înregistrează următoarele tulburări, cu Excepţia:
Diabetul zaharat a) [ ] Nivel crescut al peptidului C
1) Scazut Peptidul C este parte componentă a:
a) [x] Proinsulinei
b) [ ] Glucagonului
c) [ ] Somatostatinei
d) [ ] Insulinei
e) [ ] Polipeptidului pancreatic
2) Sazut Care din următoarele afirmaţii despre efectele
fiziologice ale glucagonului sunt adevărate?
a) [x] Stimulează gluconeogeneza
b) [ ] Inhibă cetogeneza hepatică
c) [ ] Creşte rezervele hepatice de glicogen
d) [ ] Inhibă glicogenoliza
e) [ ] Micşorează nivelul glicemiei.
3) Scazut Care din următorii hormonii NU manifestă efect
antiinsulinic?
a) [ ] ACTH, Cortizol.
b) [x] Oxitocina, vazopresina
c) [ ] Adrenalina, noradrenalina
d) [ ] T3, T4, TSH
e) [ ] Glucagonul, STH.
4) Scazut În diabetul zaharat tip 2 au loc următoarele
tulburări metabolice, cu excepţia:
a) [ ] Creşte producţia hepatică de glucoză
b) [ ] Scade captarea glucozei de către ţesuturi
c) [x] Este inhibată lipoliza la nivelul ţesutului adipos
d) [ ] Poate fi crescută cetogeneza hepatică
e) [ ] Scade activitatea lipoprotein lipazei
5) Scazut Antagoniştii insulinici nehormonali
condiţionează creşterea:
a) [ ] Afinităţii receptorilor insulinici.
b) [ ] Glicogenolizei.
c) [ ] Neoglucogenezei.
d) [x] Rezistenţei periferice la insulină
e) [ ] Lipolizei
6) Scazut Degradarea insulinei are loc sub influenţa
următorilor fermenţi, cu Excepţia:
a) [ ] Glutationtransferazei
b) [ ] Insulinazei
c) [ ] Glutationreductazei
d) [ ] Fermenţilor proteolitici
e) [x] Glucokinazei
7) Scazut Tiazolidindionele fac parte din următoarea grupă
de agenţi hipoglicemianţi:
a) [ ] Insulinsecretagoge
b) [ ] Inhibitori de alfa glucozidază
c) [ ] Inhibitori de glutationreductază.
d) [x] Insulinsensibilizatori
e) [ ] Inhibitori de glutationtransferază.
8) Scazut Persoanele cu risc crescut pentru DZ sunt
următoarele, cu Excepţia:
a) [ ] Gemeni univitelini, dacă unul este bolnav de DZ
b) [x] Hipotensiunea arterială
c) [ ] Mama nou-născutului cu m.c. peste 4500 gr.
d) [ ] Obezitatea de tip android
e) [ ] Copiii, nepoţii diabeticului
9) Scazut Care din următorii factori NU sunt implicaţi în
patogenia DZ tip 2?
a) [ ] Ereditatea afectată.
b) [ ] Obezitatea
c) [x] Infecţiile virale.
d) [ ] Insulinorezistenţa
e) [ ] Defectul receptorilor insulinici
10) Scazut În debutul diabetului zaharat tip 2 se
b) [ ] Hiperglicemie pe fundal de hiperinsulinemie
c) [ ] Răspuns întîrziat al secreţiei de insulină la stimularea cu
glucoză
d) [x] Secreţie scăzută de insulină la stimularea cu glucoză.
e) [ ] Hipoinsulinemie în I fază a secreţiei insulinice
11) Scazut În diabetul zaharat are loc creşterea:
a) [ ] Sintezei proteinelor.
b) [ ] Transportului intracelular al aminoacizilor.
c) [x] Catabolismului proteic, cetogenezei.
d) [ ] Sintezei acizilor nucleici.
e) [ ] Transportului intracelular al ionilor de K, Ca
12) Scazut In diabetul zaharat este diminuată:
a) [x] Utilizarea glucozei de către ţesuturi.
b) [ ] Absorbţia intestinală a glucozei.
c) [ ] Glicogenoliza
d) [ ] Glicoliza pe calea poliolului.
e) [ ] Gluconeogeneză
13) Scazut Poliuria în DZ este condiţionată în special de:
a) [ ] Micşorarea pragului renal pentru glucoză.
b) [ ] Insuficienţa vazopresinei.
c) [x] Creşterea osmolarităţii urinei.
d) [ ] Pierderea urinară a ionilor de K
e) [ ] Polidipsie
14) Scazut Prin care din următoarele investigaţii se
confirmă diagnosticul de alterare a toleranţei la glucoză?
a) [ ] Analiza urinei la zahăr şi corpi cetonici.
b) [ ] Determinarea glicemiei a jeun.
c) [x] Testul oral de toleranţă la glucoză.
d) [ ] Profilul glucozuric.
e) [ ] Determinarea microalbuminuriei
15) Scazut Care din următoarele criterii NU este informativ
în diagnosticul diferenţial al DZ tip 1 şi tip 2?
a) [ ] Varsta pacientului la debutul bolii.
b) [ ] Debutul şi evoluţia bolii.
c) [ ] Antigenele sistemului HLA.
d) [x] Nivelul hemoglobinei glicozilate.
e) [ ] Metoda de tratament
16) Scazut Pentru DZ tip 2 este caracteristic:
a) [ ] Debutul bolii la vârsta sub 40 ani.
b) [ ] 85% dintre diabetici sunt normoponderali.
c) [ ] Rata concordanţei DZ la gemenii monozigoţi este 20 %.
d) [ ] Apare pe fondalul altei patologii hormonale
e) [x] Secreţie de insulină normală sau crescută la debutul bolii
17) Scazut Care din următoarele criterii susţin
diagnosticul de DZ forma uşoară?
a) [x] Lipsa cetoacidozei in anamneză, glicemie a jeun sub 8-9
mmol/l pe toată durata de evoluţie a DZ
b) [ ] Epizode de cetoacidoză in anamneză.
c) [ ] Prezenţa complicaţiilor microangiopatice st. II.
d) [ ] Glucozurie 30-40 g/l, acetonă absentă.
e) [ ] Manifestări clinice pronunţate
18) Scazut Forma gravă a diabetului zaharat se
caracterizează prin următoarele, cu Excepţia:
a) [ ] Simptomatica clinică pronunţată.
b) [ ] Evoluţie labilă a diabetului.
c) [ ] Prezenţa retinopatiei proliferative, nefropatiei st. V.
d) [x] Pentru a asigura compensarea diabetului este necesar
tratament combinat cu biguanide şi derivaţi ai
sulfonilureei, sau inhibitorii alfa-glicozidazei
e) [ ] Necesită, de regulă, tratament cu insulină.
19) Scazut În patogenia microangiopatiei diabetice sunt
implicate următoarele dereglări, cu Excepţia:
a) [ ] Hiperglicemia cronică, creşterea hemoglobinei glicozilate.
b) [ ] Activarea hormonilor contrainsulinici.
c) [ ] Creşterea rigidităţii eritrocitelor şi a agregării plachetare.
d) [x] Creşterea activităţii fibrinolitice.
e) [ ] Creşterea nivelului proteinelor glicozilate.
20) Scazut Nefropatia diabetică st. IV (Mogensen) are
următoarele caracteristici, cu Excepţia:
a) [ ] Hipertensiune arterială.
b) [x] Edeme tranzitorii.
c) [ ] Scăderea filtraţiei glomerulare.
d) [ ] Proteinurie stabilă.
e) [ ] Cilindrurie, microhematurie
21) scazut Nefropatia diabetică st. V (Mogensen) are
următoarele caracteristici, cu Excepţia:
a) [ ] Glomeruloscleroză intercapilară, nodulară.
b) [ ] Aglucozurie, proteinurie, cilindrurie.
c) [ ] Hiperkaliemie, hiperazotemie, anemie.
d) [x] Necesitate de insulină crescută
e) [ ] Hipertensiune arterială, edeme.
22) scazut Care din următoarele semne este caracteristic
pentru retinopatia diabetică neproliferativă(background)?
a) [ ] Spasmul arteriolelor.
b) [ ] Hemoragii retinale întinse.
c) [x] Microhemoragii punctiforme, microanevrizme.
d) [ ] Exudate "moi" retinale
e) [ ] Şunturi artero-venoase.
23) scazut Următoarele semne pledează în favoarea
polineuropatiei diabetice distale, cu Excepţia:
a) [ ] Dereglări de sensibilitate tactilă, termică, durere "în
şosetă"
b) [ ] Reflexele ahiliene scăzute simetric.
c) [ ] Dureri severe nocturne in membre.
d) [x] Circulaţia sanguină arterială în membre diminuată.
e) [ ] Dereglări trofice cutanate.
24) scazut Care din următoarele semne NU este
carcteristic pentru sindromul Mauriac?
a) [ ] Deficit staturo-ponderal
b) [ ] Hepatomegalie
c) [ ] Distribuţie disproporţională "centripetă" a ţesutului adipos
d) [ ] Retenţia dezvoltării sexuale
e) [x] Constituie eunucoidă
25) scazut Care unul din următorii factori NU favorizează
dezvoltarea macroangiopatiei diabetice?
a) [ ] Hiperglicemia
b) [ ] Hiperinsulinemia
c) [x] Hiperestrogenemia
d) [ ] Hipertensiunea arterială
e) [ ] Dislipoproteinemia
26) scazut Care din următoarele explorări NU este
informativă în diagnosticul macroangiopatiei diabetice?
a) [x] Elecromiografia
b) [ ] Reovazografia membrelor.
c) [ ] Termografia
d) [ ] USG - Dopplerografia vaselor.
e) [ ] Angiografia
27) scazut Factori declanşatori ai comei diabetice
hiperosmolare pot fi următorii, cu Excepţia:
a) [ ] Tratamentul cu glucocorticoizi
b) [ ] Asocierea gastroenteritei.
c) [x] Tratamentul cu anticoagulante orale
d) [ ] Tratamentul fără control cu diuretice
e) [ ] Combustii, hemoragii.
28) scazut În acidoza lactică au loc următoarele dereglări
metabolice, cu Excepţia:
a) [ ] Predomină glicoliza anaerobă.
b) [x] Scade raportul lactat/piruvat
c) [ ] Scade concentraţia bicarbonaţilor serici.
d) [ ] Scade PH-ul seric
e) [ ] Este o hipoxie tisulară severă.
29) scazut Care din următoarele semne clinice şi
paraclinice NU sunt caracteristice pentru acidoza lactică?
a) [ ] Hiperventilaţie, respiraţie Kussmaul.
b) [ ] Insuficienţă cardio-vasculară.
c) [x] Hiperglicemie şi glucozurie marcată
d) [ ] Lactacidemie.
e) [ ] Osmolaritate normală.
30) scazut Care este cel mai informativ indice în
aprecierea compensării DZ pe o durată mai îndelungată
retrospectivă?
a) [ ] Nivelul glicemiei a jeun
b) [x] Hemoglobina glicozilată.
c) [ ] Oscilaţiile glicemiei pe parcursul zilei.
d) [ ] Profilul glucozuric.
e) [ ] Gradul de manifestare a complicaţiilor angiopatice.
31) scazut Raportul glucidelor, proteinelor şi lipidelor în
raţia alimentară a diabeticului este respectiv de:
a) [ ] 40% - 30% - 30%.
b) [x] 60% - 15% - 25%.
c) [ ] 50% - 10% - 40%.
d) [ ] 50% - 30% - 20%.
e) [ ] 60% - 25% - 15%.
32) scazut Următoarele afirmaţii privind mecanismul de
acţiune al derivaţilor sulfonilureei sunt adevărate, cu
Excepţia:
a) [ ] Scad gluconeogeneza hepatică.
b) [ ] Cresc sensibilitatea celulelor-beta la glucoza.
c) [ ] Cresc (slab) sensibilitatea către insulină a ţesuturilor
periferice.
d) [ ] Au efect trofic şi regenerator asupra celulelor-beta
insulinare.
e) [x] Scad absorbţia intestinală a glucozei.
33) scazut Care din următoarele grupe este derivată a
sulfonilureei generaţia 1?
a) [ ] Gliclazida
b) [ ] Glipizida
c) [ ] Gliquidona
d) [x] Clorpropamida
e) [ ] Glibenclamida
35) scazut În care din următoarele cazuri se va aplica
terapia cu derivaţi ai sulfonilureei ?
a) [ ] DZ tip 2 forma uşoară la obez.
b) [x] DZ tip 2 gravitate medie la normoponderal.
c) [ ] DZ tip 2 gravitate medie cu deficit ponderal.
d) [ ] DZ cu evoluţie labilă.
e) [ ] DZ tip 2 grav cu macroangiopatie decompensată.
36) scazut Care din următoarele afirmaţii privind acţiunea
extrapancreatică a derivaţilor sulfonilureei este adevărată?
a) [ ] Cresc gluconeogeneza hepatică.
b) [ ] Scad absorbţia intestinală a glucozei.
c) [ ] Activează insulinaza hepatică.
d) [x] Sporesc (slab)activitatea insulinei la nivelul ţesuturilor
periferice.
e) [ ] Favorizează cuplarea insulinei circulante cu proteinele
37) scazut Următoarele afirmaţii privind indicaţiile pentru
insulinoterapie sunt adevărate, cu Excepţia:
a) [ ] DZ tip 1.
b) [ ] DZ tip 2 forma medie + sarcina.
c) [x] DZ tip 2 gravitate medie în perioada protezării cavităţii
bucale.
d) [ ] DZ tip I evoluţie labilă.
e) [ ] DZ tip 2 asociat cu nefropatie severă.
38) scazut Care din următoarele afirmaţii privind schema
tratamentului comei hiperosmolare NU este adevărată?
a) [x] Se administrează insulină cu acţiune rapidă in combinatie
cu insulina cu actiune prolongata
b) [ ] Rehidratarea se face cu soluţie hipotonică.
c) [ ] Se administrează anticoagulante.
d) [ ] Se administrează preparate de K
e) [ ] Se face profilaxia hipoglicemiilor.
39) scazut Efectele adverse ale biguanidelor sunt
următoarele cu Excepţia:
a) [x] Insulinorezistenţa
b) [ ] Acidoza lactică.
c) [ ] Pierderea in pondere.
d) [ ] Gust metalic, pirozis.
e) [ ] Acutizarea polineuropatiei diabetice.
40) scazut Care din următoarele curbe corespunde
respectiv debutului, maximului şi duratei de acţiune a
insulinelor cu acţiune rapidă?
a) [ ] 45 min. – 1 - 2 ore - 8 ore.
b) [ ] 40-60 min. - 2-4 ore - 8-10 ore.
c) [ ] 60 min. - 3-5 ore - 10 ore.
d) [x] 15-30 min. - 2-4 ore - 6-8 ore
e) [ ] 10-15 min. - 1- 2 ore – 4 ore.
41) scazut Stările, care necesită tratamentul DZ exclusiv
cu insuline rapide, sunt următoarele, cu Excepţia:
a) [ ] Cetoacidoza
b) [ ] Intervenţiile chirurgicale.
c) [ ] Travaliul
d) [ ] Precomele şi comele diabetice.
e) [x] Hepatopatiile severe.
42) scazut Care din următorii indici au importanţă în
corijarea dozelor de insulină pentru a compensa diabetul
zaharat?
a) [ ] Nivelul glicemiei a jeun.
b) [ ] Glucozuria nictimerală.
c) [x] Profilul glucozuric şi glicemic.
d) [ ] Concentraţia Hb. glicozilate.
e) [ ] Masa corporală a bolnavului
43) scazut Care din următoarele afirmaţii privind
fenomenul Somodji NU este adevărată?
a) [ ] Este o supradozare cronică a insulinei.
b) [ ] Sunt hipoglicemii în timpul somnului de noapte.
c) [x] Sunt hipoglicemii matinale.
d) [ ] Sunt hiperglicemii matinale.
e) [ ] Poate fi creştere ponderală.
44) scazut Care din următorii indici este informativ în
diferenţierea fenomenului "de zori" de efectul Somodji?
a) [ ] Nivelul glicemiei matinale.
b) [x] Nivelul glicemiei la ora 3 şi 6 dimineaţa.
c) [ ] Nivelul hemoglobinei glicozilate.
d) [ ] Determinarea corpilor cetonici în urină.
e) [ ] Glucozuria matinală
45) scazut Care din următoarele semne este caracteristic
pentru "Fenomenul de zori" ?
a) [ ] Hipoglicemii matinale.
b) [x] Hiperglicemii matinale.
c) [ ] Hipoglicemii in timpul somnului de noapte.
d) [ ] Creştere ponderală.
e) [ ] Creşterea sensibilităţii ţesuturilor la insulină.
46) scazut Insulinoterapia convenţional intensivă prevede:
a) [ ] Administrarea numai a insulinei cu acţiune prolongată 2
ori /zi.
b) [ ] Administrarea numai a insulinelor cu acţiune
ultraprolongată 2 ori /zi.
c) [ ] Administrareanumai a insulinei cu acţiune rapidă fiecare
1-2 ore.
d) [x] Administrarea insulinei cu acţiune prolongată 1-2 ori /zi şi
rapidă înaintea meselor de bază.
e) [ ] Administrarea insulinei cu acţiune lentă şi ultralentă
dimineaţa.
47) scazut Care din următoarele afirmaţii, privind
tratamentul comei cetoacidozice, este adăvărată?
a) [ ] Se aplică terapia cu insulină rapidă i/m sau i/v perfuzie
fiecare 2 - 3 ore.
b) [ ] Se administrează insulină rapidă i/v în jet fiecare 1 oră.
c) [ ] Se aplică terapia de rehidratare cu sol.NaCl 0,45%
d) [ ] Se administrează anticoagulante
e) [x] Se administrează insulină rapidă i/m fiecare 1 oră.
48) scazut Regimul dozelor mici în tratamentul comei
cetoacidozice prevede:
a) [x] Administrarea insulinei cu acţiune rapidă i/v perfuzie 6-10
un/oră sau i/m fiecare oră.
b) [ ] Administrarea insulinei cu acţiune rapidă 6-10 un i/v în jet
fiecare oră.
c) [ ] Administrarea insulinei cu acţiune rapidă 10-20 un. i/m
fiecare 2 ore.
d) [ ] Administrarea insulinei cu acţiune rapidă 6-10 un.
subcutanat fiecare oră.
e) [ ] Administrarea insulinei cu acţiune prolongată la fiecare
oră i/m
49) scazut În tratamentul comei hiperosmolare, spre
deosebire de cel al comei cetoacidozice, se administrează:
a) [ ] Doze sumare mai mari de insulină cu acţiune rapidă.
b) [x] Volume mai mari de soluţii în perfuzie.
c) [ ] Cantităţi mai mari de bicarbonat de Na.
d) [ ] Nu este necesară corecţia metabolismului electrolitic.
e) [ ] Soluţii mai concentrate de glucoză pentru profilaxia
hipoglicemiei.
50) scazut Care din următoarele modificări NU poate fi
complicaţie a insulinoterapiei?
a) [x] Hipertrofia musculara
b) [ ] Edeme
c) [ ] „Înceţoşarea vederii"
d) [ ] Insulinorezistenţa
e) [ ] Lipodistrofia în locul injectării
51) scazut În care din următoarele situaţii la un diabetic se
poate aplica tratamentul cu biguanide?
a) [ ] Insuficienţa renală şi hepatică.
b) [ ] Insuficienţa cardiacă şi respiratorie.
c) [ ] Etilismul
d) [ ] Polineuropatia diabetică.
e) [x] Insulinorezistenţa
52) scazut Viteza de absorbţie a insulinei injectate este
mai mare în caz de:
a) [x] Injectare în regiunea periombilicală.
b) [ ] Injectare în coapsă.
c) [ ] Injectare în fesă.
d) [ ] Injectare în braţ.
e) [ ] Injectare a insulinei în doze mari.
53) scazut Care din următoarele insuline are acţiune
lentă?
a) [ ] Insulin Humulin R
b) [ ] Insulin Actrapid HM
c) [ ] Insulin Iletin R
d) [ ] Insulin Novo Rapid
e) [x] Insulin Humulin NPH
54) scazut În care caz din următoarele se va aplica
tratamentul numai cu dietă?
a) [x] Diabet zaharat manifest, forma uşoară.
b) [ ] Diabet zaharat manifest, forma uşoară cu deficit ponderal
c) [ ] Diabet zaharat pancreatic
d) [ ] Diabet zaharat în sarcină
e) [ ] Diabet zaharat labil
55) scazut Fibrele dietetice posedă următoarele acţiuni, cu
Excepţia:
a) [ ] Prelungesc perioada de absorbţie intestinală a glucidelor.
b) [x] Sporesc utilizarea glucozei de către muşchi.
c) [ ] Accelerează tranzitul intestinal.
d) [ ] Micşorează hiperglicemia postprandială
e) [ ] Micşorează nivelul colesterolului şi beta-lipoproteidelor
serice.
56) scazut Care din următoarele semne este caracteristic
pentru coma hiperosmolară ?
a) [ ] Respiraţia Kussmaul.
b) [ ] Hipertonusul globilor oculari.
c) [x] Ptoza, nistagm.
d) [ ] Cetoacidoza
e) [ ] Hipocaliemia, hiponatriemia
57) mediu Care din următorii hormoni sunt secretaţi de
către pancreasul endocrin?
a) [ ] Insulina, somatotropina, glucagonul.
b) [x] Insulina, glucagonul, somatostatina.
c) [ ] Insulina, colecistochinina, polipeptidul pancreatic.
d) [x] Insulina, somatostatina, polipeptidul pancreatic
e) [ ] Insulina, somatotropina, secretina
58) mediu Care sunt predecesorii insulinei în procesul
biosintezei acesteia?
a) [ ] Peptidul C
b) [x] Proinsulina
c) [x] Preproinsulina
d) [ ] Beta-lipotropina.
e) [ ] Polipeptidul pancreatic.
59) Mediu Secreţia de insulină este inhibată de:
a) [ ] Hormonii gastrointestinali.
b) [x] Diazoxid
c) [ ] Glucoză
d) [ ] Aminoacizi
e) [x] Somatostatină
60) mediu Care din următoarele procese sunt stimulate de
către insulină?
a) [x] Transportul transmembranar al glucozei.
b) [ ] Gluconeogeneza
c) [ ] Glicogenoliza
d) [x] Sinteza acizilor nucleici
e) [ ] Glicoliza anaerobă.
61) mediu Care din următoarele afirmaţii privind DZ sunt
adevărate?
a) [x] Este consecinţa unei insuficienţe insulinice absolute sau
relative.
b) [ ] Este un sindrom glucuzuric cronic.
c) [ ] Este un sindrom hiperglicemic tranzitoriu.
d) [x] Este un sindrom hiperglicemic cronic.
e) [ ] Este o hiperglucagonemie cronică
62) mediu Care din următoarele medicamente pot genera
DZ ?
a) [x] Diureticele tiazidice, contraceptivele hormonale.
b) [ ] Salicilatele, sulfonilamidele.
c) [ ] Anticoagulantele dicumarinice.
d) [x] Glucocorticoizii, catecolaminele.
e) [ ] Tuberculostaticele, imunosupresoarele
63) mediu Care din următoarele procese se produc în
diabetul zaharat ?
a) [ ] Creşterea lipogenezei.
b) [x] Creşterea lipolizei.
c) [ ] Creşterea activităţii lipazei lipoproteinice.
d) [x] Scăderea lipogenezei.
e) [ ] Scăderea cetogenezei
64) mediu Care din următoarele rezultate ale testului oral
de toleranţă indică alterarea glicemiei bazale:
a) [x] A jeun- 5,9 mmol/l; la 2 ore - 7,5 mmol/l.
b) [ ] A jeun- 5,4 mmol/l; la 2 ore - 7,0 mmol/l.
c) [x] A jeun- 6,0 mmol/l; la 2 ore - 7,7 mmol/l.
d) [ ] A jeun- 4,7 mmol/l; la 2 ore - 6,3 mmol/l.
e) [ ] A jeun- 5,1 mmol/l; la 2 ore - 7,9 mmol/l.
65) mediu În cazul diabetului zaharat sunt crescute:
a) [ ] Transportul K, P intracelular.
b) [x] Deficitul intracelular de K, Na, P
c) [x] Pierderea urinară a ionilor de K
d) [ ] Rezerva alcalină sanguină.
e) [ ] Concentraţia bicarbonaţilor serici
66) mediu Care din următoarele modificări determină
polidipsia în DZ?
a) [x] Poliuria hiperosmolară.
b) [ ] Pierderile importante de electroliţi cu urina.
c) [ ] Insulinorezistenţă.
d) [x] Deshidratarea intra- şi extracelulară.
e) [ ] Excitarea nucleelor supraoptici şi paraventriculari.
67) mediu Polifagia în DZ tip 2 este condiţionată de:
a) [ ] Lipoliză
b) [ ] Proteoliză
c) [ ] Hiperglicemie
d) [x] Hiperinsulinemie
e) [x] Carenţa energetică.
68) mediu Care din următorii factori condiţionează
scăderea masei corporale in DZ tip 1?
a) [x] Lipoliza şi proteoliza.
b) [ ] Micşorarea concentratiei K+ in celule
c) [ ] Micşorarea absorbţiei intestinale a glucozei.
d) [ ] Scăderea apetitului.
e) [x] Eliminarea excesivă a glucozei si apei cu urina
69) mediu Prediabetul este:
a) [ ] Clasă clinică a diabetului zaharat.
b) [ ] Diabet zaharat potenţial.
c) [x] Alterarea glicemiei bazale
d) [ ] Risc sporit pentru diabet zaharat.
e) [x] Alterarea toleranţei la glucoză.
70) mediu În care din următoarele situaţii se va efectua
testul oral de toleranţă la glucoză?
a) [x] Prezenţa semnelor minore ale DZ.
b) [ ] Prezenţa semnelor majore ale DZ.
c) [x] Prezenţa factorilor de risc pentru DZ.
d) [ ] Hiperglicemia repetată a jeun peste 7,0 mmol/l
e) [ ] Diabetul gestaţional
71) mediu Care din următoarele investigaţii sunt suficiente
pentru diagnosticarea diabetului zaharat manifest?
a) [ ] Determinarea hemoglobinei glicozilate.
b) [x] Determinarea glicemiei pe nemâncate şi după mese.
c) [ ] Determinarea acidului lactic
d) [x] Determinarea glicemiei şi glucozuriei.
e) [ ] Dozarea insulinei imunoreactive şi peptidului C.
72) mediu Simptoamele majore ale DZ sunt:
a) [ ] Poliurie, polidipsie, prurit cutanat
b) [x] Polidipsie, pierdere ponderală, polifagie.
c) [ ] Poliurie, paradontoză, polidipsie.
d) [ ] Poliurie, furunculoză, prurit vaginal.
e) [x] Polidipsie, poliurie, polifagie.
73) mediu Care din următoarele rezultate ale testului oral
de toleranţă la glucoză sunt caracteristice pentru alterarea
toleranţei la glucoză ?
a) [x] A jeun- 5,9 mmol/l; la 2 ore - 9,8 mmol/l.
b) [ ] A jeun- 5,4 mmol/l; la 2 ore - 7,0 mmol/l.
c) [ ] A jeun- 6,1 mmol/l; la 2 ore - 12 mmol/l.
d) [ ] A jeun- 4,7 mmol/l; la 2 ore - 6,3 mmol/l.
e) [x] A jeun- 5,4 mmol/l; la 2 ore - 7,9 mmol/l.
74) mediu Care din următoarele rezultate ale testului oral
de toleranţă la glucoză sunt caracteristice pentru alterarea
toleranţei la glucoză ?
a) [x] A jeun - 4,7 mmol/l, la 2 ore - 9 mmol/l.
b) [ ] A jeun - 6,7 mmol/l, la 2 ore - 14 mmol/l.
c) [ ] A jeun - 6,1 mmol/l, la 2 ore - 7,6 mmol/l.
d) [x] A jeun - 6,1 mmol/l, la 2 ore - 8,3mmol/l.
e) [ ] A jeun - 4,6 mmol/l, la 2 ore - 5,9 mmol/l.
75) mediu Angioretinopatia diabetică preproliferativă are
următoarele caracteristice:
a) [ ] Cataracta prematură
b) [x] Dilatarea, şerpuirea şi microanevrisme ale venulelor.
c) [ ] Neovasularizarea şi fibroza retinei.
d) [x] Hemoragii întinse şi exudate retinale „moi"
e) [ ] Hemoragii in corpul vitros
76) mediu Pacienţii cu DZ sunt predispuşi la:
a) [ ] Cancer pulmonar
b) [x] Tuberculoză
c) [ ] Pneumoscleroză
d) [x] Pneumonii cu abcedare
e) [ ] Sarcoidoză
b) [x] DZ forma uşoară.
c) [ ] DZ forma uşoară cu deficit ponderal.
d) [x] Alterarea toleranţei la glucoză.
e) [ ] DZ labil.
83) mediu Calcularea valorii energetice a raţiei alimentare
a diabeticului se face în concordanţă cu:
a) [ ] Stadiul de evoluţie a DZ.
b) [ ] Nivelul glicemiei
c) [ ] Masa corporală reală a bolnavului.
d) [x] Profesia
e) [x] ] Masa ideală a bolnavului
84) Care din următorii agenţi hipoglicemianţi au acţiune
secretagogă?
a) [x] Derivaţii sulfonilureei
b) [ ] Inhibitorii de alfa -glucozidază
c) [ ] Metformina
d) [ ] Tiazolidindionele
e) [x ] Incretinomimeticele
85) mediu Care din următoarele explorări sunt strict
necesare de efectuat în dinamică în tratamentul comei
cetoacidozice?
a) [ ] Glicemia, analiza generală a sângelui şi urinei.
b) [x] Glicemia, glucozuria şi cetonuria.
c) [x] Echilibrul acido-bazic, ionograma.
d) [ ] Nivelul corpilor cetonici, colesterolului şi AGL.
e) [ ] Nivelul lactatului, piruvatului şi ureei.

