Sunteți pe pagina 1din 16

Recoltarea analizelor sanguine, culturilor din colectii purulente, urinii pentru

sumar de urina si urocultora si de materii fecale

Recoltarea analizelor sanguine

Materiale necesare

Ac de punctie cu infiletare

Tub holter la care se ataseaza acul de punctie

Vacutainere (cu dopuri de diverse culori in functie de analiza)

Tampoane de vata

Alcool

Tavita renala

Garou

Plasturi

Culori Vacutainere

– rosu si portocaliu – utilizate la recoltari biochimice

– bleu – pentru teste de coagulare, fibrinogen, Tq. Contine citrat de sodiu

– verde – pentru recoltari biochimice – contine heparina

– mov – pentru determinari hematologice – contine solutie EDTA

– negru – pentru VSH


– gri – glicemie

Ordinea recomandată pentru utilizarea vacutainerelor la recoltarea de sange venos la acelaşi


pacient este:

1. flaconul pentru hemocultura

2. Vacutainer pentru coagulare cu citrat (dop albastru)

3. Vacutainer pentru ser (dop rosu)

4. Vacutainer cu heparina(dop verde)

5. Vacutainer cu EDTA pentru hemograma (dop mov)

6. Vacutainer pentru VSH (dop negru)

In cazul in care nu se recolteaza hemocultura, ordinea este:

1. Vacutainer pentru ser (dop rosu)

2. Vacutainer pentru coagulare cu citrat (dop albastru)


3. Vacutainer cu heparina (cu dop verde)

4. Vacutainer cu EDTA pentru hemograma (dop mov)

5. Vacutainer pentru VSH (dop negru)

Pregatirea pacientului

o Se anunţă cu 24 de ore înainte pentru analizele care trebuiesc recoltate a jeun. Pacientul nu
trebuie să mănânce înaintea recoltărilor.

o Uneori se impune un regim dietetic, repaus la pat, medicaţie specială

o Se explică necesitatea tehnicii

o Se instruieşte pacientul privind comportamentul acestuia din timpul recoltării.

o Se solicită colaborarea si se obtine consimtamantul

o Se îndepărtează lenjeria de pe regiunea aleasă pentru puncţie.

o Hainele nu trebuie să împiedice circulaţia de întoarcere.

o Se aseaza pacientul cu bratul in extensie, sprijinit pe o perna.

Stabilirea locului puncţiei venoase

~ Se alege braţul pentru puncţie.

~ Se examinează calitatea şi starea vaselor de la plica cotului.

~ Se stabileşte locul de execuţie al puncţiei venoase.

Tehnica
~ Asistenta se spală şi se dezinfectează pe mâini.

~ Îmbracă mănuşile de protecţie.

~ Se indeparteaza capacul acului dublu (Obligatoriu desigilarea acului se face in prezenta


pacientului)

~ Ia tubul holder la care ataşează acul de puncţie prin înfiletare

~ Se aplică garoul.

~ Se palpează locul puncţiei.

~ Aplicarea garoului pentru alegerea preliminara a venei nu trebuie sa depaseasca 1 minut.

~ Se dezinfectează cu tampon cu alcool prin miscare circulara de la centru spre exterior.

~ Se cere bolnavului să închidă şi să deschidă pumnul de câteva ori şi să rămână cu el închis.

~ Se ancoreaza vena cu degetul mare sau cu indexul pozitionat la 2.5-5.0 cm de locul


punctiei
~ Se puncţionează vena la un unghi de insertie de aproximativ 30 grade în condiţii de
asepsie perfectă, pe direcţia axului longitudinal, împingând acul infiletat pe holder 1-1,5 cm în
lumenul venei.

~ Recoltarea sângelui se face prin împingerea tubului în holder în aşa fel încât diafragma
gumată a dopului să fie străpunsă.

~ Dupa ce incepe sa curga sangele in vacutainer se cere pacientului sa desfaca pumnul

~ Acul dublu străpunge diafragma de cauciuc a capacului tubului. Se are în vedere ca tubul
să fie centrat în holder pentru ca acul să înţepe zona centrală a capacului.

