Sunteți pe pagina 1din 5

REZOLVARE SUBIECT DEFINITIVAT EDUCATORI 2018

SUBIECTUL I
B. Literatura pentru copii (30 puncte)
Redactați un eseu, de 300 - 600 de cuvinte, în care să prezentați tema copilăriei, așa cum
este reflectată într-un text liric, inclus în programa de examen. În elaborarea eseului,
veţi avea în vedere următoarele repere:
- prezentarea viziunii asupra temei copilăriei în textul liric selectat;
- prezentarea a două imagini artistice/idei poetice din textul liric ales, relevante pentru
tema copilăriei;
- ilustrarea a două elemente de compoziție și de limbaj existente în textul liric selectat,
semnificative pentru tema copilăriei (de exemplu: imaginar poetic, titlu, motive literare,
figuri de stil, elemente de versificație etc.);
- susţinerea unei opinii cu privire la modul în care tema copilăriei se reflectă în textul
liric ales.

Textul ales este “Iarna pe ulita” de George Cosbuc

Din varietatea tematica a literaturii pentru copii, copilaria este tema cea mai apropiata
de micii cititori, deoarece trateaza problemele variate si preocuparile multiple ale varstei lor.
Copilul ca personaj al unei opere si copilaria ca tema predilecta a scriitorilor nostri isi
fac aparitia la inceputul literaturii moderne. Copilul este prezent la inceput in amintirile
scriitorilor romani in sec. al XIX-lea.
Aceasta tema este ilustrata atat in versuri cat si in proza , scriitorii reusind sa surprinda
copilaria, numita si “varsta de aur”, apropiindu-se cu dragoste si intelegere, retraind fiecare
clipa alaturi de micuti, creionand fiecare secventa si insufletind-o.
Poetii au fost inspirati de aceasta tema, s-au aplecat cu dragoste asupara ei, realizand
un univers cu bogate rezonante afective si morale.
Poeziile despre copilarie au ca tema atat copilaria din trecut, cat si noua copilarie,
fericita si fara apasari, din zilele noastre.
Literatura roamna contemporana evoca o noua copilarie fericita reflectata in operele
unor mari scriitori: Nina Cassian- “Intre noi copiii”, C.Teodorescu- “Faurari de frumusete”,
Victor Tulbure- “Vatra fericirii”, Elena Farago- “Sfatul degetelor”, Tudor Arghezi-“Fa-te,
suflete copil”.
Imaginea delicata a sufletului copilului cu multiplele sale manifestari transpare din
imaginile plastice si convingatoare ale poeziilor lui George Cosbuc “Iarna pe ulita”, “La
oglinda”, unde au coborat culorile , zugravind paradisul miniaturizat al copilariei.
In poezia “Iarna pe ulita” alaturi de tema copilariei, George Cosbuc reda si tema
naturii, mult mai dinamica si mai insufletita, ea fiind doar cadrul desfasurarii plenare a vietii
copiilor lipsiti de orice grija.
Textul poetic mentionat reflecta viziunea optimista a autorului , aceasta fiind reflectata
prin bucuria, incandescenta si atmosfera de basm creata in note vii.
Pe tot parcursul textului se remarca o permanenta miscare, o voiciune si o coordonare
in interactiunea copiilor ce animeaza totul in jurul lor, zugravind un tablou din lumina
povestilor.
Incipitul surprinde natura static ce este animata inca din a doua strofa de zgomotele
micutilor “Dar navalnic voiet vine/De pe drum”. Zapada este prietena copiilor , care nu mai
prididesc ( nu se mai opresc) bucurandu-se la sanius, in ciuda norilor care “stau gramada peste
sat”, fiind evidentiata ca figura de stil personificarea.
Veselia si fericirea acestora se observa in versurile urmatoare, deoarece locul este
prielnic pentru sanius “De pe coasta vin tipand/ Si se-mping si sar razand;” , fiind surprinse
imagini vizuale si auditive. Se observa enumeratia ce subliniaza trairile copiilor, de exaltare si
fericire.
Este asa de multa veselie si animatie la sanius ca se rascolesc si cainii de prin curti, pe
la garduri ies femei, din bordeie ies batranii intrebandu-se “Ce-i pe drum atata gura?”.
Ne dam seama ca zgomotul infernal este provocat de copiii care se jucau in zapada si
se bucurau de venirea iernii, fiind evidentiat de epitetul personificator si comparatia: “gura fac
ca roata morii.”. Sentimentul transmis este cel de fericire, bucurie si veselie. De aici reiese
imaginea auditiva.
Autorul ne da de inteles ca acei copii erau impartiti in diferite grupuri dupa varsta lor
“cei mai mari acum din sfada,/Stau pe-ncaierate pusi” fiind subliniata o imagine vizuala.
Aparitia unui baietel “Un copil, al nu stiu cui”, din amizeaza si retine atentia celor din jur,
reliefand o serie de imaginia rtistice care insuletesc si contureaza cadrul natural, accentuand
sentimentele de bucurie, totodata starnesc rasul prin seriozitatea micutului “Haina-i maturand
pamantul”- imagine vizuala, “Cade-n branci si se ridica”- imagine motorie.
Strengari cum sunt, specific varstei, il sicaneaza pe micut. In ajutorul lui sare o baba
care venea incet pe strada, ii cearta pe cei mari, dar “multimea navaleste iarasi stol”.
Tematica literara mai sus mentionata si viziunea poetului se reflecta in particularitatile
de compozitie si de limbaj ale textului.
Titlul este alcatuit din doua substantive “iarna”, “ulita” si o prepozitie simpla “pe”.
Primul substantiv denumeste un anotimp, iarna, cel mai indragit anotimp de copii, al
doilea substantiv este un regionalism care prezinta si indicile spatial “ulita”. Din punct de
vedere conotativ titlul accentueaza sentimentele de bucurie la varsta copilariei si zugraveste
un tablou de poveste.
Elementele de versificatie sunt identificate in text: poezia este structurata pe 23 de
strofe, a cate 5 versuri, rima este imbratisata, masura este de 3-8 silabe, iar ritmul este trohaic.
In opinia mea, in aceasta poezie, tema literara abordata, copilaria, transmite cele mai
frumoase si inaltatoare sentimente: fericirea, exaltarea si bucuria copiilor si ne aminteste
fiecaruia de clipele unice din copilarie, prin modul de prezentare a imaginilor artistice si a
elementelor de compozitie .
SUBIECTUL al II-lea
1. Prezentati trei etape ale unei activitati de invatare, avand ca forma de realizare jocul
didactic, pentru domeniul experiential Limba si comunicare, nivel de studiu: 5-6 ani, in
care sa apelati la cunostintele copiilor despre povestiri invatate, tinand cont de
urmatoarele repere:
- mentionarea a trei dintre etapele activitatii precizate;
- descrierea continuturilor etapelor mentionate.