77) mediu Care din următoarele afirmaţii privind patogenia 86) mediu Degradarea insulinei are loc predominant in:
comei hiperosmolare sunt adevărate? a) [ ] Plămâni
a) [x] Este rezultatul hiperosmolarităţii extracelulare. b) [x] Ficat
b) [ ] Este crescută lipoliza şi cetogeneza. c) [ ] Splină
c) [x] Are loc o deshidratare severă. d) [x] Rinichi
d) [ ] Creşte marcat concentraţia STH şi cortizolului e) [x] Pancreas
e) [ ] Scade PH-ul sanguin.
87) mediu În care din urmatoarele tesuturi insulina este
78) mediu Care din următorii factori favorizează absolut necesară pentru difuziunea facilitată a glucozei ?
declanşarea comei lactacidozice la diabetici? a) [x] Adipocit
a) [ ] Terapia cu doze insuficiente de insulină. b) [ ] Tesut renal
b) [x] Tratamentul cu biguanide. c) [ ] Neuronii cortexului cerebral.
c) [ ] Tratamentul ne controlat cu diuretice. d) [x] Hepatocit
d) [ ] Sarcina e) [x] Muşchiul striat
e) [x] Stări asociate cu hipoxie.
88) mediu Secreţia glucagonului este stimulată de:
79) mediu Care din valorile energetice enumerate a) [x] Aminoacizi
corespund dietei diabeticilor care au o activitate fizică b) [ ] Concentraţii crescute de acizi graşi liberi în sânge.
usoara şi medie? c) [x] Hipoglicemie
a) [ ] 20 - 25 kkal/kg corp/zi. d) [ ] Hiperglicemie
b) [x] 30 - 35 kkal/kg corp/zi. e) [x] Hormonii gastrointestinali
c) [x] 25 - 30 kkal/kg corp/zi.
d) [ ] 40 - 45 kkal/kg corp/zi. 89) mediu Insulina scade:
e) [ ] 35 - 40 kkal/kg corp/zi. a) [ ] Lipogeneza
b) [ ] Sinteza proteinelor.
80) mediu Care din următorii indici corespund criteriilor c) [x] Gluconeogeneza
unui control optimal (limită) al DZ tip 1? d) [x] Proteoliza
a) [ ] Glicemia a jeun sub 8,25 mmoli/l. e) [x] Lipoliza
b) [x] Glicemia la 2 ore după alimentaţie sub 9,0 mmoli/l.
c) [x] Glicozuria până la 5% din valoarea glucidelor alimentare. 90) mediu Care din următoarele tulburări se înregistrează
d) [ ] Hemoglobina glicozilată sub 8,5%. în diabetul zaharat tip 2?
e) [ ] Lipsa glucozei în urina nictimerală. a) [ ] Afectarea insulelor Langherhans
b) [x] Defectul receptorilor insulinici.
81) mediu Doza iniţială de insulină în DZ primar depistat c) [x] Defect postreceptor intracelular
se calculează ţinând cont de: d) [ ] Anticorpi la insulele Langherhans
a) [x] Masa corporală ideală a bolnavului. e) [x] Dereglarea secreţiei de insulină
b) [ ] Vârsta bolnavului.
c) [ ] Glicemia a jeun 91) mediu Care dun următorii factori sunt implicaţi în
d) [x] Prezenţa sau lipsa cetoacidozei. etiopatogenia DZ tip 1?
e) [ ] Glucozuria matinală. a) [x] Afecţiunile virale
b) [x] Dereglări de imunitate
82) mediu În care din următoarele cazuri se indica c) [ ] Antigenele HLA B7, B18
tratament numai cu dieta? d) [ ] Obezitatea abdominală
a) [ ] DZ forma medie e) [x] Antigenele HLA DRw3, DRw4
 101) mediu Neuropatia autonomă vasculară se manifestă
92) mediu Factori de risc în DZ tip 2 sunt următorii: prin:
a) [x] Ereditatea afectată. a) [x] Hipotensiune în ortostatism
b) [x] Obezitatea abdominală. b) [ ] Hipertensiune arterială evoluţie cu crize
c) [ ] Infecţiile virale. c) [x] Absenţa percepţiei hipoglicemiei
d) [x] Insulinorezistenţa. d) [x] Absenţa reacţiei adrenergice la hipoglicemie
e) [ ] Prezenţa antigenelor HLA DRw3, DR w4 e) [ ] Secreţie catecolaminică crescută a suprarenalelor

93) mediu Antagoniştii insulinici hormonali condiţionează: 102) mediu Care din următoarele afirmaţii privind piciorul
a) [x] Creşterea lipolizei Charcot sunt adevărate?
b) [x] Creşterea gluconeogenezei. a) [x] Este o manifestare a osteoartropatiei diabetice
c) [ ] Creşterea lipogenezei b) [x] Sunt prezente tumefierea şi semnele de inflamaţie
d) [x] Creşterea rezistenţei ţesuturilor la insulină. periarticulară
e) [ ] Creşterea glicogenogenezei c) [ ] Este o hipersensibilitate tactilă, termică şi la durere a
zonei afectate
94) mediu În care din următoarele cazuri este indicat d) [ ] Mişcările în articulaţia piciorului sunt foarte dureroase
efectuarea testului oral de toleranţă la glucoză? e) [x] Evoluează cu o deformare monstruoasă a piciorului
a) [x] In exeme rebele tratamentului.
b) [ ] In ulcerul gastric sau duodenal. 103) mediu Următoarele semne clinice sunt caracteristice
c) [x] În paradontoza generalizată. comei cetoacidozice:
d) [ ] In boala Addison. a) [x] Se instalează de obicei lent.
e) [x] Prurit cutanat sau vaginal b) [x] Reflexele şi tonusul muscular sunt scăzute.
c) [ ] Tegumente umede, reci
95) mediu Forma uşoară a DZ este caracterizată pe toată d) [ ] Hipertensiune arterială, bradicardie.
durata de evoluţie a bolii de următoarele semne: e) [x] Tonusul globilor oculari scăzut
a) [ ] Simptomatică clinică pronunţată.
b) [x] Absenţa cetoacidozei. 104) mediu Care din următoarele boli se pot manifesta cu
c) [x] Prezenţa microangiopatiilor incipiente. hipoglicemie?
d) [ ] Glucozuria 3 - 4%, acetona pozitivă. a) [x] Insulinomul
e) [x] Glicemia a jeun sub 8 - 9 mmoli/l. b) [ ] Feocromocitomul
c) [ ] Glucagonomul
96) mediu Care din următorii indici corespund criteriilor d) [x] Hipocorticismul
compensării DZ asociat cu cardiopatia ischemică? e) [x] Boala Simmonds.
a) [x] Glicemia a jeun între 7,77-8,25 mM/l.
b) [ ] Aglucozuria nictimerală. 105) mediu Care din următoarele afirmaţii privind raţia
c) [ ] Glicemia la 2 ore după alimentaţie sub 14 mM/l. alimentară a diabeticului sunt adevărate:
d) [x] Hemoglobina glicozilată sub 8.0%. a) [ ] Valoarea energetică a dietei se acordă cu masa reală a
e) [x] Glucozuria 10-20 gr/l. organismului.
b) [x] Se respectă raportul fiziologic al glucidelor, protidelor şi
97) mediu Modificările morfologice ale microangiopatiei lipidelor.
diabetice includ următoarele modificări: c) [x] Conţine neapărat fibre dietetice.
a) [ ] Îngustarea venulelor. d) [x] Raţia se serveşte la mese repetate 5-6 pe zi
b) [x] Îngroşarea membranei bazale a patului microcirculator. e) [ ] Conţine neapărat edulcorante naturale.
c) [x] Proliferarea endoteliului
d) [x] Sinteza crescută de colagen în membrana bazală a 106) mediu Semnele adrenergice ale hipoglicemiei sunt
peretelui microvaselor. următoarele:
e) [ ] Perete vascular intact a) [ ] Instabilitate mentală.
b) [x] Foame imperioasă
98) mediu Infarctul miocardic la diabetici are următoarele c) [x] Transpiraţii, palpitaţii, tremurături
caracteristici: d) [ ] Agresivitate, negativizm.
a) [ ] Mai frecvent se dezvoltă la bărbaţi. e) [x] Furnicături în buze sau în degete
b) [x] Se poate produce fără durere.
c) [x] Sunt frecvente complicaţiile tromboembolice. 107) mediu Care din simptoamele enumerate sunt
d) [ ] Modificările electrocardiografice de regulă sunt tipice. caracteristice neuroglicopeniei?
e) [x] Frecvent se dezvolta tulburările de ritm şi insuficienţa a) [x] Convulsii
cardiacă congestivă b) [ ] Tahicardie
c) [x] Diplopie
99) mediu Diabeticii pot prezenta următoarele modificări d) [x] Tulburări de comportament.
ale aparatului digestiv: e) [ ] Foame imperioasă
a) [ ] Epulis
b) [x] Steatoză hepatică 108) mediu Care din edulcorantele enumerate posedă
c) [x] Diaree valoare energetică?
d) [x] Gastropareză a) [x] Xilitolul
e) [ ] Megacolon b) [ ] Ciclamatul
c) [x] Fructoza
100) mediu Următoarele afirmaţii privind patogenia comei d) [ ] Aspartamul
cetoacidozice sunt adevărate: e) [x] Sorbitolul
a) [x] Este activat catabolismul proteic cu hiperazotemie
b) [x] Este stimulată gluconeogeneza şi inhibată utilizarea 109) mediu Care din următoarele plante posedă efect
glucozei hipoglicemiant?
c) [ ] Este stimulată glicogenogeneza şi inhibată glicogenoliza. a) [x] Tecile uscate de fasole, ovăzul
d) [x] Creşte lipoliza cu hiperlipidemie b) [ ] Frunza de mentă, sunătoarea
e) [ ] Creşte rezerva alcalină şi pH-ul sângelui c) [x] Frunzele de nuc, de laur
d) [ ] Pătlagina, coada şoricelului.
e) [x] Frunzele şi pomuşoarele de afin.
110) mediu Derivaţii sulfonilureei din generaţia II sunt
următoarele grupe:
a) [x] Glibenclamida
b) [ ] Clorpropamida
c) [x] Glipizida
d) [ ] Tolbutamida
e) [x] Gliquidona
111) mediu Care din următoarele caracteristici sunt proprii
grupului Gliquidonei?
a) [ ] Debutul acţiunii - după 60-90 min de la administrare.
b) [x] Se administrează în 3 prize pe zi.
c) [ ] Posedă şi efect angioprotector.
d) [x] Se elimină preponderent pe cale biliară
e) [x] Sunt de elecţie in DZ asociat cu afecţuni renale
112) mediu In care din următoarele cazuri se va aplica
terapia cu derivaţii sulfonilureei?
a) [x] DZ tip 2 forma medie cu angioretinopatie neproliferativă
b) [ ] DZ tip 2 forma uşoară la obez.
c) [x] DZ tip 2 forma medie cu macroangiopatie compensată.
d) [x] DZ tip 2 forma medie la normoponderal.
e) [ ] DZ cu evoluţie labilă.
113) mediu Care din următoarele caracteristici sunt
proprii grupului Gliclazidei?
a) [ ] Are durata de acţiune 4-6 ore.
b) [x] Se administrează în 2 prize pe zi.
c) [x] Micşorează agregarea plachetară.
d) [x] Posedă şi efect angioprotector.
e) [ ] 95% se elimină cu bila
114) mediu Care din următoarele afirmaţii, privind
alimentarea diabeticului în terapia cu insulină cu acţiune
rapidă, sunt adevărate?
a) [ ] Mesele sunt servite înaintea injecţiilor de insulină.
b) [x] Mesele sunt servite la debutul şi maxim de acţiune a
insulinei.
c) [ ] Mesele sunt servite la fiecare 5-6 ore pe parcursul zilei.
d) [x] Intervalul între mese nu depăşeşte 3-4 ore.
e) [x] Frecvenţa meselor este de 6-7 ori pe zi
115) mediu Care din următoarele caracteristici sunt proprii
grupului Metforminei?
a) [ ] Stimulează secreţia de insulină
b) [x] Sunt agenţi insulino-sensibilizatori
c) [ ] Pot provaca frecvent hipoglicemie
d) [x] Se administrează în 2 sau 3 prize pe zi.
e) [x] Doza nictemerală maximală este 2-3 gr
116) mediu Care din următoarele caracteristici sunt proprii
grupului Tiazolidindioneleor?
a) [ ] Stimulează secreţia de insulină de catre celulele beta
b) [x] Acţionează la nivelul receptorilor nucleari ai celulelor ţintă
pentru insulină
c) [x] Sporesc transportul intracelular al glucozei
d) [x] Micşoreză concentraţia acizilor graşi circulanţi
e) [ ] Micşoreză absorbţia intestinală a glucozei
117. Care din următoarele caracteristici sunt proprii
incretinomimeticelor?
a) [x ] Stimulează secreţia de insulină glucozodependentă de
catre celulele beta
b) [x ] Cresc biosinteza de insulină
c) [ x] Favorizează proliferarea celulelor beta
d) [ ] Cresc sensibilitatea ţesuturilor periferice la insulină
e) [ x] Micşorează pofta de mâncare
118) mediu Insulină creşte:
a) [x] Transportul intracelular al aminoacizilor.
b) [x] Transportul intracelular al K+ şi Mg2+
c) [x] Sinteza de ARN celular
d) [ ] Mobilizarea lipidelor din depozite
e) [x] Glicoliza aerobă
119) mediu În patogenia DZ tip 2 sunt implicaţi următorii
factori:
a) [x] Perturbarea biosintezei insulinei
b) [ ] Distrugerea aparatului insulinar
c) [x] Scăderea numărului receptorilor insulinici
d) [x] Dereglarea mecanismului postreceptor de acţiune a
insulinei.
e) [x] Dereglarea secreţiei insulinei
120) mediu Pentru alterarea toleranţei la glucoză este
caracteristic:
a) [x] Absenţa simptoamelor majore ale DZ.
b) [x] Nivelul glucozei pe nemincate sub 6,1 mmol/l
c) [ ] Nivel mai mare de 11,1 mmol/l la 2 ore după TOTG
d) [x] Secreţie sumară de insulină crescută în condiţiile testului
de toleranţă la glucoză.
e) [x] Nivel normal sau crescut al peptidului C pe nemincate
121) mediu Diagnosticul de DZ grav se pune în baza
următoarelor criterii:
a) [x] Glicemia a jeun depăşeşte 14 mmol/l
b) [x] Glucozuria depăşeşte 40-50 g/l
c) [ ] Prezenţa dermopatiei diabetice
d) [x] În anamneză come hiperglicemice şi/sau hipoglicemice
frecvente.
e) [x] Prezenţa angiopatiilor diabetice st. III.
122) mediu Care din următoarele modificări cutanate pot fi
întâlnite la pacienţii cu DZ?
a) [x] Furunculoza, carbunculoza.
b) [ ] Hipertricoza, vergeturi.
c) [x] Necrobioza lipoidă.
d) [x] Dermopatia.
e) [x] Xantomatoza, vitiligo
123) mediu Care din următoarele procese patologice renale
se pot manifestă în DZ?
a) [x] Glomeruloscleroza nodulară.
b) [x] Glomeruloscleroza difuză.
c) [ ] Polichistoza renală
d) [x] Pielonefrita
e) [x] Carbuncul renal.
124) mediu Care din următoarele afirmaţii privind
retinopatia diabetică proliferativă sunt adevărate?
a) [x] Are loc neovascularizarea retinei
b) [x] Pot surveni hemoragii retinale şi în corpul vitros.
c) [x] Detaşarea retinei este frecventă.
d) [ ] Modificările retinale sunt reversibile.
e) [x] Are loc fibroza retinei
125) mediu Care din următoarele procese pot fi implicate
în patogenia neuropatiei diabetice?
a) [ ] Scăderea captării glucozei de către celulele nervoase.
b) [x] Activarea metabolismului glucozei pe calea poliolului.
c) [x] Microangiopatia vaza nervorum.
d) [x] Acumularea în exces a sorbitolului în celulele nervoase.
e) [x] Glicozilarea neenzimatică a proteinelor structurale.
126) mediu Care din următoarele afirmaţii privind "piciorul
cubic Charcot" sunt adevărate?
a) [x] Apare edemul şi hiperemia periarticulară.
b) [x] Sindromul algic este absent.
c) [x] Este o complicaţie a polineuropatiei distale.
d) [x] Apare deformarea monstruoasă a piciorului şi ulcere
trofice pe laba piciorului.
e) [ ] Radiologic se evidenţiază hiperostoză şi osteoscleroză
chistică
127) mediu Cauze ale hipoglicemiei la diabetici pot fi:
a) [x] Supradozarea medicaţiei antidiabetice.
b) [x] Efortul fizic.
c) [x] Consumul crescut de alcool.
d) [x] Insuficienţa renală severă.
e) [ ] Asocierea infecţiilor acute.
128) mediu Care din următoarele semne sunt
caracteristice hipoglicemiei?
a) [x] Transpiraţii
b) [ ] Polidipsie
c) [x] Senzaţii de foame
d) [x] Tahicardie
e) [x] Tremurături
129) mediu Un diabetic în comă hipoglicemică prezintă
următoarele caracteristici:
a) [x] Piele umedă
b) [x] Tonus muscular crescut.
c) [x] Puls plin
d) [ ] Tonusul globilor oculari scăzut.
e) [x] Respiraţie normală
130) mediu Care din următoarele afirmaţii privind
insulinomul sunt adevărate?
a) [x] În 90 % cazuri este o tumoră benignă, de obicei solitară.
b) [x] Clinic se manifestă semnele adrenegice şi de
neuroglicopenie.
c) [ ] Hipoglicemiile apar după mâncare.
d) [x] Hiperinsulinemia determină patogenia bolii.
e) [x] Infuzia de calciu gluconat favorizează hipoglicemia
131) mediu La un diabetic se poate dezvolta coma
cetoacidozică din următoarele cauze:
a) [x] Diagnosticul tardiv al diabetului zaharat.
b) [x] Anularea insulinoterapiei sau micşorărea dozei de
insulină.
c) [ ] Subalimentaţia
d) [x] Asocierea infecţiilor, intoxicaţiilor.
e) [x] Surmenajul, sarcina
132) mediu Care din următoarele afirmaţii despre coma
hiperosmolară sunt adevărate ?
a) [ ] Survine exclusiv la pacienţii cu DZ tip 1.
b) [x] Se manifestă printr-o deshidratare celulară marcată.
c) [x] Frecvent apar dereglări neurologice.
d) [x] Este favorizată coagularea intravaculară diseminată
e) [x] Lipsa acidozei
133) mediu Care din următoarele metode sunt folosite în
tratamentul DZ?
a) [x] Unic dieta.
b) [ ] Unic insulinoterapia.
c) [x] Dieta + hipoglicemiante orale.
d) [x] Dieta + insulinoterapia.
e) [x] Dieta + hipoglicemiante orale + insulinoterapia
135) mediu Care din următoarele afirmaţii privind modul
de acţiune al biguanidelor sunt adevărate:
a) [x] Cresc sensibilitatea muşchilor către insulină
b) [x] Micşorează absorbţia intestinală a glucozei
c) [x] Micşorează lipogeneza şi sporesc lipoliza
d) [ ] Cresc sensibilitatea celulelor beta la glucoza
e) [x] Activează fibrinoliza şi glicoliza anaerobă
136) mediu În care din următoarele cazuri se vor asocia la
tratament biguanide?
a) [x] DZ pe fondal de obezitate
b) [x] DZ tip 1 insulinorezistent
c) [x] DZ tip 2, gravitate medie la obezi
d) [x] DZ tip 2 cu rezistenţă la derivaţii sulfonilureici
e) [ ] DZ tip 2 în sarcină
137) mediu În care din următoarele cazuri se va aplică
insulinoterapia?
a) [ ] În DZ tip 2 + cataracta
b) [x] În DZ tip 2 + ulcer gastric în acutizare.
c) [x] În DZ tip 2 + sarcină.
d) [x] În DZ tip 2 + rezistenţa secundară la antidiabeticele orale.
e) [x] În DZ tip 2 + intervenţie chirurgicală abdominală
138) mediu Valoarea energetică a raţiei alimentare a
diabeticului se calculează ţinând cont de:
a) [ ] Masa corporală reală a bolnavului.
b) [x] Profesia pacientului.
c) [x] Vârsta pacientului.
d) [x] Sexul bolnavului.
e) [x] Masa corporală "ideală" a bolnavului
139) mediu Care din următoarele afirmaţii privind
tratamentul comei lactacidozice sunt adevărate?
a) [x] Se fac perfuzii i/v cu albastru de metilen.
b) [x] Se fac transfuzii i/v cu Trisamin.
c) [x] Se fac transfuzii i/v cu bicarbonat de Na.
d) [ ] Se face rehidratarea cu soluţii hipotonice.
e) [x] Se folosesc vazopresori.
140) mediu În tratamentul comei hiperosmolare, spre
deosebire de cel al comei cetoacidozice, se administrează:
a) [x] Doze sumare mai mici de insulină cu acţiune rapidă.
b) [x] Volume mai mari de soluţii perfuzate.
c) [ ] Cantităţi mai mari de bicarbonat de Na.
d) [x] Soluţii hipotonice de NaCl.
e) [x] Heparină.
141) mediu Care din următorii hormoni participă în
compensarea hipoglicemiei?
a) [x] Somatotropina
b) [x] Cortizolul
c) [x] Glucagonul
d) [ ] Prolactina
e) [x] Adrenalina
142) mediu Care din următoarele caracteristice sunt
proprii insulinelor cu durata de acţiune intrmediară?
a) [x] Acţiunea începe după 60 - 120 minute de la administrare.
b) [x] Durata de acţiune este de 18 ore.
c) [ ] Se injectează de regulă o dată în zi.
d) [x] Are acţiune maximă între 7 - 15 ore de la injectare.
e) [x] Se administrează de regulă în asociaţie cu insuline rapide
143) mediu Care din următoarele afirmaţii privind fibrele
dietetice sunt adevărate?
a) [x] Prelungesc perioada de absorbţie intestinală a glucozei.
b) [ ] Sporesc utilizarea glucozei în muşchi.
c) [x] Accelerează tranzitul intestinal.
d) [x] Micşorează nivelul colesterolului şi beta- lipoproteidelor în
sânge.
e) [x] Au efect de saţietate
144) mediu Următoarele investigaţii sunt informative în
diagnosticul insulinomului:
a) [x] Determinarea glicemiei a jeun şi în timpul acceselor de
hipoglicemie.
b) [x] Determinarea insulinei şi peptidului C a jeun şi în timpul
acceselor de hipoglicemie.
c) [x] Angiografia pancreasului, tomografia computerizată.
d) [ ] Raportul insulinei faţă de glicemie în timpul testului oral de
toleranţă la glucoză.
e) [x] Determinarea proinsulinei a jeun
145) mediu În diabetul zaharat necesitatea în insulină
poate depăşi 1 un/kg corp în zi în următoarele cazuri:
a) [x] Cetoacidoză
b) [x] Asocierea infecţiilor, febră
c) [x] Asocierea proceselor purulente
d) [ ] Efort fizic
e) [x] Insulinorezistenţă

