RESPIRAȚIA

COMPLEMENT SIMPLU
1. Din cavitatea nazală aerul trece în:
A. Corzile vocale
B. Faringe
C. Trahee
D. Bronhii
E. Fosele nazale

2. Despre laringe putem afirma următoarele, cu excepţia:

A. Aparţine căilor respiratorii
B. Are dublă funcţie
C. Reprezintă o răspântie între cale respiratorie şi cea digestivă
D. Are rol în fonaţie prin corzile vocale
E. Continuă faringele

3. Despre trahee se poate corect afirma că:

A. Este un tub cartilaginos care continuă laringele
B. Este un tub cartilaginos care continuă faringele
C. Este răspântia între calea digestivă şi cea respiratorie
D. Are dublă funcţie ca organ: respiratorie şi fonatorie
E. Reprezintă două spaţii simetrice situate la baza craniului

4. La nivelul vertebrei T4, traheea:

A. Se împarte în două bronhii
B. Se împarte în patru bronhii
C. Se împarte în laringe şi faringe
D. Se ramifică în cei doi plămâni
E. Se continuă cu laringele

5. Plămânii prezintă următoarele caracteristici, cu excepţia:

A. Sunt situaţi în cavitatea toracică
B. Sunt înveliţi de pleură
C. Prezintă un hil prin care pătrund cele două bronhii
D. Sunt acoperiţi de foiţa parietală a pleurei
E. Au o capacitate totală de 5000 ml.

6. Bronhia principală se împarte în:

A. Bronhiole
B. Bronhiole respiratorii
C. Ducte alveolare
D. Bronhii
E. Săculeţi alveolari

7. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la ramificarea arborelui bronşic este corectă?
A. Bronhie principală ->Bronhiolă respiratorie->Sac alveolar->Ducte alveolare
B. Bronhii->Bronhie principală-> Bronhiolă respiratorie->Ducte alveolare
C. Alveolă Pulmonară->Duct alveolar->Sac alveolar->Bronhiolă
D. Sac alveolar->Bronhiolă respiratorie->Bronhii->Bronhie principală
E. Bronhie principală->Bronhii->Bronhiole->Bronhiole respiratorii->Ducte->Săculeţi

8. Unitatea structurală şi funcţionară a plămânului se numeşte:

A. Lob pulmonar
B. Lobul pulmonar
 C. Acin pulmonar
D. Alveolă pulmonară
E. Bronhiolă respiratorie

9. Acinul reprezintă:
A. Bronhiola respiratorie împreună cu formaţiunile derivate din ea
B. Bronhia principală împreună cu formaţiunile derivate din ea
C. Săculețul alveolar împreună cu formaţiunile derivate
D. Ductele alveolare împreună cu formaţiunile derivate din ea
E. Alveola pulmonară

10. Funcţional, respiraţia prezintă următoarele, cu excepţia:

A. Ventilaţia pulmonară
B. Reglarea ventilaţiei
C. Difuziunea O2 şi CO2 între alveole şi sânge
D. Transportul O2 şi CO2 prin sânge şi lichidele organismului către celule
E. Reglarea perfuziei pulmonare

11. Despre pleură NU putem afirma:

A. Înveleşte plămânii
B. Este reprezentată de o foiţă parietală ce căptuşeşte plămânul
C. Prezintă o foiţă viscerală ce acoperă plămânul
D. Prezintă o foiţă parietală ce acoperă peretele toracic
E. Între cele două foiţe se află lichid pleural

12. Presiunea pleurală este:

A. Pozitivă
B. Mai mare decât presiunea atmosferică
C. Negativă
D. 0 cm H2O
E. Invariabilă cu fazele respiraţiei

13. În timpul respiraţiei de repaus:

A. Baza o reprezintă mişcările coastelor
B. Se contractă diafragma în timpul expiraţiei
C. Retracția elastică a plămânilor şi a peretelui toracic comprimă plămânii
D. Relaxarea diafragmei trage în jos faţa bazală a plămânilor
E. Se relaxează diafragma în timpul inspiraţiei

14. În timpul inspiraţiei normale se produc următoarele, cu excepţia:

A. Aerul pătrunde în plămâni
B. Diafragma se contractă
C. Presiunea alveolară este de -1 cm H2O
D. Presiunea alveolară creşte
E. Pătrund în plămân aproximativ 500 ml aer

15. Despre expiraţie putem afirma:

A. Presiunea alveolară creşte la 1 cm H20
B. Diafragma se contractă
C. Grilajul costal se ridică
D. Presiunea alveolară este egală cu presiunea atmosferică
E. Este favorizată de muşchii gâtului

16. Este adevărat că forţele elastice pulmonare:

A. Stau la baza inspiraţiei
B. Sunt reprezentate doar de forţele elastice ale ţesutului pulmonar
 C. Sunt produse exclusiv de tensiunea superficială a surfactantului
D. Variază cu fazele respiraţiei
E. Stau la baza expiraţiei

17.Volumul expirator de rezervă este:

A. 500 ml
B. Volumul de aer rămas în plămân după un expir forţat
C. 3500 ml
D. 5000 ml
E. Volumul de aer suplimentar ce poate fi expirat în timpul unei expiraţii forţate

18. Capacitatea inspiratorie are valoarea de:

A. 5000 ml
B. 3500 ml
C. 3000 ml
D. 2000 ml
E. 1500 ml

19. Capacitatea reziduală funcţională este:

A. 2000 ml
B. Volum expirator de rezervă plus volumul rezidual
C. Volumul de aer rămas în plămân după o expiraţie forţată
D. 3500 ml
E. 5000 ml

20. Capacitatea vitală este egală cu:

A. VC + VIR
B. VER + VR
C. VIR + VC + VER
D. VIR + VC + VER + VR
E. 5000 ml
21. Minut- volumul respirator este:
A. Cantitatea totală de aer deplasată în arborele respirator în fiecare minut
B. Produsul dintre volumul rezidual şi frecvenţa respiratorie
C. Produsul dintre volumul inspirator de rezervă şi frecvenţa respiratorie
D. Produsul dintre capacitatea vitală şi frecvenţa respiratorie
E. Produsul dintre capacitatea inspiratorie şi frecvenţa respiratorie

22. Afirmaţia corectă despre ventilaţia alveolară este:

A. Reprezintă volumul total de aer deplasat în arborele respirator în fiecare minut
B. Are o valoare de 9 L/min
C. Este produsul dintre volumul curent şi frecvenţa respiratorie
D. Se mai numeşte debit respirator
E. Determină presiunile parţiale ale O2 şi CO2 în alveole.

23. Despre membrana alveolo-capilară este falsă afirmația:

A. Unul din componente este endoteliul capilar
B. Unul din componente este interstiţiul pulmonar
C. Are o grosime de 0,6 microni
D. Unul din componente este epiteliul alveolar
E. Nu conţine surfactant

24. NU este un factor care influenţează rata difuziunii gazelor:

A. Presiunea parţială a gazului în alveolă
B. Presiunea parţială a gazului în capilarul pulmonar
C. Dimensiunile arborelui bronșic
 D. Coeficientul de difuziune al gazului
E. Dimensiunile membranei respiratorii

25. Difuziunea O2 se realizează:

A. Dinspre sângele din capilare spre alveole
B. Deoarece presiunea parţială din capilare este de 100 mm Hg şi cea din aer de 40 mm Hg
C. Deoarece presiunea este de 100 mm Hg în aerul alveolar, iar sânge de 40 mm Hg
D. Deoarece gradientul O2 este doar o zecime din gradientul CO2
E. În aproximativ 0,75 sec

26. Difuziunea CO2 presupune:

A. Trecerea CO2 din aerul alveolar spre capilarul pulmonar
B. O presiune a CO2 de 46 mm Hg în capilar şi de 40 mm Hg aerul alveolar
C. Un gradient de difuziune de 25 de ori mai mare ca cel al O2
D. O solubilitate a O2 mai mare ca a CO2
E. Un timp de 0,75 sec

27. Marginea de siguranţă a hematiei este:

A. 0,50 secunde
B. 0,25 secunde
C. 0,75 secunde
D. Echilibrarea hematiei în capilarul pulmonar
E. Timpul în care CO2 este preluat în perioadele de stress