Rezolvare: Etapele alese pentru activitatea de invatare :


-captarea atentiei( la prescolari capata un loc important )
-reactualizarea cunostintelor
-fixarea cunostintelor

Pentru realizarea activitatii de invatare copiii vor fi asezati in semicerc, in jurul


proiectiei unui videoproiectot .
Captarea atentiei o voi face cu ajutorul unei ghicitori, le arat coiilor pe
videoproiector niste imagini reperzentative dintr-o poveste , iar ei trebuie sa ghiceasca
povestea, “Scufita Rosie”.(pot sa povestesc si ce imagini le arat)
Pentru reactualizarea cunostintelor copiii vor primi cartonase cu personajele din
povesta “Scufita Rosie”, pe care trebuie sa le recunoasca, vor primi si imagini cu scene din
poveste , pe care trebuie sa le povesteasca (aici dam si cateva exemple).
Pentru fixarea cunostintelor le voi comunica copiilor ca o sa jucam un joc numit
“recunoaste personajul sau obiectul”, in care ei trebuie sa mimeze un personaj sau un lucru
folosit de personaje(ex: lupul, vanatorul, bunica, pusca etc.), iar colegii trebuie sa-l ghiceasca.
Le comunic regulile jocului: trebuie sa extraga un cartonas din cele oferite de mine ,
in care gasesc personaje sau obiecte din poveste; trebuie sa mimeze ce vad in imagini pentru a
ghici colegii din clasa; nu au voie sa vorbeasca sau sa indice lucruri din sala de clasa, trebuie
sa mimeze doar un personaj sau un obiect din povestea “Scufita rosie”; copilul care ghiceste
ce s-a mimat este castigaturul rundei si este invitat sa mimeze urmatorul personaj sau obiect,
etc.)
Pentru intelegerea jocului aleg un personaj pe care o sa-l mimez in fata grupei si le cer
copiilor sa-l ghiceasca. Dupa ce ma asigur ca au inteles regulile jocului si cum se mimeaza,
rog un copil sa extraga primul cartonas. Jocul continua pana la terminarea cartonaselor.
La sfarsitul activitatii se fac observatii, se trag concluzii si se fac aprecieri generale si
individuale.

2. Realizati un eseu argumentativ, de 300-600 de cuvinte, avand ca tema rolul


jocului motric in dezvoltarea psiho-motrica a prescolarilor.

In elaborarea eseului, veti avea in vedere urmatoarele aspecte:


