de măsură și control utilizate în
tablelor, schemelor cinematice activitatea de exploatare a mașinilor de
în vederea localizării îndreptat table ,norme de securitate și
elementelor
sănătate în muncă la exploatatrea
componente ale
mașinilor unelte pentru mașinilor de îndreptat table)
prelucrări prin 3.3.Prese pentru îndoirea tablelor:prese
deformare plastică mecanice, prese hidraulice(părți
9.2.16.Utlizarea componente ,posibilități de Probe practice prin care
instrumentelor și prelucrare,funcționare, caracteristici elevul demonstrează ca
7
aparatelor de măsură și tehnice,,instrumente și aparate de măsură este capabil sa utilizeze
control în activitatea și control utilizate în activitatea de
de monitorizare a limbajul de specialitate în
exploatare a mașinilor de îndoit
exploatării mașinilor
table ,norme de securitate și sănătate în activităţi profesionale,
unelte pentru
prelucrări prin muncă la exploatatrea mașinilor de îndoit
conform criteriului de
deformare plastic, table)
9.2.17.Efectuarea performanta, în
operațiilor necesare
evaluării stării tehnice
concordanta cu condiţiile
a mașinilor unelte de aplicabilitate.
pentru prelucrări prin
deformare plastică
9.2.18.Verificarea
concordanței între
parametrii de lucru și
cerințele funcționale
9.2.19.Consemnarea în
documente a valorilor
parametrilor de
funcționare verificați
9..2.20.Măsurarea
pieselor prelucrate în
vederea determinării
acurateții operațiilor
efectuate pe mașini
unelte pentru
prelucrări prin
deformare plastică
9.2.21.Consemnarea în
documente a
disfuncționalităților
constatate în
funcționarea mașinilor
unelte pentru
prelucrări prin
deformare plastică
3. Sugestii metologice
8
Pentru atingerea rezultatelor învăţării vizate de parcurgerea modului CDL-Utilaje si instalați
pentru prelucrari mecanice, prin formare specializată, se recomandă câteva exemple de activităţi de
învăţare:
- exerciţii aplicative şi practice de identificare şi grupare pe tipuri şi categorii a masinilor industriale;
- exerciţii practice de executie a operatiilor tehnologice specifice domeniului de pregatire profesională
Mecanică
- exercitii de identificare a principalelor elemente/părți componente ale unei masinii,
- exerciții de verificare a concordanței între parametrii de lucru și cerințele funcționale,
- exerciţii practice de execuţie a unor repere /piese conform unei fişe tehnologice date de maistrul
instructor.
- exerciţii practice de masurare si control al reperelor realizate.
Numărul de ore alocat fiecărei lucrări rămâne la latitudinea cadrelor didactice care realizează
instruirea practică, în funcţie de dificultatea lucrării şi de importanţa ei, de nivelul de cunoştinţe
anterioare ale colectivului cu care lucrează şi de ritmul de lucru al colectivul instruit.
Se recomandă abordarea instruirii centrate pe elev prin proiectarea unor activităţi de învăţare
variate, prin care să fie luate în considerare stilurile individuale de învăţare ale fiecărui elev.
Munca în echipă este o cerinţă, iar elevii sunt încurajaţi să joace roluri diferite în situaţiile
cerute de echipă.
Manifestarea unui comportament potrivit în contextul rezolvării unei probleme (de exemplu:
abordarea problemei, maniere, limbaj, îmbrăcăminte, punctualitate etc.)
Se consideră că nivelul de pregătire este realizat corespunzător, dacă problema propusă a fost
rezolvată în întregime de echipă.
Profesorii pot folosi informaţii relevante despre stilul de învăţare al elevilor ( auditiv, vizual,
practic ) şi despre tipul de inteligenţă al acestora, în scopul asigurării unei game variate de activităţi la
lecţii, care să garanteze asimilarea cunoştinţelor şi formarea deprinderilor, indiferent de stilul de
învăţare caracteristic.