146) mediu Care din următoarele mijloace se pot folosi în
tratamentul insulinomului?
a) [x] Chirurgical
b) [x] Simptomatic - glucoză 40 % i/v
c) [x] Medicamentos - Diazoxid
d) [ ] Simptomatic - biguanide
e) [x] Simptomatic - glucagon i/m
147) mediu Persoanele cu risc crescut pentru diabet
zaharat sunt următoarele:
a) [x] Gemeni univitelini, dacă unul este bolnav de DZ
b) [ ] Hipotensiunea arterială
c) [x] Mama nou-născutului cu m.c. peste 4500 gr.
d) [x] Obezitatea abdominală
e) [x] Copii - nepoţii diabeticului
Gonadele
1) scăzut Care din următoarele afirmaţii NU sunt specifice
testosteronului?
a) [ ] Este transportat de SHBG
b) [ ] Metabolitul cel mai activ este dehidrotestosteronul
c) [x] Este secretat numai în testicole
d) [ ] Se sintetizează din colesterol
e) [ ] Poate fi aromatizat în estradiol
2) scazut Care din următoarele afirmaţii este specifică
pentru testosteron?
a) [ ] Este sintetizat de celulele Sertoli
b) [ ] Se metabolizează până la 17-OHCS
c) [x] Poate fi transformat în estradiol
d) [ ] Stimulează secreţia de FSH
e) [ ] Nu influenţează instalarea sexului masculin
neurohormonal
3) scazut Testosteronul influenţează următoarele efecte,
cu Excepţia:
a) [ ] Dezvoltarea scheletului şi muşchilor
b) [ ] Stimulează anabolismul proteic
c) [x] Stimulează catabolismul proteic
d) [ ] Dezvoltarea caracterelor sexuale secundare
e) [ ] Creşterea şi dezvoltarea organelor sexuale
4) scazut Care din următoarele afirmaţii NU este
caracteristic pentru acţiunea estrogenilor?
a) [ ] Maturizarea organelor genitale la femei
b) [ ] Accelerarea vârstei osoase
c) [x] Exfolierea epiteliului vaginal
d) [ ] Proliferarea miometriului
e) [ ] Instalarea caracterelor sexuale secundare
5) scazut Care din următoarele efecte este specific pentru
FSH?
a) [ ] Scade secreţia de testosteron
b) [ ] Inhibă spermatogeneza
c) [x] Induce spermatogeneza
d) [ ] Scade secreţia de dehidrotestosteron
e) [ ] Are efect direct stimulator asupra celulelor Leydig
6) scazut Care din următoarele procese este caracteristic
pentru faza foliculară a ciclului menstrual?
a) [ ] Creşterea secreţiei endometriului
b) [ ] Descuamarea endometriului
c) [x] Proliferarea endometriului
d) [ ] Creşterea temperatura bazală
e) [ ] Reducerea conţinutul de apă şi sare
7) scazut Care din următoarele metode de investigaţii NU
este folosită pentru explorarea funcţiei ovariene?
a) [ ] Aprecierea temperaturii bazale
b) [ ] USG organelor genitale
c) [x] Radiografia craniului
d) [ ] Determinarea nivelului de FSH şi LH
e) [ ] Evaluarea concentraţiei de estrogen şi progesteron
8) scazut Care sunt variaţiile nictimerale de secreţie a
testosteronului?
a) [ ] maximum 24.00, minim 12.00
b) [ ] maxim 20.00 – 22.00 şi minim 5.00 – 8.00
c) [x] maxim 5.00 – 9.00 şi minim 24.00 – 4.00
d) [ ] maxim 16.00 – 18.00 şi minim 2.00 – 3.00
e) [ ] maxim 14.00 şi minim 6.00
9) scazut Care din afirmaţiile de mai jos este
caraccteristică criptorhidiei?
a) [ ] Este o tumoare testiculară
b) [ ] Apare ca rezultat al traumtismului testiculelor
c) [x] Lipsa testiculelor în scrot
d) [ ] Nu necesită tratament
e) [ ] Apare în perioada pubertară
10) scazut Sexul fenotipic este confirmat de următoarele
caracteristici, cu Excepţia:
a) [ ] Tipul constituţional
b) [ ] Specificul pilozităţii
c) [x] Cromatina sexuală
d) [ ] Distribuţia ţesutului adipos
e) [ ] Musculatura, vocea
11) scazut Care din următoarele patologii NU determină
hipogonadismul primar dobândit?
a) [ ] Traumatismul testiculelor
b) [ ] Orhita postinfecţioasă
c) [x] Adenoamele hipofizare
d) [ ] Ttratament cu radiaţie ionizantă
e) [ ] Sifilisul, gonoreea
12) scazut Menstruaţiile cu durata mai mult de 7 zile se
numesc:
a) [ ] Opsomenoree
b) [ ] Oligomenoree
c) [x] Polimenoree
d) [ ] Dismenoree
e) [ ] Amenoree
13) scazut Hipogonadismul primar feminin este
determinat de:
a) [ ] Patologia hipotalamusului
b) [ ] Adenoamele hipofizare
c) [x] Patologia ovarelor
d) [ ] Hipotiroidie
e) [ ] Hiperprolactinemie
14) scazut Hipogonadismul secundar este determinat de:
a) [ ] Patologia ovarelor sau testiculelor
b) [ ] Disginezii gonadale
c) [x] Afecţiunile hipofizei
d) [ ] Hipotiroidie
e) [ ] Hipocorticism
15) scazut Care din următoarele semne NU este
caracteristic eunucoidismului?
a) [ ] Torace scurt, membre lungi
b) [ ] Deficit de androgeni ori estrogeni
c) [x] Bolta palatină adâncă
d) [ ] Se instalează în pubertate
e) [ ] FSH, LH crescut
16)scazut Care din următoarele afirmaţii NU este
caracteristică pentru sindromul olfacto-genital?
a) [ ] Hipogonadism prepubertar
b) [x] Hipostatură
c) [ ] Deficit de gonadoliberină
d) [ ] Ginecomastie
e) [ ] Anosmie
17) scazut Următoarele afirmaţii caracterizează caracteristic pentru andropauză ?
menopauza, Cu excepţia: a) [ ] Manifestări neurovegetative
a) [ ] Proces fiziologic b) [x] Intensificarea reflexelor cremasteriene
b) [x] Patologie hipotalamo-hipofizară c) [ ] Manifestări psiho-intelectuale
c) [ ] Declinul funcţiei gonadice d) [ ] Rărirea pilozităţii sexuale
d) [ ] Apare frecvent la 45-55 ani e) [ ] Scăderea masei musculare
e) [ ] Datorat restructurării hipotalamo-hipofizo-ovariene
27) scazut Tratamentul andropauzei include următoarele,
18) scazut În hipogonadismul hipofizar se înregistrează Cu excepţia:
următoarele valori hormonale, Cu excepţia: a) [ ] Tranchilizante
a) [ ] Gonadoliberina crescută b) [ ] Omnadren
b) [x] Prolactoliberină scăzută c) [x] Sustac
c) [ ] FSH, LH scăzuţi d) [ ] Vitamine
d) [ ] Estradiol ori testosteron scăzuti e) [ ] Anabolice steroidiene
e) [ ] 17-KS scăzuţi
28) mediu Care din următoarele afirmaţii sunt specifice
19) scazut Care din următoarele este sinonimul testosteronului?
sindromului ovarelor polichistice? a) [ ] Este secretat de celulele Sertoli
a) [ ] Sindrom Parhon b) [x] Este secretat de celulele Leydig
b) [x] Sindrom Stein Levental c) [x] Este un hormon masculin
c) [ ] Sindrom Ciarri Fromel d) [ ] Circulă în sânge numai în stare liberă
d) [ ] Sindrom Laurens Moon Bidl e) [ ] 17-OHCS sunt metaboliţii finali
e) [ ] Sindromul Baraker Simonds
29) mediu Celulele Leydig produc:
20) scazut Cariotipul în sindromul Turner de tip masculin a) [ ] 17 - KC
este următorul: b) [ ] 17 - OHCS
a) [ ] 47XXY c) [x] Testosteron
b) [ ] 47XYY d) [ ] Cortizol
c) [ ] 45XO/46XX e) [x] Dihidrotestosteron
d) [x] 45XO/46XY
e) [ ] 45XO/47XXX 30) mediu Care din semnele enumărate sunt specifice
sindromului Turner?
21) scazut În sindromul Klinefelter cariotipul prezintă a) [ ] Este o patologie hipotalamo-hipofizară
următoarele modificări, Cu excepţia: b) [ ] Este o variantă a hipogonadismului secundar
a) [ ] 47XXY c) [x] Reprezintă o formă a disgineziei gonadale
b) [ ] 47XXY/46XY d) [ ] Este o patologie ce afectează gonadele la pubertate
c) [x] 46XY/ 47XYY e) [x] Este o dereglare a dezvoltării gonadelor în perioada
d) [ ] 48 XXXY embrionară
e) [ ] 49 XXXXY
31) mediu Variaţiile nictemerale de secreţie a
22) scazut Care din următoarele date paraclinice NU testosteronului sunt:
confirmă diagnosticul de sindrom Klinefelter?: a) [ ] Minimale intre orele 10 - 14.00
a) [ ] FSH foarte crescut b) [x] Maximale intre orele 5.00 - 9.00
b) [ ] Testosteronul - limita inferioară a normalului c) [ ] Maximale intre orele 14.00 - 18.00
c) [ ] LH - crescut sau normal d) [x] Minimale intre orele 24.00 - 4.00
d) [ ] Azoospermie e) [ ] Secreţie constantă în 24 de ore
e) [x] Gonadoliberina scăzută
32) mediu Care din efectele enumărate sunt specifice
23) scazut Criptorhidia ectopică necesită următorul progesteronului ?
tratament: a) [ ] Temperatura bazală
a) [ ] Gonadotropină corionică i/m b) [x] Compartamentul sexual
b) [ ] Testosteron c) [x] Toleranţa la glucoză
c) [ ] Irigarea canalului inghinal cu coriogonină d) [ ] Exfolierea epitelului vaginal
d) [x] Orhidopexie e) [ ] Secreţia endometrului
e) [ ] Profazi
33) mediu În faza foliculară a ciclului mensrual se
24) scazut Tratamentul sindromului ovarului polichistic întregistreză următoarele valori hormonale:
include următoarele, Cu excepţia: a) [x] Crescute predominant de FSH
a) [ ] Progestine b) [ ] Crescute de progesteron
b) [ ] Clostilbeghit c) [x] Crescute predominant de estradiol
c) [x] Hloditan, bromcriptin d) [ ] Crescute de prolactină
d) [ ] Gonadotropină corionică e) [ ] Scăzute de estradiol
e) [ ] Rezecţia cuneiformă a ovarelor
34) mediu Hipogonadismul hipogonadotrop poate fi
25) scazut Care din remediile următoare NU este declanşat de următoarele cauze:
administrat în tratamentul sindromului ovarului a) [ ] Sindrom adrenogenital
polichistic ? b) [x] Craniofaringiom
a) [ ] Progestine c) [ ] Parotită
b) [ ] Clostilbeghit d) [x] Neuroinfecţie
c) [x] Bromcriptin e) [ ] Disginezie gonadală
d) [ ] Gonadotropină corionică
e) [ ] Rezecţia cuneiformă a ovarelor 35) mediu Hipogonadismul primar prepubertar este
confirmat prin următoarele caracteristici:
26) scazut Care din următoarele manifestări NU este a) [ ] Semne de demasculinizare
b) [x] Habitus eunucoid e) [x] LH maximal crescut
c) [x] Caractere sexuale absente ori slab dezvoltate
d) [ ] Morfotip neafectat 45) mediu Diferenţierea sexuală înclude următoarele sexe:
e) [ ] Accelerarea vîrstei osoase a) [x] Gonadal
b) [ ] Fenotipic
36) mediu În cazurile cu hipogonadism primar se c) [x] Cromosomial
înregistrează următoarele valori hormonale: d) [ ] Genetic
a) [ ] Gonadoliberină scăzută e) [x] Psihosocial
b) [ ] Prolactina şi cortizolul crescuţi
c) [x] FSH şi LH crescuţi 46) mediu Tratamentul substitutiv în hipogonadismul
d) [x] Estradiol sau testosteron scăzuţi feminin primar prepubertar urmăreşte:
e) [ ] Oxitocină, vazopresină crescute a) [ ] Restabilirea axului hipotalamo-hipofizar- ovarian
b) [x] Dezvoltarea semnelor sexuale secundare
37) mediu Următoarele modificări patologice pot fi c) [ ] Restabilirea ovogenezei
prezente in sidromul Turner: d) [x] Preîntâmpinarea instalării proporţiilor eunucoidiene
a) [x] Anomalii viscerale e) [x] Dezvoltarea pilozităţii axilopubiene
b) [x] Bolta palatină ogivală
c) [ ] Hirsutism 47) mediu În tratamentul hipogonadismului masculin
d) [ ] Statură normală primar postpubertar sunt folosite următoarele scheme:
e) [ ] Schelet disproporţional a) [x] Sustanon 250 mg i/m la 2-3 săptămâni
b) [ ] Metiltestosteron 50 mg i/m de 2 ori pe lună
38) mediu Tactica tratamentului criptorhidiei veritabile c) [ ] Omnadren 250 mg i/m de 2 ori pe săptămână
constă în următoarele: d) [x] Testosteron enantat 200 mg i/m la 10 - 14 zile
a) [ ] Pergonal imediat după naştere e) [x] Testosteron implant 100 mg la 4-6 luni
b) [ ] Orhidopexia la pubertat
c) [x] Gonadotropină corionică de la vârsta de un an 48) mediu Tratamentul ciclic hormonal în hipogonadismul
d) [ ] Profazi la 10 - 12 ani feminin se aplică:
e) [x] Orhidopexia până la vârsta de doi ani a) [ ] De la vîrsta de 11 - 12 ani
b) [x] De la vîrsta de 15 - 16 ani
39) mediu Care sunt efectele caracteristice pentru c) [x] Se administrează estrogeni 21 zile + progestine 5-7 zile
androgeni? (din ziua 15 - 17)
a) [x] Favorizează eritropoieza d) [ ] Exclusiv cu progestine
b) [ ] Stimulează catabolismul proteic e) [x] Prezenţa endometrului e strict necesară
c) [x] Acţiune aterogenă
d) [x] Creşte libidoul şi potenţa 49) mediu In sindromul Klinefelter pot fi determinate
e) [ ] Nu influenţează dezvoltarea scheletului următoarele:
a) [x] Penis bine dezvoltat
40) mediu Care din următorii hormoni aparţin b) [x] Eunucoidism
estrogenilor? c) [ ] Testicule bine dezvoltate
a) [x] 17 beta estradiolul d) [x] Panicul adipos ginoid
b) [ ] Progesteronul e) [ ] Fertilitate păstrată
c) [ ] DHEAs
d) [x] Estrona 50) mediu Următoarele semne clinice pot fi prezente în
e) [x] Estriolul sindromul Turner
a) [x] Coarctaţie de aortă
41) mediu Care din următoarele afirmări sunt b) [x] Malformaţii renale
caracteristice pentru andropauză? c) [ ] Nanism disarmonic
a) [ ] Este o patologie hipotalamo-hipofizară d) [x] Surditate de percepţie
b) [x] Este un proces fiziologic e) [ ] Distrucţia şeii turceşti
c) [ ] Este rezultatul radioterapiei
d) [x] este un proces de involuţie fiziologică sexuală 51) mediu În sindromul Turner se administrează
e) [x] este determinat de restructurarea axului hipotalamus- următoarele medicamente:
hipofiză-testicule a) [ ] Gonadotropina corionică
b) [x] Hormon de creştere
42) mediu Progesteronul stimulează: c) [x] Anabolice steroidiene
a) [ ] Peristaltismul tubar d) [ ] Profazi
b) [x] Secreţia endometrului e) [x] Estrogeni la pubertate
c) [x] Temperatura bazală
d) [ ] Proliferarea epitelului vaginal 52) mediu Criptorhidia unilaterală netratată poate genera:
e) [x] Proliferarea acinilor glandei mamare a) [x] Malignizarea testiculului
b) [ ] Azoospermie
43) mediu Care tipuri de hipogonadism există? c) [x] Degenerarea ţesutului testicular
a) [x] Primar d) [ ] Pubertat intirziat
b) [ ] Acut e) [x] Necroza testiculară
c) [x]Secundar
d) [ ] Subacut 53) mediu Modificările paraclinice în sindromul ovarului
e) [x] Terţiar polichistic sunt următoarele:
a) [x] FSH scăzut ori normal
44) mediu În faza luteală a ciclului menstrual se b) [ ] Scăderea estrogenilor de conversie periferică
înregistrează următoarele valori: c) [x] LH crescut
a) [ ] Creşterea predominantă a prolactinei d) [ ] Nivel crescut al proteinilor de transport
b) [x] Progesteron maximal crescut e) [x] Testosteron crescut
c) [x] Raportul LH / FSH maximal crescut
d) [ ] FSH sub nivelul normal 54) mediu In menopauză se înregistrează următoarele
valori hormonale: b) [ ] Mameloane apropiate
a) [ ] Etiocolanolon scăzut c) [x] Urechi jos implantate
b) [x] FSH, LH crescuţi d) [x] „Pterigium coli"
c) [ ] 17 - KS scazuţi e) [x] Cubitus valgus
d) [x] Progesteron scăzut
e) [x] Gonadoliberina crescută 64) mediu Sindromul Prader-Labhart-Willi se
caracterizează prin următoarele:
55) mediu Tratamentul hormonal în menopauză a) [x] Obezitate
urmăreşte: b) [x] Hipogonadism
a) [ ] Restabilirea menstrelor c) [ ] Eunucoidism
b) [x] Profilaxia osteoporozei d) [x] Retinită pigmentară
c) [x] Efect protector faţă de ateroscleroză e) [x] Deficit intelectual
d) [ ] Restabilirea fertilităţii
e) [x] Reducerea intensităţii manifestărilor vazomotorii. 65) mediu Investigaţiile paraclinice în criptohidia
veritabilă pot fi:
56) mediu Următoarele efecte sunt caracteristice a) [x] Ecografia
androgenilor la pubertate: b) [x] Tomografia computerizată
a) [x] Dezvoltarea caracterelor sexuale secundare c) [ ] Pneumosuprarenografia
b) [x] Dezvoltarea muşchilor scheletici d) [x] Cromafina sexuală
c) [x] Dezvoltarea laringelui e) [x] Biopsia testiculară
d) [ ] Involuţia timusului
e) [x] Accelerarea vîrstei osoase 66) mediu Hiperandrogenia in sindromul ovarului
57) mediu Investigarea funcţiei testiculare include polichistic conduce la:
următoarele metode: a) [x] Hipertricoză, hirsutism
a) [x] Vârsta osoasă b) [x] Obezitate trunculară
b) [x] Testul cu clomifen c) [x] Insulinorezistenţă
c) [ ] Testul cu pregnantriol d) [ ] Absenţa răspunsului la gonadoliberină
d) [x] Dozarea testosteronului, FSH, LH e) [x] Fibroadenomatoză uterină
e) [x] Biopsia testiculară
67) mediu În menopauza instalată se constată:
58) mediu Următoarii factori stimulează secreţia de a) [x] Hirsutism
estradiol şi progesteron: b) [ ] Acumularea calciului оn oase
a) [x] FSH pentru estradiol c) [x] Deshidratarea tegumentelor
b) [x] Gonadoliberina d) [x] Reducerea secreţiei mucusului
c) [x] LH pentru progesteron e) [x] Incontinenţă urinară de efort
d) [x] Bioritm lunar
e) [ ] Bioritm ultradian 68) mediu Care din următoarele patologii pot determina
hipogonadismul primar la bărbaţi
59) mediu În perioada preovulatorie şi ovulatorie a ciclului a) [x] Sindromul Klinfelter
menstrual se înregistrează: b) [ ] Adenomul hipofizar
a) [x] Descărcare masivă de gonadoliberină preovulator c) [x] Tumori testiculare
b) [x] Descărcare masivă de FSH preovulator d) [x] Parotita
c) [x] Descărcare masivă de LH preovulator e) [x] Traume ale testicolului
d) [ ] Scade secreţia de estrogeni postovulator
e) [x] Creşterea secreţiei progesteronului postovulator Sistemul hipotalamo-hipofizar

60) mediu Care din următoarele date sugerează un 1) scazut Reglarea secreţiei hormonilor prin mecanismul
hipogonadism primar postpubertar ? "feed back" lung este realizat între:
a) [x] Azoospermie a) [ ] Hipotalamus şi hipofiză
b) [x] Gonadotropi serici crescuţi b) [x] Glanda periferică şi hipotalamus
c) [ ] Eunucoidism c) [ ] Neurohipofiză şi hipotalamus
d) [x] Testiculi atrofici d) [ ] Hipofiză şi hipotalamus
e) [x] 17 - KS scăzuţi e) [ ] Liberine şi statine

