ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

Cu titlu de manuscris
C.Z.U.: 336.24 (478)(043)
339.543 (478)(043)

DABIJA TUDOR

ASPECTE FINANCIARE ALE ACTIVITĂŢII VAMALE ÎN

CONTEXTUL INTEGRĂRII REPUBLICII MOLDOVA ÎN
UNIUNEA EUROPEANĂ

08.00.10 – FINANŢE; MONEDĂ; CREDIT

Autoreferatul tezei de doctor în economie

CHIŞINĂU, 2014
 Teza a fost elaborată în cadrul Catedrei „Finanţe şi Asigurări”
a Academiei de Studii Economice a Moldovei

Conducător ştiinţific:
BUŞMACHIU Eugenia, doctor în economie, conferenţiar universitar

Referenţi oficiali:
SECRIERU Angela, doctor habilitat în economie, profesor universitar
LUCHIAN Ivan, doctor în economie, conferenţiar universitar

Componenţa Consiliului Ştiinţific Specializat:

COBZARI Ludmila, preşedinte, doctor habilitat, profesor universitar
BOTNARI Nadejda, secretar ştiinţific, doctor în economie, conferenţiar
universitar
ULIAN Galina, doctor habilitat în economie, profesor universitar
PÂRŢACHI Ion, doctor în economie, profesor universitar
GANEA Victoria, doctor în economie, conferenţiar universitar
BRUMĂ Inesa, doctor în economie, conferenţiar universitar

Susţinerea va avea loc la 7 februarie 2014, ora 13:00 în şedinţa Consiliului

Ştiinţific Specializat D 32 08.00.10-35 din cadrul Academiei de Studii Economice
din Moldova, adresa: mun. Chişinău, str. Mitropolit Gavriil Bănulescu-Bodoni 59,
MD 2005, Blocul ”B”, etajul 1, biroul 104.

Teza de doctor şi autoreferatul pot fi consultate la Biblioteca Ştiinţifică a

Academiei de Studii Economice a Moldovei şi la pagina web a C.N.A.A.
(www.cnaa.md).

Autoreferatul a fost expediat la 6 ianuarie 2014.

Secretar ştiinţific al
Consiliului ştiinţific Specializat: dr. în economie BOTNARI Nadejda

Conducător ştiinţific: dr. în economie BUŞMACHIU Eugenia

Autor: DABIJA Tudor

© Dabija Tudor, 2014

2
 REPERELE CONCEPTUALE ALE CERCETĂRII
Actualitatea temei cercetate şi identificarea problemelor de cercetare. Integrarea
Republicii Moldova în Uniunea Europeană (UE) presupune ajustarea tuturor componentelor de
politici publice la standarde internaţionale şi cele mai bune practici în domeniile respective.
Integrarea în UE va oferi ţării noastre posibilitatea de a participa la procesele din economia,
politica şi cultura europeană şi mondială. În această ordine de idei, este extrem de actual să
analizăm efectele financiare asupra activităţii vamale după integrarea Republicii Moldova în UE.
Deţinerea, în prealabil, a informaţiei referitoare la efectele asupra veniturilor statului după
integrarea Republicii Moldova în UE, va permite executivului o planificare şi o gestionare mai
eficientă a resurselor financiare publice.
Problemele cu care se confruntă Republica Moldova o perioadă îndelungată şi care
urmează a fi înlăturate până la acceptarea noastră în familia europeană: Diminuarea valorii în
vamă a mărfurilor importate – această problemă este specifică mai multor ţări. În Republica
Moldova, acest fenomen necesită o aprofundare inerentă, deoarece economia noastră este bazată
pe consum, iar productibilitatea este scăzută în raport cu mărfurile, importate. În asemenea
condiţii, creşte dependenţa de mărfuri străine în ţară, iar majoritatea importatorilor sunt tentaţi să
diminueze valoarea mărfurilor, pentru a achita un cuantum mai redus de impozite şi taxe vamale
la import. Acordarea facilităţilor fiscale la importul mărfurilor contrar obiectivelor stabilite de
creştere economică – în ultimii 5 ani, a crescut valoarea mărfurilor importate care au beneficiat
de facilităţi fiscale (cca 100 mld. lei în perioada 2007-2011), iar progresele înregistrate în aceeaşi
perioadă la capitolul creştere economică sunt mici. Evaziunea fiscală la importul mărfurilor – de
asemenea, face parte din problemele financiare de bază cu care se confruntă autorităţile
naţionale. Analiza prealabilă a efectelor asupra veniturilor vamale, după integrarea Republicii
Moldova în UE, precum şi problemele aflate în discuţie au condiţionat necesitatea cercetării.
Scopul tezei îl constituie analiza, evaluarea efectelor şi problemelor de ordin financiar,
care vor influenţa veniturile vamale după integrarea Republicii Moldova în UE. Scopul urmărit
este concretizat în următoarele obiective: aprofundarea conceptelor, abordărilor şi opiniilor
diverşilor economişti referitoare la activitatea vamală, precum sunt ele reflectate în literatura de
specialitate, autohtonă şi străină; evidenţierea rolului politicii financiare şi a politicii comerciale
externe prin prisma activităţii vamale; cercetarea evoluţiei activităţii vamale în Republica
Moldova din perspectiva sistemului de impozitare şi determinarea efectelor asupra veniturilor
vamale după integrarea Republicii Moldova în UE; cercetarea modalităţii de determinare a
efectelor impozitelor şi taxelor vamale asupra creşterii economice după integrarea Republicii

3
Moldova în UE; evaluarea sistemului de garanţii financiare utilizate în cadrul activităţii vamale
din Republica Moldova, comparativ cu cel al UE şi examinarea legislaţiei comunitare, în
contextul „Republica Moldova – frontieră estică a UE”; identificarea cauzelor de evaziune
fiscală la importul de mărfuri, stabilirea tehnicilor de combatere a acestui fenomen şi analiza
influenţei facilităţilor acordate la importul mărfurilor asupra veniturilor bugetului Republicii
Moldova; elucidarea cauzelor diminuării valorii în vamă a mărfurilor la import şi oferirea
soluţiilor pentru depăşirea acestor situaţii.
Metodologia cercetării: În vederea realizării obiectivelor cercetării, s-a recurs la
următoarele tehnici şi metode de analiză: metoda de observare; metoda de experimentare;
metoda de modelare. Tehnicile de analiză a datelor au constat în următoarele: analiza „Os de
peşte”; analiza „Arborele problemelor” şi analiza „Statistică”. De asemenea, este aplicată
metodologia econometrică a vectorului autoregresiv (VAR).
Noutatea ştiinţifică a prezentei cercetări rezidă în: identificarea elementelor de conţinut
fundamental al unor noi componente ale politicii vamale, aprofundându-se, astfel, conţinutul
conceptual al politicii vamale, ca aport teoretico-ştiinţific; introducerea în câmpul cercetărilor
teoretice a noţiunii de ”facilitate vamală”, care serveşte unei prefigurări clare a ariei de aplicare a
acestor facilităţi; identificarea formelor de evaziune fiscală în sfera globală a operaţiunilor
vamale şi stabilirea tehnicilor de combatere a acestui fenomen specific activităţii vamale;
determinarea anticipativă a corelaţiilor dintre evoluţia prelevărilor fiscale, vamale şi creşterea
economică, după integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană; determinarea relaţiei
dintre taxele vamale şi accizele percepute de organele vamale asupra creşterii economice a
Republicii Moldova; identificarea disfuncţionalităţilor în cadrul sistemului de garantare
financiară şi formularea soluţiilor pentru înlăturarea acestora; dezvoltarea unui instrumentar
adecvat pentru eliminarea consecinţelor diminuării valorii în vamă a mărfurilor la import.
Problema ştiinţifică importantă soluţionată. Datorită cercetării efectuate, în premieră au
fost introduse noi elemente ale politicii vamale și elucidate efectele financiare asupra veniturilor
vamale și asupra creșterii economice în contextul integrării Republicii Moldova în Uniunea
Europeană.
Gradul de studiere și importanţa teoretică. În cadrul cercetării, sunt analizate lucrările
unor savanţi şi cercetători, precum: Benazić A., Bickel P., Freeman D., Bruce G., Byé M., Çaglar
Ö., Francisco J., Colette N., Enders W., Favero C., Bastiat F., Hamilton J., Mucchielli J., Jesus
H., Locke J., Johns R., Kmenta J., Linder S., Lutkepol H., Haughton M., Ohlin B., Phillips P.,
etc. De asemenea, au fost analizate lucrările unor cercetători autohtoni, precum: Afanase C.,
Balan A., Băloiu L., Bujorica I., Pop M., Radu V., Carmen M., Ciobanu S., Efim O., Gâscă V.,