Selecţia metodelor didactice adecvate competenţelor care urmează a fi formate oferă o serie de
avantaje, cum ar fi : centrarea procesului de învăţare pe elev, pe nevoile şi disponibilităţile sale, în
scopul unei valorificări optime ale acestora, individualizarea învăţării, lărgirea orizontului şi
perspectivelor educaţionale, diferenţierea sarcinilor şi a timpului alocat ş.a. În context, lucrul în grup,
simularea, discuţiile de grup, prezentările video, multimedia şi electronice, temele şi proiectele
integrate, etc. contribuie la învăţarea eficientă, prin dezvoltarea abilităţilor de comunicare, negociere,
luarea deciziilor, asumarea responsabilităţii, sprijin reciproc, precum şi a spiritului de echipă,
competiţional şi creativităţii elevilor .
9
Nota de grup împărţită (grupului i se poate da o singura notă, după care în funcţie de numarul
membrilor grupului se obţine punctajul total al grupului; distribuirea punctelor pe membrii grupului se
face pe baza unor criterii stabilite anterior, în funcţie de contribuţia fiecăruia la rezolvarea problemei)
Aceste metode pot fi combinate in diverse feluri:
Note individuale si de grup (elevii pot sa primeasca fiecare aceeasi nota pentru produsul proiectului si
o nota individuala pentru contributia lor la proiect)
Evaluarea contributiilor de catre colegi (elevii pot primi o nota de grup,care este distribuita in functie
de diversele etape sau elemente ale proiectului;apoi grupul poate decide sa dea fiecarui membru unul
sau doua procente peste/sau sub media grupului pentru fiecare etapa sau element)
Scurt interviu individual (un scurt interviu individual cu fiecare membru al grupului da o idee in
privinta naturii si marimii contributiei fiecarui elev la munca grupului)
Indiferent de metoda folosită, este vital ca elevilor să le fie în întregime clară metoda ce
urmează să fie folosită.
Evaluarea trebuie să fie de tip continuu corelată cu criterii de performanţă şi cu tipul probelor
de evaluare precizate în Standardul de Pregătire Profesională.
La încheierea cu succes a unei evaluări este suficient un feedback. În cazul unei nereuşite este
necesară transmiterea unui feed-back clar şi constructiv. Acesta trebuie să includă discuţii cu elevul
pentru identificarea unei noi ocazii pentru reevaluare precum şi sprijin suplimentar.
5. Bibliografie
Gh. Husein, Aplicaţii şi probleme de desen tehnic, E.D.P., Bucureşti 1981
*** Colecţie de standarde, Desene tehnice, Editura Tehnica, Bucureşti 1996
Popescu, N.: Studiul materialelor , Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1994
G. S. Georgescu – Îndrumător pentru atelierele mecanice, E.T. Bucuresti, 1978
Gabriela Lichiardopol,Ghită Adriana,,colectiv-Manual pentru pregătire practică-Editura Aramis,2004
Ciocîrlea-Vasilescu Aurel,Constantin Mariana-Organe de mașini,clasa a X-a-Editura CD Press
Ciocîrlea-Vasilescu Aurel,Constantin Mariana -Asamblări mecanice,clasa a XI-a-Editura CD Press
Dodoc P. – Metrologie generală, E.D.P. Bucuresti, 1979
Legea 319/2006 - Legea securităţii şi sănătăţii în muncă.
Auxiliar curricular ”Exploatarea maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor” - material elaborat prin
finanţare Phare în proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional
şi tehnic, 2008;
Auxiliar curricular ”Maşini şi utilaje industriale” - material elaborat prin finanţare Phare în
proiectul de Dezvoltare instituţională a sistemului de învăţământ profesional şi tehnic, 2008;
”Exploatarea, întreţinerea şi repararea utilajelor de presare la rece”, I.Tureac, St. Cojocaru, I.
Bănică, Editura tehnică, Bucureşti, 1984;
”Exploatarea maşinilor-unelte”, A.Albu,Al. Vaida, ş.a., Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1983;
10