61) mediu Pentru sindromul Klinefelter pot fi 2) scazut Secreţia ACTH-ului şi a cortizolului este
caracteristice următoarele: maximală la ora:
a) [x] Ginecomastie a) [x] 7.00
b) [ ] Disgenezia canalelor seminale intervine în perioada b) [ ] 23.00
prenatală c) [ ] 14.00
c) [x] Hialinizarea canalelor seminale intervine la pubertat d) [ ] 18.00
d) [x] Eunucoidism e) [ ] 1.00
e) [x] Morfotip sexual femenin
3) scazut Efectul biologic al STH-ului include stimularea:
62) mediu Cariotipul în sindromul Turner varianta a) [ ] Sensibilităţii la insulină
feminină poate fi următorul: b) [ ] Liposintezei
a) [x] 45 XO / 46XX c) [x] Anabolismului proteic
b) [x] 45 XO / 47 XXX d) [ ] Formării de uree
c) [ ] 47 XXX / 46 XX e) [ ] Osteoclastelor
d) [x] 45 XO / 46 XX / 47 XXX
e) [x] 45 XO 4) scazut Prolactina poate fi crescută în următoarele
cazuri, cu Excepţia:
63) mediu In sindromul Turner sunt prezente următoarele a) [ ] În faza luteală
semne clinice: b) [ ] În sarcină, alăptare
a) [x] Hipotrofie staturală c) [ ] La nou născut
d) [x] În insuficienţa de ADH a) [ ] Somatotropina
e) [ ] În adenom eozinofil b) [ ] Adenomectomie hipofizară
c) [ ] Corticosteroizi
5) scazut Care din următorii indici corespunde d) [x] Somatostatină
dimensiunii normale a şeii turceşti la maturi? e) [ ] Gonadotropină corionică, L-tiroxină
a) [ ] 5 x 20 x 20 mm
b) [ ] 10 x 20 x 10 mm 15) scazut Care este hormonul ce nu se modifică În
c) [x] 6 x 8 x 10 mm sindromul Sheehan?
d) [ ] 5 x 10 x 5 mm a) [ ] ACTH
e) [ ] 5 x 15 x 20 mm b) [x] Vazopresină
c) [ ] FSH, LH
6) scazut Adenoamele hipofizare hormonal active secretă d) [ ] Prolactină
preponderent: e) [ ] TSH
a) [ ] TSH
b) [x] PRL, STH
c) [ ] FSH, LH 16) scazut Sindromul Sheehan este determinat de:
d) [ ] ACTH a) [ ] Ictus cerebral
e) [ ] MSH b) [ ] Meningită, encefalită
c) [x] Necroză hipofizară postpartum
7) scazut Următoarele semne clinice sunt caracteristice d) [ ] Adenom hipofizar
acromegaliei, cu Excepţia: e) [ ] Craniofaringiom
a) [ ] Cifoză
b) [ ] Vertebre groase 17) scazut Hemoragia postpartum, postavortum poate
c) [x] Visceromicrie determina:
d) [ ] Artralgii a) [ ] Sindromul Parhon
e) [ ] Tembrul vocii gros b) [ ] Sindromul Ciari-Frumel
c) [ ] Sindromul Moriac
8) scazut Care este afirmaţia caracteristică acromegaliei ? d) [x] Sindromul Sheehan
a) [x] Macroadenom eozinofil e) [ ] Sindromul Ştein -Levental
b) [ ] Îngustarea intrării în şeaua turcească
c) [ ] Insuficienţă de STH 18) scazut Care din următoarele manifestări nu este
d) [ ] Subţierea calotei craniene caracteristică pentru sindromul Simmonds:
e) [ ] Involuţia şeii turceşti a) [x] Hipertensiune arterială
b) [ ] Amenoree
9) scazut Care semn nu este caracteristic pentru c) [ ] Agalactie
sindromul amenoree – galactoree ? d) [ ] Caşexie
a) [ ] Adenom eozinofilic, galactoree e) [ ] Nivelul scăzut de 17 - KC
b) [ ] Surplus de PRL, hirsutism
c) [ ] Dismenoree, hipogonadism 19) scazut Care din următoarele manifestări nu este
d) [ ] Scădere de FSH, LH, ginecomastie caracteristică pentru sindromul Simmonds:
e) [x] Caşexie, hipercorticism a) [x] Hiperpigmentarea
b) [ ] Hipotiroidie
10) scazut Tratamentul sindromului hiperprolactinic poate c) [ ] Hipoglicemie
include următoarele, cu Excepţia: d) [ ] Hipocorticizm
a) [ ] Amantadină, Bromergon e) [ ] Desexualizarea
b) [ ] Bromcriptină, Pergolide
c) [ ] L-DOPA, Vit. B6 20) scazut Hipoglicemia din insuficienţa hipofizară este
d) [x] Dexametazon, Vit. C rezultatul deficitului de:
e) [ ] Tamonefril, Parlodel a) [ ] FSH, LH
b) [ ] ADH, oxitocină
11) scazut Sindromul Parhon este caracterizat de indicele: c) [ ] TSH, MSH
a) [ ] Na şi K seric crescut d) [ ] Prolactină
b) [ ] Poliurie, polidipsie e) [x] STH, ACTH
c) [x] Retenţie hidrică, edem cerebral
d) [ ] Hiperosmolaritate serică 21) scazut Pentru boala Simmonds este caracteristic:
e) [ ] Uree, creatinină, ACTH crescute a) [x] Cortizol seric scăzut
b) [ ] T3, T4 crescut
12) scazut Nanismul hipofizar poate fi determinat de c) [ ] 17-OHCS şi 17-KS crescut
următoarea cauza: d) [ ] Hipernatriemie, hipokaliemie
a) [ ] Hipotiroidie congenitală e) [ ] Test cu gonadotropină negativ
b) [ ] Sindrom adrenogenital
c) [ ] Modificări cantitative a cromozomului sexual 22) scazut Tratamentul sindromului Sheehan include
d) [ ] Cretinizm administrarea:
e) [x] Deficit de somatomedine a) [ ] Prolactinei
b) [ ] Agoniştii dopominei
13) scazut Nanismul hipofizar se confirmă cu: c) [ ] Insulinoterapia
a) [x] Testul cu insulină negativ d) [ ] Agoniştii serotoninei
b) [ ] Testul cu ACTH negativ e) [x] Clucocorticoizi
c) [ ] Testul cu tropafen pozitiv
d) [ ] ACTH crescut 23) scazut Următoarele afirmaţii privind originea
e) [ ] Testul cu dexametazon negativ diabetului insipid sunt adevărate, cu Excepţia:
a) [ ] Nefrogenă
14) scazut Tratamentul etiopatogenic al nanismului b) [x] Cardiovasculară
hipofizar poate include următoarele, cu Excepţia: c) [ ] Neurogenă
d) [ ] Congenitală 33) scazut În etiologia bolii Cushing pot fi implicaţi
e) [ ] Dobândită următorii factori, cu Excepţia:
a) [ ] Neuroinfecţiile
24) scazut Care din următoarele cauze conduce la b) [ ] Traumatismul psihic
instalarea diabetului insipid? c) [x] Obezitatea, tumorile suprarenale
a) [ ] Surplusul de ADH d) [ ] Afecţiunile hipotalamo-hipofizare
b) [ ] Hipovolemia e) [ ] Sarcină, avort, naştere
c) [ ] Hiperkaliemia îndelungată
d) [x] Leziuni ale tijei hipofizare 34) scazut Care din următoarele semne este caracteristic
e) [ ] Deficitul cronic de Ca pentru Boala Cushing ?
a) [ ] Hipotonie arterială permanentă
25) scazut Pentru diabetul insipid nefrogen dobândit este b) [ ] Hipertrofia glandelor mamare la femei
caracteristic: c) [x] Obezitate disproporţională cu striuri
a) [ ] Densitatea urinei crescută d) [ ] Diabet insipid
b) [ ] Terapie eficientă cu adiuretină e) [ ] Vitiligo
c) [x] Răspuns renal scăzut la ADH
d) [ ] Debut şi evoluţie acută 35) mediu Care din următoarele semne NU este
e) [ ] Nivel scăzut de ADH caracteristic pentru Boala Cushing?
a) [ ] Alopeţie la femei
26) scazut Analiza urinei în diabetul insipid pune în b) [x] Depigmentarea pielii
evidenţă: c) [ ] Peteşii
a) [ ] Densitatea urinei peste 1010 d) [ ] Sindrom radicular
b) [ ] Diureza scăzută e) [ ] Stări depresive, psihoze
c) [ ] Diureză crescută numai ziua
d) [ ] Diureza crescută numai noaptea 36) scazut Care din următoarele manifestări clinice poate
e) [x] Diureza permanent crescută fi prezentă în Boala Cushing?
a) [ ] Anemie
27) scazut Tratamentul diabetului insipid poate include b) [ ] Îngroşarea calotei craniene
următoarele, cu Excepţia: c) [ ] Diabet zaharat tip 1
a) [ ] Adiurecrina d) [x] Diabet zaharat steroid
b) [x] Dexametazona e) [ ] Polichistoză renală
c) [ ] Lizin - vazopresina
d) [ ] Pituitrina 37) scazut Tratamentul bolii Cushing poate include
e) [ ] Diuretice tiazidice următoarele, cu Excepţia:
a) [ ] Sulfat de magneziu
28) scazut Tratamentul diabetului insipid poate include b) [ ] Ketaconazol
următoarele remedii, cu Excepţia: c) [ ] Bromcriptină
a) [ ] Clofibratul d) [x] Dexametazon
b) [ ] Adiuretina e) [ ] Ciproheptadină
c) [x] Bromcriptina
d) [ ] Adiurecrina 38) scazut Care din următoarele mijloace NU se recomandă
e) [ ] Clorpropamida în tratamentul bolii Cushing ?
a) [ ] Suprarenalectomie subtotală
29) scazut Sindromul adiposo-genital se manifestă mai b) [ ] Radioterapie hipotalamo-hipofizară
frecvent la vârsta: c) [x] Prednizolon
a) [ ] 2 - 4 ani d) [ ] Adenomectomie hipofizară
b) [ ] 20 - 40 ani e) [ ] Biguanide
c) [ ] 15 - 20 ani
d) [x] 6 -13 ani 39) mediu Sindromul de şa turcească goală poate fi
e) [ ] peste 40 ani caracterizat de următoarele, cu Excepţia:
a) [x] Caşexie, hirsutism
30) scazut Care manifestare clinică poate fi prezentă în b) [ ] Defectul diafragmului şelar
sindromul adiposo-genital? c) [ ] Tulburări de vedere, rinoree
a) [ ] Piele pal-albăstrue d) [ ] STH, ACTH serici scăzuţi
b) [ ] Semnul Hertohe e) [ ] Compresia, micşorarea hipofizei
c) [ ] Hirsutism
d) [ ] Pubertate precoce 41) scazut Următoarele caracteristici sunt juste pentru
e) [x] Criptorhidie sindromul de hipofiză izolată, cu Excepţia:
a) [ ] Diabet insipid, scăderea vederii
31) scazut Tratamentul sindromului adiposo-genital poate b) [ ] Insuficienţă adenohipofizară
include următorul remediu: c) [ ] Galactoree
a) [ ] Parlodel d) [ ] Lezarea tijei hipofizare
b) [ ] Insulina e) [x] Hipogonadism primar
c) [ ] Derivaţii sulfoniureiei
d) [ ] Prednisolon 42) mediu Celulele eozinofile ale hipofizei secretă
e) [x] Gonadotropina corionică a) [x] STH
b) [ ] ACTH
32) scazut În boala Cushing are loc: c) [x] Prolactină
a) [ ] Hipoplazia zonei reticulare d) [ ] FSH, LH
b) [x] Hipersecreţia de ACTH e) [ ] TSH
c) [ ] Hipoplazia zonei fasciculate
d) [ ] Hiperplazia medulosuprarenală 43) mediu Locurile sintezei vazopresinei şi oxitocinei
e) [ ] Hipoplazia suprarenalelor sunt:
a) [x] Nucleele supraoptice
b) [ ] Neurohipofiza d) [ ] Închiderea precoce a cartilajelor de creştere
c) [ ] Lobul intermediar hipofizar e) [x] Reţinerea creşterii de la 2-3 ani
d) [x] Nucleele paraventriculare
e) [ ] Nucleele ventrolaterale 54) mediu Sindromul Sheehan este caracterizat de:
a) [x] Căderea părului axilo-pubian
44) mediu Secreţia vazopresinei e dependentă de: b) [ ] Galactoree, hipertensiune arterială
a) [ ] Concentraţia serică de K c) [x] Amenoree, depigmentare
b) [ ] Activitatea simpato-adrenalică d) [ ] Hirsutism, hiperglicemie
c) [x] Volumul sângelui circulant e) [ ] Astenie, tirotoxicoză
d) [x] Presiunea osmotică
e) [ ] Filtraţia glomerulară 55) mediu Tratamentul sindromului Sheehan la o femeie
de 25 ani poate include:
45) mediu ACTH-ul stimulează evident: a) [ ] Clomifen citrat
a) [ ] Zona glomerulară b) [x] Estrogeni - Progestine
b) [x] Pigmentarea şi secreţia cortizolică c) [ ] Adiuretină, glucocorticoizi
c) [ ] Creşterea şi dezvoltarea medulosuprarenalei d) [ ] Bromcriptină
d) [x] Creşterea şi dezvoltarea zonei fasciculare şi reticulare e) [x] Hormoni tiroidieni, glucocorticoizi
e) [ ] Creşterea şi dezvoltarea întregii suprarenale
56)Mediu Care din următorii hormoni sunt vitali în terapia
46) mediu ACTH-ul stimulează direct: de substituţie a panhipopituitarismului?
a) [ ] Secreţia catecolaminelor a) [ ] Gonadotropină
b) [ ] Liposinteza generalizată b) [ ] Androgeni
c) [x] Pigmentarea tegumentelor c) [x] Glucocorticoizi
d) [ ] Atrofia musculară d) [x] Hormoni tiroidieni
e) [x] Lipoliza e) [ ] Estrogeni-progestine

47) mediu FSH-ul stimulează: 57) mediu Diabetul insipid neurogen poate fi caracterizat
a) [x] Spermatogeneza de:
b) [ ] Formarea corpului galben a) [x] Debut brusc
c) [ ] Celulele Leidig b) [ ] Deficit primar de K
d) [x] Celulele Sertoli c) [ ] Răspuns renal scăzut la ADH
e) [ ] Secreţia progesteronului d) [x] Nivel scăzut de ADH
e) [ ] Hipocalciemie
48) mediu Tumorile hipofizare nesecretante sunt
preponderent: 58) mediu Sindromul adiposo-genital are următoarele
a) [ ] Bazofile sinonime:
b) [x] Cromofobe a) [ ] Sindromul adreno-genital
c) [x] Craniofaringiomul b) [x] Sindromul Babinschi-Frohlih
d) [ ] Acidofile c) [ ] Sindromul Parhon
e) [ ] Mixte d) [x] Distrofie adiposo-genitală
e) [ ] Sindromul Simmonds
49) mediu Acromegalia este caracterizată de:
a) [ ] Vergeturi violacee 59) mediu Sindromul Babinski-Frohlih poate fi caracterizat de:
b) [ ] Hipotensiunea arterială a) [ ] Tirotoxicoză
c) [x] Diastem b) [ ] Hipogonadism primar
d) [ ] Semnul "Mâna de madonă" c) [x] Afectarea nucleelor ventromediale şi paraventriculare
e) [x] Proieminarea arcadelor sprâncenate d) [ ] Hipocorticism
e) [x] Hipogonadism central şi obezitatea
50) mediu Expansiunea supraselară a adenomului poate
genera: 60) mediu Boala Cushing poate fi determinată de:
a) [x] Edem cerebral a) [x] Adenom hipofizar bazofil
b) [ ] Eliminări nazale de licvor b) [ ] Adenom hipofizar eozinofil
c) [ ] Cataractă c) [ ] Adenom corticosuprarenal
d) [ ] Glaucom d) [x] Afectarea primară a hipotalamusului
e) [x] Hemianopsie bitemporală e) [ ] Adenom medulosuprarenal

51) mediu Gigantismul este caracterizat de:
a) [ ] Pubertate precoce, talie peste 2 m
b) [x] Cartilaje de creştere deschise
c) [ ] Test pozitiv cu ACTH
d) [ ] Sinteză scăzută de STH
e) [x] Creştere proporţionala a scheletului
61) mediu Depunerea de grăsime din boala Cushing este:
a) [ ] Uniformă
b) [ ] Preponderent pe membrele superioare, faţă
c) [x] Facio - trunculară
d) [ ] Preponderent pe fese şi membrele inferioare
e) [x] Neuniformă

52) mediu Galactorea poate fi determinată de: 62) mediu Manifestările Bolii Cushing pot include:
a) [x] Hipotiroidie primară, pleurezie a) [ ] Hipoglicemie
b) [ ] Hipertensiune arterială b) [x] Amenoree secundară
c) [ ] Hiperglicemie, hipogonadism c) [ ] Sindromul adreno - genital
d) [x] Adenom hipofizar eozinofil d) [x] Sindrom viril
e) [ ] Sindromul Sheehan, Simmonds e) [ ] Hipocorticism

53) mediu Nanismul hipofizar este caracterizat de: 63) mediu Craniofaringiomul poate fi caracterizat de:
a) [ ] Hiperglicemie, hipocolesterolemie a) [ ] Sindromul Parhon
b) [ ] Reţinerea creşterii de la 7-8 ani b) [ ] Tirotoxicoză
c) [x] Făt normoponderal c) [x] Hemianopsie bilaterală
d) [ ] Creşterea nivelului de somatomedine e) [x] Opiaceele
e) [x] Retardare sexuală
74) mediu Tratamentul prolactinomului include:
64) mediu Hipofiza e alcătuită din celule: a) [ ] Derivaţi de sulfoniluree
a) [x] Acidofile b) [x] Bromcriptina
b) [ ] Cromafine c) [x] Adenomectomie transsfenoidală
c) [x] Bazofile d) [ ] Adenomectomie transoccipitală
d) [x] Cromofobe e) [x] Cabergolina
e) [ ] Celule - C
75) mediu Nanismul hipofizar poate fi caracterizat de:
65) mediu Mecanismele de reglare a sistemului endocrin a) [x] Retardare sexuală
sunt: b) [x] Acromicrie, splanhnomicrie
a) [ ] Limfogen c) [ ] Tireotoxicoză
b) [x] Prin "feed back" d) [x] Hipotrofie staturoponderală armonică
c) [x] Prin bioritm e) [ ] Tegumente groase, umede
d) [ ] Miogen
e) [x] Neurogen 76) mediu Sindromul Sheehan este caracterizat de:
a) [x] Tegumente subţiri, uscate, pal-depigmentate
66) mediu Sunt cunoscute următoarele liberine: b) [x] Insuficienţă secundară corticosuprarenală
a) [x] Gonadoliberina c) [ ] Insuficienţă primară gonadală
b) [ ] Vasoliberina d) [x] Insuficienţă secundară tiroidiană
c) [x] Tiroliberina e) [ ] Hemianopsie bitemporală
d) [x] Somatoliberina
e) [ ] Oxitocinliberina 77) mediu Tratamentul insuficienţei adenohipofizare
poate include:
67) Sunt cunoscuţi următorii hormoni inhibitori: a) [ ] Bromcriptina
a) [ ] Gonadostatina b) [x] Androgeni
b) [x] Prolactostatina c) [x] Corticosteroizi
c) [x] Somatostatina d) [ ] Ciproheptadină
d) [ ] Corticostatina e) [x] Estrogeni - progestine
e) [x] Melanostatina
78) mediu Diabetul insipid este caracterizat de:
68) mediu LH-ul stimulează: a) [x] Insuficienţă de eliberare, transport a ADH
a) [x] Ovulaţia, formarea corpului galben b) [ ] Alterarea toleranţei la glucoză
b) [ ] Creşterea foliculului, secreţia estrogenilor c) [x] Poliurie, hipoizostenurie
c) [x] Celulele Leidig, sinteza testosteronului d) [ ] Hiperhidratare
d) [x] Sinteza progesteronului e) [x] Polidipsie, aglucozurie
e) [ ] Celulele Sertoli, spermatogeneza
79) mediu Sindromul Babinski-Froelih este determinat de:
69) mediu Stadiile evolutive ale tumorii hipofizare sunt: a) [ ] Disginezii gonadale
a) [ ] Transsfenoidal b) [ ] Criptorhidie
b) [ ] Retrohiasmal c) [x] Neuroinfecţii
c) [x] Intrahipofizar d) [x] Traume craniocerebrale
d) [x] Intraselar e) [x] Infecţii intrauterine
e) [x] Invaziv
80) mediu Tratamentul sindromului adiposo-genital poate
70) mediu Acromegalia este caracterizată de: include:
a) [x] Pielea groasă, umedă a) [x] Testosteron după vârsta 16 ani
b) [ ] Dispariţia cutelor tegumentare b) [x] Estrogeni-progestine după vârsta 14 ani
c) [x] Părul gros, aspru c) [ ] Estrogeni-progestine de la vârsta 10 ani
d) [ ] Facies de lună plină d) [x] Gonadotropină corionică
e) [x] Proieminarea arcadelor zigomatice e) [ ] Testosteron de la vârsta 6 ani

71) mediu Acromegalia, asociată cu deficit de TSH este 81) mediu În boala Cushing pot fi prezente următoarele
caracterizată de: dereglări de metabolism:
a) [x] Bradicardie a) [x] Reţinere de Na şi apă
b) [x] Somnolenţă b) [ ] Lipogeneză generalizată
c) [ ] Apetit crescut c) [x] Catabolismul proteic
d) [x] Tegumente uscate d) [ ] Hipoglicemie
e) [ ] Hipotensiune arterială e) [x] Hipokaliemie

72) mediu Tratamentul acromegaliei include: 82) mediu Următoarele manifestări pot fi în Boala Cushing:
a) [x] Adenomectomie transsfenoidală a) [ ] Gastrite anacide
b) [ ] Radioiodterapie b) [x] Nefrolitiază
c) [x] Adenomectomie transfrontală c) [x] Dereglarea ciclului menstrual
d) [x] Radioterapie d) [ ] Creşterea tensiunii arteriale pulsative
e) [ ] Adrenalectomie e) [x] Ulceraţii gastrointestinale