- prezentarea valentelor formative ale jocului motric, din perspectiva dezvoltarii
psiho-motrice a prescolarilor;
- exprimarea unui punct de vedere argumentat, cu privire la rolul jocului motric
in dezvoltarea psiho-motrica a prescolarilor.
In conceptia piagetiana , jocul de miscare reprezinta punctul de start al procesului
de socializare progresiva a copilului. Debutand pe parcursul stadiului gandirii preoperatorii,
jocul de miscare cu reguli faciliteaza depasirea egocentrismului initial al copilului si-l
obisnuieste pe acesta cu activitatile de grup prin respectarea unor norme comune de conduita.
Jocul de miscare este un exercitiu fizic si un mijloc principal de dezvoltare
armonioasa a copilului de varsta prescolara, este o actiune preponderent corporala, efectuata
sistematic si constient in vederea perfectionarii dezvoltarii fizice si a capacitatilor motrice.
Jocul este un mijloc ideal de educatie si satisface in cel mai inalt grad nevoia de
miscare si de actiune. Prin joc copilul isi satisface imediat, dupa posibilitati, propriile dorinte,
actionand constient si liber in lumea imaginara ce si-o creeaza singur.
Prin joc se dezvolta activitatea voluntara, isi dezvolta insusirile vointei: rabdare,
perseverenta, stapanire de sine. Tot in joc sunt modelate insusirile si trasaturile de
personalitate: respectul fata de ceilalti, responsabilitatea, cinstea, curajul, corectitudinea etc.
Jocurile de miscare utilizate in activitatea de educatie fizica au continuturi si orientari
multiple si imbraca forme de organizare si desfasurare foarte variate. Numite si dinamice,
jocurile de miscare se clasifica dupa deprinderea motrica pe care o formeaza: mers, alergare,
saritura, aruncare si prindere, echilibru, catarare-coborare, tractiuni, impingeri si transport de
greutati. Ele au urmatoarele valente formative:
-permit manifestarea complexa si favorizeaza dezvoltarea simultana a deprinderilor
motrice de baza;
-dezvolta spiritul de colaborare, cooperare cu colegii de joaca, armonizarea
intereselor, asumarea unor responsabilitati;
-dezvolta emotiile si sentimentele, starile afective traite si alte procese psihice;
-impun colectivului respectarea disciplinei, a regulilor de intrecere;
-permit manifestarea initiativei, independentei in actiune, a spiritului de observatie;
-educa competitivitatea.

Sistemul de deprinderi motrice format la această varstă creste posibilitatea de integrare


a copilului intr-o gama variata de activitati, îi faciliteaza interrelatia cu mediul natural, cu
adultii şi cu ceilalti copii, il fereste de “incidente” si “accidente”, sporindu-i increderea in
propriile forte.

Explicarea si demonstrarea jocului


Explicarea trebuie sa fie clara, succinta, facuta pe un ton potrivit, sa fie accesibila,
evitandu-se deplasarile celui care explica. Se va spune: denumirea jocului, continutul, pe
scurt, principalele reguli, precizari cu privire la stabilirea invingatorului, urmarirea fiecarui
participant, comenzile pentru incepere, desfasurare si final. Explicatia va fi insotita de
demonstratie.
In timpul explicatiei si demonstratiei, grupa va fi astfel asezata, incat sa poata urmari
demonstratia. Pentru a vedea gradul de intelegere a regulilor, educatoarea poate intreba
cativa copii, sau le poate cere sa efectueze o parte din actiuni ( jocul de proba).
Desfasurarea jocului incepe la un anumit semnal dat de educatoare, dupa ce aceasta
s-a convins ca toti copiii sunt pe locurile lor si au inteles jocul. In continuare va urmari
desfasurarea jocului, avand grija sa fie respectate regulile acestuia, stimuland spiritul de
initiativa, atentionand pe cei care incearca sa incalce regulile.
Terminarea jocului se face prin anuntarea incheierii acestuia, prin aprecieri generale
si individuale si comunicand rezultatul intrecerii, in cazul in care jocul s-a desfasurat sub
forma de concurs. Stabilirea rezultatului trebuie facuta obiectiv, evitandu-se aprecierile care
ar putea descurajape cei invinsi. (asta este obtional, trebuie sa cunosteti acesti pasi in cazul
in care se cere sa realizam o activitate didactica in care sa folosim un joc de miscare)
In opinia mea, jocurile motrice sunt cele mai eficiente modalitati de a educa
prescolarul pentru a se dezvolta armonios atat fizic cat si psihic.
In primul rand, miscarea reprezinta un factor important in dezvoltarea copilului. In
timp ce se misca castiga experienta, se dezvolta sistemul muscular, scheletul si coordonarea
miscarilor si abilitatilor fizice. Datorita exercitiilor fizice creste schimbul de substante in
organism, metabolimul se intensifica, asimilarea hranei se imbunatateste. Activitatea
plamanilor si a inimii este influentata favorabil, asadar respiratia devine mai ampla.
In al doilea rand, jocul este modalitatea fireasca de manifestare a copilului. Copiii se
joaca pentru ca se simt bine. Acest lucru este important pentru dezvoltarea lor cognitiva ,
pregatindu-i si pentru rezolvarea altor sarcini pe care le rezerva viata. Abilitatile de viata,
optim dezvoltate, permit unei persoane sa-si dezvolte potentialul la nivel maxim, sa se
cunoasca pe sine, sa faca fata cu succes provocarilor, sa poata gestiona eficient situatii de
orice natura.
In concluzie, jocurile motrice sunt complemetare si la fel de importante ca oricare alt
joc sau activitate de didactica in dezvoltarea armonioasa a prescolarului.
Invatarea deprinderilor motrice si aplicarea lor in forme complexe atrage o ampla
participare psihica a copilului conducand la educarea unor trasaturi si calitati, care se pot
transforma in caracteristici stabilite pe toata durata vietii.