4
Calenic N., Enescu C., Frumusachi E., Ganea V., Cobzari L., Grigorescu C., Mincu G., Mureșan
D., Popa A., Popa I., Sută N. Suportul informaţional al lucrării îl constituie: actele legislative şi
normative ale Republicii Moldova, Uniunii Europene; lucrările de specialitate editate în
Republica Moldova, România şi Rusia; materialele conferinţelor internaţionale, precum şi
publicaţiile din presa periodică; datele statistice ale Biroului Naţional de Statistică al Republicii
Moldova; Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova; Serviciului Vamal al Republicii
Moldova; materialele unor organisme internaţionale: Organizaţia Mondială a Vămilor (OMV),
Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC), Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltate
Economică (OCDE), Fondul Monetar Internaţional (FMI) etc.
Valoarea aplicativă a lucrării. Valoarea practică a rezultatelor cercetării constă în, dar nu
se limitează la: estimarea veniturilor vamale viitoare cu ajutorul modelului economico-
matematic elaborat, estimarea efectelor de integrare asupra veniturilor vamale, revizuirea
politicii comerciale şi vamale prin prisma noţiunii definite de „politică vamală”, elaborarea
noțiunii de „facilitate vamală”, utilizarea noilor tehnici de combatere a evaziunii fiscale în vamă,
argumentarea necesităţii armonizării legislaţiei vamale şi fiscale naţionale cu cea a UE în
vederea integrării europene a Republicii Moldova. Rezultatele cercetării pot fi utilizate de către:
organele vamale, organele fiscale în procesul de elaborare a noului cadru legal şi de
perfecţionare a celui existent; cadrele didactice din instituţiile de învăţământ economic superior
la disciplinele de specialitate din domeniul vamal, fiscal şi financiar.
Aprobarea rezultatelor şi publicaţiile la tema tezei. Rezultatele cercetării au fost
aprobate în cadrul şedinţelor Catedrei „Finanţe şi Asigurări”, suplimentar rezultatele
investigaţiilor tezei au fost prezentate şi discutate la conferinţe practico-ştiinţifice şi seminare
organizate în cadrul Academiei de Studii Economice a Moldovei, Serviciului Vamal al
Republicii Moldova, Ministerului Economiei în perioada 2005-2013, consacrate problemelor
sporirii eficienţei reformelor promovate în sectorul economico-financiar. Tezele principale ale
temei cercetate şi-au găsit reflectarea în nouă publicaţii ştiinţifice, în volum total de „2,83” coli
de autor.
Volumul şi structura tezei. Teza cuprinde introducere, 3 capitole, concluzii generale şi
recomandări, bibliografia (133 de titluri), 14 anexe, este expusă pe 132 de pagini şi conţine 4
tabele, 30 de figuri şi 3 formule.
Cuvinte-cheie: activitate vamală, uniune vamală, valoare în vamă, evaziune fiscală,
facilităţi fiscale, impozite indirecte, tarif vamal, politică vamală, creştere economică, garanţie
financiară, integrare europeană.

5
 CONŢINUTUL TEZEI
Capitolul I „Bazele conceptuale şi teoretice privind activitatea vamală în economia
modernă”, este consacrat analizei conceptelor şi teoriilor privind activitatea vamală. Pentru
această analiză au fost selectate cele mai adecvate teorii ale savanţilor şi cercetătorilor de talie
mondială şi naţională, care au relevat instrumentele financiare din cadrul activităţii vamale.
Activitatea vamală îşi are originea în antichitate. Istoria denotă că activitatea vamală este
strâns legată în această perioadă de structura socio-economică a statului. Teoriile referitoare la
eficienţa activităţii vamale pot fi prezentate în trei nivele (figura 1).

Nivelul III
Teoria
eficienţei vamale

Nivelul II
Teoria eficienţei economice
şi teoria instituţionalistă

Nivelul I
Teoria economică generală

Sursa: Elaborată de autor

Figura 1. Piramida aspectelor teoretice referitoare la eficienţa activităţii vamale
Vis-à-vis de teoria economică generală, poate fi menţionată, în primul rând, Teoria
avantajului absolut, dezvoltată de Adam Smith în „The Wealth of Nations”, lucrare publicată în
1776, care reprezintă punctul de plecare al teoriilor clasice privind comerţul internaţional.
Conform teoriei sale, ţările ar trebui să se specializeze în producerea acelor bunuri pentru care
dispun de un avantaj absolut.
Avantajul absolut constituie posibilitatea de a produce un bun cu o cantitate mai mică de
factori (input), decât oriunde altundeva în lume. Dezvoltarea acestei viziuni a generat Teoria
avantajelor comparative sau modelul ricardian a lui David Ricardo, care, în lucrarea sa „The
Principle of Political Economy and Taxation” (1817), a demonstrat că o ţară se va specializa în
producerea acelor bunuri pe care le poate fabrica mai eficient şi va cumpăra din altă ţară acele
bunuri pe care le realizează mai puţin eficient, chiar dacă ea ar putea produce aceste bunuri mai
eficient decât o ţară terţă.

6
 Economiştii suedezi Eli Heckecher (în 1919) şi Bertil Ohlin (în 1933), în continuare,
încearcă explicarea avantajului comparativ, argumentând faptul că sursa acestuia o reprezintă
diferenţele din dotarea cu factori de producţie (Modelul Heckscher – Ohlin – Samuelson (Teorii
neoclasice)).
De asemenea, poate fi amintită ideologia lui Antoine de Montchrestien, prezentată în
„Trattato di economia politica” (1616), din care putem concluziona că importul/exportul
mărfurilor deţine un rol mai important decât producţia. Este firesc să gândească în acest mod,
deoarece Franţa, la acel moment, nu dispunea de mari centre industrializate, fapt pentru care
exploata la maximum pământurile. [29]
De asemenea, poate fi menţionată teoria lui John Locke, care, în opera sa „Some
Considerations on the consequences of the Lowering of Interest and the Raising of the Value of
Money” (1691), consideră că ”trebuie să existe o anumită proporţie între monedă şi comerţ”.
[107]
O secţiune faimoasă din lucrarea ”Economic Sophisms” (1845) a lui Frédéric Bastiat
[100] relevă faptul că tarifele (vamale) sunt, în mod inerent, contraproductive.
În domeniul teoriilor eficienţei economice, în opinia noastră, se evidenţiază teoria
eficienţei dinamice, prezentată în lucrarea „The Theory of Dynamic Efficiency” (2009)
renumitului promotor Jesus Huerta de Soto, reprezentant eminent al şcolii economice austriece.
[84; 105; 106]
Concepţia de eficienţă statistică şi dinamică a fost formulată de savanţii Edwin G. Dolan şi
David E. Lindsey, care au determinat-o din punct de vedere al apropierii de curba posibilităţilor
productive şi deplasării ei, respectiv, spre stânga. La factorii principali ai eficienţei dinamice, ei
atribuie energia antreprenorială, inovaţiile şi invenţiile tehnologice.
Concepţia lui Jesus Huerta de Soto se bazează pe rolul dominant al talentului
antreprenorial în asigurarea eficienţei dinamice a oricărui agent economic. În opinia acestui
savant, eficienţa dinamică a unei persoane, companii, instituţii sau a sistemului economic, în
general, depinde, în principal, de nivelul capacităţii lor creative în activitatea de întreprinzător şi
de coordonare.
În ceea ce priveşte instituţionalismul, prin termenul de instituţie, promotorii acestui curent
înţelegeau totalitatea concepţiilor juridice şi de comportament, care determinau acţiunea
indivizilor, întreprinderilor, grupurilor sociale şi administraţiilor publice şi private. [47]
Dintre exponenţii instituţionalismului, s-au remarcat T.Veblen şi W.Mitchell. În prezent,
instituţionalismul are numeroşi discipoli. Drept exemplu pot servi următorii savanţi cu lucrările
lor: Bruce G. Carruthers, Popov E., Sergheev A., Malcolm Rutherford, Thayer Watkins.