73) mediu Care din următoarele remedii pot provoca 83) mediu Care din următorii indici susţin diagnosticul de
galactoree? boala Cushing?
a) [ ] Hormonii tiroidieni a) [ ] P, K seric crescut
b) [x] Estrogenii b) [x] Na, Cl seric crescut
c) [ ] Bromcriptina c) [ ] Cortizol seric scăzut
d) [x] Psihotropele d) [x] 17-OHCS crescuţi, 17-KS crescuţi, androgenii crescuţi
e) [x] ACTH seric crescut
92) mediu Care din următoarele remedii sunt folosite în
84) mediu Pentru sindromul Nelson sunt caracteristice tratamentul acromegaliei?
următoarele: a) [x] Octreotid
a) [x] Insuficienţa corticosuprarenală primară b) [x] Bromergon
b) [x] Adenom hipofizar secretant de ACTH c) [x] Parlodel
c) [ ] Depigmentarea tegumentelor d) [ ] Gonadotropină corionică
d) [ ] Distrofia adrenogenitală e) [x] Bromcriptină
e) [x] Apare după adrenalectomia bilaterală
93) mediu Care din următoarele sunt sinonimele
85) mediu Care dintre următorii hormoni sunt secretaţi de sindromului hiperprolactinic ?
celulele bazofile ale hipofizei? a) [ ] Sindromul adiposo-genital
a) [x] LH b) [x] Sindromul Chiari-Frommel
b) [ ] Prolactină c) [x] Sindromul galactoree - amenoree
c) [x] FSH d) [x] Sindromul lactaţiei persistente şi amenoree
d) [x] ACTH e) [x] Prolactinom
e) [x] TSH
94) scazut Sindromul Simmonds poate fi de geneză:
86) mediu Care din următorii factori stimulează secreţia a) [x] Idiopatică
de STH în normă ? b) [x] Infiltrativă, iatrogenă
a) [x] Somn, stres c) [x] Infecţioasă, posttraumatică
b) [x] Efort fizic d) [x] Tumorală, ischemică
c) [x] Hipoglicemie e) [ ] Somatică, reactivă
d) [ ] Hiperglicemie
e) [x] Somatoliberine 95) mediu Care din următoarele mijloace terapeutice sunt
folosite în tratamentul sindromului Simmonds ?
87) scazut Care din următoarele acţiuni sunt proprii a) [x] Adaos de sare în alimentaţie
prolactinei? b) [ ] Alimentaţia bogată în K
a) [x] Mamotropă c) [x] L-tiroxină
b) [x] Luteotropă d) [x] Retabolil
c) [x] Lactotropă e) [x] Prednisolon
d) [ ] Scade glicemia
e) [x] Scade gonadotropinele 96) mediu Diabetul insipid poate fi determinat de:
a) [x] Lezarea nucleelor paraventriculare
88) mediu Care din următoarele procese sunt inhibate de b) [x] Lipsa reabsorbţiei tubulare de apă
hiperprolactinemie ? c) [x] Lezarea nucleelor supraoptice
a) [x] Spermatogeneza d) [ ] Surplus de ADH
b) [x] Sinteza de FSH e) [x] Intervenţii chirurgicale in regiunea hipotalamo-hipofizara
c) [x] Ovulaţia
d) [x] Sinteza de LH 97) scazut Care din următorii indici au valoare diagnostică
e) [ ] Lactaţia în diabetul insipid?
a) [x] Volumul urinei
89) mediu care din următorii factori stimulează eliberarea b) [x] Osmolaritatea plasmatică
prolactinei? c) [ ] Testul cu ACTH
a) [ ] Hiperglicemia d) [x] Densitatea urinei
b) [x] Efortul fizic e) [x] Osmolaritatea urinară
c) [x] Somnul, iritarea mameloanelor
d) [x] Stresul, neuralgia intercostala 98) mediu Proba cu restricţie hidrică în Diabetul Insipid
e) [x] Actul sexual, "herpes zoster" toracal generează:
a) [ ] Creşterea densităţii urinare
89) mediu Care din următoarele acuze pot fi în b) [x] Creştere hematocritului
acromegalie ? c) [x] Neschimbarea osmolarităţii urinei
a) [x] Modificări de vedere d) [x] Hipotonie, colaps
b) [x] Dereglarea cicului menstrual e) [x] Creşterea osmolarităţii plasmatice
c) [ ] Hiperpigmentare, hipoglicemie
d) [x] Cefalee, dureri osteo-articulare 99) mediu În sindromul adiposo-genital pot fi prezente:
e) [x] Schimbarea exteriorului, creşterea în dimensiuni a a) [x] Hipogonadism secundar
plantelor, miinilor b) [x] Obezitate ginoidă
c) [x] Pilozitate deficitară
90) mediu În stadiile avansate a acromegaliei pot fi d) [x] Hipertensiune arterială
prezente: e) [ ] Ginecomastie veritabilă
a) [x] Diabet zaharat insulinorezistent
b) [x] Galactoree, hipotiroidie 100) mediu Sindromul adiposo-genital trebuie diferenţiat
c) [x] Guşă difuză, nodulară de:
d) [x] Amenoree, impotenţă a) [x] Sindromul Prader - Willi
e) [ ] Tirotoxicoză, hipercorticism b) [x] Sindromul Barraker - Simmonds
c) [ ] Sindromul Simmonds, Sheehan
91) mediu Care din următoarele investigaţii au importanţă d) [x] Sindromul Morganii-Stiuart-Moreli
în diagnosticul acromegaliei ? e) [x] Sindromul Lawrence-Moon- Bardel
a) [x] Nivelului bazal de STH
b) [ ] Testul cu ACTH 101) mediu Boala Cushing este caracterizată de:
c) [x] Câmpul vizual a) [x] Gibozitate climacterică
d) [x] Testul cu glucoză b) [ ] Tegumente îngroşate, umede
e) [x] Ro-grafia TC, RMN şeii turceşti c) [x] Osteoporoză
d) [x] Hipotrofie musculară
e) [x] Fracturi osoase frecvente 7) mediu Clasificarea obezităţii include următoarele
forme:
102) scazut Tegumentele în boala Cushing sunt: a) [x] Primară
a) [x] Cu strii purpurice b) [x] Secundară
b) [x] Cu acnee, furunculoză c) [ ] Terţiară
c) [x] Marmorii d) [ ] Medulosuprarenală
d) [ ] Groase e) [x] Cerebrală
e) [x] Hiperpigmentate
8) mediu Care din următorii factori pot fi predispozanţi în
103) mediu Care din următoarele semne paraclinice pot obezitate:
apărea în boala Cushing? a) [x] Afectarea hipotalamusului
a) [x] Colesterol seric crescut b) [ ] Abuzul de edulcorante
b) [x] Fibrinogen seric crescut c) [x] Sedentarismul
c) [ ] Eritropenie, 17-OHCS crescuţi d) [ ] Hiperestrogenia
d) [x] Leucocitoză neutrofilă e) [x] Hipercortizolemia
e) [x] Limfocito- şi eozinopenie 9) mediu Dereglările hormonale in obezitate pot fi:
a) [x] Creşterea activităţii corticotrope
104) mediu Craniofaringiomul poate fi caracterizat de: b) [x] Scăderea activităţii tireotrope
a) [ ] Frecvenţă crescută la adulţi c) [ ] Creşterea activităţii somatotrope
b) [x] Tumoare preponderent supraselară d) [x] Creşterea secreţiei hormonului antidiuretic (ADH-lui)
c) [x] Tumoare disembriogenetică e) [x] Insulinorezistenţă
d) [x] Compresia hiasmei optice
e) [x] Hidrocefalee 10) mediu Obezitatea creşte riscul instalării următoarelor
boli:
Obezitatea a) [x] Spondiloza deformantă
b) [x] Osteoporoza
1) scazut Care valori a indicelui masei corporale c) [ ] Hipocorticismul primar
reprezintă masa corporală normală: d) [x] Hiperaldosteronism secundar
a) [ ] 13,5 - 18,4 e) [x] Nefrolitiaza
b) [x] 18,5 - 24,9
c) [ ] 25 - 29,9
d) [ ] 30 - 34,9 Parotidele
e) [ ] 35 - 39,9
1) scazut Paratiroidele aberante pot fi găsite în
2) scazut Obezitatea poate determina apariţia următoarele locuri, cu Excepţia:
următoarelor patologii, cu Excepţia: a) La rădăcina limbii.
a) [ ] Hipertensiune arterială b) Оn tiroidă.
b) [x] Diabet zaharat tip I c) Оn pericard.
c) [ ] Diabet zaharat tip II d) Оn timus.
d) [ ] Cardiopatia ischemică e) Оn mediastinul anterior
e) [ ] Osteoartroză
2)Care din următoarele afirmaţii privind proteina calcipexă
3) scazut Care din următoarele dereglări metabolice NU NU este adevărată?
este specifică obezităţii? a) Se sintetizează în enterocit.
a) [ ] Hipercolesterolemia b) Răspunde de absorbţia intestinală a Ca.
b) [ ] Hipernatriemia c) Răspunde de absorbţia Ca în tubii renali.
c) [x] Hipocalciemia d) Sinteza ei este stimulată de 1,25-dihidroxiholecalciferol.
d) [ ] Scăderea fibrinolizei e) Sinteza ei este dependentă de parathormon.
e) [ ] Hiperuricemia
3) scazut Absorbţia intestinală a Ca scade sub influenţa:
4) scazut Care din următoarele semne Nu este a) Hormonilor glucocorticoizi, tiroidieni.
caracteristic sindromului Pikwik: b) Hormonilor sexoizi, anabolicelor steroidiene.
a) [ ] Respiraţie îngreuiată c) Mediului acid, excesului de Ca оn alimentaţie.
b) [ ] Hipoventilare pulmonară d) Tireocalcitoninei, parathormonului
c) [ ] Hipertrofia ventriculului drept e) Vitaminei D3, proteinei calcipexa
d) [x] Insomnie cronică
e) [ ] Hipoxie cerebrală 4) scazut La nivel renal parathormonul scade:
a) Reabsorbţia Ca în tibii renali distali.
5) mediu Care din următorele disfuncţii hipotalamice sunt b) Eliminarea urinară a bicarbonaţilor.
implicate în instalarea obezităţii: c) Eliminarea urinară a P.
a) [ ] Creşterea activităţii nucleelor ventro-mediale d) Reabsorbţia P în tubii renali proximali.
b) [ ] Scăderea tonusului parasimpatic e) Dubla hidroxilare a vitaminei D.
c) [x] Hipotonia nucleelor ventro-mediale
d) [x] Hipertonusul nucleelor ventro-laterale 5) scazut Care din următoarele afirmaţii privind rolulul Ca
e) [ ] Activarea sistemului simpato-adrenal în organism NU este adevărată?
a) Creşte excitabilitatea senzitivo-senzorială.
6) mediu Obezitatea poate fi caracterizată de următoarele b) Scade excitabilitatea neuromusculară.
dereglări, cu Excepţia: c) Favorizează etapele coagulării sanguine.
a) [x] Creşte nivelul seric al catecoleminelor d) Influenţează permeabilitatea membranară.
b) [ ] Nivel crescut al aldosteronului e) Este important in mineralizarea osoasă.
c) [x] Hiperprolactinemie
d) [ ] Hiperinsulinism 6) Sindromul renal оn hiperparatiroidism se manifestă prin
e) [ ] Nivel scăzut de heparină următoarele cu Excepţia:
a) Poliurie hipostenurică. c) Slăbiciune generală şi musculară severă.
b) Litiatză renală. d) Dureri оn oasele supuse presiunii, fracturi patologice.
c) Nefrocalcinoză. e) Tegumente оngroşate, depigmentate.
d) Insuficienţă renală.
e) Atonia vezicii urinare 16)Următoarele afirmaţii privind criza hiperparatiroidiană
sunt adevărate:
7) Un pacient cu hiperparartiroidism poate prezenta a) Se instalează lent.
următoarele modificări, cu Excepţia: b) Apar greţuri, vome incoercibile, dureri acute abdominale.
a) Ulcer gastric sau duodenal. c) Se agravează insuficienţa renală cu trecere în coma
b) Reducerea taliei . uremică.
c) Opacifierea cristalinului. d) Scade temperatura corpului.
d) Litiaza renală, biliară. e) Pot fi hemoragii gastroinestinale, edem sau infarct
e) Pancreatita, pancreocalcinoza. pulmonar.

8)Care din următzoarele manifestări Nu este caracteristică
pentru hiperparatiroidism:
a) ECG - scurtarea intervalului QT.
b) Hipotonia musculară.
c) Sindroame radiculare.
d) Reflexele osteotendinoase crescute.
e) Stări depresive, astenie.
9)Care din următoarele date paraclinice NU sunt
caracteristice hipoparatiroidismului?
a) Opacifierea cristalinului.
b) Calcifacarea ganglionilor bazali pe radiografia de craniu.
c) Hipercalciurie, hipofosfatemie.
d) Densificarea oaselor.
e) Alungirea segmentului QT pe ECG.
10)Efectul biologic al tireocalcitoninei constă în:
a) Depozitarea Ca şi P în os.
b) Sporirea reabsorbţiei Ca şi P la nivelul tubilor renali distali.
c) Micşotarea absorbţiei intestinale a Ca.
d) Inhibiţia rezorbţiei osoase.
e) Stimularea formării metabolitului activ al vitaminei D.
11)Următoarele afirmaţii privind patogenia
hiperparatiroidismului primar sunt adevărate, cu Excepţia:
a) Are loc o depolimerizare intensă a matriţei colagene a
osului.
b) Sunt activate predominant osteocitele.
c) Creşte concentraţia P seric.
d) Are loc restructurare chistică a osului.
e) Se оngustează canalul medular al oaselor lungi .
12)Care din următoarele semne clinice şi paraclinice NU
pledează pentru un hipoparatiroidism cronic:
a) Tegumente uscate, dermatite.
b) Оncurbaţii femurale, tibiale.
c) Calcificarea ganglionilor bazali (pe radiografia de craniu).
d) Unghii friabile cu leuconihii.
e) Subţierea corticalei şi lărgirea canalului medular al oaselor
lungi.
17) Criza hiperparatiroidiană impune următoarele măsuri
terapeutice
a) Hidratare masivă cu soluţie NaCl 0,9% (500 ml repetat).
b) Sol. Relanii 2,0 ml i/m repetat
c) Forţarea diurezei cu sol. Furosemid 40 mg. i/v repetat.
d) Hidrocortizon hemisuccinat 100 mg. i/v repetat.
e) Sol. Paratireoidini 100 un. i/m.
18)Următoarele date de laborator pledează în favoarea
hiperparatireoidismului primar:
a) Reacţia alcalină a urinei.
b) Hidroxiprolina urinară cresută.
c) Densitatea urinei crescută.
d) Acizi sialici crescuţi.
e) Scintigrama paratiroidiană cu Seleniu-Metionină pozitivă.
19)Următoarele semne clinice şi paracinice pledează
pentru un hiperparatiroidism primar:
a) Osteoporoza calotei craniene.
b) Chisturi osoase оn oasele lungi.
c) Tumori osoase brune cu mieloplaxe.
d) Fracturi patologice cu calus vicios şi pseudoartroze.
e) Cacificarea ganglionilor bazali pe radiografia de craniu.
20)Care din următoarele preparate pot fi folosite оn
tratamentul conservativ al hiperparatiroidismului primar:
a) Glucocorticoizi.
b) Tahistin.
c) Calcitonina.
d) Mitramicina.
e) Trilonul B
21)Criza de tetanie hipocalciemică impune următoarele
măsuri terapeutice:
a) Administrarea sol. Calciu clorat 10% 10-50 ml. i/v оn jet.
b) Sol. Paratiroidini 100 un i/m.
c) Sol Relanii 2,0 i/m.
d) Sol. Plathiphillini 0,02% 2,0 i/m.
e) Sol Prednizoloni 30 mg. i/m.

13)Care din următoarelor semne clinice sugerează o criză 22)Care din următoarele preparate sunt folosite în terapia
de tetanie hipocalciemică: tetaniei cronice:
a) Contracţii simetrice ale musculaturii striate. a) Calciu gluconat.
b) Pierderea conştiinţei. b) Calcitonina.
c) Spasm carpopedal. c) Tahistina.
d) Contracţii musculare nedureroase. d) Dihidrotahisterol.
e) Spasmul muşchilor extensori. e) AT-10.

14) Care din următoarele manifestări radiologice sunt Suprarenalele

caracteristice pentru hiperparatiroidism:
a) Calcificarea ganglionilor bazali pe radiografia de craniu. 1) scazut Zona fasciculată a corticosuprarenalelor
b) Subţierea laminei dure dentare. sintetizează predominant:
c) Resorbţia subperiostală a falangelor proximale. a) [ ] Aldosteron
d) Chisturi osoase, nefrocalcinoză. b) [ ] Androstendion
e) Densificarea calotei craniene c) [x] Cortizol
d) [ ] Dopamină
15)Care din următoarele semne clinice pledează pentru un e) [ ] Dehidroepiandrosteron
hipeparatiroidism primar:
a) Sete, poliurie, pierdere ponderală. 3) scazut Care din următoarele afirmaţii nu este proprie
b) Crampe, fibrilaţii musculare. aldosteronului ?
a) [ ] E stimulat de sistemul renin angiotenzină 13)scazut Boala Addison severă Nu este caracterizată de:
b) [ ] Creşte natriul seric a) [ ] Greaţă, vomă
c) [ ] Creşte la hiperkaliemie şi hiponatriemie b) [ ] Diaree, hiperpigmentare
d) [x] Stimulează catabolismului proteic c) [x] Hipertensiune arterială
e) [ ] Creşte la vasodilatare şi ortostatism
d) [ ] Crize addisoniene
4) scazut Care din următorii fermenţi nu influenţează e)[ ] Efect terapeutic: dieta +gluco + mineralocorticoizi
sinteza hormonilor corticosuprarenali?
a) [x] Peroxidaza 14) scazut Melanodermia din boala Addison este
b) [ ] 3beta-dehidrogenaza determinată de hipersecreţia de:
c) [ ] 11 -hidroxilaza a) [ ] Androstendiol
d) [ ] 21 -hidroxileaza b) [ ] Aldosteron
e) [ ] Desmolaza c) [ ] Cortizol
d) [ ] FSH, LH
5) scazut Care din următoarele efecte nu sunt proprii e) [x] ACTH
glucocorticoizilor?
a) [ ] Cresc retenţia de Na şi eliminarea K 15) scazut Melanodermia din boala Addison are
b) [ ] Cresc volumul sângelui circulant următoarele caracteristici cu Excepţia:
c) [ ] Cresc filtraţia glomerulară a) [ ] Se accentuează în decompensarea bolii
d) [ ] Stimulează osteoclostele, parathormonul b) [x] Este mai pronunţată pe zonele acoperite
e) [x] Scad absorbţia intestinala de vit. D şi P c) [ ] Este prezentă pe liniile palmare
d) [ ] Interesează mucoasele
6) scazut 17 - OHCS urinari sunt metaboliţii: e) [ ] Este mai pronunţată pe cicatrice, areole
a) [ ] Adrenalinei
b) [x] Cortizolului 16) scazut Boala Addison nu este caracterizată de:
c) [ ] Aldosteronului a) [ ] Hipotrofie şi crampe musculare
d) [ ] Dehidroepiandrosteronului b) [ ] Întunecarea culorii părului
e) [ ] Testosteronului c) [x] Creşterea masei corporale
d) [ ] Vertij, stări de lipotimie
7) scazut Corticosteroizii inhibă: e) [ ] Cord mic, zgomote cardiace surde
a) [ ] Secreţia gastrică acida
b) [ ] Cetogeneza hepatică 17) scazut Pentru Boala Addison nu este caracteristic:
c) [x] Secreţia de ACTH a) [ ] Astenie, oboseală
d) [ ] Lipoliza b) [ ] Scăderea atenţiei, memoriei, apatie
e) [ ] Neoglucogeneza c) [x] K seric scăzut, raportul Na/K peste 30
d) [ ] Anemie, eozinofilie
8) scazut Zona reticulară a corticosuprarenalei este e) [ ] Hipoglicemie, acidoză
stimulată de:
a) [ ] Monoaminooxidază 18) scazut Insuficienţa corticosuprarenală acută nu se
b) [ ] Hiperkaliemie şi hiponatriemie poate dezvolta în următorul caz:
c) [ ] Sistemul renin - angiotenzină a) [ ] Suprarenalectomie fără hormono subsitutuţie
d) [x] ACTH b) [x] Sindromul Cushing netratat
e) [ ] FSH şi LH c) [ ] Sindromul adrenogenital
d) [ ] Traume şi hemoragii suprarenale
9) scazut Care din următoarele este produsul principal al e) [ ] Boala Addison netratată
descompunerii catecolaminelor ?
a) [ ] 17 - KS 19) scazut Insuficienţa corticosuprarenală acută NU poate
b) [ ] Dofamina fi declanşată de factorul:
c) [ ] 17 - OHCS a) [ ] Stres psihic, infecţios
d) [ ] Tirozina b) [ ] Corticoterapie îndelungată brusc întreruptă
e) [x] Acidul vanil-mandelic c) [ ] Efort fizic, psihic, arşită, frig
d) [ ] Diuretice, intoxicaţii, infecţii
10) scazut În care din următoarele afecţiuni este prezentă e) [x] Dieta hipersodată
hiperpigmentarea tegumentelor ?
a) [ ] Sindrom Cushing 20) scazut Care din următoarele NU este obiectiv al
b) [ ] Hipotiroidie terapiei crizei addisoniene ?
c) [x] Boală Addison a) [ ] Înlăturarea factorului etiologic
d) [ ] Sindrom Seehan b) [x] Terapia de deshidratare
e) [ ] Craniofaringiom c) [ ] Echilibrarea cortizolemiei
d) [ ] Corectarea tulburărilor electrolitice
11) scazut Suprarenalectomia bilaterală este urmată de: e) [ ] Corectarea hipoglicemiei
a) [ ] Hipernatriemie
b) [x] Hipotensiune arterială 21) scazut Care din următoarele este cea mai frecventă
c) [ ] Hipopotasiemie formă de sindrom adrenogenital?
d) [ ] Alcaloză a) [ ] Grăsoasă (lipoidă)
e) [ ] Hiperglicemie b) [ ] Cu pierdere de sare
c) [x] Virilizantă pură
12) scazut Boala Addison NU poate fi rezultatul: d) [ ] Virilizantă cu pierdere de sare
a) [x] Ischemiei adenohipofizară e) [ ] Hipertonică
b) [ ] Tuberculozei
c) [ ] Amiloidozei 22) scazut Care din următoarele caracteristici NU este
d) [ ] Dereglării autoimune adrenale proprie formei virilizante pure a sindromului
e) [ ] Suprarenalectomiei bilaterale adrenogenital ?
a) [x] Deficit total de 21 - hidroxilază
b) [ ] Hipersecreţie de androgeni, ACTH e) [x] Rehidratare, hipervolemie
c) [ ] Hiposecreţie de cortizol, aldosteron
d) [ ] Pseudohermafroditism feminin 32) scazut Tratamentul sindromului Conn nu include
e) [ ] Maturizare sexuală precoce, talie joasă următorul preparat:
a) [x] Bromergon, Bromcriptină
23) scazut Hipercortizolismul nu determină următoarea b) [ ] Spironolacton, limitarea Na
modificare: c) [ ] Amilorid C, Cisplatina
a) [ ] Striuri purpurice d) [ ] Captopril, Enalapril
b) [x] Diabet zaharat tip I e) [ ] Preparate de Kaliu
c) [ ] Osteoporoză
d) [ ] Amenoree secundară 33) scazut Următoul semn clinic NU pledează pentru
e) [ ] Peteşii feocromocitom:
a) [ ] Cefalee, tulburări de vedere
24) scazut Următoarea modificare nu caracterizează b) [ ] Transpiraţii, palpitaţii cardiace
sindromul Cushing: c) [ ] Scădere în greutate, greaţă, vomă
a) [ ] Ulcere gastro-duodenale d) [x] Apetit scăzut, diaree
b) [ ] Tasare vertebrală e) [ ] Iritabilitate, tremurături, spaimă
c) [ ] Nefrolitiază
d) [ ] Hipertensiune arterială 34) scazut Următoarul semn clinic NU caracterizează
e) [x] Osteită fibrochistică feocromocitomul:
a) [ ] Dureri precordiale, toracale, abdominale
25) scazut Sindromul Cushing nu poate fi confirmat de: b) [x] Micţiuni rare, hipotermie
a) [ ] 17 - OHCS urinari crescuţi c) [ ] Constipaţie, senzaţie de căldură
b) [ ] ACTH plasmatic scăzut d) [ ] Dispnee, parestezii
c) [x] Test cu dexametazon pozitiv e) [ ] Sete exagerată, diureza crescută
d) [ ] Hipercortizolemie
e) [ ] Atrofia unei suprarenale 35) scazut Care din următoarele semne NU este
caracteristic crizei din feocromocitom ?
26) scazut Hipercorticismul poate determina următoarea a) [ ] Debut brutal, frică, cefalee
complicaţie: b) [ ] Palpitaţii, cardiace, aritmii, dispnee
a) [x] Tromboembolie, hemoragie c) [x] Apatie, somnolenţă,
b) [ ] Comă hipoglicemică d) [ ] Răcirea, transpirarea membrelor
c) [ ] Eritropenie e) [ ] Creşterea TA, valuri de căldură
d) [ ] Hipotensiune, colaps
e) [ ] Criză tireotoxică 36) scazut Care din următorii indici de laborator NU este
specific feocromocitomului?
27) scazut Care din următoarele semne NU este specifică a) [x] Metanefrina, acidul vanilmandelic scăzuţi în sânge şi
androsteromului ? urină
a) [x] Scăderea masei musculare b) [ ] Adrenalina, noradrenalina crescute în ser şi urină
b) [ ] Chelie pe cap c) [ ] Eritro-, leuco-, limfocitoză
c) [ ] Virilizare d) [ ] Hiperglicemie, hipercolesterolemie
d) [ ] Hipertrofia clitorului la femei e) [ ] Metabolism bazal crescut
e) [ ] Hipersecreţie de androgeni, 17-CS urinari crescuţi
37) scazut Care din următoarele afirmaţii NU este
28) scazut Care din următoarele semne nu este propriu adevărată pentru tratamentul feocromocitomului ?
Sindromului Conn ? a) [ ] Fentolamină, Tropafen,
a) [ ] Hipertensiune arterială sistolo-diastolică b) [ ] Beta-adrenalblocante după administrarea de Alfa-
b) [ ] Hipotensiune ortostatică adrenoblocante
c) [ ] Astenie musculară, paralizii c) [ ] Dopegyt, propranolol
d) [x] Edeme pronunţate d) [ ] Nifedipin, digitalice
e) [ ] Polidipsie, poliurie e) [x] Beta-adrenoblocante, apoi Alfa-adrenoblocante

29) scazut Care din următoarele modificări NU pledează 38)scazut Care din următoarele situaţii NU determină
pentru sindromul Conn? creşterea cortizolului plasmatic ?
a) [ ] Hipokaliemia a) [ ] Stresul acut sever
b) [ ] Hipernatriemia b) [ ] Etilism
c) [ ] Alcaloza metabolică c) [ ] Boala şi sindromul Cushing
d) [ ] Aldosteron crescut d) [x] Sindromul adrenogenital
e) [x] Renină plasmatică cu activitate crescută e) [ ] Secreţia ectopică de ACTH