~ Se lasa tubul sa se umple pana cand vacuumul este epuizat si curgerea sangelui inceteaza

~ Cand tubul este plin se extrage din holder prin apasare pe bordura holderului cu degetul
mare

~ Se introduce un nou Vacutainer prin miscare de impingere-rotatie, daca este necesar

~ Cand se introduce ultimul Vacutainer si incepe sa fie umplut cu sange, se desface garoul

~ După recoltare tubul se înclină sau se răstoarnă pentru omogenizarea cu aditivul. (Atentie!
NU SE AGITA TUBURILE DEOARECE SANGELE POATE HEMOLIZA)

~ Se introduc cate Vacutainere sunt necesare, in ordinea stabilita

~ Se aplică un tampon cu alcool la locul puncţiei şi se retrage brusc acul.

~ Se menţine tamponul cca. 5 minute fără a îndoi braţul.

~ Se eticheteaza tuburile si se trimit la laborator

Observatii

– VSH se recolteaza fara staza venoasa.


– Vacutainerele cu aditivi (cele cu capac albastru, mov, negru, verde, gri) se agita pentru
amestecarea sangelui cu anticoagulantii / aditivii respectivi; agitarea se face prin rasturnare
blanda si completa (la 180 grade) a tubului de 8-10 ori. O agitare energica produce hemoliza, iar
proba de sange va fie improprie efectuarii analizei.

Accidente/ incidente

o Hematom.

o Perforarea venei.

o Vertij

o Paloare accentuată.

o Lipotimie

o Colaps

RECOLTAREA PROBELOR PENTRU DIAGNOSTICUL PARAZITOLOGIC AL


SANGELUI

Diagnosticul hematologic efectuat pe frotiuri preparate din sange capilar sunt esentiale pentru

diagnosticul unor boli parazitare cum sunt malaria, babetsiozele, stadii acute de boala Chagas,

tripanosomiaze africane, filarioze hemolimfatice.

Recomandari privind momentul recoltarii si numarul probelor recoltate

Momentul optim de recoltare este intre frisoane, dar se recomanda ca recoltarea sa fie facuta
imediat ce se ridica primele suspiciuni de boala. Se recomanda sa fie efectuate mai multe frotiuri
la 6-8 ore interval timp de 3 zile.

Optim se recomanda ca in suspiciunea de boala sa se recolteze 4 frotiuri: doua subtiri si doua


picaturi groase.
Materiale necesare

• Tampoane sterile uscate

• Tampoane imbibate in antiseptice (alcool izopropilic)

• Manusi

• Ac de punctie sau lanteta

• Lame de sticla pentru microscop, avand un capat matuit

• Lama de sticla cu o margine slefuita pentru intinderea frotiurilor

• Container pentru deseuri intepatoare inscriptionat corespunzator

Mod de recoltare

Punctia capilara propriu-zisa se efectueaza conform procedurii descrise mai sus.

1. Efectuarea frotiului subtire:

• A doua picatura de sange obtinuta in urma punctiei capilare se depune la unul din capetele
lamei de microscop

• Se asaza lama cu capatul matuit pe o suprafata dreapta, cu partea matuita la marginea slefuita a
lamei, se aplica peste picatura de sange la un unghi de 40-45 grade si se “culege” picatura;
sangele se va intinde prin capilaritate pe toata lungimea muchiei lamei cu capat matuit, suprlusul
de sange stergandu-se pe un servet de hartie

• Se aplica lamei slefuite o miscare de translatie rapida spre capatul opus al lamei de microscop

• Lama cu frotiul astfel obtinut se prinde cu doua degete de muchiile laterale si se agita in aer
pentru a se usca
• Dupa uscare, pe capatul matuit se scrie cu un creion (NU carioca, NU pix, NU marker) codul
de bare corespunzator cererii si altor vacutainere sau recipiente recoltate de la acelasi pacient in
acelasi moment

2. Picatura groasa

Picatura groasa trebuie sa aiba un diametru de 1.5-2 cm si sa fie suficient de groasa astfel incat
citirea prin transparenta picaturii a unui text tiparit sa se efectueze cu greutate

• Se depun pe mijlocul unei lame de microscop 2-3 picaturi de sange obtinute prin punctie
capilara (prima picatura dupa punctie se sterge)

• Cu o bagheta sau cu varful unei alte lame de sticla se defibrineaza picatura groasa astfel
obtinuta prin miscari circulare care intind picatura la diametrul indicat; aceasta manevra se
efectueaza timp de 10-15 minute

• Dupa defibrinare, pe marginea matuita a lamei se noteaza cu un creion codul probei


corespunzator cererii si altor vacutainere sau recipiente recoltate de la acelasi pacient in acelasi
moment

• Dupa defibrinare, lama se asaza pe o suprafata perfect neteda, orizontala; se acopera cu o placa
Petri si se lasa sa se usuce la temperatura camerei timp de cateva ore. Hemoliza hematilor si apoi
colorarea frotiurilor vor fi etape efectuate in laborator.

Dupa efectuarea recoltarii, atat acul sau lanteta cu care s-a efectuat punctia capilara cat si lamele
sau bagheta utilizate in efectuarea frotiului se arunca in containerul de deseuri infectioase
taietoare.

RECOLTAREA DE SECREŢIE PURULENTA DIN COLECŢII DESCHISE

Materiale necesare
• Tampoane sterile
• Pensa sterila
• Tampon de exsudat fara mediu de transport
• Manusi
• Container pentru deseuri medicale
Mod de recoltare
Nu se recolteaza exsudate din colectii purulente deschise dupa efectuarea tratamentelor locale cu
substante antiseptice sau antibiotice. In cazul in care acest lucru nu se poate evita, se anunta
laboratorul.
Este recomandat ca secretiile purulente din colectii deschise sa se preleveze pentru examenul
bacteriologic in salile de mica chirurgie sau salile de pansament de catre personal superior sau calificat
pe specialitati chirurgicale sau dermatologice. Se are in vedere acest lucru deoarece leziunile purulente
deschise sunt susceptibile la contaminare cu germeni din mediul inconjurator purtati prin aerosoli in
salile de recolta generale.
Se pregateste un tampon de exsudat cu mediu de transport. Pe tub se lipeste eticheta cu cod de bare,
unic, identic cu cel din cererea electronica de analize. Atat pe cerere cat si pe tubul cu produs se trece cu
pixul zona din care s-a facut recoltarea.
Tegumentele adiacente si marginile leziunii se sterg cu tampon steril prins in pensa sterila.
Se sterge cu tamponul de exsudat suprafata leziunii rotindu-se usor.
Se arunca tampoanele cu care s-a facut stergerea tegumentelor in containerul cu deseuri medicale.

Recoltarea probei de urina pentru Sumar de urina si Urocultura

Prelevare:
Se recolteaza prima urina de dimineata, intr-un recipient de unica folosinta, steril, in cazul
uroculturii, denumit urocultor, furnizat de laborator, sau eprubeta pentru sumar de urina, nesteril,
in cazul sumarului de urina, furnizat de asemenea de catre laborator.
Foarte importanta pentru calitatea rezultatului obtinut este respectarea modului corect de
colectare a urinei.
Proba de urina folosita pentru urocultura poate fi prelevata la domiciliul pacientului daca se
respecta instructiunile de recoltare.
Volumul de urina necesar unui test uzual este de 10 – 15 ml.
Pacientul isi spala mainile cu apa si sapun inaintea recoltarii urinii.
Pentru adulti se recomanda recoltarea din prima urina de dimineata, sau se accepta un esantion
de urina obtinut dupa cca 4 ore de staza vezicala (lipsa mictiunii).
Se face toaleta riguroasa regiunii uro-genitale cu apa si sapun (nu se utilizeaza substante sau
solutii dezinfectante); nu se foloseste prosop pentru uscarea regiunii; se sterge regiunea cu o
compresa sterila; se urineaza o cantitate mica în toaleta aproximativ 100 ml (primul jet – este
urina contaminata cu germenii microbieni prezenti in mod normal in regiunea distala a uretrei) si
apoi se colecteaza urina din jetul mijlociu, fara intreruperea fluxului urinar, direct in recipientul
steril, de unica folosinta ( urocultor), apoi in recipientul pentru sumar de urina; nu se atinge
dopul recipientului cu niciun obiect sau de zona urogenitala. La sfarsitul recoltarii, capacul se
infileteaza strans pentru evitarea scurgerii urinei si contaminarii acesteia.
La femei nu se recomanda recoltarea in timpul ciclului menstrual. Se indeparteaza labiile, se
spala vulva, din fata spre spate, acordand o atentie deosebita meatului uretral. La femei, pentru a
evita contaminarea probei cu secreţiile provenite din vagin, sau cu sange in timpul ciclului
menstrual, se recomanda folosirea unui tampon intravaginal steril.
La barbati se recomanda ca toaleta locala sa se efectueze cu decalotarea glandului, se retracta
preputul si se spala cu apa si sapun glandul penisului, acordand o atentie deosebita meatului
uretral.
La pacientii cu cateter vezical: se dezinfecteaza capatul distal al cateterului cu alcool 70% si se
recolteaza cu ac si seriga sterile o cantitate de 5 ml. Din seriga se trece urina in urocultor in
conditii aseptice. Este obligatorie mentinerea sistemului de drenaj in circuit inchis. Nu se desface
jonctiunea cateter – tub drenaj pentru recoltare. Nu se colecteaza din sacul colector pentru
urocultura.
Recoltarea probei de urina in cazul sugarilor sau al copiilor mici poate fi dificila si, de multe ori,
urina este contaminata bacterian din cauza greselilor de recoltare sau transport. Recoltarea se
realizeaza in punga urinara pediatrica. Se spala zona urogenitala cu apa si sapun si se
tamponeaza cu comprese sterile; se fixeaza punguta sterila prin intermediul benzilor adezive in
jurul orificiului urinar; se verifica fermitatea aderarii benzilor de fixare la tegumentul copilului
pentru a se evita scurgerea urinei pe langa punga si contaminarea acesteia. Dupa recoltare, punga
se dezlipeste de tegumentul copilului si cele doua benzi adezive se lipesc intre ele asigurandu-se
astfel inchiderea pungii. Este recomandat ca punga sa se transporte la laborator in interiorul unui
urocultor steril pentru adulti.
In situatii speciale, urina se poate recolta direct din vezica prin punctie suprapubiana.
Este important ca recoltarea sa se faca inainte de inceperea unui tratament antibiotic. Pentru
controlul eficientei tratamentului antibiotic, urina se recolteaza dupa 3 – 5 zile de la ultima doza
de antibiotic administrata. Pacientul va mentiona OBLIGATORIU daca se afla in curs de
tratament cu antibiotice. Prelucrarea probei trebuie facuta inainte de inceperea tratamentului cu
antibiotice si in cazul in care este necesara urmarirea eficientei lui, recoltarea se repeta dupa 48-
96 ore. Scaderea numarului de germeni sau disparitia lor constitue un indiciu mai pretios decat
simptomatologia subiectiva.
Este de preferat ca recoltarea probei sa nu fie precedata sau urmata de recoltarea altei probe
biologice (secretie uretrala / vaginala; spermocultura).
Urina se transporta imediat la laborator. Daca proba nu poate fi transportata in maxim 2 ore la
laborator, aceasta se pastreaza la temperatura 2 – 8ºC. Daca nu poate fi prelucrata in doua ore de
la recoltare, urina se poate tine la frigider pana la maxim 6 ore (inclusiv transportul). Urina nu se
congeleaza.

2. Recoltarea probei de urina din 24 de ore


Proba de urina din 24 de ore este necesara pentru anumite teste de laborator, precum: dozarea
proteinelor urinare ( proteinurie), dozarea microalbuminuriei, dozarea nivelului de glucoza
urinara (glicozurie), dozarea cantitativa din urina a creatininei, caciului, sodiului, potasiului.
Recomandari pentru pacient in vederea recoltarea urinei pe parcursul a 24 de ore :
– Aportul de lichide in ziua de dinaintea recoltarii si in timpul recoltarii trebuie sa fie normal
– In dimineata recoltarii, la orele 7:00, pacientul urineaza si nu retine aceasta urina; este
momentul de la care se cronometreaza cele 24 ore
– Toata cantitatea de urina se va colecta intr-un recipient curat, de 2 litri, respectiv toate emisiile
de dupa orele 7:00 ale primei zi pana la orele 7:00 ale zilei urmatoare, inclusiv
– Recipientul cu urina, pe parcursul colectarii, va fi pastrat in frigider, ambalat intr-o punga de
plastic
– Dupa ultima emisiune de urina de la orele 7:00 ale zilei urmatoare se incheie recoltarea,
masurandu-se intreaga cantitate de urina
– Un esantion din intreaga cantitate de urina colectata, aproximativ 100 mL, dupa omogenizare
prin agitare, va fi turnat intr-un urocultor, notandu-se totodata cantitatea de urina colectata in 24
ore
– Se vor specifica laboratorului urmatoarele: tratamentele administrate, dieta hiposodata, consum
excesiv de lapte si produse lactate, pacientele in perioada fertila vor preciza daca recoltarea s-a
facut in timpul sangerarii menstruale

RECOLTAREA PROBELOR DE MATERII FECALE

1.Amprenta anala
Prelevare:
Probele se recolteaza dimineata, inaintea toaletei perianale sau a defecarii, prin introducerea in
anus, cativa milimetri, a unei baghete pe care este fixata o bucata de scotch, cu suprafata adeziva
la exterior; ulterior – banda este lipita pe o lama de microscop.
Unul din capetele baghetei de sticla se acopera pe o distanta de 1-2 cm cu banda adeziva (scotch)
sau celofan; în acest din urma caz, celofanul se prinde cu un inel de cauciuc. Bagheta astfel
preparata se introduce într-o eprubeta de sticla, fiind imobilizata cu un dop de vata.
Se scoate bagheta cu celofan din eprubeta; se apropie de zona perianala a pacientului,
introducând capatul baghetei 1-3 mm în anus; se roteste usor bagheta astfel încat eventualele oua
din pliurile mucoasei anale sa fie desprinse si sa adere de pelicula de celofan; se desprinde
pelicula de celofan de pe bagheta si se depune pe o lama de microscopie curata, fara zgarieturi,
asigurandu-se ca pelicula este bine intinsa, evitand formarea bulelor de aer.
2. Antigen GiardiaPrelevare:Materii fecale din orice moment al zilei. Se recolteaza in tubul de
recoltare (coprorecoltor fara mediu de transport) cate o portiune de marimea unei alune din 3
locuri diferite ale scaunului sau 20 ml de produs in cazul scaunelor lichide. Este interzisa
adaugarea de substante conservante. Timp de conservare: maxim 1 ora la temperatura camerei;
maxim 5 zile la +2ºC-+8ºC; timp mai indelungat la –20ºC.3. Antigen Helicobacter
pyloriPrelevare:
Materii fecale proaspat recoltate, din orice moment al zilei. Se recolteaza cate o portiune de
marimea unei alune, din 3 locuri diferite ale bolului fecal. Se folosesc recipiente fara conservanti,
speciale, de unica folosinta (coprorecoltoare).
Stabilitatea probei pentru materiile fecale recoltate fara mediu conservant: maxim 1 ora la
temperatura camerei; maxim 24 ore la +2ºC-+8ºC; timp mai indelungat la –20ºC.4. Antigen
RotavirusTestul se recomanda in suspiciunea clinica de gastroenterita virala la copilul mic sau
sugar.
Testul trebuie efectuat in faza acuta a bolii doarece, in aceasta faza, particulele de rotavirus sunt
excretate in cantitati mari in materiile fecale.Prelevare:Nu este necesara nici o pregatire speciala
pentru acest test.
Se recolteaza o cantitate de materii fecale de marimea unei alune din 3 locuri diferite din scaunul
emis spontan (1–2g sau ml pentru probele lichide) folosind un coprorecoltor curat si uscat fara
mediu de transport sau conservanti.
Pentru a recolta un specimen de materie fecala de la copii care poarta scutece se aseaza o folie de
plastic pe scutec. Daca aceasta folie este asezata corect, urina si materiile fecale nu se vor
amesteca (pentru a obtine un specimen corect pentru testare). Materiile fecale se introduc apoi in
coprorecoltor si se duc la laboratorul de analize.
Transportul probelor se va face la rece (2-8°C) pana in maximum 72 de ore de la recoltare; pana
in momentul examinarii, proba va fi tinuta la frigider.5. CoprocitogramaCoprocitograma este o
tehnica uzuala, care stabileste un diagnostic prezumtiv in diareea infectioasa, ca urmare a
examenului microscopic al scaunului.Conditii de recoltare:
Testul nu necesita o pregatire prealabila.Pentru efectuarea coprocitogramei este necesara
colectarea unei mostre de materii fecale, aproximativ 1 g materii fecale proaspete emise spontan,
intr-un recipient steril (coprorecoltor) fara mediu de transport care va adus imediat la laborator,
la temperatura camerei.
Pacientul va avea grija sa nu contamineze specimenul cu urina, sapun ori dezinfectante.6.
Coprocultura
Coprocultura este examenul de baza in diagnosticul microbiologic al sindromului diareic
infectios. Aceasta presupune izolarea agentului etiologic bacterian pe medii de cultura adecvate
si identificarea lui pe baza caracteristicilor: morfologice, de cultivabilitate, enzimatice si
antigenice.
Uzual, laboratorul comunica urmatorii agenti patogeni enterici:
• Salmonella spp.,
• Shigella spp.,
• E coli (EPEC – numai la copii • Klebsiella spp – la copii pana in 2 luni, atunci cand pe mediile
de cultura cresterea este predominanta,
• Candida albicans.Prelevarea probelor
Probele se recolteaza de catre pacient, din scaun emis spontan.
Prelevarea se face cu lingurita coprorecoltorului vizand portiuni lichide si mai ales cele mucoase
sau sangvinolente, daca exista. Cand acestea lipsesc se recolteaza boluri fecale din trei locuri
diferite Volumul recoltat trebuie sa fie de minim 5 ml sau cat o aluna daca scaunul este format.
Coprorecoltorul trebuie să contina mediul de conservare (Cary Blair). Transportul probei la
laborator se realizeaza in max 2-3 ore de la recoltare, fara a fi pastrata la frigider.
Pe biletul de trimitere care însoteste proba se va mentiona suspiciunea clinica pentru care se
solicita coprocultura.
Se recolteaza inainte de inceperea tratamentului antibiotic.
La bolnavii cronici, purtatori, persoane spitalizate, scaunul va fi provocat printr-un purgativ
salin.
La bolnavii cu dizenterie bacteriana proba se poate recolta din colonul sigmoid cu sonda Nelaton
nr. 16-18, sterilizata. Produsul recoltat se suspenda prin spalarea sondei in 2ml solutie fiziologica
sterila sau lichid conservant.7. Examen coproparazitologicExamenul coproparazitologic consta
in examinarea directa a materiilor fecale in vederea detectarii de chisturi de protozoare, oua de
hemlinti, trofozoiti sau larve mobile (examen microscopic direct – cu Lugol sau ser fiziologic),
in acest fel stabilindu-se cauza parazitara a gastro-enterocolitelor.

Prelevare:
Pentru recoltare se folosesc coprocultoare din material plastic de unica intrebuintare, fara mediu
de transport. Cele mai multe izolari se obtin din scaunul proaspat, emis spontan, fara utilizare de
purgative sau laxative pe baza de carbune.
Cu ajutorul linguritei sau tijei coprocultorului se preleva portiuni din scaun cu mucus si eventual
urme de sange iar cand acestea lipsesc se recolteaza boluri din 2-3 locuri diferite, de marimea
unei alune. Nu se umple complet recipientul!
Se închide recipientul etans cu capac si aduce proba la laborator pentru examinare.
Pentru identificarea paraziţilor adulti prezenti în materiile fecale pacientul preleva din masa
fecaloida portiunile care contin parazitii vizibili cu ochiul liber si transporta proba prelevata intr-
un borcan curat la laborator.
Pacientul nu va face examen radiologic gastrointestinal baritat, nu va lua laxative, inainte de
recoltare, in saptamana premergatoare recoltarii, nu va lua anumite medicamente: bismut,
metamucil, uleiuri minerale, tetraciclina, antiamoebiene, antidiareice, antiacide.
Se transporta la laborator in maxim 2 ore daca a fost tinut la temperatura camerei sau in maxim
24 de ore in cazul pastrarii la 4°C.

8. Hemoragii oculte in materii fecale

Prelevare:
Pacientul va evita:
– recoltarea la mai putin de 3 zile de la oprirea menstruatiei
– recoltarea in cazul in care prezinta sangerari urinare sau hemoroidale
– alcoolul, aspirina sau alte medicamente consumate in exces care ar putea provoca iritatii sau
sangerari gastro-intestinale cu minim 48 h inaintea recoltarii
Se recolteaza in recipient de plastic de unica folosinta pentru materii fecale (coprorecoltor) fara
mediu de transport, cate o portiune de marimea unei alune din 3 locuri diferite ale materiilor
fecale in orice moment al zilei.
-este bine ca testul sa fie efectuat in primele 6 ore de la recoltare.
-proba recoltata poate fi pastrata timp de 3 zile la frigider (2-8 grC).

9. Proba de digestie
Este utila in investigarea tulburarilor de digestie, absorbtie si tranzit intestinal: sindrom de
malabsorbtie, disfunctii pancreatice exocrine, disfunctii biliare, fistula gastrocolica, fibroza
chistica.

Prelevare:
Se face pregatirea bolnavului in prealabil prin administrarea tuturor principiilor alimentare
(proteine, hidrati de carbon, grasimi, saruri minerale).
Regimul Schmidt-Strasburger consta intr-un regim de proba administrat bolnavului timp de 2-3
zile:
− 100-200 g carne rosie tocata, fripta insuficient (se urmareste digestia gastrica a tesutului
conjunctiv si fibrelor musculare);
− o farfurie de piure de cartofi (200-300g) (digestia hidratilor de carbon);
− 50-60 g unt si 500g lapte (digestia grasimilor);
− se poate completa cu 2 oua moi, paine prajita (100g), biscuiti, branza, gem de mere;
– nu se consuma bauturi alcoolice;
Intrucat evacuarea scaunului, dupa acest regim sufera variatii de la caz la caz, in raport cu starea
de constipatie, diaree sau falsa diaree, se va administra bolnavului, odata cu regimul de proba si
casete cu 1,5 g pulbere de carbune medicinal (sunt interzise laxativele).
Investigarea digestiei se poate face si fara acest regim, cu conditia de a fi asigurata polivalenta
alimentatiei (alimentatie variata).
In cazul copiilor se recomanda un regim constant cu 72 ore inainte de recoltare.
Proba de digestie efectuata in lipsa unei diete care sa cuprinda principiile alimentare mai sus
citate poate omite diagnosticul de maldigestie pentru componentele care nu au fost incluse in
dieta!
Cu o saptamana inainte de recoltare pacientului nu i se administreaza bariu, uleiuri minerale,
bismut, metamucil, compusi de magneziu, laxative si nu foloseste supozitoare, creme sau
lubrifianti.
Pentru proba de digestie se recolteaza materii fecale din orice moment al zilei, în recipient
special (coprorecoltor) fara mediu de transport. Se recolteaza 3 portiuni cat o aluna din puncte
diferite ale bolului fecal.
Se prelucreaza in aceeasi zi, in caz contrar se refrigereaza. Proba poate fi pastrata la 2-8°C pana
la prelucrare. Este foarte important ca probele examinate sa fie proaspete