7
 Baza conceptuală a teoriilor legate de eficientizarea activităţii vamale este constituită din
prevederile normelor internaţionale ale acesteia.
Astfel, de la mijlocul anilor 1990, a crescut cererea coordonării activităţii diferitelor
agenţii de frontieră pentru facilitarea comerţului. Diferite instituţii au început să dezvolte
conceptul cunoscut, astăzi, ca Managementul Coordonat al Frontierei (Coordinated Border
Management) (CBM). [117]
Conceptele CBM îşi au antecedentele lor în instrumentele-cheie ale WCO. În mod special,
este vorba de Convenţia Internaţională pentru Simplificarea şi Armonizarea Procedurilor
Vamale (International Convention on the Simplification and Harmonization of Customs
Procedures) (Convenţia revizuită de la Kyoto), precum şi Cadrul Standardelor SAFE pentru
Securitatea şi Facilitarea Comerţului Global (SAFE Framework of Standards to Secure and
Facilitate Global Trade) (the SAFE Framework). Convenţia revizuită de la Kyoto a intrat în
vigoare în anul 1974 şi a fost revizuită în anul 1999. Unul din principiile majore ale acestei
Convenţii a constat în simplificarea, precum şi-n standardizarea procedurilor vamale.
În ce priveşte teoriile eficienţei vamale, pornind de la concepţiile formulate de Makrusev
V.V., Dianova V.Iu., Markina О.V. [72], pot fi diferenţiate trei direcţii ale dezvoltării viziunilor
teoretice:
I. Viziunile teoretice referitoare la schimbările la nivel internaţional şi naţional

Abordările teoretice ale funcţionării uniunilor vamale (Richard G. Lipsey, Çaglar
Özden, Francisco J. Parod, Rolf Mirus şi Nataliya Rylska);

Studierea problemelor administrării vamale în cadrul Uniunii Vamale şi Comunităţii
Economice Euroasiatice (Fedorovskaya М.А.);

Examinarea problemelor vamale ale aderării Rusiei la Organizaţia Mondială a
Comerţului (Simonov N. Е.);

Viziuni privind modernizarea activităţii serviciilor vamale în condiţiile dezvoltării
comerţului internaţional (Michael H. Lane).
II. Viziunile teoretice referitoare la schimbările instituţionale în serviciul vamal. La
acestea se referă abordările teoretice ale aplicării metodelor cantitative de estimare a eficienţei și
căilor de dezvoltare a activităţii vamale (Kosenko V. P., Oposhnean L. I., Vaghin V. D.,
Barishnikova E., Ostanin V. А.) și administrării resurselor vamale în condiţiile constrângerilor
climatului economic (Haughton Michael).
III. Viziunile teoretice referitoare la procesele din interiorul ţării se prezintă, în mare
parte, ca examinarea eficienţei activităţii organelor vamale din diferite ţări. Drept exemplu pot

8
servi lucrările savanţilor Piatov А. А., Makrusev V. V., Dianova V. Iu., Markina О. V., Hapilin
S. А., Benazić Alen, Adomaviciute Danute.
În urma studiului efectuat, putem constata că problemele teoretice ale activităţii vamale,
reflectate în lucrările cercetătorilor din Republica Moldova, sunt relativ puţin examinate de către
savanţii autohtoni.
În primul capitol, un compartiment separat este dedicat analizei politicii vamale a
Republicii Moldova, aceasta fiind privită ca un cadru determinativ în organizarea activităţii
vamale. Astfel, s-a observat că, în domeniul reglementărilor vamale, statul are o funcţie de
apărător al respectării conduitei impuse. Pentru promovarea intereselor naţionale, statele impun o
serie de taxe vamale, de restricţii cantitative şi valorice care pot constitui obstacole în calea
pătrunderii mărfurilor străine pe piaţa internă. Aceste măsuri sunt diferite de la un stat la altul în
funcţie de politica vamală promovată la un moment dat.
Politica vamală urmăreşte asigurarea eficienţei operaţiunilor vamale, reglementării
schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al Republicii Moldova, contribuţia la rezolvarea
problemelor politice şi comerciale privind protecţia pieţei interne şi stimularea dezvoltării
economiei naţionale, alte obiective stabilite de legislaţie.
În opinia noastră, definiţia pare incompletă, deoarece circumstanţierea doar prin referirea
la ,,reglementarea schimbului de mărfuri” este limitativă, întrucât aceste operaţiuni constituie
numai obiectul politicii vamale, obiect, în mod necesar, calificat prin scop. Totodată, o politică
generală şi, în special, cea vamală nu poate fi definită ca un ansamblu de dispoziţii legale.
Normele în vigoare reprezintă cadrul legal al momentului, iar politica are relevanţă în
timp, mai ales că obiectivele unei politici sunt, întotdeauna, unele viitoare.
Astfel, politica vamală include şi deciziile ce se vor materializa, în viitor, în dispoziţii
legale ori în anularea unor asemenea dispoziţii, decizii ce prezintă importanţă la stabilirea unor
strategii manageriale. Situaţia viitoare poate determina planuri strategice, transferuri de
tehnologie ori de capital, încheiere de contracte etc.
De asemenea, constanţa ori fluiditatea modificărilor decizionale ţine de politica vamală,
deoarece inconsistenţa acestui sistem împiedică planificarea relaţiilor economice. Prin urmare,
vom defini politica vamală ca fiind acea parte a politicii economice, care, reglementând
importul şi exportul mărfurilor, urmăreşte realizarea unor obiective economice şi politice ale
subiectului de drept internaţional public ce instituie respectiva politică pentru teritoriul pe care
îşi exercită suveranitatea.
Avantajul acestei definiţii este, cu siguranţă, înţelegerea structurii politicii vamale prin
cuprinderea în sfera noţiunii a: obiectului – importul şi exportul mărfurilor; scopului – realizarea

9
unor scopuri exterioare politicii vamale, stabilite de politica generală ori de cea economică;
izvorului – politica vamală nu poate fi instituită decât de un subiect de drept internaţional public
ca manifestare a suveranităţii acestuia; determinării teritoriale – nu orice subiect de drept
internaţional public îşi poate manifesta suveranitatea prin instituirea unor norme vamale, ci doar
unul care este suveran pe un teritoriu.
Astfel, este mult mai clar formulată diferenţierea specifică a politicii vamale de celelalte
componente ale politicii economice. Intrarea ori ieşirea din ţară a mărfurilor, fără
circumstanţierea prin scop, poate aparţine şi altor politici economice, precum politica de
retehnologizare, de privatizare etc., creându-se confuzii.
De asemenea, definiţia propusă nu are dezavantajul raportării la un anumit moment, cel în
care deciziile politice s-au concretizat în dispoziţii legale, ci păstrează dimensiunea intrinsecă
temporară a oricărei politici.
Deci, clarificarea teoretică a acestui concept este deosebit de importantă, deoarece
deschide posibilitatea tratării ştiinţifice, şi nu empirice, a legăturii de cauzalitate dintre diferitele
componente ale politicii vamale şi efectele pe termen mediu şi lung ale acestuia pentru ceilalţi
actori economici ori sociali.
Al treilea compartiment al capitolului vine să contureze terminologia de activitate vamală
sub aspect financiar, astfel s-a recurs la analiza teoretică a noţiunilor şi definiţiilor existente.
Analiza efectuată denotă că activitatea vamală include următoarele aspecte financiare: sistemul
de impozitare gestionat de către organele vamale (taxa vamală, taxa pentru proceduri vamale,
taxa pe valoarea adăugată, accizele); sistemul de garantare financiară; facilităţile fiscale acordate
la import; auditul post-vămuire.
Pentru o conturare mai clară a aspectelor financiare, a fost formulată următoarea definiţie:
Activitate vamală sub aspect financiar – reprezintă acele activităţi şi operaţiuni vamale care
implică interacţiune de ordin financiar între organele vamale şi alte persoane până la, în
momentul şi/sau după vămuirea mărfurilor.
Capitolul 2, „Evaluarea efectelor integrării Republicii Moldova în spaţiul european
asupra activităţii vamale”, denotă că activitatea vamală din Republica Moldova posedă o
multitudine de domenii, care se extind ca funcţionalitate şi că această extindere se datorează
alinierii la standardele internaţionale, având tendinţa modernizării şi eficientizării activităţii
vamale. Orice reformă într-o activitate se soldează cu un efect, iar pentru a afla care ar fi efectul,
este necesară evaluarea, în prealabil, a anumitor indicatori, ceea ce va oferi, în final, un tablou
integru privind facilitarea adoptării deciziilor în viitorul apropiat. În cazul cercetării noastre, este
oportună evaluarea efectului financiar asupra activităţii vamale, după integrarea Republicii

10
Moldova în spaţiul european. Prin efecte financiare, înţelegem nişte estimări făcute în baza
simulării şi/sau comparării unei situaţii actuale cu o situaţie ipotetică dorită.
Prin urmare, unul din principalele efecte financiare va consta în anularea taxei vamale în
schimburile comerciale cu ţările membre ale UE. În asemenea condiţii, este necesar să
cunoaştem cum au evoluat veniturile din taxa vamală, astfel, în rândurile de mai jos, putem
observa cum s-au colectat veniturilor vamale în perioada 2002-2012 şi care este ponderea taxelor
vamale percepute în PIB.