30) scazut Care din următoarele modificări pledează 39) mediu Medulosuprarenalele sintetizează:
pentru sindromul Conn: a) [ ] Androstendiol
a) [ ] Hipokaliuria b) [ ] Cortizol
b) [ ] Na/K seric scăzut c) [x] Noradrenalină
c) [ ] Hipoglicemia d) [ ] Aldosteron
d) [ ] Hipermagneziemia, hipocloremia e) [x] Adrenalină
e) [x] Tetrahidroaldosteron crescut
40) mediu Adrenalina determină:
31) scazut Hiperaldosteronismul secundar NU este a) [x] Creşterea TA sistolice
determinat de: b) [ ] Creşterea TA diastolice
a) [ ] Dieta hiposodată, hipovolemie c) [x] Creşterea TA pulsatile
b) [ ] Contraceptive,furosemid d) [ ] Relaxarea uterului
c) [ ] Ciroza cu ascită, tumora reninsecretoare e) [ ] Spasmarea bronhiilor
d) [ ] Afectarea rinichilor, sarcina
41) mediu Deficitul de androgeni corticosuprarenali din d) [ ] Hiperpigmentare
boala Addison determină: e) [x] Psihoze, depresii, suicid
a) [ ] Creşterea neoglucogenezei
b) [ ] Mărirea sânilor, ovarelor 51) mediu Care din următoarele semne clinice şi
c) [x] Scăderea anabolismului proteic paraclinice sunt caracteristice pentru androsterom?
d) [x] Pilozitate axilo - pubiană rară a) [ ] Pseudohermafroditism la bărbaţi
e) [ ] Stimularea lipogenezei b) [x] Sindrom virilic la femei
c) [ ] Scăderea masei musculare
42) mediu Boala Addison poate avea evoluţie: d) [x] 17-KS urinari crescuţi
a) [ ] Tranzitorie e) [ ] Creşterea masei ţesutului adipos
b) [ ] Latentă
c) [x] Tipică 52) mediu Sindromul Conn este caracterizat de:
d) [ ] Benigna a) [x] Tumoare a zonei glomerulare
e) [x] Atipică b) [ ] Tumoare medulosuprarenală
c) [x] Hiperaldosteronism primar
43) mediu În boala Addison sunt prezente: d) [ ] Retenţie marcată de potasiu
a) [ ] Hipertonie musculară, hiperkinezie e) [ ] Hiperaldosteromism secundar
b) [x] Astenie, pierdere ponderală
c) [ ] Apetit crescut, gastrite hiperacide 53) mediu Feocromocitomul este:
d) [x] Filtraţie glomerulară scăzută, oligurie a) [ ] Tumoare corticosuprarenală
e) [ ] Cardiomegalie, edeme b) [x] Tumoare medulosuprarenală
c) [ ] Caracterizat de hipercorticism
44) mediu Confirmă prezenţa bolii Addison: d) [x] Caracterizat de hipersecreţie catecolaminică
a) [x] QRT de amplitudine redusă, T alungit e) [ ] Caracterizat de hipotensiune stabilă
b) [ ] Aldosteron seric crescut
c) [x] Cortizol seric scăzut, ACTH crescut 54) mediu Feocromocitomul se mai numeşte:
d) [ ] 17 - OHCS şi 17 KS crescuţi în urină a) [x] Feocromocitoblastom
e) [ ] Creşterea 17-OHCS şi 17KS în testul cu ACTH b) [ ] Androsterom
c) [ ] Corticoestrom
45) mediu Insuficienţa corticosuprarenală secundară este d) [ ] Glucosterom
însoţită de: e) [x] Cromafinom
a) [ ] Hipertensiune arterială
b) [ ] Cortizol seric crescut 55) mediu Tegumentele în feocromocitom pot fi:
c) [x] Depigmentare a) [ ] Groase, icterice
d) [ ] ACTH seric crescut b) [x] Reci, cu piloerecţie
e) [x] Test cu ACTH pozitiv c) [ ] Pale, uscate
d) [x] Marmorate cu acrocianoză
46) mediu Care din indicii serici enumeraţi sunt e) [ ] Groase, cu vergeturi violacee
preponderent scăzuţi în criza addisoniană:
a) [x] Cortizolul 56) mediu Care din următoarele probe dinamice pot
b) [x] Aldosteronul confirma feocromocitomul:
c) [ ] Testosteronul a) [x] Cu histamină
d) [ ] Catecolaminele b) [ ] Cu dexametazon
e) [ ] Potasiul c) [ ] Cu ACTH
d) [ ] Cu tiroliberină
47) mediu Insuficienţa corticosuprarenală acută poate fi e) [x] Cu tropafen
confirmată de:
a) [ ] Scăderea ureei serice, alcaloză 57) mediu Sunt cunoscute următoarele zone a
b) [x] Hiponatriemie, hiperkaliemie corticosuprarenalelor:
c) [ ] Raport Na/K seric peste 30 a) [x] Fasciculată
d) [ ] Hiperglicemie, eozino-, limfopenie b) [ ] Medulară
e) [x] Cortizol seric şi 17-OHCS urinari scăzuţi c) [x] Reticulară
d) [ ] Corticală
48) mediu Care din patologiile enumărate se manifestă cu e) [x] Glomerulară
hipertensiune arterială ?
a) [ ] Boala Adisson 58) Care din următorii hormoni NU sunt sintetizaţi în zona
b) [x] Sindromul Cushing glomerulară ?
c) [ ] Sindromul Nelson a) [x ] Androstendion
d) [ ] Insuficienţa corticosuprarenală acută b) [x] Cortizol
e) [x] Sindromul Conn c) [ ] Deoxicorticosteron
d) [x] Testosteron
49) mediu Hipercortizolismul determină următoarele e) [ ] Aldosteron
modificări:
a) [x] Osteoporoză 59) mediu Androgenii corticosuprarenali stimulează:
b) [ ] Obezitate ginoidă a) [ ] Maturizarea foliculului ovarian
c) [x] Fragilitate vasculară b) [ ] Celulele Sertoli
d) [ ] Îngroşarea tegumentelor c) [x] Pubertatea la băieţi
e) [ ] Hipertrofie musculară d) [x] Pubertatea la fete
e) [x] Pilozitatea axilo-pubiană, libidoul la femei
50) mediu În sindromul Cushing pot fi înregistrate
următoarele modificări: 60) mediu Catecolaminile pot stimula:
a) [ ] Hipotensiune arterială a) [x] Vasoconstricţia tegumentară
b) [ ] Vergeturi pale b) [x] Hipertensiunea arterială
c) [x] Hirsutism, acnee c) [ ] Scăderea glicemiei
d) [x] Hipersudoraţia 70) mediu Creşterea cortizolului plasmatic poate apare în
e) [ ] Liposinteza următoarele cazuri:
a) [x] Alcoolism, ciroze-cancer
61) mediu În boala Addison de geneză autoimună b) [x] Boala şi sindromul Cushing
frecvent se întâlnesc: c) [ ] Sindroamele adrenogenitale
a) [ ] Suprarenale mari, cu calcifieri d) [ ] Sindromul Conn
b) [x] Suprarenale mici sau de dimensiuni normale e) [x] Secreţia ectopică de ACTH
c) [ ] Mucoasele violacee, hirsutism
d) [x] Vitiligo, astm bronşic 71) mediu Androsteromul evoluiază cu următoarele semne
e) [x] Hipoparatiroidism, hipotiroidie clinice:
a) [ ] Ginecomastie
62) mediu Lipsa mineralocorticoizilor din boala Addison b) [x] Virilizare
determina: c) [x] Creşterea masei musculare
a) [x] Scăderea reabsorbţiei de Na, Cl d) [x] Hipertrofia clitorului
b) [ ] Anasarca, edem cerebral e) [ ] Eunucoidism
c) [x] Reducerea eliminării de K
d) [ ] Hiperhidratare extracelulară 72) mediu Tratamentul tumorilor corticosuprarenale poate
e) [x] Deshidratarea extracelulară include:
a) [x] Adenom sau suprarenalectomie
63) mediu Boala Addison, gravitate medie, este b) [ ] Ro-terapie hipotolamo-hipofizară
caracterizată de: c) [x] Hloditan, ketoconazol
a) [x] Hiperpigmentare d) [ ] Parlodel, bromcriptină
b) [ ] Crize addisoniene e) [x] Hidrocortizon postoperator
c) [ ] Efect terapeutic: dieta+mineralocorticoizi
d) [x] Diaree, rareori constipaţii 73) mediu Sindromul Conn poate fi confirmat de:
e) [x] Efect terapeutic: dieta + glucocorticoizi a) [ ] Testul cu dexametazon
b) [x] Testul încărcării cu sare
64) mediu În boala Addison pot fi prezente: c) [ ] Testul cu Histamină
a) [ ] Colelitiaza , nefrolitiaze d) [x] Testul cu captopril
b) [x] Ulcere gastro - duodenale e) [x] Testul cu spironolactonă
c) [x] Poftă de sare, greaţă, vome
d) [ ] Gastrite hiperacide 74) mediu Feocromocitomul poate fi:
e) [x] Puls filiform, frecvent a) [x] Sporadic, familial
b) [ ] Neuropsihic, autoimun
65) mediu Insuficienţa corticosuprarenală acută poate fi c) [ ] Cardio-vascular, periferic
caracterizată de: d) [x] Benign, malign
a) [x] Tegumente reci, transpirate e) [x] Paroxistic, permanent, asimptomatic
b) [x] Cianoză, hiperpigmentare
c) [ ] Contracţii cardiace accentuate 75) mediu Feocromocitomul cu hipersecreţie de
d) [x] Greaţă, vomă, diaree adrenalină poate fi caracterizat de:
e) [ ] Hipertensiune arterială a) [ ] Hipertensiune arterială stabilă cu bradicardie
b) [x] Hipertensiune arterială cu trecere în colaps
66) mediu Variantele evoluţiei clinice a insuficienţei c) [ ] Normotensiune arterială
corticosuprarenale acute sunt: d) [x] Hipotensiune ortostatică
a) [x] Neuro - psihică e) [x] Tahicardie
b) [ ] Pulmonară
c) [x] Cardiovasculară 76) mediu Feocromocitomul poate determină următoarele
d) [ ] Nefrotică complicaţii:
e) [x] Abdominală a) [x] Edem pulmonar cu hemoptizie
b) [x] Aritmii, infarct, ictus
67) mediu Tratamentul insuficienţei corticosuprarenale c) [ ] Nefrolitiază
acute poate include: d) [ ] Astm bronşic
a) [x] Sol. Hidrocortizon i/venos e) [x] Hemoragii cerebrale
b) [x] Sol. DOCA i/ muscular
c) [ ] Sol. Sulfat de magneziu 77)mediu Hormonii corticosuprarenali derivă din:
d) [x] Sol. Glucoză 5% i/venos a) [x] Colesterol
e) [ ] Sol. KCl i/venos b) [x] Pregnenolon
c) [x] 17-OH Pregnenolon
68) mediu Boala Addison este caracterizată de: d) [x] Dehidroepiandrosteron
a) [ ] Hipertensiune arterială e) [ ] Gamaglobuline
b) [x] Piele cu hiperpigmentare
c) [x] Întunecarea părului la culoare 78) mediu Secreţia cortizolului este stimulată prin:
d) [ ] Mucoase depigmentate a) [x] Mecanismul feed-back
e) [x] Cord mic „în picătură” b) [x] Stres, durere
c) [ ] Hiperglicemie
69) mediu Pentru sindromul Cushing sunt adevărate d) [x] Ritm circadian
următoarele afirmaţii: e) [x] ACTH
a) [x] Este un adenom corticosuprarenal
b) [ ] Este consecinţa hipersecreţiei de ACTH 79) mediu Următoarele afirmaţii despre boala Addison
c) [x] Este un hipercortizolism autonom sunt adevărate:
d) [x] Este, de regulă, un glucostreom solitar unilateral a) [x] Este distrucţia ambelor corticosuprarenale
e) [ ] Este consecinţa deficitului de 3beta - dehidrogeneză b) [ ] Este consecinţa dificitului de ACTH
c) [x] Este un deficit de hormoni corticosuprarenali
d) [x] Este insuficienţa corticosuprarenală primară, cronică
e) [x] Determină exces de ACTH a) [x] Neoglucogeneză crescută,hiperglicemie
b) [ ] Anabolism proteic
80) mediu Lipsa cortizolului din boala Addison determină: c) [x] Lipoliză, redistribuirea grăsimilor
a) [ ] Creşterea anabolismului proteic d) [x] Insulinorezistenţă
b) [x] Anaciditate gastrică e) [x] Obezitate facio - trunculară
c) [x] Scăderea imunităţii
d) [x] Hipoglicemia 90) mediu În sindromul Cushing, spre deosebire de boala
e) [x] Scăderea filtraţiei glomerulare Cushing sunt prezente:
a) [x] Debut brutal
81) Pielea în cazurile cu boala Addison este: b) [x] Evoluţie mai rapidă
a) [x] Rece c) [x] Virilism mai pronunţat
b) [x] Uscată d) [x] ACTH seric scăzut
c) [ ] Elastică e) [ ] Test cu dexametazon pozitiv
d) [x] Deshidratată
e) [x] Subţire 91) mediu Corticoestromul este caracterizat de:
a) [x] Tumoare corticosuprarenală
82) mediu În boala Addison se înregistrează frecvent: b) [x] Ginecomastie bilaterală
a) [x] Întârzierea pubertăţii, scăderea libidoului c) [ ] Deficit de estrogeni
b) [x] Hipoplasia organelor genitale d) [x] Fenotip feminin
c) [x] Bronşite, pneumonii e) [x] Hipotrofia testiculelor
d) [ ] Pilozitate abundentă
e) [x] Tuberculoză, pleurezii 92) mediu Sindromul Conn este caracterizat de:
a) [x] Semnele Chvostec şi Trousso pozitive
83) mediu Diagnosticul diferenţial al bolii Addison se face b) [x] Polidipsie, poliurie, nicturie
cu: c) [x] Urină cu densitate joasă
a) [x] Sindromul Nelson d) [ ] Oligurie, anurie
b) [x] Porfiria e) [x] Tetanie, spasme musculare
c) [x] Hemocromatoza
d) [ ] Sindromul Parhon 93)mediuSindromul Conn necesită diferenţiere de:
e) [x] Ciroza biliară a) [ ] Boala Addison
b) [x] Sindroamele adrenogenitale
84) mediu Tratamentul bolii Addison poate include c) [x] Sindromul Cushing
următoarele: d) [x] Hipertensiune arterială esenţială
a) [x] Alimentaţia bogată în Na, proteine, vitamine e) [x] Hiperaldosteronismul secundar
b) [x] Limitarea K din alimentaţie
c) [ ] Alfa, Beta adrenoblocante, insulină 94) mediu Paroxismul catecolaminic poate fi provocat de:
d) [x] Sol. Glucoză, DOCA a) [x] Palpaţia tumorii, mirosuri
e) [x] Hidrocortizon, prednizolon b) [x] Stres, efort psihic, fizic
c) [x] Naştere, intervenţii chirurgicale
85) mediu Insuficienţa corticosuprarenală acută poate fi d) [ ] Administrarea de alfa adrenoblocante, tranchilizante
caracterizată de: e) [x] Intubare, anestezie, alcool
a) [x] Dureri abdominale
b) [ ] Cardiomegalie, edem pulmonar 95) mediu Tratamentul eficient al feocromocitomului poate
c) [x] Oligurie include:
d) [x] Puls frecvent, filiform a) [x] Adrenalectomie
e) [x] Hipotensiune arterială b) [ ] Dibazol, clofelin
c) [x] Antagoniştii canalelor de calciu
86) mediu Nivel crescut de ACTH poate fi înregistrat în d) [x] Iniţial alfa-adrenoblocante
următoarele cazuri: e) [x] Beta blocante după administrarea de alfa blocante
a) [x] Sindromul Nelson
b) [x] Boala Cushing 96) mediu Următoarele afirmaţii caracterizează
c) [ ] Sindromul Cushing medulosuprarenalele:
d) [x] Boala Addison a) [x] Sintetizează catecolamine,
e) [x] Adenom adrenocorticotrop b) [x] Este situată sub zona reticulară
c) [ ] Este stimulată de ACTH
87) mediu Pentru sindroamele adrenogenitale sunt d) [x] Conţine celule cromafine
caracteristice: e) [x] Sintetizează adrenalină
a) [x] Hiperplasie corticosuprarenală
b) [x] Deficit enzimatic autosom recisiv 97) scazut Care din următoarele efecte sunt inhibate de
c) [x] Defectarea sintezei de corticosteroizi către glucocorticoizi ?
d) [ ] Deficit de ACTH a) [x] Captarea glucozei de către ţesuturi
e) [x] Afectarea sexualizării b) [x] Absorbţia intestinală a Ca
c) [x] Producerea de colagen
88)mediu Tratamentul sindromului adrenogenital poate d) [ ] Gluconeogeneza hepatică
include: e) [x] Migraţia macrofagelor
a) [x] DOCA, Sol. Glucoză
b) [x] Prednizolon, dexametazon Tiroida
c) [ ] Parlodel, bromcriptină
d) [x] Estrogeni sau androgeni 1)Cauza creşterii funcţiei tiroidiene în guşa difuză toxică
e) [x] Mascarea clitorisului, plastia de vagin este:
a) Eliberarea T3, T4 din tirocite lezate
89)mediu Hipercortizolismul determină următoarele efecte b) Exces de TSH
metabolice: c) Secreţie autonomă tiroidiană
d) Prezenţa anticorpilor către tireoglobulină
e) Prezenţa imunoglobulinelor tireostimulante (anticorpi către
receptorul TSH).
2) Triada clasica simptomatică în guşa difuză toxică
cuprinde:
a) Febră – guşă – oftalmopatie
b) Tireotoxicoză – guşă – oftalmopatie
c) Durere – palpitaţii – guşă
d) Guşă – tremor – insuficienţă cardiacă
e) Tahicardie – oftalmopatie – osteopenie
E. Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi
tratament în bolile endocrine” Ediţia III, Polirom, 2008, p.
133
a) Inhibarea sintezei tireoglobulinei
b) Inhibarea organificării iodului
c) Inhibarea cuplării iodtirozinelor
d) Blocarea receptorilor tisulari
e) Blocarea secreţiei hormonilor tiroidieni
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 89
10) scăzut În etiopatogenia guşei difuze toxice este
implicat mecanismul:
a) Secreţia excesivă de TSH
b) Creşterea nivelului de imunoglobuline tireostimulante
c) Eliberarea tireoglobulinei din foliculii afectaţi
d) Alimentaţia cu produse guşogene
e) Secreţia excesiva de TRH

