ENTEROCOLITA

Ce este enterocolita?
Enterocolita presupune o inflamaţie a mucoaselor intestinului subţire şi a
colonului. La copii se manifestă prin stări de greaţă, vărsături şi diaree. Enterocolita
virală este responsabilă pentru aproximativ jumătate dintre toate tipurile de
enterocolită, bebeluşii şi copiii între şase luni şi trei ani fiind primii afectaţi. Cel mai
întâlnit virus în acest caz este rotavirusul pe care copilul îl poate lua de la o persoană
bolnavă sau dacă intră în contact cu un obiect care a fost deja contaminat cu acest
virus. (Alte virusuri sunt enterovirusurile, virusul Norwalk, adenovirusurile.)
Enterocolita mai poate fi bacteriană sau parazitară, cea din urmă apare în urma
unui parazit pe care copilul îl poate lua din mâncare stricată sau de la persoane deja
infectate, cei mai intâlniţi paraziţi fiind Giardia lamblia Balantidium coli, Blastocystis
homnis. Enterocolita bacteriană este mai dură şi poate fi provocată de Salmonella,
Shigella, Escherichia coli, Campylobacter. Alte cauze ale enterocolitei sunt şi
intoleranţa la anumite mâncăruri, preparatele picante sau chiar tratamentele cu
antibiotice.
Bebeluşii au o toleranţă scăzută la deshidratare şi, dacă vărsăturile sau diareea
durează mai mult de trei ore, e recomandat să mergi cu cel mic la doctor. Cu cât este
mai mic copilul tău, cu atât este mai ridicat riscul deshidratării.
De asemenea, in functie de manifestarile ei, enterocolita poate fi:
 Necrozanta (apare in special la bebelusii cu un sistem imunitar slab dezvoltat);
 Pseudomembranoasa (de regula este cauzata de o infectie generata de antibiotice);
 Asociata cu antibioticele (apare atunci cand, in urma tratamentului cu antibiotice,
exista bacterii ce se instaleaza in intestin si provoaca inflamatia sa);
 Hemoragica (se manifesta prin febra, crampe si diaree apoasa si cu sange).
Semne și simptome
Enterocolita nu este o boala „ascunsa“, aceasta se manifesta vizibil inca de la
debutul ei. Printre simptomele enterocolitei se numara:
 Stari de greata si de varsaturi
 Lipsa apetitului
 Crampe si dureri musculare
 Diaree (in cazurile mai grave de enterocolita, scaunele pot fi apoase sau cu
sange)
 Febra
  Frisoane
 Balonare
 Deshidratare acuta
 tare generala de rau si de oboseala
Simptomele enterocolitei sunt aceleasi in mare parte, indiferent ca apare in
urma ingestiei apei sau a alimentelor contaminate, cat si in urma unui tratament cu
antibiotice. Oricare ar fi sursa ei, enterocolita trebuie tinuta sub control, mai ales pentru
ca slabeste si deshidrateaza enorm organismul - o parte din simptomele enterocolitei
sunt determinate chiar de deshidratare: pierderi mari de apa si electroliti prin varsaturi
si scaune.
Intervenții
 Tratamentul poate sa difere de la o persoana la alta, in functie de tipul
enterocolitei si de stadiul in care se afla. In general, acestea pot sa includa
transfuzii de sange, injectii intravenoase sau, in cel mai sever caz, interventii
chirurgicale.
 Pentru monitorizarea enterocolitei poate fi necesara spitalizarea pacientilor. In
acest caz vor fi administrate lichide intravenos, deoarece organismul este
deshidratat din cauza diareei si a varsaturilor. In unele situatii poate fi necesara
transfuzia de sange. Spitalizarea este adesea obligatorie pentru copii.
 Daca enterocolita este recurenta, poate fi necesar transplantul, astfel incat
microorganismele care au dus la aparitia infectiei sa fie inlocuite cu bacterii
benefice preluate de la un donator. Antibioticele nu sunt prescrise de medic in
cazul enterocolitei hemoragice sau al enterocolitei asociate cu administrarea
antibioticelor. Totodata, nu sunt recomandate nici antidiareicele de tip
antipropulsive
 Regimul alimentar este esential pentru ameliorarea simptomelor enterocolitei.
Este recomandat un consum mare de apa pentru hidratarea organismului,
deoarece se pierde o cantitate considerabila de lichide din cauza diareei.
 Pentru restabilirea echilibrului florei si bacteriilor benefice de la nivelul intestinelor
sunt recomandate probioticele (bacteriile benefice).
 Alte alimente pentru combaterea diareei pe care le putem consuma sunt cele cu
un continut scazut de fibre, usor de digerat. Aceste alimente pot fi cartofii, painea
prajita, orezul fiert, bananele, legumele fierte, dar si ceaiul de menta.