28. NU este adevărat despre transportul O2:

A. Din plasmă O2 difuzează în eritrocite
B. În eritrocite se combină ireversibil cu ionii de Fe formând oxihemoglobină
C. 1 g hemoglobină se combină cu maxim 1,34 ml O2
D. 1,5% din O2 din sângele arterial este transportat dizolvat în plasmă
E. 1 moleculă de hemoglobină se combină cu maxim 4 molecule de O2

29. Scăderea ph-ului plasmatic poate determina:

A. Scăderea cantităţii de O2 care este cedat ţesuturilor
B. Facilitatea difuziunii CO2
C. Saturarea hemoglobinei 100%
D. Scăderea capacităţii hemoglobinei de a lega O2
E. Scăderea gradientului de difuziune al CO2

30. Despre CO2 sunt adevărate următoarele afirmații, cu excepţia:

A. Este transportat dizolvat în plasmă- 5%
B. Este transportat sub formă de carbaminohemoglobină- 5%
C. Este transportat sub formă de bicarbonat plasmatic- 90%
D. Fiecare 100 ml de sânge preiau câte 7 ml CO2 de la ţesuturi
E. Este produsul finit al proceselor oxidative celulare

COMPLEMENT GRUPAT
31. Capacitatea pulmonară totală se calculează astfel:
1. CV + VIR
2. CV + VER
3. CV + VC
4. CV + VR
32. În alcătuirea lobulului pulmonar intră:
1. Bronhia principală
2. Bronhiolele respiratorii
3. Pleura
4. Alveolele pulmonare

33. Despre volumul inspirator de rezervă putem afirma că:

1. Este un volum suplimentar de aer care poate fi inspirat peste volumul curent
2. Reprezintă aerul rămas în plămâni după un expir forţat
3. Are valoare de 1500 ml
4. Este suma dintre volumul rezidual şi volumul curent
34. Traheea este un organ care:
1. Continuă laringele
2. Are formă de tub cu lungimea de 10-12 cm
3. La nivelul vertebrei T4 se împarte în 2 bronhii
4. Are dublă funcţie: respiratorie şi fonatorie

35. Care din afirmațiile despre plămâni este cea falsă?

1. Sunt principalele organe ale respiraţiei
2. Sunt acoperiți de pleură
3. Intră în contact cu foiţa viscerală a pleurei
4. Au o capacitate totală de 5000 ml

36. Ordinea greşită a ramificaţiilor arborelui bronşic este:

1. Bronhii, bronhiole respiratorii, sac alveolar, ducte alveolare, alveole pulmonare
2. Bronhii, bronhiole respiratorii, alveole pulmonare, ducte alveolare, sac alveolar
3. Bronhii,bronhiole respiratorii, bronhiole lobulare, ducte alveolare, sac alveolar, alveole
pulmonare
4. Bronhii, bronhiole, bronhiole respiratorii, ducte alveolare, sac alveolar, alveole pulmonare

37. Despre ridicarea grilajului costal în timpul respiraţiei putem spune că:
1. Sternul este proiectat înainte
2. Este determinată de muşchii expiratori
3. Măreşte diametrul anteroposterior al toracelui cu 20%
4. Este determinată de muşchii drepţi abdominali

38. Despre ventilaţia alveolară se poate afirma că:

1. Este de 9 l/min
2. Este de 4,5 – 5 l/min
3. Include spaţiul mort
4. Este volumul de aer ce ajunge în zona alveolară în fiecare minut

39. Capacitatea vitală este:

1. 2000 ml
2. VR+VIR+VER
3. VC+VIR
4. 3500 ml

40. Care dintre afirmaţiile depre debitul respirator este cea falsă?
1. Se mai numeşte minut-volum respirator
2. Este cantitatea totală de aer deplasată în arborele respirator în fiecare minut
3. Este produsul dintre frecvenţa respiratorie şi volumul curent
4. Are o valoare medie de 4.5-5 l/min
41. Debitul respirator este influenţat de:
1. Frecvenţa respiratorie
2. Volumul rezidual
3. Volumul curent
4. Capacitatea vitală

42. La nivel tisular:

1. Presiunea parţială a CO2 este de 40 mm Hg
2. Presiunea parţială a O2 este de 40 mm Hg
3. Se formează oxihemoglobina
4. Fiecare 100 ml de sânge eliberează în repaus 7 ml O2

43. Presiunea parţială a O2 la nivel tisular:

1. Este de 100 mm Hg
2. Este egală cu cea a CO2 din aerul alveolar
3. Este de 46 mm Hg
4. Este de 40 mm Hg

44. Cantitatea de aer rămasă în plămâni la sfârşitul unei expiraţii normale se numeşte:
1. Volum rezidual
2. Volum expirator de rezervă
3. Capacitate vitală
4. Capacitate reziduală funcţională

45. În expir are loc:

1. Coborârea coastelor
2. Ridicarea coastelor
3. Ridicarea diafragmei
4. Coborârea diafragmei

46. Din punct de vedere funcţional respiraţia prezintă:

1. Ventilaţie pulmonară
2. Difuziunea O2 şi CO2
3. Transportul O2 şi CO2
4. Reglarea debitului respirator

47. Următoarele afirmaţii despre pleură sunt false, cu excepţia:

1. Foiţa viscerală intră în raport cu plămânul
2. Foiţa parietală intră în raport cu peretele toracic
3. Între cele două foiţe este o presiune negativă
4. Presiunea pleurală nu variază cu respiraţia

48. Transportul CO2 se realizează:

1. Sub formă de bicarbonat plasmatic
2. Sub formă de carbaminohemoglobină
3. Dizolvat fizic în plasmă
4. De la ţesuturi către plămâni

49. Despre fenomenul de membrană Hamburger se poate afirma că:

1. Este întâlnit în mecanismele de transport al O2
2. Este folosit la obţinerea bicarbonatului plasmatic
3. Are loc la nivelul plasmei
4. Este reprezentat de migrarea clorului

50. Coeficientul de utilizare al O2:

1. Este de 5% în repaus
 2. Este de 7% în repaus
3. Poate creşte la 7% în efort
4. Poate creşte la 12% în efort

51. Valorile corecte referitoare la presiunile O2 sunt:

1. 100 mm Hg în capilarele pulmonare
2. 40 mm Hg la nivel tisular
3. 46 mm Hg în capilarele pulmonare
4. 100 mm Hg în aerul alveolar

52. Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:

1. Hematia petrece în medie 0,50 sec în capilarul pulmonar
2. Hematia petrece în medie 0,75 sec în capilarul pulmonar
3. Marginea de siguranţă este de 0,25 sec
4. Marginea de siguranţă este de 0,50 sec

53. Despre O2 din sânge este adevărat că:

1. Este de 1,34 ml într-un gram de hemoglobină
2. Este 20ml O2/dl de sânge arterial
3. 98,5% este transportat de hemoglobină
4. 1,5% este transportat sub formă de oxihemoglobină

54. Cantitatea de O2 care se leagă de hemoglobină este influenţată de:

1. Presiunea parţială a CO2 plasmatic
2. pH-ul plasmatic
3. Surfactant
4. Presiunea parţială a O2 plasmatic

55. Următoarele volume se măsoară spirometric, cu excepţia:

1. VC
2. VIR
3. VER
4. Volum rezidual

56. În timpul unei inspiraţii normale au loc următoarele:

1. Sternul se depărtează de coloana vertebrală
2. Presiunea alveolară devine -1 cm H2O
3. Pătrund în plămân 500 ml aer
4. Diafragma coboară

57.Intră în alcătuirea membranei alveolo-capilare:

1. Endoteliul capilar
2. Epiteliul traheal
3. Epiteliul alveolar
4. Chiliferul limfatic

58. Membrana alveolo-capilară are următoarele caracteristici:

1. Grosimea de 0,6 microni
2. Surfactantul intră în alcătuirea sa
3. Suprafaţa totală este de 50-100 m2
4. La nivelul ei au loc schimburile gazoase

59. Presiunea alveolară este:

1. În expir +1cm H2O
2. În inspir -1cm H2O
 3. În repaus, când glota este închisă este 0cm H2O
4. În expir este negativă

60. Reglarea ventilaţiei se realizează de către:

1. Centrii nervoşi din măduva spinării
2. Centrii nervoşi din bulb şi punte
3. Chemoreceptorii de la nivel pleural
4. Chemoreceptorii de la nivelul unor vase de sânge