3)Care este factorul ce condiționează semnele oculare în « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
guşa difuză toxică: 2004, p. 84
a) Hipersecreţia de TSH
b) Efectul crescut al catecolaminelor 11)scăzut Alegeţi varianta corectă care caracterizează guşa
c) Infiltrarea ţesutului retroorbital cu mucopolizaharide difuză toxică:
d) Efectele anticorpilor tireostimulatori (către receptorul TSH) a) T3 – majorat, T4 – majorat, TSH scăzut
e) Efectul T3, T4 asupra ţesutului retroorbital b) T3 – scăzut, T4 – majorat, TSH scăzut
c) T3 – scăzut, T4 – scăzut, TSH majorat
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, d) T3 – normal, T4 – normal, TSH normal
2004, p. 87 e) T3 – normal, T4 – normal, TSH majorat
4) La copii boala Graves-Basedow se manifestă prin « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
urmatoarele, CU EXCEPTIA: 2004, p. 88, 89
a) Accelerarea creşterii staturale
b) Încetinirea creşterii staturale 12)scăzut Patogenia tireotoxicozei în tiroidita subacută este
c) Accelerarea maturării osoase determinată de:
d) „Mâini de madonă" a) Anticorpi tireostimulatori
e) Tiroida voluminoasă b) Distrucţia foliculilor tiroidieni
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, c) Hiperproducţia de hormoni tiroidieni
2004, p. 94 d) Hiperproducţia de TSH
e) Autonomie funcţională tiroidiană
5) Care este criteriul de diagnostic al guşei difuze toxice:
a) Prezenţa nodulului „fierbinte" « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
b) Scintigrafie cu captare RF scăzută 2004, p. 102
c) Prezenţa oftalmopatiei gradul II
d) Nivelului seric de T3, T4 crescut şi TSH scăzut 13)scăzut Oftalmopatia endocrină se caracterizează prin
e) Nivelului seric de T3, T4crescut şi de TSH, crescut una din următoarele:
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, a) Este o afecţiune autoimună
2004, p. 88 b) Se asociază frecvent adenomului tireotoxic
c) Este doar unilaterală
6)În care din următorul caz de guşă difuză toxică se va d) La femei decurge mai sever
aplica tratamentul cu I131: e) Gravitatea oftalmopatiei corelează cu gradul de mărire a
a) Perioada fertilă glandei tiroide
b) Sarcină, lactaţie
c) Pacienţi cu vîrsta peste 40 ani « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
d) Guşă de gr. II - III cu tireotoxicoză decompensată 2004, p. 87, 88
e) Criza tireotoxică
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 14)scăzut Tratamentul de elecţie în adenomul tireotoxic se
2004, p. 92 realizează prin metoda:
a) Chirurgicală
7)Complicaţiile imediate ale tratamentului chirurgical în b) Cu antitiroidiene de sinteză
guşa difuză toxică sunt următoarele, cu O EXCEPȚIE: c) Cu Kaliu iodid
a) Hemoragie d) Radioiodterapie
b) Criza tireotoxică e) Cu hormoni tiroidieni
c) Coma hipotiroidiană
d) Criza de tetanie 15)scăzut Mixedemul pretibial este asociat cu următoarea
e) Disfonie afecţiune a tiroidei:
a) Tiroidita Riedel
8)Complicaţiile tardive ale tratamentului chirurgical în guşa b) Cancerul tiroidian
difuză toxică sunt următoarele, cu O EXCEPȚIE: c) Tiroidita subacută
a) Hipotiroidia d) Guşa endemică
b) Hiperparatiroidia e) Guşa difuză toxică
c) Recidivarea guşii difuze toxice
d) Accentuarea oftalmopatiei preexistente « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
e) Hipoparatiroidia 2004, p. 88
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 91 16)scăzut Manifestările digestive în guşa difuză toxică sunt
reprezentate prin semnul:
9) mulipl Care sunt efectele antitiroidienelor de sinteză: a) Hipermotilitate intestinală
b) Constipaţie a) Cordul tireotoxic
c) Macroglosie b) Miopatia
d) Pirozis c) Oftalmopatia endocrină
e) Meteorism abdominal d) Nodul tiroidian la palpare
e) Scăderea ponderală
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 86 « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 95
17)scăzut Care din următoarele dereglări endocrine poate fi
prezentă în guşa difuză toxică? 24)scăzut Care afirmație este caracteristică pentru criza
a) Hipercorticism tireotoxică?
b) Galactoree a) Este determinată de scăderea secreţiei de hormoni tiroidieni
c) Creşterea nivelului ACTH b) Hipertermie, tahicardie
d) Obezitate c) Bradicardia
e) Creşterea nivelului aldosteronului d) Tratamentul cu iod radioactiv
e) Dureri în regiunea gîtului
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 86 « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 93, 94
18)scăzut Pentru gradul II de tireotoxicoză este
caracteristic: 25)scăzut Complicaţiile tratamentului chirurgical a guşii
a) Bradicardie difuze toxice sunt următoarele, cu O EXCEPȚIE:
b) Tahicardie 100 – 120 bătăi/minut a) Hipoparatiroidie
c) Fibrilaţie atrială b) Hemoragie
d) Tahicardie peste 120 bătăi/minut c) Criza tireotoxică
e) Pulsul sub 100 bătăi/minut d) Afonie
e) Hipotiroidie secundară
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 89 « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 91
19)scăzut Pielea în guşa difuză toxică este:
a) Uscată, descuamată 26)scăzut NU este caracteristic pentru guşa difuză toxică la
b) Cu erupţii papuloase copil:
c) Rece a) Accelerarea creşterii staturale
d) Cu striuri roşii b) Întîrzierea pubertăţii
e) Umedă, fină, fierbinte c) Tiroida, de regulă, de dimensiuni mari
d) Tratamentul de elecţie este radioiodterapia
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, e) Tremorul este mai accentuat
2004, p. 85
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
20)scăzut Reacţia adversă a tratamentului cu antitiroidiene 2004, p. 94
de sinteză este:
a) Tulburări de ritm 27)scăzut Gradul 3 al oftalmopatiei endocrine se
b) Leucopenia caracterizează prin:
c) Eritremie a) Protruzie oculară + 8 mm peste normal
d) Criză tireotoxică b) Protruzie oculară + 3-4 mm peste normal
e) Hipotiroidie secundară c) Protruzie oculară + 20 mm peste normal
d) Protruzie oculară absentă
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, e) Protruzie oculară + 5-7 mm peste normal
2004, p. 90
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
21)scăzut Guşa în boala Graves-Basedow este: 2004, p. 88
a) Dură, lemnoasă
b) Dureroasă la palpare 28)scăzut Spre deosebire de guşa difuză toxică, în distonia
c) Elastică, omogenă, difuză neuro-circulatorie tegumentele au următoarea
d) Concrescută cu ţesuturile adiacente caracteristică:
e) La palpare - fluctuaţie a) Calde, umede
b) Cu transpiraţie generalizată
E. Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi c) Reci, uscate, cu transpiraţie locală
tratament în bolile endocrine”, Polirom, 2008, pag. 133 d) ,,Catifelate,,
e) Fine, moi
22)scăzut La vîrstnicii cu guşă difuză toxică tabloul clinic
este: « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
a) Atipic sau frust 2004, p. 88
b) Cu manifestări caracteristice hipertiroidiei
c) Predomină irasbilitatea şi hiperemotivitatea 29)scăzut Care din următoarele afirmații despre tratamentul
d) Rareori se atestă insuficienţa cardiacă medicamentos al guşii difuze toxice este adevărată?
e) Rareori se atestă fibrilaţia atrială a) Durata tratamentului este de 3 – 6 luni
b) Se realizează cu ajutorul antitiroidienelor de sinteză
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, c) Obligator utilizarea glucocorticoizilor
2004, p. 95 d) Beta-adrenoblocantele ca monoterapie
e) Tratamentul se iniţiază cu doze mici de Mercazolil
23)scăzut Manifestarile clinice ale adenomului tireotoxic
sunt următoarele, cu O EXCEPȚIE:
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 37)mediu Care din următoarele afirmaţii referitor la guşa
2004, p. 89, 90 difuză toxică sunt adevărate?
a) Este o afecţiune autoimună
30)scăzut Pregătirea preoperatorie în cazul guşii difuze b) Este o autonomie funcţională a glandei tiroide
toxice constă în: c) Este o patologie cu predispoziţie ereditară
a) Administrare de antiinflamatorii nesteroidiene d) Este determinată de o creştere marcata a TSH-lui
b) Nu se recomandă administrarea glucocorticoizilor e) Frecvent se asociază cu diabetul zaharat tip 2
c) Nu necesită pregătire « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
d) Administrare de L-thyroxină 2004, p. 84, 86
e) Suspendarea tireotoxicozei
38)mediu Care din următoarele caracteristici sunt prezente
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, în guşa difuză toxică?
2004, p. 91 a) TSH este scăzut
b) Radioiodcaptarea este scăzută
31)scăzut Care este contraindicaţia absolută a c) Guşa dură, dureroasă
tratamentului chirurgical a guşii difuze toxice? d) Nivelul de T3 şi T4 crescuţi
a) Tireotoxicoza netratată e) Prezenţa anticorpilor blocanţi ai receptorului TSH
b) Tiroida de gradul III « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
c) Suspiciunea de malignitate 2004, p. 84, 88
d) Femei care alăptează
e) Cordul tireotoxic decompensat 39)mediu Pentru forma uşoară (gradul I) a tireotoxicozei
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, sunt caracteristice:
2004, p. 91 a) Glanda tiroidă de gradul I - II
b) Pulsul 70-80 bătăi/minut
32) mediu Care sunt factorii declanşatori ai guşei difuze c) Glanda tiroidă de gradul III-IV
toxice? d) Pulsul 90-100 bătăi/minut
a) Metroragiile e) Tablou clinic slab pronunţat
b) Carenţa de iod «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 89
c) Supraraceala
d) Insolaţia 40)mediu Pentru forma medie (gradul II) a tireotoxicozei
sunt caracteristice:
e) Sarcina a) Semne clinice evidente
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, b) Pulsul 100-120 bătăi/minut
2004, p. 85 c) Protruzia globilor oculari + 5 mm
d) Glanda tiroidă gradul II-III
33) mediu Pentru sindromul tireotoxic sunt caracteristice: e) Creştere ponderală cu 5%
a) Colesterolul scăzut « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
b) TSH crescut 2004, p. 89
c) T3 liber şi T4 liber crescuţi
d) Hipoglicemie 41) mediu Pentru forma gravă (gradul III) a tireotoxicozei
e) Scăderea metabolismului bazal sunt caracteristice:
«Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, prelegerea a) Pulsul peste 120 bătăi/minut
Chişinău, 2004, p. 81, 89 b) Fibrilaţie atrială
c) Glanda tiroidă gradul IV-V
34)mediu Creşterea excesivă a secreţiei de hormoni d) Lipsa afectării altor organe
tiroidieni în guşa difuză toxică determină: e) Tiroida dureroasă la palpare
a) Glicoliză « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
b) Anabolism proteic 2004, p. 89
c) Lipoliză
d) Scăderea termogenezei 42)mediu În tratamentul guşei difuze toxice se folosesc
e) Reducerea transformării carotenului în vitamina A următoarele grupe de preparate:
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, a) Biguanide
2004, p. 85 b) Derivaţii de imidazol
c) Derivaţii de sulfoniluree
35)mediu Tegumentele în guşa difuză toxică sunt: d) Beta-adrenoblocante
a) Palide cu hipercheratoză e) Amiodarona
b) Fine, reci « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
c) Uscate, cu descuamare 2004, p. 89
d) Fierbinţi, catifelate
e) Umede, fine, moi 43)mediu Următoarele afirmaţii privind terapia cu
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, antitiroidiene de sinteză în guşa difuză toxică sunt
2004, p. 85 adevărate:
a) Se administrează în doze mari timp de 6 luni
36)mediu Guşa difuză toxică se asociază cu următoarele: b) Tratamentul se iniţiază cu doze mari
a) Semnul Chvostek pozitiv c) Este contraindicată la copii şi adolescenţi
b) Semnul Herthoge pozitiv d) Se suspendă terapia după obţinerea eutiroidiei
c) Mixedemul pretibial e) Dozele de susţinere se administrează timp de 1,5 - 2 ani
d) Oftalmopatia endocrină «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
e) Facies „în lună plină” 2004, p. 90
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 87, 88 44)mediu Contraindicaţiile radioiodoterapiei în guşa difuză
toxică sunt:
a) Hipertiroidie recidivantă după tiroidectomia subtotală
b) Copii, adolescenţi, vîrsta fertilă
c) Ineficienţa tratamentului medicamentos
d) Graviditate, lactaţie
e) Hipertirodie cu oftalmopatie endocrină progresivă
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 92
45)mediu Următoarele afirmaţii privind tratamentul guşii
difuze toxice cu iod radioactiv sunt adevărate:
a) Distruge parţial ţesutul tiroidian
b) Este contraindicat la pacienţii vîrstnici
c) Este indicat în Guşa retrosternală
d) Este indicat în hipertiroidie cu oftalmopatie progresivă
e) Este indicat în forma uşoară a guşei difuze toxice
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 92
46)mediu Următoarele afirmaţii privind adenomul tireotoxic
sunt adevărate:
a) Este un nodul tiroidian "rece"
b) Este hiperplazia unui lob tiroidian
c) Este un nodul tiroidian "fierbinte"
d) Este un adenom TSH secretant
e) Este un adenom tiroidian autonom hiperfuncţional
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 95
47)mediu Criterii de diagnostic diferenţial al adenomului
tireotoxic cu guşa difuză toxică sunt:
a) Nivelul seric de T3 şi T4
b) Nivelul seric de TSH
c) Scintigrafia glandei tiroide
d) Radioiodcaptarea
e) Prezenţa mixedemului pretibial şi oftalmopatiei
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 88, 95
48)mediu Tratamentul oftalmopatiei endocrine include
următoarele:
a) Antiinflamatoare nesteroidiene
b) Glucocorticoizi
c) Beta-adrenoblocante
d) Kaliu iodid
e) Radioterapie la nivelul orbitelor
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 93
49)mediu Reacţiile adverse ale antitiroidienelor de sinteză
(Mercazolil) sunt:
a) Hipertiroidie
b) Tulburări digestive
c) Hemoragie
d) Leucopenie
e) Afonie
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 90
50)mediu Sindromul tireotoxic apare în următoarele
afecţiuni:
a) Guşa difuză toxică
b) Tiroidita autoimună forma atrofică
c) Guşa multinodulară toxică
d) Hipotiroidia centrală
e) Tiroidita Riedel
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 84, 96, 97, 104
51)mediu Antitiroidienele de sinteză se folosesc în
tratamentul următoarelor boli:
a) Tiroidita subacută
b) Tiroidita acută
c) Guşa endemică
d) Guşa difuză toxică
e) Adenomul tireotoxic
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 89, 95, 102, 103, 104
52)mediu Tratamentul guşii difuze toxice în perioada
lactaţiei se realizează prin:
a) Radioiodterapie
b) Tratament chirurgical
c) Trecerea copilului la alimentaţie artificială şi tratament
medicamentos
d) Monitorizare, fără tratament
e) Tratament doar cu tranchilizante
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 95
53)mediu Tabloul clinic al guşii difuze toxice la vîrstnici NU
include următoarele:
a) Tabloul clinic este atipic sau frust
b) Predomină apatia sau depresia
c) Tahicardia nu este exprimată
d) Tabloul clinic este clasic
e) Fibrilaţia atrială este rară
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 95
54)mediu În tratamentul guşii difuze toxice la vîrstnici au
prioritate:
a) Tratamentul chirurgical
b) Tratamentul cu antitiroidiene de sinteză
c) Tratamentul cu glicozide cardiace
d) Radioiodterapia
e) Tratamentul cu glucocorticoizi
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 95
55)mediu Contraindicaţii pentru tratamentul chirurgical al
guşii difuze toxice sunt:
a) Tiroida mai mare de gradul III
b) Suspiciune de malignitate
c) Ineficienţa tratamentului medicamentos
d) Tireotoxicoza gravă decompensată
e) Oftalmopatia endocrină progresivă
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 91
56)mediu Nodul „fierbinte” la scintigrafia tiroidiană se
depistează în afecţiunile:
a) Adenom tireotoxic
b) Guşă difuză toxică
c) Tiroidită autoimună
d) Guşă multinodulară toxică
e) Tiroidită subacută
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 95, 96
57)mediu Tabloul clinic al crizei tireotoxice este dominat de
următoarele manifestări:
a) Osalgii difuze sau localizate
b) Exacerbarea tulburărilor neuropsihice
c) Accentuarea fenomenelor cardiovasculare
d) Hipotermie
e) Contracturi dureroase a musculaturii scheletice
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 93
58)mediu Următoarele afirmaţii privind oftalmopatia
endocrină sunt adevărate:
a) La baza patogeniei stă mărirea secreţiei T3 şi T4
b) Este o afecţiune autoimună de sine stătătoare
c) Se tratează cu derivaţii imidazolului
d) Poate însoţi, anticipa sau apărea după debutul guşii difuze
toxice
e) Frecvent se asociază cu nodul "fierbinte" în glanda tiroidă
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 87 66)mediu Efectele adverse ale antitiroidienilor de sinteză
sunt următoarele:
59)mediu Boala Graves-Basedow se caracterizează prin: a) Leucopenie, agranulocitoză, purpura trombocitopenică
a) Sindrom tireotoxic + guşă + oftalmopatie endocrină b) Pierdere ponderală
b) Guşă + exces TSH + sindrom tireotoxic c) Tulburări digestive
c) Anticorpi tireostimulanţi + oftalmopatie endocrină + guşă d) Erupţii cutanate
d) Guşă + mixedem pretibial + sindrom tireotoxic + e) Efect cardiotoxic
oftalmopatie endocrină «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
e) Guşă + sindrom tireotoxic + necrobioză lipoidă 2004, p. 90
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 84 - 88 67)mediu Pregătirea către intervenţia chirurgicală în guşa
difuză toxică include următoarele:
60)mediu Pentru guşa difuză toxică sunt caracteristice a) Restabilirea eutiroidiei
următoarele tulburări cardio-vasculare: b) Administrarea I131
a) Fibrilaţie atrială c) Micşorarea volumului guşii
b) Tahicardie sinusală d) Administrarea glucocorticoizilor în cazurile grave
c) Cresterea tensiunii pulsatile e) Administrarea de antitiroidiene de sinteză
d) Scăderea tensiunii sistolice «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
e) Bloc atrio-ventricular 2004, p. 91
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 86 68)mediu Spre deosebire de guşa difuză toxică, în
tuberculoză se înregistrează:
61)mediu În guşa difuză toxică: a) Tablou radiologic pulmonar normal
a) Zgomotele cordului sunt accentuate, tensiunea pulsatilă b) Temperatura crescută seara
creşte. c) Reacţia Mantoux pozitivă
b) Zgomotele cordului sunt atenuate, creşte tensiunea sistolică d) Semnul Marie pozitiv
c) Creşte tensiunea sistolică şi diastolică e) T3, T4, TSH în limite normale
d) Se micşorează tensiunea diastolică, zgomotele cordului «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
sunt accentuate 2004, p. 88
e) Zgomotele cordului sunt accelerate, creşte tensiunea
sistolică 69)mediu Tratamentul oftalmopatiei endocrine include
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, următoarele?
2004, p. 86 a) Prednisolon în doze incipiente 5 - 10 mg/zi
b) Radioterapia orbitelor
62)mediu În guşa difuză toxică se întâlnesc următoarele c) Glucocorticoizi în doze incipiente 60 - 100 mg/zi
dereglări endocrine: d) Strumectomia subtotală
a) Hipoglicemia e) Diuretice
b) Insuficienţa corticosuprarenală «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
c) Metroragia 2004, p. 93
d) Hiperglicemia
e) Amenoreea 70)mediu Care din următorii factori declanşează criza
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, tireotoxică?
2004, p. 86 a) Intervenţia chirurgicală pe fondal de tireotoxicoză
necompensată
63)mediu Particularităţile bolii Graves-Basedow la bărbaţi b) Depistarea tardivă a bolii
sunt următoarele: c) Terapia necontrolată cu antagonişti de Calciu
a) Oftalmopatia este mult mai severă decît la femei d) Infecţii intercurente
b) Guşa de volum mic e) Expunerea la frig
c) Afectarea preponderentă a tinerilor «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
d) Guşa voluminoasă, dură 2004, p. 94
e) Predomină formele cu evoluţie severă
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 71) mediu Tratamentul adenomului tireotoxic include
2004, p. 94 următoarele:
a) Enuclearea nodulului
64)mediu Diagnosticul pozitiv al guşii difuze toxice se b) Radioiodterapia
constată pe baza: c) Instalarea eutiroidiei cu antitiroidiene de sinteză şi beta-
a) Testul cu tireoliberină negativ adrenoblocante
b) Testul cu T3 negativ d) Chimioterapia
c) Testul cu tireoliberină pozitiv e) Iradierea cervicală
d) Nivelul de TSH crescut «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
e) Creşterea curbei iodocaptării tiroidiene la 2 şi 4 ore 2004, p. 96
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 88, 89 72) mediu În care din următoarele situaţii se va înregistra
nivelul de TSH scăzut şi nivelul de T3 şi T4 majorat:
65)mediu Spre deosebire de guşa difuză toxică, în distonia a) Guşă difuză toxică
neurocirculatorie, se înregistrează: b) Adenomul tireotoxic
a) Subfebrilitate c) Faza tireotoxică a tiroiditei subacute
b) Tremorul mărunt, uniform al degetelor d) Hipotiroidia primară
c) Tegumentele reci, uscate e) Tiroidita fibroasă
d) Tahicardie periodică la emoţii «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
e) Transpiraţie locală 2004, p. 88, 95, 103
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 88
73)mediu Tratamentul crizei tireotoxice include
următoarele remedii:
a) Antitiroidiene de sinteză în doze mari
b) Soluţie Lugol
c) Tiroidectomie
d) Administrarea I131 în doze mici
e) Glucocorticoizi
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, pag. 94
74)mediu Tratamentul oftalmopatiei endocrine include
următoarele:
a) Strumectomia subtotală
b) Tratament pentru deshidratare cu diuretice
c) Tratament cu glucocorticoizi
d) Tratament cu I131
e) Radioterapia orbitelor
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, pag. 92
75)mediu Care din următoarele afirmaţii privind adenomul
tireotoxic sunt adevărate?
a) Se asociază des cu oftalmopatia endocrină
b) Afectarea severă a sistemului cardiovascular
c) Se asociază cu mixedem pretibial
d) Scintigrafia tiroidiană evidenţiază nodul fierbinte
e) La examenul de laborator - TSH scăzut
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, pag. 95
76)mediu Pentru adenomul tireotoxic sunt caracteristice:
a) Manifestări clinice de tireotoxicoză
b) Hipotiroidie secundară
c) Palpator - nodul tiroidian dureros, cu fluctuaţie
d) Secreţia hormonilor tiroidieni este independentă de TSH
e) Tratamentul de regulă chirurgical
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, pag. 95, 96
77)mediu TSH este scăzut în următoarele afecţiuni
tiroidiene:
a) Guşă difuză toxică
b) Hipotiroidie secundară
c) Guşa endemică
d) Adenom tireotoxic
e) Faza de hipotiroidie a tiroiditei subacute
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, pag. 89, 95, 100, 102, 103, 105
78)mediu Care din următoarele mecanisme sunt implicate
în patogenia crizei tireotoxice?
a) Creşterea masivă a secreţiei de hormoni tiroidieni
b) Scăderea calciului plasmatic cu hiperexcitabilitate
neuromusculară
c) Supraexcitarea sistemului simpato-adrenal
d) Insuficienţa relativă corticosuprarenală
e) Insuficienţa medulosuprarenală
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, pag. 93
79) mediu Care din următoarele afecţiuni tiroidiene
evoluiază cu tireotoxicoză?
a) Adenomul tireotoxic
b) Guşa difuză toxică
c) Tiroidita subacută
d) Tiroidita autoimună
e) Tiroidita fibroasă
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, pag. 84, 95, 102, 103
80) mediu Se cunosc următoarele semne oculare:
a) Deficit de convergenţă
b) Clipit rar
c) Luciu exagerat al ochilor
d) Tremorul pleoapelor închise
e) Exoftalmia
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 87
81) mediu Care din următoarele modificări ale sistemului
imun au loc în guşa difuză toxică?
a) Deficit a limfocitelor T-helperi
b) Deficit a limfocitelor T-supresori
c) Stimularea limfocitelor B cu producţia de imunoglobuline
specifice
d) Prezenţa imunoglobulinelor tireostimulante
e) Prezenţa anticorpilor stimulanţi ai receptorilor TSH
Prelegeri (material suplimentar - Dedov)
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, pag. 84
82) mediu Care din următoarele manfestări clinice sunt
caracteristice guşii difuze toxice?
a) Tremor mărunt a extremităţilor
b) Subfebrilitate
c) Intoleranţă la frig
d) Scădere ponderală
e) Astenie
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, pag. 86, 85
83) mediu Care din următoarele manfestări clinice sunt
caracteristice guşii difuze toxice?
a) Tahicardie
b) Nervozitate
c) Constipaţie
d) Apetit crescut
e) Termofobie
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, pag. 86, 85
84) mediu Care din următoarele modificări metabolice sunt
caracteristice guşii difuze toxice?
a) Creşterea catabolismul proteic
b) Scăderea lipolizei
c) Creşterea glicolizei
d) Creşterea glicogenolizei
e) Intensificarea termogenezei
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, pag. 85
85) mediu Care din următoarele modificări osoase şi
musculare sunt caracteristice guşii difuze toxice?
a) Osteoporoză
b) Accese tetanice
c) Paralizie periodică
d) Creşterea rezorbţiei osoase
e) Hipotrofie şi atrofie musculară
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, pag. 86,
Eusebiu Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi
tratament în bolile endocrine”, Polirom, 2008, pag. 133, 139
86) mediu Care din următoarele afirmaţii referitor la
oftalmopatia endocrină sunt corecte?
a) Este determinată de acţiunea anticorpilor către ţesutul
retrobulbar
b) Este o afecţiune autoimună
c) Este manifestare clinica a tireotoxicozei
d) Forma severă se întâlneşte mai frecvent la bărbaţi
e) Se manifestă prin protruzia globilor oculari din interior
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, pag. 87, 88
87) mediu Care din următoarele efecte cardiovasculare
sunt caracteristice tireotoxicozei?
a) Debit cardiac crescut
b) Creşterea tensiunii arteriale sistolice
c) Tahiaritmii
d) Creşterea tensiunii arteriale pulsatile
e) Creşterea tensiunii arteriale diastolice
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, pag. 86
88) mediu Care din următoarele afirmaţii privind
antitiroidienele de sinteză sunt adevărate?
a) Inhibă etapele biosintezei hormonilor tiroidieni
b) Durata tratamentului este îndelungată (18-24 luni)
c) Pot determina leucopenie, agranulocitoză
d) Tratamentul se iniţiază cu doze mari
e) Sunt contraindicate la copii şi adolescenţi
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, pag. 89, 90
89) mediu Care sunt complicaţiile terapiei cu Iod
radioactiv?
a) Criza tirotoxică
b) Hipotiroidie tranzitorie
c) Tiroidita de iradiere
d) Afonie
e) Hipotiroidie permanentă
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, pag. 92
90)mediu Care sunt indicaţiile pentru tratamentul
chirurgical al guşii difuze toxice?
a) Tiroida de gradul III şi mai mare
b) Suspiciune de malignitate
c) Ineficienţa tratamentului medicamentos
d) Sarcina în trimestrul 2-3
e) Depistarea tardivă a guşii difuze toxice
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, pag. 91
91) mediu Care din următoarele criterii sunt informative în
diagnosticul diferenţial al guşii difuze toxice şi adenomului
tireotoxic?
a) Sindromul de tireotoxicoză
b) Prezenţa imunoglobulinelor tiroidstimulante
c) Prezenţa oftalmopatiei
d) Prezenţa mixedemului pretibial
e) Prezenţa nodulului "fierbinte" la scintigrafia glandei tiroide
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, pag. 88, 84, 95
92) mediu Care din următoarele semne clinice sunt
caracteristice pentru criza tireotoxică?
a) Agitaţie psihomotorie
b) Hipertermie (41-42°C)
c) Tulburări digestive
d) Bronhospasm
e) Tahicardie, fibrilaţie
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, pag. 93
93) mediu Care sunt indicaţiile pentru tratamentul
chirurgical al guşii difuze toxice?
a) Necooperarea pacientului în cadrul tratamentului cu
antitiroidiene
b) Ineficienţa tratamentului medicamentos
c) Reacţii adverse la antitiroidiene de sinteză
d) Femei care alăptează
e) Hipertiroidie cu oftalmopatia endocrină progresivă
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, pag. 91
94) scăzut Tiroidita subacută este cauzată de:
a) Infecţii microbiene
b) Tratamentul cu Iod 131
c) Carenţa de iod în alimentaţie
d) Infecţii virale
e) Proces autoimun
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 102
95)scăzut Tiroidita subacută se caracterizează prin
următoarele, cu O EXCEPŢIE:
a) Debut cu hipotiroidie
b) Iodocaptare scăzută la debutul bolii
c) Debut cu tireotoxicoză
d) Glanda tiroidă dureroasă, cu iradierea durerii
e) Subfebrilitate
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 102, 103
96)scăzut Tireotoxicoza în tiroidita subacută este
determinată de:
a) Stimularea cu LATS factor
b) Stimularea cu TSH
c) Eliminarea excesivă a catecolaminelor
d) Secreţie autonomă a hormonilor tiroidieni
e) Distrucţia foliculilor tiroidieni
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 102
97)scăzut Care este clasificarea tiroiditei autoimune?
a) Primară, secundară
b) Congenitală, dobândită
c) Hipertrofică, atrofică
d) În acutizare, remisie
e) Centrală, periferică
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 103
98)scăzut Una din următoarele afirmaţii privind tiroidita
autoimună NU este adevărată:
a) Prezenţa anticorpilor antitireoglobulină, antiperoxidază
b) Infiltrarea cu celule gigantice a ţesutului tiroidian
c) Infiltrarea limfoplasmocitară a ţesutului tiroidian
d) Se poate asocia cu alte afecţiuni autoimune
e) Evoluţie cu eutiroidie, hipotiroidie sau hipertiroidie
E. Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi
tratament în bolile endocrine”, Polirom, 2008, p. 157
99)scăzut Una din următoarele afirmaţii privind tiroidita
autoimună NU este adevărată:
a) Patogenia implică mecanisme imune umorale şi mediate
celular
b) Se cunoaste forma hipertrofică, atrofică
c) Poate fi primară şi secundară
d) Frecvent se asociază cu alte patologii autoimune
e) În haşitoxicoză se administrează beta-adrenoblocante
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 103
100)scăzut Sindromul tireotoxic în tiroidita subacută este
determinată de:
a) Anticorpi tireostimulatori
b) Distrucţia foliculilor tiroidieni
c) Hiperproducţia de hormoni tiroidieni
d) Hiperproducţia de TSH
e) Autonomie funcţională tiroidiană
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 102
101)scăzut Guşa are consistenţă dură, lemnoasă în
următoarea afecţiune:
a) Adenom tireotoxic
b) Guşa endemică
c) Tiroidita autoimună
d) Tiroidita fibroasă
e) Guşa difuză toxică
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 104
102)scăzut Un semn clinic dominant în tiroidita subacută c) Testul cu TSH
este: d) Determinarea iodului urinar
a) Mixedem pretibial e) Determinarea anticorpilor antitiroidieni (antitireoperoxidază,
b) Guşă dură, lemnoasă antitireoglobulină)
c) Exoftalmia «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
d) Hipotermia 2004, p. 103
e) Dureri locale tiroidiene sau cu iradiere la distanţă
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 111)mediu Guşa în tiroidita fibroasă (Riedel) are
2004, p. 102 următoarele caracteristici:
a) Este mărită difuz, dureroasă
103)scăzut Cazurile uşoare de tiroidită subacută se tratează b) Concreşte cu capsula tiroidiană şi cu ţesuturile adiacente
cu: c) Are consistenţă elastică
a) Antitiroidiene de sinteză d) Are consistenţă dură, lemnoasă
b) Chirurgical e) Glanda tiroidă nu se palpează
c) Radioiodterapie «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
d) Antibiotice 2004, p. 104
e) Antiinflamatorii nesteroidiene
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 112)mediu Manifestările clinice caracteristice tiroiditei
2004, p. 103 subacute sunt:
a) Fluctuaţie la palparea tiroidei
104)scăzut Care una din următoarele investigaţii confirmă b) Subfebrilitate sau febră
diagnosticul de tiroidită autoimună? c) Dureri locale sau cu iradiere la distanţă
a) Scintigrafiei tiroidiene d) Galactoree
b) Dozării titrului anticorpilor antitiroidieni e) Fenomene de compresiune
c) Testului cu TRH «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
d) Radioiodcaptării 2004, p. 102
e) Radiografiei craniului
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 113)mediu Următoarele afirmaţii prinvid tiroidita acută sunt
2004, p. 103 adevărate:
a) Este provocată de flora microbiană
105)scăzut Următoarea afirmaţie despre tiroidita acută NU b) Urmează după unele infecţii virale
este corectă: c) Tabloul sanguin prezintă leucocitoză şi VSH accelerat
a) Este provocată de flora microbiană d) Glanda tiroidă are consistenţă lemnoasă
b) Poate fi supurativă şi nesupurativă e) Se caracterizează prin hipotermie
c) Tratament se face cu antitiroidiene de sinteză «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
d) Tratament se face cu antibiotice 2004, p. 102
e) Tiroida este mărită, cu hiperemia tegumentelor
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 114)mediu Următoarele afirmaţii privind tratamentul
2004, p. 102 formelor severe a tiroiditei subacute sunt adevărate:
a) Se tratează doar cu antiinflamatoare nesteroidiene
107)mediu În tratamentul tiroiditei subacute se folosesc b) Se tratează cu glucocorticoizi
următoarele medicamente: c) Se tratează chirurgical
a) Antitiroidiene de sinteză d) Durata tratamentului este de 1 – 1,5 luni
b) Iodul radioactiv e) Se tratează cu antitiroidiene de sinteză
c) Antiinflamatoare nesteroidiene «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
d) Agoniştii dopaminergici 2004, p. 103
e) Glucocorticoizi
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 115) mediu Următoarele afirmaţii privind tiroidita subacută
2004, p. 103 sunt adevărate:
a) La debutul bolii cresc T3 şi T4
108)mediu Semnele clinice care caracterizează tiroidita b) Nu se tratează cu antibiotice
subacută sunt: c) VSH accelerat
a) Disfonie d) Este o afectiune provocată de flora microbiana
b) Subfebrilitate sau febră e) Curba de radioiodocaptare este crescută
c) Oftalmopatie « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
d) Dureri locale sau cu iradiere la distanţă 2004, pag. 102, 103
e) Dispnee
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 116) mediu Tratamentul tiroiditei subacute include
2004, p. 102 următoarele:
a) Iradierea glandei tiroide
109)mediu Examenul paraclinic în tiroidita subacută b) Glucocorticoizi
evidenţiază următoarele modificări: c) Tratament cu iod radioactiv I131
a) VSH accelerat d) Antiinflamatorii nesteroidiene
b) Anemie e) Antitiroidiene de sinteză
c) Monocitoză « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
d) Leucocitoză 2004, pag. 103
e) Eozinofilie
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 117)scăzut În diagnosticul formaţiunilor nodulare
2004, p. 103 tiroidiene sunt informativă următoarele investigaţii, cu O
EXCEPŢIE:
110)mediu Pentru diagnosticul de tiroidită autoimună sunt a) Iodcaptarea tiroidei
importante următoarele investigaţii:
a) Scintigrafia tiroidiană b) Scintigrafia tiroidei
b) Determinarea T3, T4, TSH c) Puncţia cu ac subţire
d) Palparea glandei tiroide 125)scăzut Deficitul de iod în perioada fetală NU
e) Ultrasonografia tiroidei determină:
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, a) Cretinism neurologic
2004, p. 106 b) Cretinism mixedematos
c) Diminuarea greutăţii la naştere
118) scăzut Pentru cancerul tiroidian NU este adevărată d) Hipotiroidie secundară
afirmaţia: e) Mortalitate perinatală crescută
a) Sunt cunoscute forme - papilară, medulară, foliculară E. Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi
b) Diagnosticul se bazează pe puncţia cu ac subţire tratament în bolile endocrine”, Polirom, 2008, p. 129
c) Forme diferenţiate şi nediferenţiate
d) Forma cea mai agresivă este cancerul medular 126)scăzut: Hiperplazia tiroidiană în guşa endemică este
e) Evoluţie cu acutizare şi remisie determinată de:
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, a) Înlocuirea parenchimului cu ţesut fibros
2004, p. 106, 107 b) Secreţia sporită de TSH
c) Sinteza de anticorpi antitiroidieni
119)scăzut Pledează pentru malignitatea unui nodul d) Inflamaţia parenchimului tiroidian
tiroidian următorul element: e) Defect genetic în sinteza hormonilor tiroidieni
a) Sexul feminin « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
b) Vîrsta înaintată 2004, p. 104
c) Lipsa adenopatiei adiacente
d) Scăderea volumului nodulului la tratamentul cu hormoni 127)scăzut Una din metodele de profilaxie a guşii endemice
tiroidieni este:
e) Nodul unic, ferm, dur a) Profilaxia în masă cu sare iodată
E. Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi b) Vaccinare
tratament în bolile endocrine”, Polirom, 2008, p. 164 c) Administrare de T4
d) Radioiodterapia
120)scăzut Diagnosticul de cancer tiroidian se bazează pe e) Administrare de T3
următoarea investigaţie: « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
a) Dozarea TSH 2004, p. 105
b) Radioiodcaptare
c) Radiografia toracelui 128)scăzut Consecinţa deficitului iodat în perioada fetală
d) Puncţia cu ac subţire este:
e) Dozarea hormonilor tiroidieni a) Hipotiroidie centrală
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, b) Tireotoxicoză
2004, p. 106, 107 c) Cretinismul
d) Exoftalmia
121)scăzut Valorile mari ale calcitoninei indică prezenţa: e) Tiroidita subacută
a) Tiroiditei autoimune E. Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi
b) Cancerului medular tiroidian tratament în bolile endocrine”, Polirom, 2008, p. 129
c) Adenomului tireotoxic
d) Guşii multinodulare toxice 129)mediu Tratamentul guşii endemice se realizează cu
e) Guşii difuze toxice preparatele:
E. Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi a) Mercazolil
tratament în bolile endocrine”, Polirom, 2008, p. 161 b) Preparate de iod
c) Beta-adrenoblocante
122)scăzut Factor de prognostic negativ în cancerul d) Antiinflamatoare nesteroidiene
tiroidian este: e) L-Thyroxina
a) Tumori mari, peste 4 cm «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
b) Sexul feminin 2004, p. 105
c) Vîrsta sub 40 ani
d) Celule bine diferenţiate 130)mediu Profilaxia în grup a guşii endemice constă în:
e) Tumorile neinvazive a) Administrarea preparatelor de iod la gravide
E. Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi b) Utilizarea sării iodate
tratament în bolile endocrine”, Polirom, 2008, p. 173 c) Iodurarea produselor de panificare
d) Administrarea preparatelor de iod la scolari
123)scăzut Care din următoarele afirmaţii privind guşa e) Administrarea de L-Thyroxină
endemică este falsă? «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
a) Incidenţa înaltă a nodulilor tiroidieni 2004, p. 105
b) Evoluează cu guşă de diferite dimensiuni
c) Este consecinţa deficitului de iod 131)mediu Următoarele afirmații privind gușa sporadică
d) Tireotoxicoza este frecventă sunt adevărate:
e) Evoluează frecvent cu hipotiroidie a) În patogenie este implicat deficitul de iod
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, b) [x ] Se manifestă la subiecți aflați în afara zonelor deficitare
2004, p. 104 în iod
c) Profilaxia constă în iodurarea sării, produselor de panificație
124)scăzut În guşa endemică se înregistrează: d) În majoritatea cazurilor are evoluție benignă
a) Testul cu I 131 scăzut e) Tratamentul de bază este chirurgical
b) TSH seric scăzut «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
c) Afectarea în masă (peste 10% din populaţie) 2004, p. 105
d) Ioduria crescută
e) T3, T4 crescut 132)mediu Profilaxia guşei endemice include următoarele:
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, a) Profilaxia în grup cu kaliu iod
2004, pag. 104, b) Profilaxia în masă cu sare iodată
c) Administrarea dozelor mici de I131
d) Administrarea percloratului de kaliu 140)scăzut Pentru hipotiroidia secundară sunt
e) Iodurarea produselor de panificaţie caracteristice următoarele, cu O EXCEPŢIE:
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, a) Nivelul de TSH scăzut
2004, pag. 105 b) Testul cu TRH pozitiv
c) Testul cu TRH negativ
133) mediu Care din următoarele afirmaţii privind guşa d) Nivelul de hormoni tiroidieni scăzut
sporadică NU sunt adevărate? e) Efect pozitiv la tratament cu hormoni tiroidieni
a) Este cauzată de carenţa de iod « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
b) Este cauzată de surplus de iod 2004, p. 83, 97, 100
c) Este cauzată de distopia glandei tiroide
d) Este cauzată de infecţii respiratorie acute suportate în 141)În hipotiroidie se constată următoarea dereglare
copilărie metabolică:
e) Este cauzată de incapacitatea tiroidei de a capta şi utiliza a) Creşte catabolismul lipidic
iodul b) Se măreşte consumul de oxigen
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, c) Creşte metabolismul bazal
2004, pag. 105 d) Hipercolesterolemie
e) Hiperglicemie
134)Care din următoarele afirmaţii sunt caracteristice guşei « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
sporadice? 2004, p. 98
a) Se manifestă prin creşterea volumului tiroidian
b) Hiperplazia unui lob tiroidian 142)În hipotiroidie se constată următoarea dereglare
c) În majoritatea cazurilor are evoluţie benignă metabolică:
d) Poate fi cauzată de utilizarea substanţelor strumigene a) Anabolismul proteic crescut
e) Se întîlneşte în afara zonelor deficitare în iod b) Deshidratare
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, c) Lipoliza
2004, pag. 105 d) Metabolismul bazal crescut
e) Reducerea transformării carotenului în vitamina A
135)Cauzele hipotiroidiei sunt următoarele, cu O « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
EXCEPŢIE: 2004, p. 98
a) Erori de biosinteză a hormonilor tiroidieni
b) Deficitul secreţiei de TRH 143) În hipotiroidia primară are loc:
c) Adenomul hipofizar secretant de TSH a) Bilanţul calciului negativ
d) Deficit de iod b) Deshidratare
e) Tulburări a receptorilor pentru hormonii tiroidieni c) Conversia intensă a carotenului în vitamina A
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, d) Acumularea mucopolizaharidelor
2004, p. 97, 98 e) Hipocolesterolemia
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
136)scăzut Hipotiroidia primară NU este condiţionată de: 2004, p. 98, 99
a) Defect enzimatic în sinteza hormonilor tiroidieni
b) Carenţa de iod în alimentaţie 144)scăzut Următoarele semne clinice sunt caracteristice
c) Radioiodterapie pentru hipotiroidie, cu O EXCEPŢIE:
d) Strumectomie a) Intoleranţa la frig
e) Defectul receptorilor pentru hormoni tiroidieni b) Constipaţie
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, c) Transpiraţii
2004, p. 92, 97, 105 d) Scăderea memoriei
e) Bradicardie
137)scăzut Hipotiroidia secundară este condiţionată de: « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
a) Pneumonie suportată 2004, p. 98, 99
b) Accident vascular cerebral
c) Tulburări de conversie a T4 în T3 145)scăzut Următoarea manifestare NU este caracteristică
d) Tumori hipofizare pentru hipotiroidia primară:
e) Radioiodterapie a) Infiltraţie cutaneomucoasă marcată
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, b) Aspect pseudo-atletic a muşchilor
2004, p. 98 c) Hiperreflexia
d) Asocierea cu alte boli autoimune
138)scăzut Hipotiroidia primară NU este determinată de: e) Hiperplazia tireotropă a hipofizei
a) Terapia cu antitiroidiene de sinteză E. Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi
b) Tiroidita autoimună, forma atrofică tratament în bolile endocrine”, Polirom, 2008, p. 145, 146,
c) Panhipopituitarism 147
d) Tiroidita autoimună, forma hipertrofică
e) Agenezia tiroidiană 146)scăzut În hipotiroidia primară NU este prezentă
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, următoarea manifestare endocrină:
2004, p. 97 a) Deficit de ADH
b) Menoragii
139)scăzut În caz de hipotiroidie primară are loc: c) Balonizarea şeii turceşti
a) Scăderea secreţiei de TSH d) Dismenoree
b) Insuficienţa producţiei hormonilor tiroidieni e) Galactoree
c) Scăderea titrului anticorpilor tiroglobulinici « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
d) Creşterea conversiei T4 în T3 2004, p. 99
e) Scăderea secreţiei de TRH
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 147)scăzut Dereglările endocrine în hipotiroidie sunt
2004, p. 97 umătoarele, cu O EXCEPŢIE:
a) Hiperprolactinemie
b) Sterilitate
c) Impotenţă e) Eliberare de TSH
d) Hipercorticism E. Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi
e) Alterarea spermatogenezei tratament în bolile endocrine”, Polirom, 2008, p. 153
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 99 155)scăzut Tratamentul de substituţie în hipotiroidie
include următorul preparat:
148)scăzut Coma hipotiroidiană NU este declanşată de:
a) Infecţii a) Kalii iodidi
b) Traume b) Antistrumină
c) Lipsa terapiei hipotiroidiei c) Levotiroxina
d) Terapia cu glucocorticoizi d) Tireotropina
e) Hemoragii e) Mercazolil
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 101 2004, p. 100