Figura 2. Taxa vamală în raport cu PIB (2002-2012)

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Serviciului Vamal [128] şi BNS
Taxa vamală în raport cu PIB are o pondere medie de 1,09% în perioada 2002-2012, ceea
ce este suficient pentru a genera anumite efecte asupra economiei naţionale.

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Serviciului Vamal

Figura 3. Evoluţia perceperii taxei vamale pe grupe de ţări (2002-2011)

Având în vedere că taxa vamală înregistrează o creştere, de la 0,2 mld. lei în 2002 la 0,9
mld. lei în 2012, este important să cunoaştem din contul cărei ţări sau grup de ţări creşte
consumul de mărfuri.

11
 Din figura 3, se observă că taxa vamală aplicată mărfurilor din UE fac un aport impunător
în bugetul de stat. Această creştere se intensifică din momentul în care frontiera Republicii
Moldova începe să se mărginească cu cea a UE, începând cu anul 2007.
Prin urmare, în baza datelor statistice, continuăm cu: a) analiza veniturilor din taxele
vamale încasate pentru mărfurile importate din UE în republică; b) analiza veniturilor din taxele
vamale încasate pentru mărfurile importate din alte ţări decât cele membre ale UE şi c) analiza
politicii tarifare a Republicii Moldova în comparaţie cu cea a UE. Acest lucru ne va permite să
identificăm efectele integrării Republicii Moldova în spaţiul european asupra taxei vamale.
Pentru a efectua primele două analize, utilizăm aceeaşi grupare a statelor lumii, trei grupe
de ţări: UE, CSI şi Alte. În acest mod, stabilim grupul de ţări care are cea mai mare pondere în
total taxe vamale încasate la importul mărfurilor în perioada 2002-2011.

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Serviciului Vamal

Figura 4. Ponderea veniturilor din taxe vamale pe grupe de ţări (2002-2011)
Din datele figurii 4, constatăm că grupul de ţări din UE, timp de 10 ani, deţine cea mai
mare pondere în total venituri din taxe vamale în perioada analizată. Aici putem concluziona că
consumul de mărfuri din UE este în creştere, în special, se observă la Situaţia 2, unde cca 2,1
mld. din 3,5 mld. lei, în perioada 2007-2011 au constituit venituri din taxe vamale.
Având în vedere faptul că, după integrare, Republica Moldova nu va aplica taxele vamale
în comerţul extern cu ţările membre ale UE, vor fi ratate venituri de minimum 0,4 mld. lei anual
sau 60,6% din total taxe vamale. Reversul monedei relevă că, pentru importul de mărfuri din
ţările membre ale CSI, se vor aplica taxe vamale, care, la moment, beneficiază de scutiri de taxe
vamale în conformitate cu acordurile bilaterale şi multilaterale încheiate cu ţările membre ale
CSI. În această ordine de idei, vom folosi perioada din Situaţia 2 (fiind mai aproape de realitate)
şi vom identifica care este valoarea mărfurilor ce urmează să fie impozitată la importul
mărfurilor din ţările membre ale CSI, după integrare, cu condiţia că se va păstra tendinţa de
import a mărfurilor din ţările membre ale CSI ca şi în Situaţia 2 din figura 4.

12
 Analizele efectuate ne permit să afirmăm că integrarea Republicii Moldova în UE va avea
un efect negativ asupra veniturilor vamale colectate din taxa vamală cca 75%, datorită
liberalizării comerţului cu ţările membre UE, fapt ce va determina creşterea consumului şi
respectiv creşterea PIB-ului.
Din punct de vedere al accizelor la importul mărfurilor, situaţia se prezintă ca una
ascendentă, iar ponderea accizelor în PIB este una care poate genera anumite efecte în economia
naţională. În perioada 2002-2012, perceperea accizelor la import a cunoscut o creştere datorită
majorării fluxului de mărfuri supuse accizelor. Ponderea medie a veniturilor din accize la import
în PIB constituie 2,33% în perioada de referinţă.

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Serviciului Vamal [128] şi BNS

Figura 5. Accizele la import în raport cu PIB (2002-2012)

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Serviciului Vamal

Figura 6. Evoluţia perceperii accizei la import pe grupe de ţări (2002-2011)
În cele din urmă, după integrarea Republicii Moldova în spaţiul european, încasările pe
componenta accizelor la import vor creşte, deoarece mărfurile accizate după integrare în UE vor
trece spre încasare integrală de către organul vamal. Se vor majora esenţial veniturile percepute

13
din accize la importul mărfurilor care dăunează mediului şi sănătăţii (tutunul, băuturile alcoolice,
combustibilul, produsele chimice etc.)
În perioada 2002-2011, perceperea TVA la import a cunoscut o creştere datorită majorării
fluxului de mărfuri străine. Ponderea medie a veniturilor din TVA la import în PIB constituie
10,07% în perioada de referinţă. Din anul 2002 până în anul 2006 (până la situaţia în care
frontiera vamală a Republicii Moldova devine frontieră vamală cu UE), ponderea cea mai mare a
veniturilor încasate din TVA la import o deţineau mărfurile importate din statele membre ale CSI
– 55,8%, UE – 24,9% şi Alte ţări 19,3%, iar în perioada 2007-2011 (după ce frontiera vamală a
UE devine frontieră vamală cu Republica Moldova), întâietatea pe grupe de ţări a fost preluată
de către UE – 44,9%, CSI – 29,5% şi Alte ţări – 25,7%, fapt care poate fi observat în figura 7.

Sursa: Elaborat de autor în baza datelor Serviciului Vamal

Figura 7. Evoluţia perceperii TVA la import pe grupe de ţări (2002-2011)
După integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, se estimează o reducere a
veniturilor din TVA la import de până la 50%. Acestea vor fi deja gestionate de către organele
fiscale. Totodată, subliniem că, pentru mărfurile care fac obiectul unor tranzacţii economice între
statele membre ale UE, nu se va percepe TVA din accize, taxa vamală, taxa pentru proceduri
vamale, ceea ce, la momentul actual, se include în veniturile din TVA la import.
Conform acordurilor şi convenţiilor care vor fi acceptate la momentul integrării Republicii
Moldova în spaţiul european, TPV nu se va mai percepe la perfectarea tranzacţiilor economice
externe, ceea ce va diminua veniturile vamale cu cca. 3%.
În urma celor analizate, putem concluziona că efectele de integrare ale Republicii Moldova
asupra veniturilor vamale se vor răsfrânge negativ, deoarece taxele vamale şi taxa pentru
proceduri vamale nu se va percepe pentru comerţul cu ţările membre ale UE, iar acest lucru va
afecta, în mod direct, încasările accizelor şi TVA, deoarece dependenţa ultimelor impozite
nominalizate de taxele vamale este una directă. Efectul financiar pozitiv constă în faptul că
organul vamal, după integrarea Republicii Moldova în UE, va gestiona integral accizele, iar

14
cotele acesteia vor înregistra o creştere semnificativă. Situaţia simulată este prezentată în tabelul
de mai jos.
Tabelul 1. Potenţialele efecte financiare ale integrării Republicii Moldova
în spaţiul european asupra veniturilor vamale (simulare)
SITUAŢIA ANULUI 2011 SITUAŢIA DUPĂ INTEGRARE
Ponderea în Suma Efectul financiar Ponderea în Suma
Venituri (mld lei) Venituri (mld lei)
vamale vamale
Veniturile 11,9 10,2
vamale, din
care:
Taxa pe 76% 9,04 Diminuare minimă 46%, datorită 48% 4,88
Valoarea faptului că volumul importului de
Adăugată mărfuri din UE va deveni – livrare
internă (intrastat, care, ulterior, va fi
gestionată de IFPS)
Accizele 17% 2,02 Creştere minimă cu 150%, datorită 50% 5,06
cotelor mari ale UE la principalele
mărfuri accizate: combustibil (359
euro faţă de 200 euro pentru o tonă),
ţigări (84 euro faţă de 2 euro pentru
1000 buc) etc. Gestionarea accizelor
va trece integral în gestiunea
organului vamal
Taxa vamală 7% 0,83 Diminuare cu cca 60%, datorită 2% 0,25
anulării taxei vamale în comerţul
extern cu statele membre UE, dar
renunţarea la unele categorii de
mărfuri NON UE.
Sursa: Elaborat de autor
Un loc aparte, în cadrul capitolului doi, îl ocupă analiza economico-matematică a efectelor
impozitelor şi taxelor vamale asupra creşterii economice. Asupra creşterii economice acţionează
în decursul timpului un şir de factori principali şi secundari, esenţiali şi neesenţiali, care se
găsesc în legături reciproce. Studierea concretă a acestor legături, exprimarea cantitativă şi
măsurarea intensităţii cu care acestea se produc poate fi efectuată prin intermediul unor modele
economico-matematice, care permit identificarea, selectarea şi ierarhizarea factorilor de influenţă
asupra economiei. Aceasta, cu atât mai mult, cu cât, în mod curent, în Republica Moldova, se
întâlnesc multipli factori de natură calitativă şi cantitativă ce influenţează activitatea economică,
care nu pot fi identificaţi direct şi nu pot fi cuantificaţi decât cu ajutorul unor relaţii economico-
matematice.
Crearea unor premise şi fundamentări teoretice este condiţia necesară pentru elaborarea
modelului econometric. Problema stabilirii interconexiunilor esenţiale între fenomene se rezolvă
prin intermediul evidenţierii factorilor acceptaţi în calitate de cauze ale transformărilor
caracteristice procesului studiat.

15
 Creşterea economică este, în ansamblu, rezultatul politicilor implementate, a politicilor
bugetare, fiscale, monetare, sociale, vamale. În cadrul acestui studiu, urmează a fi estimată
influenţa şi impactul politicii fiscale asupra creşterii economice a Republicii Moldova, în special,
influenţa şi interdependenţa dintre variabile (acestea sunt: taxa vamală, accizele şi PIB) şi
prognozarea creşterii economice în funcţie de efectele financiare ale activităţii vamale după
integrarea Republicii Moldova în UE.
În cadrul unei cercetări minuţioase, la baza căreia a stat depistarea relaţiilor indicatorilor
reprezentativi ai politicii fiscale şi a produsului intern brut, au fost aplicate mai multe tehnici şi
teste statistice, precum metoda vectorului autoregresiv. Astfel, în baza testului statistic de
cauzalitate Granger, creşterea economică pentru perioada 2002-2011 poate fi explicată, prin
prisma politicii fiscale, de evoluţia volumului accizelor şi a taxelor vamale la mărfurile
importate.
Ca argument, în acest sens, din punct de vedere economic, pot servi funcţiile şi rolul
taxelor vamale. Chiar dacă taxa vamală apare, iniţial, sub forma unui impozit indirect care
contribuie la formarea veniturilor statului. Din punct de vedere fiscal, taxa vamală este abordată
în calitate de impozit perceput asupra mărfurilor care trec frontiera vamală (import), perceperea
acesteia fiind avantajoasă pentru stat, deoarece majorează veniturile bugetare şi, totodată,
reglementează fluxul de mărfuri importate. Pe lângă acest fapt, taxele vamale, ca instrument al
politicii comerciale, are şi un impact economic, contribuind la dezvoltarea activităţii economice,
ca urmare a gradului de deschidere a economiei este stabilit şi impactul asupra economiei.
În consecinţă, reiterăm că acest studiu are ca scop determinarea şi identificarea modului de
influenţă a volumului accizelor şi volumului taxelor vamale asupra creşterii economice în
Republica Moldova, după integrarea în UE, precum şi estimarea interdependenţei dintre aceste
variabile.
Metodologia econometrică utilizată în acest studiu este cea a vectorului autoregresiv
(VAR). Alegerea metodologiei este justificată de natura investigaţiei. Fenomenele
macroeconomice se manifestă ca sisteme dinamice complexe, cu feed-back şi cauzalitate
reciprocă. În special, această cercetare se axează pe studiul comportamental al volumului taxelor
vamale, volumului accizelor şi PIB-ului privit prin prisma unui model econometric VAR. În
consecinţă, numai analizele de tip sistem (ecuaţii simultane) sunt în măsură să surprindă
interconexiunile dintre variabilele macroeconomice.
Prin urmare, putem observa, în figura 8, linia de culoare roşie care reprezintă creşterea
anuală a PIB, iar celelalte linii reprezintă prognoza PIB ex-ante, în funcţie de taxele vamale,
accize şi evoluţia PIB (persistenţa PIB), prognoza a fost efectuată începând cu anul 2007, pentru

16
o perioadă de 4 trimestre, cu o periodicitate de 2 trimestre, adică la fiecare 2 trimestre s-a
efectuat prognoza.
15

10

-5

-10
2005:1 2006:1 2007:1 2008:1 2009:1 2010:1 2011:1 2012:1

Sursa: Elaborat de autor

Figura 8. Prognoza PIB ex-ante
Prognoza PIB, reflectată în figura 8 (continuare în baza figurii 9), este efectuată pentru
anul 2013, în baza modelului de prognoză „linia albastră” şi în baza modelului de prognoză cu
efectele de diminuare a volumului taxelor vamale în mărime de 60% „linia verde”.
10

-2

-4

-6

-8
2009:1 2009:3 2010:1 2010:3 2011:1 2011:3 2012:1 2012:3 2013:1 2013:3

Sursa: Elaborat de autor

Figura 9. Prognoza PIB
Din cele reflectate în figura 9, putem observa că, pentru primul semestru al anului 2013,
diferenţa dintre situaţia de până la integrare şi după integrare (simulată prin diminuarea
volumului taxei vamale cu 70%) va avea un efect de descreştere a PIB-ului cu cca 1 punct
procentual (de la 2,88% până la integrare şi 1,85% după integrare). În trimestrele următoare, se
atestă o creştere continuă a diferenţei dintre cele două situaţii prognozate, astfel înregistrând la
finele anului 2013 o diferenţă a proiecţiilor PIB prognozate de cca 2%, deşi ambele prognoze
atestă o creştere economică. Pentru întreaga perioadă de prognoză, diferenţa dintre proiecţiile
PIB-ului indică o creştere tot mai mare spre finele perioadei de prognoză, fapt care demonstrează
că excluderea taxei vamale va influenţa negativ creşterea economică. Efectele pot fi cauzate de
mai mulţi factori, cu care taxele vamale sunt în legătură directă sau indirectă, precum: a) un grad
mai scăzut al protecţiei producătorilor autohtoni; b) descurajarea climatului investiţional,
deoarece producţia fabricată în Republica Moldova nu va putea pătrunde nici pe teritoriul ţărilor

17
CSI – deoarece va înceta comerţul liber cu ţările membre ale CSI, nici pe piaţa UE, deoarece
producţia nu corespunde standardelor UE; c) creşterea consumului de mărfuri din UE se va
datora accesibilităţii mai mari pentru produsele din ţările membre ale UE şi excluderii taxelor
vamale, ceea ce va menţine creşterea PIB-ului în următorii ani după integrare etc.
În ceea ce priveşte sistemul naţional de garantare financiară, putem menţiona că el este
construit pe principiile sistemului european, însă n-a fost adus în conformitate cu acesta. În
viziunea noastră, instrumentul de garantare financiară al Serviciului Vamal din Republica
Moldova trebuie să se bazeze pe:
1) utilizarea unei garanţii unice (globale) pentru toate categoriile de regimuri specifice,
capabilă să acopere mai multe tranzacţii;
2) sistemul de garantare ar trebui să acopere mărfurile nedeclarate sau declarate
incorect într-un transport sau într-o declaraţie pentru care aceasta a fost furnizată.
Pentru acelaşi motiv, angajamentul garantului ar trebui, de asemenea, să acopere
cuantumul taxelor la import sau la export ce urmează a fi plătite ulterior controalelor
de după acordarea liberului de vamă;
3) utilizarea garanţiilor şi pentru recuperarea valorii taxelor la import sau la export şi
alte taxe de plătit ca urmare a controalelor a posteriori (audit post-vămuire);
4) exonerarea de la obligaţia constituirii garanţiilor în cazul în care suma ce urmează a
fi garantată este mai mică decât un plafon considerat acceptabil (în cazul UE, acest
plafon constituie 500 euro);
5) în cazul în care nu este posibilă determinarea valorii exacte, garanţia corespunde
valorii celei mai ridicate, estimate de către autorităţile vamale, a taxelor la import
sau la export corespunzătoare obligaţiei vamale şi a altor impuneri care sunt
susceptibile de a apărea;
6) garant, fără necesitatea autorizării din partea autorităţii vamale, poate fi orice terţ din
următoarele categorii: organism de creditare, instituţie financiară sau companie de
asigurări, acreditate în modul stabilit de legislaţie;
7) în anumite circumstanţe, cum ar fi dovada solvabilităţii şi deţinerea unui sistem
adecvat de registre, autoritatea vamală poate accepta constituirea garanţiilor în
volum mai mic decât valoarea obligaţiilor vamale.
Un al compartiment din cadrul capitolului doi este dedicat analizei sistemului vamal
european privit prin prisma extinderii Uniunii Europene. Pentru a înţelege care va fi efectul de
integrare a Republicii Moldova în UE asupra activităţii vamale, trebuie să înţelegem regulile de
joc, care sunt valabile în UE la momentul actual. Integrarea unei economii de mici dimensiuni

18
într-un spaţiu economic de natura UE implică anumite efecte asupra activităţii vamale, reieşind
din aceste considerente, efectele aderării Republicii Moldova au fost formulate în baza efectului
financiar al adoptării reglementărilor vamale dictate de UE, adică după aderarea propriu-zisă.
Astfel, efectul financiar este legat de adoptarea reglementărilor vamale ale UE, Republica
Moldova nemaiavând nici o competenţă decizională în materie de impozitare (acestea sunt
transferate nivelului comunitar de decizie). Astfel, se impun două direcţii majore de modificare:
1) eliminarea barierelor comerciale în interiorul Uniunii Vamale lărgite a UE şi adoptarea
Tarifului Exterior Comun al UE (taxele vamale aplicate), care vor conduce la modificarea
protecţiei tarifare şi implicit a importurilor. Modificarea taxelor vamale va fi eterogenă (mixtă)
pentru partenerii comerciali.
2) negocierea unei Liste de Angajamente Comune la Organizaţia Mondială a Comerţului
(care se referă la taxele vamale consolidate, numite şi plafoane tarifare). Mai concret, Republica
Moldova va retrage lista de angajamente la OMC şi va negocia, împreună cu UE „lărgită”, o
nouă listă, valabilă pentru toţi membrii noii uniuni vamale. Aceasta ar putea, eventual, conduce
la formularea de cereri pentru măsuri compensatorii din partea ţărilor terţe (care consideră că le
sunt lezate interesele comerciale).
Atât efectul asupra protecţiei tarifare, cât şi cel asupra comerţului, vor trebui să
împlinească prevederile Articolelor XIV şi XVII ale GATT referitoare la extinderea Uniunii
Vamale. Efectul financiar, în principal, este generat de adoptarea politicii comerciale a UE, care
va avea următoarele efecte:

liberalizarea comercială indusă în relaţiile cu terţii, respectiv:
• reducerea nivelului de protecţie tarifară prin adoptarea tarifului exterior comun,
ceea ce va facilita accesul produselor din afara UE în Republica Moldova.
• Republica Moldova devine donor de preferinţe, prin aplicarea schemelor
preferenţiale ale UE (ex., Sistemul Generalizat de Preferinţe (SGP), Acordul Asia
Caraibe-Pacific (ACP) etc.).

valorificarea oportunităţilor de acces pe pieţe terţe derivate din participarea la
acordurile comerciale preferenţiale ale UE;

îmbunătăţirea poziţiei în cadrul rundelor de negocieri în cadrul OMC şi cu alţi
parteneri comerciali derivată din apartenenţa la gruparea europeană;

creşterea opţiunilor de alegere din partea producătorilor în privinţa mijloacelor de
producţie şi a tehnologiilor utilizate şi din cea a consumatorilor referitoare la
diversificarea bunurilor destinate satisfacerii consumului nemijlocit;

19

atunci când nivelul de integrare depăşeşte stadiul uniunii vamale, pot să apară câştiguri
suplimentare ca urmare a creşterii mobilităţii factorilor de producţie şi coordonării
politicilor monetare şi fiscale: acumularea de capital fizic, care se realizează prin
investiţii străine directe și o mai bună repartizare a forţei de muncă;

scăderea costurilor ca urmare a creşterii dimensiunilor producţiei prin lărgirea pieţei
de desfacere etc.
În Capitolul 3, „Raţionalizarea financiară a activităţii vamale”, au fost abordate
principalele probleme de ordin financiar, cu care se confruntă organele vamale naţionale şi au
fost identificate soluţii viabile de deblocare. Această categorie de probleme cuprinde facilităţile
acordate la importul mărfurilor, care au un efect negativ asupra veniturilor bugetului Republicii
Moldova, precum, şi asupra creșterii economice. Efectele financiare sunt examinate prin prisma
scutirilor de care beneficiază societatea şi scutirilor care au ca scop încurajarea economiei
Republicii Moldova.
Problema evaziunii fiscale la importul mărfurilor este examinată prin prisma identificării
schemelor de evaziune şi direcţiilor de combatere a fenomenului de evaziune fiscală de către
organele vamale. Suplimentar, sunt examinate noi instrumente de combatere a evaziunii fiscale
la import, pe care, actualmente, le aplică Uniunea Europeană. A fost studiată, în acest sens, şi
activitatea unor state recent aderate la Uniunea Europeană, care s-au confruntat (şi încă se mai
confruntă) cu probleme similare.
Astfel, din câte cunoaştem, evaziunea fiscală ia o amploare tot mai mare la nivel
internaţional. Cu siguranţă, activităţile de contracarare îşi pierd efectul în timp datorită mai
multor factori (inclusiv factorul uman). Pentru a diminua acest fenomen, a fost propus un
mecanism nou, care va elimina la maximum factorul uman şi va consolida eforturile tuturor
părţilor interesate.
Mecanismul necesită, pentru început, voinţă politică pe ambele părţi ale frontierei vamale,
fie până la sau după integrarea Republicii Moldova în UE. Fiecare autoritate vamală din ţara
membră atât din cadrul UE, cât şi din CSI dispune de sisteme informaţionale care generează baze
de date privind importurile şi exporturile de mărfuri (în Republica Moldova, sistemul
informaţional „ASYCUDA World”, în România SI „ASYCUDA ++” etc.). Deşi sistemele
informaţionale sunt diferite de la ţară la ţară, există posibilitatea de a converti datele în format
corespunzător. Prin urmare, viteza canalelor prin care poate fi transmisă informaţia de la o ţară la
alta permite dispunerea în timp real a unor date. Rezumând cele comunicate mai sus, UE poate
face schimb de informaţie cu caracter financiar cu principalii parteneri din afara UE, de
exemplu: informaţia privind valoarea facturală, descrierea, greutatea şi cantitatea mărfurilor

20
exportate din UE spre R. Moldova şi viceversa. Întregul spectru de informaţie nominalizată
permite contracararea fenomenului de evaziune fiscală prin contrapunerea acesteia la momentul
importului.

21
 CONCLUZII GENERALE ŞI RECOMANDĂRI
Cercetarea aspectelor financiare în cadrul activităţii vamale, prin prisma integrării
Republicii Moldova în Uniunea Europeană, ne permite formularea următoarelor concluzii şi
recomandări:
1. Aspectele financiare în activitatea vamală sunt influenţate de conceptele şi teoriile care s-
au abordat în evoluţia istorică a societăţii şi a economiei moderne. Studiul acestor teorii
confirmă necesitatea abordării continue a valorilor unei economii de liber schimb şi eficienţei
activităţii vamale.
2. În cadrul teoriilor şi lucrărilor analizate, se subliniază clar că aspectele financiare din
cadrul activităţii vamale joacă un rol important în economia unei ţări şi poate genera efecte
financiare pozitive asupra mai multor ramuri ale economiei, însă totul depinde de modul de
gestionare a resurselor statului.
3. Politica comercială şi vamală trebuie să fie bine echilibrată şi, totodată, suficient de
flexibilă pentru a putea gestiona circuitul de mărfuri importate/exportate şi, totodată, să fie
capabilă să absoarbă mijloace băneşti suficiente, însă nu în detrimentul liberalizării pieţelor.
4. Deciziile economice privind schimbul de mărfuri trebuie să fie adoptate, în primul rând,
ţinând cont de consumator şi, în al doilea rând, de promovarea anumitor ramuri ale economiei,
în caz contrar, existând premise ca deciziile să se soldeze cu efecte financiare nefavorabile.
5. Efectul integrării Republicii Moldova în spaţiul european prezintă un şir de beneficii
financiare, printre care:
• se va perfecționarea sistemul de impozitare administrat de către Serviciul Vamal al
Republicii Moldova;
• se va reduce nivelul de protecţie tarifară prin adoptarea tarifului exterior comun, ceea ce va
facilita accesul produselor din afara UE în Republica Moldova;
• se vor reduce cheltuielile bugetare pentru întreţinerea infrastructurii şi personalului
organelor vamale. Acest factor este determinat de diminuarea volumului de activitate prin
eliminarea controlului vamal în comerţul intracomunitar, această activitate fiind aplicabilă
numai în relaţiile cu terţii (ţările care nu sunt membre ale UE);
• se vor majora veniturile percepute la importul mărfurilor accizate, datorită faptului că
gestionarea accizelor va fi efectuată doar de către Serviciul Vamal (competenţele
Inspectoratului Fiscal Principal de Stat vot trece la Serviciul Vamal);
• eliminarea taxei vamale şi a taxei pentru procedurile vamale în comerţul cu ţările membre
ale UE va stimula creşterea PIB-ului.
În vederea perfecționării activității vamale, prezentăm următoarele recomandări:

22
 1. Aplicarea modelului economico-matematic de prognozare a veniturilor vamale elaborat
în prezenta cercetare, care presupune corelația dintre impozite indirecte (taxa vamală, accize)
și creșterea economică.
2. Utilizarea unei garanţii financiare globale pentru toate categoriile de regimuri vamale,
capabilă să acopere mai multe tranzacţii. Sistemul de garantare trebuie să acopere mărfurile
nedeclarate sau declarate incorect, încât suma să acopere cuantumul taxelor la import ce
urmează a fi plătite de contribuabil până la sau la momentul vămuirii.
3. Exonerarea de obligaţia constituirii garanţiilor, în cazul în care suma ce urmează a fi
garantată este mai mică decât un plafon considerat acceptabil (în cazul UE, acest plafon
constituie 500 euro), în cazul în care nu este posibilă determinarea valorii exacte, garanţia
corespunde valorii celei mai ridicate, estimate de către autorităţile vamale, a taxelor la import
sau la export corespunzătoare obligaţiei vamale şi a altor impuneri care pot fi susceptibile de a
apărea. Totodată, în opinia noastră, garantul trebuie să fie orice terţ din următoarele categorii:
organism de creditare, instituţie financiară sau companie de asigurări, acreditate în modul
stabilit de legislaţie (fără necesitatea autorizării din partea autorităţii vamale).
4. Preluarea principiilor de analiză a facilităţilor (sociale şi economice), aceasta va permite
identificarea şi eliminarea acelor facilităţi care generează diminuarea veniturilor în bugetul de
stat şi nu au eficienţă.
5. Elaborarea procedurii de eliberare condiţională conform practicii UE, ar putea soluţiona
problema diminuării valorii în vamă, ea trebuie utilizată pe o scară mai largă în cadrul tuturor
birourilor vamale, fapt ce va exclude, în mare parte, tensiunile care apar între organele vamale
şi agenţii economici în procesul de verificare a corectitudinii determinării valorii în vamă.
Avantajele recomandărilor propuse și impactul acestora în dezvoltarea ştiinţei, economiei
naţionale:
A. pe plan economic:
1. perfecționarea sistemului de impozitare administrat de Serviciul Vamal al Republicii
Moldova,
2. majorarea încasărilor la bugetul de stat din contul sporirii calității sistemului de
contracarare a evaziunii fiscale la import, diminuării valorii în vamă a mărfurilor la import,
acordarea nejustificată a facilităților vamale,
3. optimizarea cheltuielilor bugetului de stat datorită utilizării mai eficiente a resurselor
disponibile pentru implementarea politicii vamale,
4. sporirea securității economice a statului,

23
 5. utilizarea modelului econometric, care este destinat simulărilor impactului anumitor
impozite și taxe vamale asupra creșterii economice și viceversa.
B. pe plan juridic:
1. racordarea legislației naționale la standardele Uniunii Europene (în materie vamală) și
aplicarea celor mai bune practici internaționale,
2. uniformizarea modului de aplicare a prevederilor legislației vamale etc.
Planul de cercetări de perspectivă include următoarele:
1. Aprofundarea cercetărilor axate pe evoluția implementării politicii vamale a Republicii
Moldova în contextul globalizării,
2. Analiza practicii mondiale de aplicare a tarifelor vamale,
3. Compararea sistemului de impozitare al Republicii Moldova cu modele din statele membre
a UE,
4. Evaluarea impactului infracțiunilor economice (economia tenebră) asupra bugetului de stat
al Republicii Moldova.
Problema ştiinţifică importantă soluţionată în domeniul cercetat este axată pe stabilirea
efectelor financiare asupra veniturilor vamale și asupra creșterii economice după integrarea
Republicii Moldova în Uniunea Europeană prin oferirea mecanismelor de rigoare în vederea
simplificării/accelerării procesului de integrare.

LISTA LUCRĂRILOR PUBLICATE LA TEMA TEZEI

Articole în reviste ştiinţifice cu recenzenţi:
1. DABIJA, T. Problemele sistemului de garantare financiară a obligaţiilor vamale în
cadrul regimurilor vamale suspensive. În: Economica. Chişinău, 2010, nr.4(74), p.100 –
109, c.a. 0,56.
2. DABIJA, T., CORNEA. I. Încasarea accizelor de către organele vamale la importul
mărfurilor. În: Analele Universităţii Libere Internaţionale din Moldova. Seria
Economie. Chişinău, 2008, vol. 7, p. 281 – 287, c.a. 0,42.
3. DABIJA, T. Funcţiile economice ale regimurilor vamale suspensive. În: Economica.
Chişinău, 2007, nr.3 (59), p. 109 – 112. c.a. 0,33.
4. DABIJA, T. Taxele vamale – Aspecte teoretice, clasificarea şi influenţa lor asupra
veniturilor vamale. În: Economica. Chişinău, 2006, nr.3 (55), p.43 – 46. c.a. 0,22.
5. DABIJA, T., Cornea I. Taxa pe valoarea adăugată percepută de către autorităţile
vamale. În: Economica. Chişinău, 2007, nr. 4 (60), p.70 – 73. c.a. 0,37.

Materiale ale comunicărilor ştiinţifice

6. DABIJA, T. Conturarea aspectelor financiare în activitatea vamală. În: Politici
financiare de relansare a creşterii economice în condiţiile crizei economice mondiale:
Conferinţa ştiinţifică internaţională din 29 – 30 aprilie 2010. Chişinău: ASEM, 2010,
vol. 2, p. 113 – 118. c.a. 0,32.

24
7. DABIJA, T. Rolul regimurilor vamale definitive privind reglementarea pieţei interne şi
stimularea dezvoltării economiei naţionale. În: Simpozionul internaţional al tinerilor
cercetători din 19-20 aprilie 2007. Chişinău: ASEM 2007, ed. a V-a, vol.I, p.212-214.
c.a. 0,23.
8. DABIJA, T. Analiza sistemului vamal şi direcţiile de perfecţionare în concepţia vamală
a Uniunii Europene. În: Dezvoltarea durabilă a României şi Republicii Moldova în
context european şi mondial. Conferinţa ştiinţifică internaţională din 22 – 23 septembrie
2006. Chişinău: ASEM 2006, vol. II, p. 125 – 128. c.a. 0,22.
9. DABIJA, T. Particularităţile activităţii vamale în Republica Moldova. În: Simpozionul
Internaţional al tinerilor cercetători din 14 – 15 aprilie 2006. Chişinău: ASEM 2006, ed.
IV-a, vol. I, p. 285 – 286. c.a. 0,16.

25
 ADNOTARE
Dabija Tudor, „Aspecte financiare ale activităţii vamale în contextul
integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană”, teză de doctor în economie,
Chişinău 2014.
Teza cuprinde introducere, 3 capitole, concluzii generale şi recomandări, bibliografie (133
de titluri), 14 anexe, expusă pe 132 de pagini şi conţine 4 tabele, 30 de figuri şi 3 formule.
Cercetările efectuate sunt reflectate în 9 publicaţii ştiinţifice.
Cuvinte-cheie: activitate vamală, uniune vamală, valoare în vamă, evaziune fiscală,
facilităţi fiscale, impozite indirecte, tarif vamal, politică vamală, creştere economică, garanţie
financiară, integrare europeană.
Domeniul de studiu: economie.
Scopul şi obiectivele lucrării constau în proiectarea aspectelor financiare în cadrul
activităţii vamale şi evaluarea efectelor integrării Republicii Moldova în spaţiul european asupra
veniturilor vamale. De asemenea, o atenţie deosebită, în cadrul cercetării, s-a acordat analizei
problemelor financiare din domeniul activităţii vamale pentru a oferi soluţii viabile.
Noutatea şi originalitatea ştiinţifică a prezentei cercetări rezidă în identificarea
elementelor de conţinut fundamental al unor noi componente ale politicii vamale; definirea
adecvată şi introducerea în câmpul cercetărilor teoretice a conceptului de ”facilitate vamală”;
clarificarea semnificaţiilor evaziunii fiscale în sfera globală a operaţiunilor vamale şi fixarea
elementelor sale specifice particularizate; determinarea anticipativă a corelaţiilor dintre evoluţia
prelevărilor fiscale, vamale şi creşterea economică, după integrarea Republicii Moldova în
Uniunea Europeană.
Problema ştiinţifică importantă soluţionată în domeniul cercetat este axată pe stabilirea
efectelor financiare asupra veniturilor vamale și asupra creșterii economice după integrarea
Republicii Moldova în Uniunea Europeană prin oferirea mecanismelor de rigoare în vederea
simplificării/accelerării procesului de integrare.
Semnificaţia teoretică şi valoarea aplicativă a lucrării este determinată de: estimarea
veniturilor vamale viitoare cu ajutorul modelului economico-matematic elaborat, dispunerea de
informaţie privind efectele de integrare asupra veniturilor vamale, revizuirea politicii comerciale
şi vamale prin prisma noţiunii de ”politică vamală”.
Implementarea rezultatelor ştiinţifice: recomandările elaborate de autor au fost
implementate în activitatea Serviciului Vamal al Republica Moldova, Ministerului Economiei
drept dovadă servind certificatele de implementare a rezultatelor ştiinţifice, se anexează.

26
 ANNOTATION
to the Doctoral Thesis in Economics: “Financial aspects of customs activity in the context
of the Republic of Moldova integration into the European Union”, Dabija Tudor, Chișinău
2014.
The thesis contains introduction, 3 chapters, general conclusions and recommendations,
bibliography (133 title) 14 annexes, written on 132 pages and contains 4 tables, figures 30 and 3
formulas. Conducted research is reflected in 9 scientific publications.
Keywords: customs activity, customs union, customs value, tax evasion, tax, indirect tax,
customs tariff, customs policy, economic growth, financial security, european integration.
Field of study: economics.
The purpose and objectives of the present paper is to design financial aspects in the
customs activity and the assessment of the effects of the european integration of the Republic of
Moldova on customs revenues. Also, special emphasis was given to the research analysis of
financial problems of customs activity to provide viable solutions.
Scientific novelty and originality of this research lies in the identification of fundamental
content of the new customs policy components, defining appropriate entry in the field of
theoretical investigations of the concept of "customs facility" to clarify meaning of the fiscal
evasion on the global level of customs operations and fixing its specific elements, determining
predictive correlations between development tax levies, custom taxes and economic growth after
integration of the Republic of Moldova in the European Union.
Important scientific problem addressed in the field of present research is focused on
determining the financial impact on customs revenue after Republic of Moldova integration into
the European Union; effective mechanism to counter tax evasion on imported goods,
rationalization of the mechanism of verification of the customs value of imported goods.
Theoretical significance and practical value of the work is determined by: estimate
future customs revenue through developed economic and mathematical model, the layout of
information on the effects of integration on customs revenue, trade and customs policy review in
terms of „customs policy”.
Implementation of scientific results: recommendations of the author have been
implemented in the work of the Customs Services of the Republic of Moldova, Ministry of
Economy of Republic of Moldova as proof of implementation of scientific results serves
certificates attached to the present thesis.

27
 АННОТАЦИЯ
к докторской диссертации в области экономике: "Финансовые аспекты таможенной
деятельности в контексте интеграции Республики Молдова в Европейский союз",
Дабижа Тудор, Кишинев, 2014.
Диссертация содержит введение, три главы, общие выводы и рекомендации,
библиография (133 название) 14 Приложение, выставленных на 132 страницах и содержит
4 таблицы, рисунки 30 и 3 формулы. Проведенные исследования, отражены в 9 научных
публикациях.
Ключевые слова: таможенная деятельность, таможенный союз, таможенная
стоимость, уклонение от уплаты налогов, косвенное налогообложение, таможенный
тариф, таможенная политика, экономический рост, финансовая гарантия, европейская
интеграция.
Область исследования: экономика.
Цель и задачи работы заключаются в разработке финансовых аспектов в
таможенной деятельности и оценки эффектов от интеграции Молдовы в европейское
сообщество в контексте таможенных доходов. Кроме того, особое внимание было уделено
исследованию и анализу финансовых проблем таможенной деятельности.
Научная новизна и оригинальность этого исследования состоит в выявлении
основополагающих принципов, компонентов новой политики, адекватном определении,
внедрению и теоретическим исследованиям в области "таможенного освобождения"; для
уточнения значения – уклонение от таможенных платежей в глобальных маштабах и
фиксации специфических элементов, определение корреляции между эволюцией
таможенных сборов, и экономического роста после интеграции Республики Молдова.
Теоретическое и прикладное значение определяется: Оценка будущих таможенных
доходов за счет разработанной экономической – математической модели, наличие
информации о влиянии интеграции на таможенные доходы, пересмотр торговой и
таможенной политик.
Решение научной проблемы. Определение финансового воздействия на таможенные
доходы после интеграции Республики Молдова в Европейский союз; эффективный
механизм противодействия уклонению от уплаты налогов на импортные товары.
Внедрение научных результатов: рекомендации автора были внедрены в работу
Таможенной службы РМ, Министерство Экономики РМ сертификаты служат
доказательством реализации научных результатов, который прикреплен к докторской
работе.

28
 DABIJA TUDOR

ASPECTE FINANCIARE ALE ACTIVITĂŢII VAMALE ÎN

CONTEXTUL INTEGRĂRII REPUBLICII MOLDOVA ÎN
UNIUNEA EUROPEANĂ

08.00.10 – FINANŢE; MONEDĂ; CREDIT

Autoreferatul tezei de doctor în economie

.

Aprobat spre tipar: 16.12.2013 Formatul hârtiei: A5

Hârtie ofset. Tipar digital. Tiraj 50 ex.
Coli de tipar.: 1.0 Comanda nr. 10 .

Centrul de Resurse Didactice „CAVAIOLI” SRL

str. Doina 104, MD-2059, Chișinău

29