149)În coma hipotiroidiană se înregistrează următoarea 156)Următoarea afirmaţie privind tratamentul de substituţie
manifestare: în hipotiroidie este adevărată:
a) Subfebrilitate, hiperglicemie a) Tratamentul începe cu doze mici
b) Hiperreflexie osteotendinoasă b) Tratamentul începe cu doze mari
c) Hipertonus muscular c) Seara se administrează doze mai mari, conform ritmului
d) Hipotermie, hipoventilaţie circadian
e) Dermografism rapid d) Dozele se majorează sub controlul nivelului anticorpilor
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, antitiroidieni
2004, p. 101 e) Tratamentul se anulează după obţinerea eutiroidiei
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
150)scăzut Obiectivele tratamentului comei hipotiroidiene 2004, p. 100
sunt următoarele, cu O EXCEPŢIE:
a) Combaterea insuficienţei suprarenale (Hidrocortizon sau 157)scăzut Care criteriu confirmă compensarea
Prednizolon) hipotiroidei primare la adulţi:
b) Rehidratarea
c) Oxigenoterapie a) Nivelul normal al TSH
d) Substituţia cu hormoni tiroidieni b) Metabolism bazal scăzut cu 20%
e) Reîncălzirea progresivă c) Metabolism bazal crescut cu 30%
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, d) Timpul reflexului ahilian alungit
2004, p. 101 e) Nivelul anticorpilor antitiroidieni în limite normale
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
151)scăzut Aspectul exterior al bolnavului cu hipotiroidie 2004, p. 100
este:
a) Agresiv 158)scăzut Care din următoarele manifestări NU este
b) În "semilună" caracteristică hipotiroidiei?
c) Faţă de ,,clovn” a) Bradicardie
d) "Hipocratic" b) Constipaţie
e) "De spaimă" c) Atrofia mucoasei digestive
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, d) Macroglosie
2004, p. 98 e) Deshidratare
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
152)scăzut În hipotiroidia primară are loc: 2004, p. 99

a) Scăderea nivelului seric de anticorpi către 159) scăzut Pentru hipotiroidia congenitală sunt
tireoperoxidază caracteristice umătoarele criterii, cu O EXCEPŢIE:
b) Scăderea nivelului de TSH a) Icter prelungit
c) Scăderea nivelului de TRH b) Hipotermie
d) Creşterea nivelului de TSH c) Nou-născut post-maturat
e) Scăderea nivelului de anticorpi tireostimulatori (către d) Copilul neliniştit, agitat
receptorul TSH) e) Constipaţie, hernie ombilicală
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 99 2004, p. 99

153)scăzut Pentru hipotiroidia secundară este 160)scăzut Hipotiroidia congenitală NU include una din
caracteristic: următoarele manifestări:
a) TRH scăzut a) Închiderea precoce a fontanelelor
b) TSH crescut b) Vocea răguşită
c) Test cu TSH pozitiv c) Nanismul dismorfic
d) Test cu TSH negativ d) Dificultăţi de alăptare
e) Test cu T3 pozitiv e) Întîrzierea creşterii
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 100 2004, p. 99

154)scăzut Tratamentul de substituţie cu hormoni tiroidieni 161) scăzut Pentru diagnosticul diferenţial al hipotiroidiei
în hipotiroidia primară la copil asigură: primare cu hipotiroidia centrală este necesar:
a) Creşterea şi dezvoltarea disarmonică a) Nivelul de T3 şi T4
b) Inhibarea maturizării neuro-psihice b) Nivelul de TSH
c) Dezvoltarea intelectuală normală c) Proba cu T3
d) Restabilirea sintezei de hormoni tiroidieni d) Scintigrafia glandei tiroide
e) Proba cu tiroliberină 169)scăzut Criteriu de compensare a hipotiroidiei primare
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, este:
2004, p. 100 a) Normalizarea imaginii scintigrafice
b) Normalizarea TSH-lui
162)scăzut Alegeţi varianta corectă care caracterizează c) Dispariţia anticorpilor antitiroidieni
hipotiroidia primară: d) Micşorarea volumului tiroidian la ecografie
a) T3 – majorat, T4 – majorat, TSH scăzut e) Creşterea radioiodcaptării
b) T3 – scăzut, T4 – majorat, TSH scăzut « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
c) T3 – scăzut, T4 – scăzut, TSH majorat 2004, p. 100
d) T3 – normal, T4 – normal, TSH normal
e) T3 – majorat, T4 – majorat, TSH majorat 170)Criteriul de compensare a hipotiroidiei la copil este:
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, a) Atingerea eutiroidiei limită cu hipertiroidia
2004, p. 99 b) Atingerea eutiroidiei limită cu hipotiroidia
c) Atingerea masei corporale normale
163)Tratamentul hipotiroidiei în timpul sarcinii se d) Creşterea frecvenţei pulsului
realizează cu: e) Maturarea sexuală normală
a) Glucocorticoizi « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
b) Beta-adrenoblocante 2004, p. 100
c) Hormoni tiroidieni
d) Antibiotice 171)scăzut Hipotiroidia secundară are următoarea cauză:
e) Preparate de iod a) Leziuni la nivelul hipofizei
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, b) Tiroidita autoimună
2004, p. 101 c) Afecţiuni ale hipotalamusului
d) Tiroidectomia
164)scăzut Tratamentul hipotiroidiei durează: e) Carenţa de iod
a) Pînă la compensarea hipotiroidiei « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
b) 2 – 3 ani 2004, p. 97, 98
c) 4 luni
d) Toată viaţa 172)mediu Hipotiroidia centrală se caracterizează prin
e) 10 ani următoarele:
E. Zbranca „Endocrinologie. Ghid de diagnostic şi a) Edeme absente sau slab pronunţate
tratament în bolile endocrine”, Polirom, 2008, p. 149 b) T3, T4 majoraţi
c) Captare intensă la scintigrafia tiroidiană
165)scăzut Complicaţia apărută la gravidele cu hipotiroidie d) Testul cu TSH - negativ
netratată este: e) TSH scăzut
a) Naştere post-matură «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
b) Avort spontan în trimestrele I şi II 2004, p. 100
c) Criză tireotoxică
d) Oftalmopatie endocrină 173)mediu În tratamentul hipotiroidiei se utilizează
e) Agalactia preparatele:
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, a) L-thyroxina
2004, p. 101 b) Mercazolil
c) Preparate combinate care conţin T4 şi T3
166)scăzut Care manifestare clinică NU este caracteristică d) Antiinflamatorii nesteroidiene
pentru coma hipotiroidiană: e) Antibiotice
a) Hipotermie «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
b) Stupoare 2004, p. 100
c) Hipertermie
d) Hipoventilaţie 174)mediu Modificările cardio-vasculare în hipotiroidie
e) Bradicardie sunt:
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, a) Tahicardie
2004, p. 101 b) Fibrilaţie atrială
c) Creşterea tensiunii pulsatile
167)scăzut În hipotiroidia secundară asociată cu alte d) Bradicardie
deficite de hormoni tropi hipofizari, tratamentul începe cu: e) Mărirea dimensiunilor cordului
a) L-thyroxină «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
b) Glucocorticoizi 2004, p. 99
c) Hormon de creştere
d) ACTH 175)mediu Coma hipotiroidiană clinic se manifestă prin:
e) Estrogen-progestative a) Agitaţie psiho-motorie
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, b) Astenie progresivă, hipotermie
2004, p. 100 c) Stupoare, hipoventilaţie
d) Contracturi dureroase la nivelul musculaturii scheletice
168)scăzut Hipotiroidia primară determină următoarea e) Hipertensiune arterială sistolică
dereglare metabolică: «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
a) Hipocolesterolemie 2004, p. 101
b) Reducerea transformării carotenului în vitamina A
c) Creşterea metabolismului bazal 176)mediu Cauzele hipotiroidiei centrale sunt:
d) Creşterea termogenezei a) Strumectomia
e) Anabolism proteic b) Agenezia tiroidiană
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, c) Tumorile hipofizare
2004, p. 98 d) Carenţa de iod
e) Neuroinfecții
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, 184)mediu Care din următoarele dereglări ale aparatului
2004, p. 98 cardiovascular sunt caracteristice pentru hipotiroidie?
a) Mărirea dimensiunilor cordului.
177)Cauzele hipotiroidiei primare sunt: b) Bradicardie
a) Tratamentul cu antitiroidiene de sinteză c) Scăderea contractilităţii miocardului
b) Traumele cranio-cerebrale d) Scăderea vitezei circulaţiei sanguine
c) Neuroinfecţiile e) Tahicardie
d) Tiroiditele « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
e) Tumorile hipotalamo-hipofizare 2004, pag. 99
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 97 185)Care din următoarele manifestări clinice sunt
caracteristice pentru hipotiroidie?
178)mediu Pentru hipotiroidie sunt caracteristice a) Constipaţie
următoarele manifestări: b) Zgomotele cordului accentuate
a) Pielea îngroşată, uscată c) Scăderea filtraţiei glomerulare
b) Tahicardie d) Macroglosie
c) Creşterea masei ponderale e) Hipoaciditate
d) Scăderea colesterolului « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
e) Scaune frecvente 2004, pag. 99
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 98, 99 186)mediu Care din următoarele dereglări ale sistemului
nervos sunt caracteristice pentru hipotiroidie?
179)mediu Tratamentul comei hipotiroidiene include a) Reflexe crescute
următoarele preparate: b) Scăderea atenţiei, bradipsihie
a) Hormoni tiroidieni c) Indiferenţa faţă de cele din jur
b) Mercazolil d) Scăderea memoriei
c) Hidrocortizon hemisuccinat e) Somnolenţă
d) Beta-adrenoblocante « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
e) Preparate de calciu 2004, pag. 98
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 101 187)mediu Care din următoarele semne sunt caracteristice
pentru hipotiroidia congenitală?
180)mediu Pentru tratamentul hipotiroidiei la subiecţii a) Deficit intelectual pînă la cretinism
bătrîni şi coronarieni se recomandă: b) Nanism dismorfic
a) Hormonii tiroidieni se vor administra în 2 – 3 prize c) Tegumentele hipercarotinemice
b) Administrarea concomitentă de beta-blocante d) Masa corporală scăzută
c) Administrarea de glicozide cardiace e) Întârzierea maturării sexuale
d) Administrarea de glucocorticoizi « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
e) Tratament chirurgical 2004, pag. 99
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 100 188)scăzut Etapele biosintezei hormonilor tiroidieni sunt
următoarele, cu O EXCEPŢIE:
181)mediu Hipotiroidia primară este caracterizată de a) Cuplarea tironinelor
următoarele simptome: b) Captarea iodului în tiroidă
a) Creşterea masei ponderale c) Organificarea iodului
b) Tahicardie
c) Diaree d) Oxidarea iodului
d) Pielea îngroşată, uscată e) Cuplarea iodtirozinelor
e) Voce îngroşată «Endocrinologie clinică», Curs de prelegeri, Chişinău,
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, 2004, p. 79.
2004, pag. 98, 99
189)Unitatea morfo-funcţională a glandei tiroide este:
182)mediu Următoarele semne clinice sunt caracteristice a) Tireocitul
hipotiroidiei: b) Tireoglobulina
c) Celulele C
a) Facies palid, cu pleoape umflate
b) Mixedem pretibial d) Foliculul tiroidian
c) Constipatii e) Coloidul tiroidian
d) Hiperpigmentarea tegumentelor «Endocrinologie clinică», Curs de prelegeri, Chişinău,
e) Părul uscat, aspru, fragil 2004, p. 79.
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, pag. 98, 99
190)scăzut Glanda tiroidă mărită gradul II (conform
183)mediu Care din următoarele modificări tegumentare clasificării după Nikolaev) se caracterizează prin:
sunt prezente în hipotiroidia primară? a) Se palpează istmul, invizibilă
a) Culoare Pal-galbuie
b) Subţiri b) Istmul vizibil, se palpează ambii lobi
c) Îngroşate c) Sunt semne de compresie a organelor adiacente
d) Uscate d) Guşa de dimensiuni imense
e) Hipercheratoză e) Îngroşare moderată a gîtului
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, pag. 98 2004, p. 82
191) scăzut Se cunosc umătoarele efecte ale hormonilor a) Mecanismul feed-back dintre hormonii tiroidieni, TRH şi
tiroidieni, cu O EXCEPŢIE: TSH
a) Inhibă dezvoltarea sistemului nervos b) Mecanismul feed-back pozitiv
b) Efect calorigen c) Nivelul de glicemie
c) Stimulează creşterea d) Concentraţia iodului (autoreglarea tiroidiană)
d) Scad colesterolul circulant e) TSH
e) Creşte afinitatea receptorilor beta-adrenergici pentru «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
catecolamine 2004, p. 81
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 80, 81 199)În concentraţii exagerate, hormonii tiroidieni au
următoarele efecte:
192)scăzut Reglarea funcţiei tiroidiene se efectuiază prin a) Intensifică lipoliza
următorul mecanism: b) Intensifică catabolismul proteic
a) Mecanism feed-back negativ c) Cresc calorigeneza
b) Bioritm circatrigintan d) Reduc glicogenoliza
c) Bioritm circumanual e) Reduc formarea de energie
d) Reglare la nivel de receptori
e) Mecanism feed-back pozitiv 200)mediu În doze excesive, hormonii tiroidieni au
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, următoarele efecte, cu următoarele EXCEPŢII:
2004, p. 11, 12, 81 a) Intensifică lipoliza
b) Micşorează glicoliza
193)scăzut Care este indicaţia pentru scintigrafia c) Sporesc procesele de oxidare, fosforilare oxidativă şi
tiroidiană : acumulare de energie
a) Tiroidită acută d) Micşorează calorigeneza
b) Hipotiroidia centrală e) Scade nivelul de colesterol
c) Guşa endemică
d) Prezenţa unui sau mai multor noduli tiroidieni 201)mediu Următoarele afirmaţii privind hormonii tiroidieni
e) Oftalmopatia endocrină sunt adevărate:
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, a) T3 este de 4 ori mai activ decît T4
2004, p. 82 b) T4 este hormonul mai activ
c) ¾ din T3 provine din conversia periferică a T4
194)scăzut Testul de radioiodcaptare este crescut în d) Concentraţia T4 în plasmă este mai mică decît T3
următoarea afecţiune tiroidiană: e) Timpul de înjumătăţire a T4 este de 7 – 8 zile
a) Guşa difuză toxică «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
b) Tiroidita subacută 2004, p. 80
c) Hipotiroidia secundară
d) Hipotiroidie terţiară
e) Oftalmopatie endocrină 202)mediu În care din următoarele situații se va înregistra
« Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău, nivelul de TSH scăzut şi nivelul de T3 şi T4 majorat:
2004, p. 88 a) Guşă difuză toxică
b) Adenomul tireotoxic
195) mediu Următoarele afecţiuni tiroidiene NU decurg cu c) Faza tireotoxică a tiroiditei subacute
guşă: d) Hipotiroidia primară
a) Guşa difuză toxică e) Tiroidita fibroasă
b) Guşa multinodulară toxică «Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
c) Tiroidita Riedel (fibroasă) 2004, p. 88, 95, 103
d) Tiroidita autoimună, forma atrofică
e) Agenezie tiroidiană cu mixedem 203)mediu Care din următoarele efecte sunt specifice
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău, hormonilor tiroidieni?
2004, p. 84, 96, 97, 103, 104 a) Creşterea, dezvoltarea şi maturarea ţesutului nervos.
b) Stimularea sintezei proteice
196)mediu În care afecţiuni tiroidiene este indicat c) Favorizeaza conversia carotenului în vitamina A
tratamentul chirurgical: d) Efect calorigenic
a) Hipotiroidia primară e) Creşterea colesterolului circulant
b) Tiroidita autoimună, forma atrofică « Endocrinologie clinică », curs de prelegeri, Chişinău,
c) Tiroidita fibroasă 2004, pag. 80, 81
d) Guşa multinodulară toxică
e) Tiroidita subacută
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 96, 104

197)mediu Nodul „fierbinte” la scintigrafia tiroidiană se

depistează în afecțiunile:
a) Adenom tireotoxic
b) Guşă difuză toxică
c) Tiroidită autoimună
d) Guşă multinodulară toxică
e) Tiroidită subacută
«Endocrinologie clinică», curs de prelegeri, Chişinău,
2004, p. 95, 96

198)mediu Reglarea funcţiei tiroidei este asigurată de: