FIZIOLOGIE 9.Adaptarea ochiului la lumină:

a) se pprorodu
duce ce îînn 1-6
1-6 m mininut
utee
1.Adaptarea ochiului la întuneric:  b) se produce în o oră
  a) se realizează în 1-6 minute c) rea
reacţiţiil
ilee foto
fotocchim imic icee suntunt de recrecom
omppune
unere a
  b) este completă după după 1 oră  pigmenţilor vizuali
c) se realrealiz
izea
ează
ză pr prin
in descdescom
ompu
punenere
reaa subs
substatanţ
nţei
ei d) se realizează descompunerea substanţei
fotochimice fotochimice
d) se re real
aliz
izea
ează
ză pr prin
in reco recom
mpune
punerereaa su
subbst
stan
anţe
ţeii e) prag
pragul ul de exci excita tabi
bili
lita
tate
te al rece
recept
ptor
oril
ilor
or vi
vizu
zual
alii
fotochimice creşte
e) pra
pragul
gul de ex excit
citab
abilit
ilitate
ate al rec
recep
eptor
torilo
ilorr viz
vizual
ualii f) exc
excita
itabil
bilita
itatea
tea anali
analizat
zatoru
orului
lui viz
vizual
ual creşte
creşte
creşte 10.Strâmtorarea sectorială a câmpului vizual apare în:
f) excitabilitatea celulelor creşte a) gl
glau
aucocom m ccroroninicc ssim
implpluu
2.Aria lui Bjerrum corespunde câmpului vizual cuprins  b) dezlipirea de retină
între: c) me
melalano
nom m mal alig
ignn
a) 10-20 ggra radde d) mioiopipiee for
fortete
 b) 0-10 grade e) hi
hipe
permrmet etro
ropipiee
c) peseste
te 20 ggra
rade
de 11.Hem
11.Hemeral
eralopia
opia câştigată
câştigată de cauz cauzăă gene
generală
rală poat
poatee fi
3.Ochiul adaptat la întuneric: datorată:
a) are o sensi
sensibil
bilita
itate
te la lumină
lumină mamaii mare decâ
decâtt cel a) ali
alime
mentantaţieţieii sărace
sărace în vi vitam
tamină
ină A
mai fin film fotografic  b) aterosclerozei
 b) sensibilitatea bastonaşelor creşte de la 1 la 20000 c) unor
unor af afec
ecţiu
ţiuni
ni di
dige
geststiv
ivee
ori d) unor
unor boli
boli hepa
hepati tice
ce
c) sensibili
sensibilitatea
tatea bbasto
astonaşe
naşelorlor creşte
creşte de la 1 la 5500 ori e) di
diab
abetet zaha
zahara ratt
d) perc
percep
epee bi
bine
ne ccul
ulor
oril
ilee 12.Strâmtorările concentrice ale câmpului vizual apr în:
4.Tul
4.T ulbur
burări
ările
le de pe perce
rcepţi
pţiee croma
cromatic
ticăă în axa gal galbe
ben-
n- a) reti
retino
nopapatietie ppig
igme
ment ntar
arăă
albastru
a) reti dobândite
retino
nopapatia
tia ppigse
igme
mentîntâlnesc
ară în:
ntară  b) iridociclită acută
c) neu
neurop
ropati
atiii oopti
pticece atr
atrofi
ofice
ce
 b) miopia forte d) unel
unelee kker
eratatit
itee
c) dezl
dezlip
ipire
ire de rereti
tină
nă 13.H
13.Heemeralo
raloppia câşt ştig
igat
atăă de cauză uză loloccal
alăă este
este
d) at
atro
rofi
fiee op
opti
tică
că determinată de:
e) ac
accid
cident
entee vavasc
scula
ulare re rreti
etinie
niene
ne a) afec
afecţiuni
ţiuni cicatrice
cicatriceale ale corioretin
corioretiniene
iene extin
extinse
se
5.Ambliopia se produce în următoarele situaţii:  b) glaucom
a) cata
catara
ract
ctaa cong
congen enitital
alăă c) mi
miop
opiaia mali
malign gnăă
 b) strabism monolateral
monolateral d) reti
retino
nopa
patia
tia pig
pigme mentntararăă
c) st
stra
rabi
bismsm alte
altern
rnanantt e) me
melalano
nomm malmalig ignn coroi
coroidi dian
an
d) cata
catara
ract
ctaa pres
presen
enil ilăă 14.Hemianopsiile heteronime se întâlnesc în:
e) an
aniz
izom
omet etro
ropi
piee a) lez
leziun
iunii ale bande
bandelet letelo
elorr opt
optice
ice
6.Acuitatea vizuală:  b) leziuni la nivelul scoa scoarţei
rţei occipitale
a) reprez
reprezintintăă activita
activitatea tea regiun
regiunii ii macula
maculare re c) lez
leziun
iunii aale
le chias
chiasmeimei optice
optice
 b) reprezintă activitatea
activitatea celulelor cu baston bastonaşeaşe 15.Examinarea senzaţiei luminoase se face prin:
c) contri
contribui
buiee la perce
perceper perea
ea detal
detaliilo
iilor 
r  a) exam
examen en bibiom
omic icro
rosc
scopopicic
d) scade
scade vertigino
vertiginoss din ccentru entrull regiunii
regiunii macula
macularere spre  b) examen ada adaptometric
ptometric
 periferie c) exam
examen en peperi
rime
metr tric
ic
7.Celulele cu conuri: d) ERG
a) popule
populeaz azăă re
regiu
giuneanea macul
macularăară 16.Scotoamele pozitive:
 b) sunt circa 6 milioane
milioane a) sunt
sunt ppererce
cepu
pute te de boln
bolnav av
c) popule
populeaz azăă peri
perifer
feria ia fundu
fundului
lui de oochi
chi  b) se pun în evidenţă doar la examenul câmpului
d) sunt sensibile
sensibile la intensintensităţi
ităţi mici
mici ddee lum
lumină
ină vizual
e) as
asig
igur
urăă ved
veder erea
ea fofoto topi
pică
că 17.Excitantul specific al funcţiei vizuale este:
8.Me
8.Metotode
dele
le de co compmpar arar
aree în exam examin inar
area
ea senz
senzaţ
aţie
ieii a) radi
radiaţ
aţiil
iilee ultrav
ultravio iole
lete
te
cromatice sunt:  b) radiaţiile între 400-760 nm
a) tabele
tabelele le pseudo
pseudoizo izocrocroma
matic
ticee c) infraroş
roşii
 b) lânurile Holmgreen
 

18.Protanopia este: e) asi

asigur
gurăă veder
vedereaea sco
scotop
topică
ică
a) lipsa
lipsa de
de pe
perce
rceper
peree a culor
culorii
ii ro
roşii
şii f) asig
asigur
urăă vved
eder
erea
ea foto
fotopi
pică
că
 b) perceperea defectuoasă
defectuoasă a cu culorii
lorii roşii 27.Hemeralopia:
c) lipsa
lipsa de
de pe
perce
rceper
peree a culor
culorii
ii ve
verzi
rzi a) def
defici
icitt al celule
celulelor
lor cu con
conuri
uri
d) perceper
percepereaea ddefec
efectuoa
tuoasăsă a cculori
uloriii verzi
verzi  b) deficit al bastonaş
bastonaşelor 
elor 
e) perceper
percepereaea ddefec
efectuoa
tuoasăsă a cculori
uloriii albastr
albastree c) boln
bolnav
avii ii se orien
oriente
teaz
azăă greu
greu la in
inte
tens
nsit
ităţ
ăţii mari
mari de
f) lipsa
lipsa de
de pperc
ercepe
epere
re a cul
culori
oriii al
alba
bastr
stree lumină
19.Deuteranopia
19.Deuteranop ia este: d) bol
bolnav
navii ii se ori
orient
enteaz
eazăă greu nnoap
oaptea
tea
a) lipsa
lipsa de
de pe
perce
rceper
peree a culor
culorii
ii ro
roşii
şii e) adap
adaptotogr
gramamaa nnor
orma
mală
lă
 b) perceperea defectuoasă
defectuoasă a cu culorii
lorii roşii 28.Nictalopia:
c) lipsa
lipsa de
de pe
perce
rceper
peree a culor
culorii
ii ve
verzi
rzi a) def
defici
icitt al celule
celulelor
lor cu con
conuri
uri
d) perceper
percepereaea ddefec
efectuoa
tuoasăsă a cculori
uloriii verzi
verzi  b) deficit al bastonaş
bastonaşelor 
elor 
e) lipsa
f) perceper
perc
lipsaeperea
de eaercepe
de ppercddefec
efectuoa
retuoasă
epere să orii
a cul a cculori
culori iulorii
al
alba istre
bastralbastr
alebastree c) lumină
boln
bolnavavii
ii se orien
oriente
teaz
azăă greu
greu la in inte
tens
nsitităţ
ăţii mari
mari de
20.Tritanopia
20.Tritan opia este: d) bol
bolnav
naviiii se ori
orient
enteaz
eazăă greu nnoapoaptea
tea
a) lipsa
lipsa de
de pe
perce
rceper
peree a culor
culorii
ii ro
roşii
şii 29.Pt.determinarea acuităţii vizuale sunt necesare:
 b) perceperea defectuoasă
defectuoasă a cu culorii
lorii roşii a) cam
camera
era de exaexamin
minare
are de 5 m metr
etrii
c) lipsa
lipsa de
de pe
perce
rceper
peree a culor
culorii
ii ve
verzi
rzi  b) camera obscuobscură
ră
d) perceper
percepereaea ddefec
efectuoa
tuoasăsă a cculori
uloriii verzi
verzi c) optotip
e) perceper
percepereaea ddefec
efectuoa
tuoasăsă a cculori
uloriii albastr
albastree d) bi
biom
omic icro
rosc
scop
op
f) lipsa
lipsa de
de pperc
ercepe
epere
re a cul
culori
oriii al
alba
bastr
stree e) ofta
oftalm
lmoosco
scop
21.Protanomalia este: 30.Ce înseamnă acuitate vizuală 0.1?
a) lipsa
lipsa de
de pe
perce
rceper
peree a culor
culorii
ii ro
roşii
şii 31.Ce înseamnă acuitate vizuală 2/50?
 b) perceperea defectuoasă
defectuoasă a cu culorii
lorii roşii 32.Câmpul vizual:
c) lipsa
lipsa de
de pe
perce
rceper
peree a culor
culorii
ii ve
verzi
rzi a) rep
reprez
rezint
intăă activita
activitatea
tea retine
retineii macu
macular laree
d) perceper
percepereaea ddefec
efectuoa
tuoasăsă a cculori
uloriii verzi
verzi  b) reprezintă activitatea re retinei
tinei extramaculare
e) perceper
percepereaea ddefec
efectuoa
tuoasăsă a cculori
uloriii albastr
albastree 33.Menţionaţi limitele câmpului vizual pt.alb
f) lipsa
lipsa de
de pperc
ercepe
epere
re a cul
culori
oriii al
alba
bastr
stree 34.Hemianopsia homonimă dreaptă apare în:
22.Deutreanomalia
22.Deutreanom alia este: a) lez
leziun
iunii ale
ale band
bandele
eletei
tei drepte
drepte
a) lipsa
lipsa de
de pe
perce
rceper
peree a culor
culorii
ii ro
roşii
şii  b) leziuni centrale ale cchiasmei
hiasmei
 b) perceperea defectuoasă
defectuoasă a cu culorii
lorii roşii c) lez
leziun
iunii ale
ale band
bandele
eletei
tei stângi
stângi
c) lipsa
lipsa de
de pe
perce
rceper
peree a culor
culorii
ii ve
verzi
rzi d) leziu
leziuni
ni aale
le radiaţiilo
radiaţiilorr Gratiol
Gratioletet stângi
stângi
d) perceper
percepereaea ddefec
efectuoa
tuoasăsă a cculori
uloriii verzi
verzi 35.Scotoamele relative:
e) perceper
percepereaea ddefec
efectuoa
tuoasăsă a cculori
uloriii albastr
albastree a) pac
pacien
ientul
tul per
percep
cepee sspot
potul
ul alb
f) lipsa
lipsa de
de pperc
ercepe
epere
re a cul
culori
oriii al
alba
bastr
stree  b) pacientul percep
percepee spoturi colorate
23.Tritanomalia
23.Tritan omalia este: c) paci
pacien
entutull nu perc
percepepee spot
spotul
ul al
albb şi ni nici
ci spot
spotur
urii
a) lipsa
lipsa de
de pe
perce
rceper
peree a culor
culorii
ii ro
roşii
şii colorate
 b) perceperea defectuoasă
defectuoasă a cu culorii
lorii roşii 36.Campimetria explorează
explorează::
c) lipsa
lipsa de
de pe
perce
rceper
peree a culor
culorii
ii ve
verzi
rzi a) peri
perife
feri
riaa CV
d)
e) perceper
perceperea ea ddefec
efectuoa
tuoasăsă a cculori
uloriii verzi
ve rzi e
albastr
albastre  b) regiuneaculorilor
37.Percepţia centra
centrală
lă este
a CVasigurată
până la 30
de:grade
f) lipsa
lipsa dede pperc
ercepe
eperere a cul
culori
oriii al
alba
bastr
stree a) conuri
24.Cianopsia poate surveni în:  b) bastonaşe
a) in
into
toxi
xica
caţi
ţiaa cu cciu
iupe
perc
rcii c) în fotopic
 b) hemoragie vitreeană
vitreeană d) în sco
scoto
toppic
c) afakie
d) intoxi
intoxicaţ
caţii
ii cu
cu solana
solanace ceee
25.M
25.Metetod
odel
elee de eg egalaliz
izar
aree în exam examin inar
area
ea senz
senzaţ
aţie
ieii
cromatice sunt:
a) an
anomomalalos
oscocopu
pull
 b) lânurile Holmgreen
26.Celulele cu bastonaşe:
a) co
conţnţin
in rod
rodopopsi
sina
na
 b) populează regiunea
regiunea maculară
c) popule
populeaz azăă pperi
erifer
feriaia ret
retine
ineii
d) sunt sensibile
sensibile la intens
intensităţi
ităţi mici
mici ddee lum
lumină
ină
 

OPTICA d) conc
concavav-c
-con
onvevexexe
1.Lentilele sferice convergente servesc pt.corectarea: e) conv
convexex-c
-con
onca
caveve
a) hi
hipe
perm
rmetetro
ropi
piei
ei f) planconvexe
 b) miopiei 12.Corecţia corectă a astigmatismului +1D ax 90;0 D ax
c) prez
rezbi
bioopie
piei 0 este:
2.Astenopia acomodativă
acomodativă apare mai ffrecvent
recvent la: a) cyl ++11 ax 90
a) miopi  b) cyl +1 ax 0
 b) hipermetropi c) sf +1 ccyyl +
+11 aaxx 0
c) emetropi d) sf +1 cyl
cyl ––11 ax
ax 9900
şi se datorează: 13.Laa trece
13.L trecerea
rea print
printr-o
r-o lenti
lentilă
lă cilindrică
cilindrică conv
converg
ergentă
entă
d) oboselii muşchilor drepţi interni din cauza razele venite paralel de la infinit şi care cad paralel cu
convergenţei axul cilindrului:
e)n oboselii
3.Î
3.În obos
spasmuelii lmuşch
spasmul muşchiului
ac
acom iului
omoda cilia
ciliar
odaţie radintra
ţiei,c
i,ca ccauza
auzaent
tratam acom
acomodaţ
tament odaţiei
adjuva
adj iei
uvant,
nt,pe
pe a) nu
 b) sunt
suntsunt
devi
devia ate te
devia
deviate
lângă cel etiologic se folosesc: c) sunt strânse
strânse îînn alt focar
focar decdecât
ât ce
cell prin
principa
cipall
a) in
inst
stil
ilaţ
aţii
ii de atro
atropi
pină
nă 1%1% 14.Hipermetropia este:
 b) instilaţii de pilocarpină 4% a) in
inte
tegr
gral
al la
late
tent
ntăă la adu
adultlt
c) lent
lentil
ilee di
dive
vergrgen
ente
te  b) integral manifestă la vâ vârstnic
rstnic
d) lentil
lentilee conv
converg ergent
entee de + 4D 4D c) in
inte
tegr
gral
al la
late
tent
ntăă la cop
copilil
4.Ochiul care are o putere de refracţie de –3D în ax 90 d) par
parţia
ţiall manife
manifestă stă la adul
adultul
tul tânăr 
tânăr 
şi +2D în ax 0 are un astigmatism: 15.C
15.Cararee sunt
sunt meto
metode dele
le de dete determ
rmin
inar
aree a pute
puteririii de
a) miop
miopic ic si
simp
mplu lu dire
directct refracţie a lentilelor:
 b) miopic compus invers invers a) refr
refrac
acto
tommetetri
riaa
c) mixt
ixt inv
invers  b) metoda neutraliză
neutralizării rii
d) mixt
ixt didire
recct c) di
diop
opto
tono
nom met
etri
riaa
5.Tulburările de percepţie cromatică câştigate în axa d) fro
front
ntof
ofoc
ocom
ometetria
ria
roşu-verde se întâlnesc în: 16.Ochiul care are o putere de refracţie de –0.5 D ax 90
a) su
sufe
ferin
rinţa
ţa ccăi
ăilo
lorr op
optitice
ce şi –0.5 D ax 0 grade este:
 b) tratament îndelungat
îndelungat cu etambutol a) astig
astigmatis
matism m miopic
miopic simplu
simplu conform
conform regul
reguleiei
c) afec
afecţiţiun
unii macu
macula lare
re  b) miop
6.Indicaţiile lentilelor prismatice sunt: c) astig
astigmatis
matism m mipoic
mipoic compus
compus cconfor
onform m regule
reguleii
a) het
eteerofo
rofoririii 17.Lentilele sunt:
 b) strabism concomitent
concomitent cu unghi mic a) medi
mediii transpare
transparente nte dedelimita
limitatete de o supra
suprafaţă
faţă ssferic
fericăă
c) astigm
astigmati atism
sm hiperm
hipermetr etropi
opicc sau miop
miopic
ic  b) medii refringente delimitate de o suprafaţă sferică
d) insufi
insuficiecienţa
nţa dede conve
converg rgenţ
enţăă şi una cilindrică
7.Ochiul emetrop se caracterizează
caracterizează prin: c) me
medii
dii tran
transpa
sparen
rente
te şi refrin
refringen
gente
te delim
delimita
itate
te de cel
a) putere
putere de de ref
refrac
racţie
ţie st
stati
atică
că me
medie
die de 6600 D  puţin o suprafaţă sfericăsferică sau cilindrică
 b) focar principal pe retină,conjugat
retină,conjugat cu infininfinitul
itul d) me
medidiii tr
tran
ansp
spararen
ente
te deli
delimi
mita
tate
te de doidoi di
diop
optr
trii di
dinn
c) putere
putere de de ref
refrac
racţie
ţie st
stati
atică
că me
medie
die de 4433 D care cel puţin unul este curb
d) focar
focar şiprinc
8.Definiţi principal
ipal în
corectaţi în următorul
afara
afara reti
retinei
nei conjuga
conjugatt cu iinfini
astigmatism:+2D nfinitul
latul
90 18.Lentilele
a) convexesferice convergente sunt:
grade;+3,25D la 0 grade  b) concave
9.Para
9.P araliz
lizia
ia aco
acomomodaţdaţiei
iei la ochiul
ochiul hip
hiperm
ermetr
etrop
op dă o 19.Lentilele convexe sferice sunt:
simptomatologie: a) conve
onvergrgeent
ntee
a) mai
mai rred
edus
usăă ccaa la
la m
mio
iopp  b) divergente
 b) mai intensă ca la emetrop c) cilindriricce
c) mai
mai int
inten
ensă
să ca la miop
miop 20.Lentilele sferice convergente sunt secţiuni:
10.La copii hipermetropia latentă se puen în evidenţă a) di
dinntr
tr--o ssfe
feră
ră
 prin:  b) din mulajul unei sfere
a) paralizia
paralizia muşchiul
muşchiului ui ciliar
ciliar cu atrop
atropină
ină 1% c) di
dint
ntr-
r-un
un ccil
ilin
indr
druu
 b) paralizia muşchiului
muşchiului ciliar cu pilocarpină 2% 21.Lentilele sferice convergente au proprietatea de a
11.C
11.Car
aree din
din ururmă
măto toar
arel
elee ti
tipu
puri
ri de lent
lentil
ilee au efec
efectt strânge fasciculul de raze venite de la infinit într-un
divergent: focar:
a) biconcave a) pun
puncti
ctiform
form în sspat
patele
ele lentil
lentilei
ei
 b) biconvexe  b) punctiform înaintea len lentilei
tilei
c) pla
lann co
conc
ncaave c) li
lini
niar
ar în spa
spatetele
le le
lent
ntil
ilei
ei
 

22.Raza principală
22.Raza principală care trece prin axul optic al lenti lentilei
lei 33.O lentilă sferică plan convexă are:
este: a) put
putere
ere de
de ref
refrac
racţie
ţie eg
egală
ală îînn toa
toate
te ax
axele
ele
a) de
devi
viat
atăă în co
conv
nvererge
genţ
nţăă  b) un ax activ şi ununul
ul inactiv
 b) deviată în divergenţă
divergenţă c) puterea de refracţie variază de-a lungul
c) nedeviată meridianelor 
23.Distanţa focală a lentilei este: 34.Lentilele cilindrice convergente servesc pt.corecţia:
a) distanţa
distanţa între
între obiec
obiectul
tul privit
privit şi
şi ce
centrul
ntrul ei optic
optic a) ast
astigm
igmati
atismu
smului
lui hiperme
hipermetrotropic
pic com
compus
pus
 b) distanţa între obiectul
obiectul privit şi focarul ei principa
principall  b) astigmatismului hiperm
hipermetropic
etropic simplu
c) distanţa
distanţa între
între focar
focarulul princip
principal
al şi centrul
centrul ei
ei optic
optic c) ast
astigm
igmati
atismu
smului
lui miop
miopicic com
compuspus
24.Sunt focare conjugate: d) ast
astigm
igmati
atismu
smului
lui mipo
mipoicic simpl
simpluu
a) focaru
focarull princ
principa
ipall şi inf
infini
initul
tul e) hi
hipe
perm
rmet
etro
ropi
piei
ei
 b) centrul optic şi infinitul f) prezbiopiei
c) ce
centr
ntrul
25.Printr-o ullentilă
op
optic
tic biconvexă
şi
şi focaru
focarull princi
pri
sencipa pall
f ormează:
formează: 35.Lentilele
a) ast
astigm
igmati cilindrice
atismu
smului divergente
lui hiperme
hipe rmetro servesc
tropic
pic com pt.corecţia:
compus
pus
a) o imagine
imagine realăreală răsturnată
răsturnată mai mică mică dedecât
cât oobiec
biectul
tul  b) astigmatismului hiperm hipermetropic
etropic simplu
 b) o imagine virtuală răsturnată mai mică decât c) ast
astigm
igmatiatismu
smului
lui miop
miopic ic com
compus
pus
obiectul d) ast
astigm
igmatiatismu
smului
lui mipo
mipoic ic simpl
simpluu
c) o imagine
imagine reală dreap dreaptătă mai
mai ma marere de
decât
cât oobiec
biectul
tul e) hi
hipe
perm
rmet etro
ropi
piei
ei
26.Lentilele sferice divergente sunt: f) prezbiopiei
a) concave 36.Pe lentilele cilindice de probă şi pe reţeta de ochelari
 b) convexe se notează:
c) pla
lann-con
-conve vexxe a) axu
axull oopti
pticc aacti
ctivv al
al llent
entile
ileii
d) biconvexe  b) axul optic inactiv aall lentilei
27.Lentilele sferice biconcave au proprietatea de : c) ni
nici
ci unul
unul di dinn axe
axe
a) a conver
converge ge raze
razelele pa
parale
ralele
le ve
venite
nite de la infinit
infinit d) ambele aaxxe
 b) a diverge razele
razele paralele ven veniteite de la infinit 37.În corectarea unui astigmatism plasăm axul lentilei:
c) a nu devi
deviaa raz
razele
ele parale
paralele
le ve
venite
nite dede la infinit
infinit a) per
perpen
pendic
diculaularr pe axul
axul asti
astigmgmati
atismu
smului
lui
d) a accentu
accentuaa diverg
divergenţenţaa raz
razelo
elorr care
care vin diverg
divergent
entee  b) paralel cu axul aastigmatismului
stigmatismului
dintr-un punct mai apropiat de lentilă c) indiferent
28.Focarul unei lentile sferice biconcave este: 38.Miopul de 5D ajunge la prezbiopie:
a) real
real îna
înaininte
teaa lent
lentililei
ei a) mai târziu
târziu ca hip hiperm
ermetretropu
opull
 b) real înapoia lentilei  b) în acelaşi timp cu eemetropul
metropul
c) virtua
virtuall înaint
înaintea ea lentile
lentileii c) niciodată
d) virtua
virtuall îîna
napoi
poiaa lentil
lentileiei 39.Paralizia şi spasmul acomodaţiei sunt resimţite de
29.O lentilă sferică cu focarul principal virtual înaintea miop:
ei este: a) mai accen
accentua tuatt decâ
decâtt ememetr
etropu
opull
a) conve
onverrgentăntă  b) mai slab decâdecâtt hipermetropul
 b) divergentă c) ma
maii sl
slab
ab ddececât
ât eeme
metr trop
opul
ul
c) biconcavă d) la fel
fel ccaa eeme
metrtrop
opul
ul

30d).Obicse
30.O ocţiu
nviune
secţ ene
xă lolong
ngit
itud
udin
inal
alăă prin
printr
tr-u
-unn cili
cilind
ndru
ru ar
aree 40.Ochiul
normal este:cu un ax anteroposterior mai mare decât cel
 proprietăţi: a) miop
a) conver
converge gente
nte ppee toate
toate meri
meridia
dianel
nelee  b) hipermetrop
 b) divergente pe toate meridianele c) emetrop
c) conver
converge gente
nte nnuma
umaii pe un merid
meridian
ian 41.În miopie apare mai frecvent
f recvent decât în hipermetropie:
d) diverg
divergententee num
numai ai pe un
un me
merid
ridian
ian a) aste
asteno
nopipiaa aco
acomo
modadati
tivă
vă
31.Printr-o secţiune longitudinală printr-un cilindru se  b) astenopia mu musculară
sculară
obţine o lentilă: 42.Corecţia optică a miopiei simple se face cu:
a) sfer
sferic
ic co
convnver
erge
gent
ntăă a) cea ma
maii sla
slabă
bă lenti
lentilă
lă co
conve
nverge
rgentă
ntă
 b) cilindrică divergentă
divergentă  b) cea mai slabă lentilă divergentă
c) cili
cilind
ndric
ricăă con
conve
verg
rgen
entă
tă c) cea mmai
ai put
putern
ernică
ică le
lenti
ntilă
lă div
diverg
ergent
entăă
d) pris
rismatatic
icăă 43.Pata Fuchs din regiunea maculară este caracteristică:
32.Axul optic activ al lentilei cilindrice este: a) hi
hipe
perm
rmetetro
ropi
piei
ei
a) axul cilin
cilindrulu
druluii din care s-a obţinut
obţinut lentila
lentila  b) astigmatismului hipermhipermetropic
etropic
 b) perpendicular
perpendicular pe axul cilindrului din care s-a c) mi
miop
opie
ieii mal
malig
igne
ne
obţinut lentila
 

44.Complicaţiile miopiei maligne sunt:  b) mai puţin refringent

a) dezl
dezlip
ipire
ire de re
reti
tină
nă c) la fel
fel ddee ref
refri
ring
ngen entt
 b) glaucom cu unghi
unghi închis 56.Hipermetropia peste 10 D este mai frecventă în:
c) cata
catara
ract
ctee com
complplic
icat
atee a) afak
afakieie op
opererat
ator
orieie
d) uv
uvei
eite
te end
endogogen
enee  b) afakie congen
congenitalăitală
45.Astigmatismul este caracterizat prin: c) cataractă
a) 2 foca
focare
re punc
punctif
tiform
ormee pe retină
retină 57.La ochiul hipermetrop punctul remotum se află:
 b) 2 focare principale liniare aşezate diferit în raport a) în aacel
celaş
aşii lo
locc ccaa llaa eeme
metro
tropp
cu retina  b) mai apropiat de oc ochihi decât la emetro
emetropp
46.Între cele 2 axe principale ale unui ochi astigmat c) mai îînde
ndepăr
părtat
tat de ooch chii decât
decât la eeme
metro
tropp
există un unghi: 58.Corecţia corectă a astigmatismului de +2 D la 90
a) obtuz grade şi 0 D la 0 grade este:
 b)
c) variabil
cons
consta
tant
nt de 90 gr grad
adee a) cyl
 b) cy
sf l++2 2DD ax ax 0 grad
gradee
47.Un astigmatism este conform regulei dacă: c) sf + 2 D şi ccyl yl – 2 D ax 9900 gr grade
ade
a) merid
meridian
ianul
ul vert
verticaicall este la fel de refrin
refringen
gentt ca cel 59.Un astigmatism de + 3 D ax 90 grade şi – 2 D la 0
orizontal grade este:
 b) meridianul vertical este mai refringent ca cel a) mixt ddiirect
orizontal  b) compus indirect
c) merid
meridian
ianul
ul vert
vertica
icall este mai puţin
puţin ref
refrin
ringen
gentt ca cel c) mixixtt iind
ndirireect
orizontal 60.Lentilele de contact pot avea:
48.Un astigmatism este contrar regulei dacă: a) numa
numaii efe efect
ct ccon
onveverg
rgenentt
a) merid
meridian
ianul
ul vert
verticaicall este la fel de refrin
refringen
gentt ca cel  b) numai efect diver divergent
gent
orizontal c) numa
numaii eefe fect
ct ci
cili
lind
ndric
ric
 b) meridianul vertical este mai refringent ca cel d) numa
numaii eefe fect
ct sfer
sfericic
orizontal e) orice eeffect
c) merid
meridian
ianul
ul vert
vertica
icall este mai puţin
puţin ref
refrin
ringen
gentt ca cel 61.Dioptria este puterea de a focaliza:
orizontal a) în ffaţ
aţaa llen
entil
tilei
ei cu
cu 1 metmetruru
49.Astigmatismul patologic se carcterizează prin:  b) în spatele lentilei cu 1 metru
a) diferenţa
diferenţa mai m mare
are de
de 1 D înt
între
re cele
cele 2 merid
meridiane
iane 62.O lentilă de 0.5 D are focarul principal la:
 b) unghi peste 90 grade între axele principale
principale a) 0.5
0.5 m ddee ccen entr
trul
ul llen
entitile
leii
50.Metodele de examinare a refracţiei sunt:  b) 2 m de centrul len lentilei
tilei
a) meto
metoda
da Do
Dondndererss c) 1 m ddee ccen entrtrul
ul llen
enti
tile
leii
 b) coloraţia cu fluoresceină
fluoresceină 63.Dacă imaginea se mişcă aparent în acelaşi sens cu
c) skiascopia mişcarea lentilei pe toate meridianele atunci lentila este:
d) re
refr
frac
acto
tom
metetri
riaa a) sfer
sferic
ic conv
conver erge
gentntăă
e) bi
biom
omicicro
rosc
scop
opia ia  b) sferic divergen
divergentă tă
51.Dacă la skiascopie culoarea roşie a pupilei dispare c) ci
cili
lind
ndricric con
convevergrgen
entătă
 brusc la cea mai
mai mică mişcare a oglinzii
oglinzii ne aflăm în: d) ci
cili
lind
ndricric div
divererge
gentntăă
a) punctum
 b) punc
pu nctu
tumm reremo
motutum
proximum
proxim m
um 64.
64.Dac
Dacăă imagin
mişcarea ima ginea
lentileieapeseunulmiş
mişcă
că apa
din aparen
rentt contra
meridianeconatunci
trarr faţ
faţă
ă de
lentila
c) ochiul
ochiul nnuu are ttulb
ulbură
urări
ri de refr
refrac
acţie
ţie este:
52.În hipermetropie focarul principal este situat: a) sfer
sferic
ic conv
conver
erge
gentntăă
a) în fa
faţa
ţa rereti
tine
neii  b) sferic divergen
divergentătă
 b) în spatele retinei c) ci
cili
lind
ndric
ric con
conve
verg
rgen
entă
tă
c) pe retină d) ci
cili
lind
ndric
ric div
diver
erge
gent
ntăă
53.În hipermetropie la nivelul retinei se formează: 65.Dacă imaginea se mişcă aparent în acelaşi sens cu
a) foca
focaru
rull pun
punctctif
ifor
orm
m mişcarea lentilei pe unul din meridiane atunci lentila
 b) un cerc de difuziune
difuziune este:
c) o llin
inie
ie vevert
rtic
ical
alăă a) sfer
sferic
ic conv
conver
erge
gentntăă
54.Ochiul himermetrop,comparativ cu emetropul,este:  b) sferic divergen
divergentătă
a) mai rerefrin
fringegent
nt c) ci
cili
lind
ndric
ric con
conve
verg
rgen
entă
tă
 b) mai puţin refringent d) ci
cili
lind
ndric
ric div
diver
erge
gent
ntăă
c) la fel
fel ddee re
refr
frin
inge
gent
nt
55.Ochiul hipermetrop,comparativ cu miopul,este:
a) mai rerefrin
fringegent
nt
 

66.Refra
66.Re fracţi
cţiaa sta
static
ticăă def
define
ineşte
şte refrac
refracţia
ţia ocula
oculară
ră când
când 75.Rolul acomodaţiei este de:
ochiul priveşte spre: a) a nnuu oobo
bosi
si ochi
ochiul
ul
a) in
infin
finit
itul
ul ofta
oftalmlmol
olog
ogic
ic  b) a menţine focarul prin principal
cipal pe retină
 b) 5 metri c) a mmări
ări cur
curbur
buraa ccris
ristal
talinu
inului
lui
c) sub 5 metri 76.Punctum remotum este:
67.Ce fel de astigmatism este cel corectat cu sf + 3 D a) dis
distan
tanţaţa ce
ceaa mai mare
mare la care
care och
ochiul
iul ve
vede
de cla
clarr fără
cyl –1 D ax 0 grade: să acomodeze
a) mixt di
direct  b) distanţa cea mai mică la care ochiul vede clar fără
 b) hipermetropic compus
compus indirect să acomodeze
c) mixt
ixt ind
indirirec
ectt c) în to
toate
ate cazurile
cazurile este infin
infinitul
itul oftalm
oftalmologi
ologicc
d) hiperm
hipermetretropi
opicc comp
compus us dire
direct
ct 77.Punctum proximum este:
e) miop
miopicic com
compupuss indi
indire
rect
ct a) di
dist
stan
anţaţa cea mai mare mare la carcaree ochi
ochiul
ul ved
vedee clclar 
ar 
f) mixt di
68.Focarul dprincipal
irect în emetropie este: folosind la
 b) distanţa ceamaxim
mai acomodaţia
mică la care ochiul vede clar 
a) punc
punctitifo
form
rm pe rereti
tină
nă folosind la maxim acomodaţia
 b) liniar vertical pe retină c) în ttoa
oatete caz
cazur
uril
ilee es
este
te 2525 cm
c) ce
cerc
rc de dif
difuzi
uziune
une pe retretină
ină 78.Parcursul acomodaţiei este:
69.Focarul principal în hipermetropie este: a) can
cantita
titatea
tea maxim
maximăă de acom acomodaodaţie
ţie de car
caree dispune
dispune
a) punc
punctitifo
form
rm pe rereti
tină
nă un ochi la un moment dat
 b) liniar vertical înapoia retinei
retinei  b) distanţa dintre punc punctele
tele remotum şi proxim
proximum um
c) ce
cerc
rc de dif
difuzi
uziune
une pe retretină
ină 79.Amplitudinea acomodativă este:
d) liniar
liniar verti
vertical
cal înai
înainte
nteaa ret
retine
ineii a) can
cantita
titatea
tea maxim
maximăă de acom acomodaodaţie
ţie de car
caree dispune
dispune
e) puncti
punctifor
form
m înai
înainte
nteaa retine
retineii un ochi la un moment dat
f) punc
punctitifo
form
rm îîna
napo
poiaia ret
retin
inei
ei  b) distanţa dintre punc punctele
tele remotum şi proxim
proximum um
70.Focarul principal în miopie este: 80.Valorile amplitudinii acomodative:
a) punc
punctitifo
form
rm pe rereti
tină
nă a) sca
scad ccuu vvâârsta
rsta
 b) liniar vertical înapoia retinei
retinei  b) cresc cu vârsta
c) ce
cerc
rc de dif
difuzi
uziune
une pe retretină
ină c) rămâ
rămânn nemonemodi dific
ficat
atee
d) liniar
liniar verti
vertical
cal înai
înainte
nteaa ret
retine
ineii 81.Prezbiopia este o tulburare a acomodaţiei:
e) puncti
punctifor
form
m înai
înainte
nteaa retine
retineii a) fi
fizi
zioolo
loggic
icăă
f) punc
punctitifo
form
rm îîna
napo
poiaia ret
retin
inei
ei  b) patologică
71.Imaginea retiniană a unui obiect este: 82.Prezbiopia se datorează:
a) reală,răst
reală,răsturnat
urnată,ma
ă,maii mică
mică decât
decât obie
obiectul
ctul a) reduc
reduceriierii fizio
fiziologic
logicee a amplitudi
amplitudinii
nii acomo
acomodaţie
daţieii
 b) virtuală,răsturnată,mai
virtuală,răsturnată,mai mică decât obiectul obiectul  b) creşterii puterii de conv convergenţă
ergenţă a cris
cristalinului
talinului
c) reală,
reală,dre
dreapt
aptă,m
ă,maiai mică de decât
cât obiec
obiectul
tul c) pie
pierde
rderii
rii ela
elasti
sticit
cităţi
ăţiii cristali
cristalinul
nului
ui
72.Par
72. Parame
ametrii
trii care
care interv
intervin in în forformar
marea
ea imagi
imaginii
nii pe 83.Prezbiopia se corectează cu:
retină sunt: a) le
lent
ntil
ilee sferi
ferice
ce di dive
vergrgen
ente
te adău
adăuga
gate
te la valo
valoar
area
ea
a) curbura
curbura corneei,
corneei,lungi
lungimeamea glob
globului
ului ocular 
ocular  anterioară a corecţiei purtate
 b) puterea de convergenţă,lungimea
convergenţă,lungimea globului ocular,  b) lentile sferice convergen
convergente te adăugate la valoarea

c) indicele
profunzim deearefracţie
profunzimea camere
camereii anterioa
anterioare,gr
re,grosime
osimeaa pelicule
peliculeii anterioară a corecţiei purtate
84.Prezbiopia:
lacrimale a) di
dimi
minunuăă llaa vâr
vârst
stni
nici
ci
73.Prin anizometropie se înţelege:  b) se accentu
accentuează ează cu vârsta
a) diferenţa
diferenţa de
de put
putere
ere ddee ac
acomod
omodaţieaţie între
între ce
ceii 2 oc
ochi
hi 85.În paraliziile acomodaţiei se tulbură:
 b) diferenţa de putere de de refracţie între cei 2 ochi ochi a) vede
vederereaa llaa di
diststan
anţă
ţă
c) un ochi
ochi em
emetr
etrop
op ccelă
elălal
laltt ametr
ametrop op  b) vederea la aproa aproapepe
d) ambii
ambii och
ochii ametrop
ametropii dar de ggrade rade difer
diferite
ite c) ambele
74.A
74.Acocomo
modadaţi
ţiaa eseste
te ca capa
pacicita
tate
teaa ochi
ochiulului
ui de a-şi a-şi deoarece este paralizat:
modifica puterea de convergenţă când priveşte un obiect d) mu
muşc
şchihiul
ul obli
oblicc mic
mic
situat: e) mu
muşch
şchiul
iul sfinct
sfincterer pupila
pupilar 
r 
a) sub 5 m f) muşchi
şchiulul cil ilia
iar 
r 
 b) peste 5 m 86.Paralizia acomodaţiei apare după instilaţii de:
şi se datorează: a) pi
pilo
loccarp
arpininăă
c) variaţ
variaţiei
iei curbur
curburii ii cornee
corneeii  b) atropină
d) variaţiei
variaţiei puterii
puterii de refracţie
refracţie a crist
cristalinu
alinului
lui c) sco
scopola
polam min inăă
e) variaţiei
variaţiei puterii
puterii de refracţie
refracţie a globu
globului
lui ocula
ocular  r 
 

87.Ce prescrieţi pt.citit în paralizia acomodaţiei:  b) debut tardiv după 3 ani
a) lentil
lentilee sferic
sfericee conver
converge gente
nte de
de + 4 D c) aso
asocie
cierea
rea cu
cu hi
hipe
permermetro
tropii
pii mmici
ici
 b) lentile sferice divergente
divergente de – 4 D d) aso
asocie
cierea
rea cu
cu hip
hiperm
ermetr etropi
opiii mari
c) nic
icii o lent
lentil
ilăă e) tulbu
tulburări
rări ireversibi
ireversibile le ale
ale veder
vederii
ii bbinoc
inoculare
ulare
88.În spasmul acomodaţiei se tulbură: 2.În paralizia nervului abducens se produce:
a) vede
vederereaa la
la dis
dista
tanţ
nţăă a) di
dipl
plop
opie
ie ho
homo
moni nimămă
 b) vederea la aproape
aproape  b) diplopie heteronimă
c) ambele c) hemi
hemiananop
opsi
siee hete
hetero roni
nimă
mă
89.S
89.Spa
pasm
smulul acom
acomod odaţ
aţie
ieii se dato
datore
reaz
azăă cont
contra
racţ
cţie
ieii 3.Falsa proiecţie este un simptom caracteristic pt.:
spastice a muşchiului: a) st
stra
rabi
bism
smee par
paralalit
itic
icee
a) oblic mic  b) strabisme nepara
neparalitice
litice alternante
 b) sfincter pupilar  c) strabi
strabisme
sme nenepar
parali
alitic
ticee monolat
monolatera
erale
le
c) ciliar  acomodaţiei
90.Spasmul acomodaţiei este resimţit de hipermetrop: 4.În tratamentul chirurgical al strabismelor divergente
se efectuează:
a) mai
mai ppuţ
uţin
in dec
decâtât la mio
miopp a) ret
retrop
ropozi
oziţia
ţia mu
muşch
şchiul
iului
ui dre
drept
pt int
intern
ern
 b) mai intens decâtdecât emetropul  b) rezecţia (scurtarea
(scurtarea)) muşchiului drept exte extern
rn
c) mai
mai pu
puţiţinn de
decâcâtt em
emet etro
ropu
pull c) reze
rezecţia
cţia (scur
(scurtarea
tarea)) mu
muşchi
şchiului
ului drept inter
internn
91.Corecţia optică a hipermetropiei se face cu: d) ret
retrop
ropozi
oziţia
ţia mu
muşch
şchiul
iului
ui drep
dreptt exte
extern
rn
a) cea
cea mamaii puputetern
rnicicăă lent
lentil
ilăă dive
diverg
rgen
entă
tă care
care dă cea 5.CRN reprezintă legătura funcţională care se realizează
mai bună acuitate vizuală între:
 b) cea mai puternică lentilă convergentă convergentă care dă cea a) cel
elee 2 macul
aculee
mai bună acuitate vizuală  b) macula unui ochi şi un punct extramacular al
c) cea
cea mai
mai sl slab
abăă lent
lentilă
ilă div
divererge
gent
ntăă care
care dă cea
cea ma
maii congenerului
 bună acuitate vizuală
vizuală c) pun
puncte
cte retini
retiniene
ene core
corespo
sponde
ndente
nte
d) ce
ceaa mai slabă
slabă lent
lentilă
ilă conver
converge gentă
ntă ca
care
re dă cea ma
maii d) pun
puncte
cte retini
retiniene
ene necore
necoresposponde
ndente
nte
 bună acuitate vizuală
vizuală 6.Nervul oculomotor comun inervează muşchii:
92.În miopie focarul principal este: a) dre
drept in
inte
tern
rn
a) în
înai
aint
ntea
ea rereti
tine
neii  b) drept extern
 b) pe retină c) oblic mare
c) în spa
spate
tele
le rret
etin
inei
ei d) oblic mic
93.Miopul vede: e) drep
dreptt supe
superirior 
or 
a) bine
bine la aproap
aproapee şi rău depart
departee 7.Diplopia încrucişată apare în:
 b) rău la aproape şi şi rău departe a) strabi
strabism
sm cconc
oncomi
omitententt div
diverg
ergent
ent
c) rău la apro
aproap apee şi bin
binee depar
departe te  b) strabism concom
concomitentitent convergent
convergent
94.Miopia simplă: c) strabi
strabism
sm parali
paralitic
tic diver
divergegent
nt
a) ev
evol
olue
ueaz
azăă asce
ascendndenentt până
până la 25-325-300 ani
ani apoi
apoi se d) strabi
strabism
sm pa
paral
raliti
iticc conver
converge gent
nt
opreşte 8.În strabismele paralitice divergente diplopia este:
 b) evoluează ascendent
ascendent toată viaţa viaţa a) homonimă
95.La ochiul hipermetrop punctum proximum se află:  b) heteronimă
a) în
 b) maiace
acelaş
laşii lo
apropiatlocc de ccaa ochi
la hi
la
oc eme
emetro troppla emetrop
decât emetrop 9.Miopia
a) strabiapare
strabism mairgent
sm ddive
ivergefrecevnt
nt in
inter în: ent
termit
mitent
c) mai înde
îndepărpărtat
tat de ochiochi ddececât
ât la em
emetr
etrop
op  b) strabism diverge
divergentnt inervaţional
96.Laa ochiu
96.L ochiull hipermetro
hipermetropp ampl amplitudin
itudinea
ea acomodati
acomodativă
vă 10.C
10.Con
onse
seccin
inţeţele
le fun
funcţ
cţio
iona
nale
le ale st
stra
rabi
bissmul
uluui
este: concomitent alternant sunt:
a) egal
egalăă ccuu a em
emet etroropu
pululuii a) CRA
 b) mai mică decâtdecât a miopului  b) ambliopia
c) mai
mai mmararee ccaa llaa eme
emetrtrop
op c) neu
neutra
traliz
lizare
areaa patol
patologi
ogică
că
97.La ochiul hipermetrop prezbiopia apare: 11.E
11.Enu
nume
mera raţi
ţi meto
metodedele
le de exam examininar
aree a devi
deviaţ
aţie
ieii
a) mai
mai rrep
epededee caca la la mmio
iopp strabice
 b) mai târziu decât la emetrop emetrop 12.Conse
12.C onsecinţe
cinţelele funcţiona
funcţionalele în strabismu
strabismull converg
convergent
ent
c) mai
mai re
repe
pedede caca la em emetetro
ropp monolateral sunt:
a) ambliopia
VEDEREA BINOCULARĂ  b) CRA
c) neu
neutra
traliz
lizare
areaa patol
patologi
ogică
că
1.Strabismul acomodativ se caracterizează prin:
a) debu
debutt ppre
reco
coce
ce su
subb 1 an
 

13.În strabismele paralitice convergente diplopia este:  b) unghiul de deviaţie primar este mai mic decât
a) homonimă unghiul de deviaţie secundar 
 b) heteronimă c) ungh
unghiul
iul de deviaţie
deviaţie pprimar
rimar eeste
ste eegal
gal ccuu ung
unghiul
hiul ddee
c) absentă deviaţie secundar 
14.Strabismul divergent
divergent se asociază cel mai frecvent cu: 29.În strabismele paralitice unghiul de deviaţie este:
a) hipe
iperm
rmeetrop
tropie
ie a) con
consta
stant
nt în to
toate
ate dire
direcţi
cţiile
ile privi
privirii
rii
 b) miopie  b) variază în funcţie de direcţia privirii
15.Ducţiile sunt mişcări oculare: 30.În strabismele neparalitice unghiul de deviaţie este:
a) monocular
monoculare,fă
e,fără
ră influenţa
influenţa congener
congenerului
ului a) con
consta
stant
nt în to
toate
ate dire
direcţi
cţiile
ile privi
privirii
rii
 b) binoculare în acelaşi
acelaşi sens  b) variază în funcţie de direcţia privirii
c) binocu
binocular
laree în
în sens
sens ccont
ontrar 
rar  31.Diplopia este caracteristică strabismelor:
16.Acţiunea muşchiului oblic mare este: a) paraliti
ticce
a) ridicător 
 b) coborâtor   b) concomitente
c) conc
co ncom
omiteitent mo
monolateral
ntee al
altenolateral
tern
rnan
ante
te
c) adductor  32.Strabismul congenital se caracterizează prin:
d) abductor  a) aso
asocie
ciere
re cu
cu hi
hiper
permet
metrop
ropii
ii m
mici
ici
17.Acţiunea muşchiului oblic mic este:  b) asociere cu m miopie
iopie
a) coborâtor  c) aso
asocie
ciere
re cu
cu hi
hiper
permet
metrop
ropii
ii m
mari
ari
 b) ridicător  d) ungh
unghii st
stra
rabi
bicc mic
mic
c) adductor  e) ungh
unghii st
stra
rabi
bicc mar
maree
d) abductor  33.Strabismul convergent se asociază cel mai frecvent
18.Acţiunea muşchiului drept superior este: cu:
a) coborâtor  a) hi
hipe
perm
rmetetro
ropi
piee
 b) ridicător   b) miopie
c) adductor  34.În strabismele convergente corecţia optică constă în
d) abductor   prescrierea de lentile:
lentile:
19.Acţiunea muşchiului drept inferior este: a) conve
onverg rgeent
ntee
a) coborâtor   b) convexe
 b) ridicător  c) concave
c) adductor  35.Î
35.Înn tr traata
tammentu
entull chi hiru
rurg
rgic
icaal al str traabis
ism
melo
lor 
r 
d) abductor  convergente se efectuează:
20.Versiiile sunt mişcări oculare: a) ret
retrop
ropozi
oziţia
ţia mu
muşch
şchiul
iului
ui dre
drept
pt int
intern
ern
a) monocular
monoculare,făe,fără
ră influenţa
influenţa congener
congenerului
ului  b) rezecţia (scurtarea
(scurtarea)) muşchiului drept exteexternrn
 b) binoculare în acelaşi
acelaşi sens c) reze
rezecţia
cţia (scur
(scurtarea
tarea)) mu
muşchi
şchiului
ului drept inter
internn
c) binocu
binocular
laree în
în sens
sens ccont
ontrar 
rar  d) ret
retrop
ropozi
oziţia
ţia mu
muşch
şchiul
iului
ui drep
dreptt exte
extern
rn
21.Vergenţele sunt mişcări oculare:
a) monocular
monoculare,făe,fără
ră influenţa
influenţa congener
congenerului
ului CORNEEA
 b) binoculare în acelaşi
acelaşi sens
c) binocu
binocular
laree în
în sens
sens ccont
ontrar 
rar  1.Keratita disc
1.Keratita discoidă
oidă repre
reprezint
zintăă sens
sensibiliz
ibilizarea
area corne
corneei
ei
faţă de:
22.Enumeraţi
 binoculară condiţiile
norma
normală.
lă. ce trebuie să existe pt.o vedere a) anti
antige
genenele
le vi
vira
rale
le
23.Care sunt mecanismele compensatorii funcţionale  b) antigenele luetice
antidiplopice? c) tu
tubbercu
rculi
lină
nă
24.Care sunt treptele vederii binoculare? 2.Cauza keratitei neuroparalitice este:
25.Unde sunt situate coloanele de celule binoculare a) par
parali
alizia
zia nervu
nervului
lui fac
facial
ial
care reprezint
reprezintăă supo
suportul
rtul morfologic
morfologic al cone conexiun
xiunilor 
ilor   b) întreruperea condu conductibilităţii
ctibilităţii nervului trigemen
 binoculare? c) avi
vita
tammin
inooza A
26.Conexiunile binoculare se formează: d) lez
leziun
iunii ale gangl
ganglion
ionulu
uluii Gasser 
Gasser 
a) încep
începândând din
din pr
prima
ima lună
lună de llaa naş
naşter
teree 3.În
3.În trtrat
atam
amenentutull ul
ulce
ceru
rulu
luii corn
corneeeean
an cu hi hipo
popi
pion
on
 b) între 4-8 luni utilizăm:
c) într
întree 1-
1-33 ani a) midri riaatice
27.E
27.Enu
nume
meraraţi
ţi fafact
ctor
orii
ii et etio
iolo
logi
gicici ai st stra
rabi
bism
smel
elor 
or   b) miotice
concomitente c) antib
antibiotice
iotice în injecţii
injecţii subconjun
subconjunctiva
ctivale
le
28.În strabismele paralitice: d) pansament
a) ungh
unghiu iull de devia
deviaţiţiee pr
prim
imar
ar este
este ma
maii ma
marere dec
decât
ât e) epit
epitel
eliz
izan
ante
te corn
cornee
eene
ne
unghiul de deviaţie secundar 
 

4.Când eroziunea corneeană reţine colorantul cu aspect 15.Afecţiunea caracterizată prin opacifiere corneeană
dendritic sau policiclic vă gândiţi la: difuză în aria fantei palpebrale complicată cu ulceraţie
a) kerati
keratitătă punc
punctat
tatăă su
super
perfic
ficial
ialăă centra
cen trală
lă ce se extin extindede rapid,
rapid,bil
bilate
ateral
ralita
itate,
te,ab
absen
senţa
ţa
 b) keratită herpetică fenomenelor reacţionale,apare în:
c) ul
ulce
cerr sser
erpi
pigi
gino
noss a) avi
vita
tam
min
inooza A
d) kerati
keratită
tă neurop
neuropara
araliti
litică
că  b) keratita lagoftalmică
5.Tr
5.Trat
atam
amen
entultul cocomp
mplelett al unei unei kerakerati
tite
te herp
herpet
etic
icee c) le
leuc
ucom
om corn
cornee
eean
an
cuprinde: 16.Etiopatogenia keratomalaciei este:
a) viru
virust
statatic
icee şi mic
micototic
icee a) par
parali
alizia
zia nervu
nervului
lui fac
facial
ial
 b) virustatice şi midriatice  b) avitaminoza A
c) antibi
antibioti
otice
ce şi pan
pansam
samen entt c) lez
leziun
iunii ale
ale nerv
nervulu
uluii trige
trigemen
men
d) virustatic
virustatice,mi
e,midriatic
driatice,an
e,antibiot
tibiotice,e
ice,epitel
pitelizant
izante,
e, 17.Ker
17. Kerati
atita
ta neurop
neuropara
araliti
litică
că se carac
caracter
terize
izeaz
azăă pri
prinn
 pansament
6.Keratita parenchimatoasă luetică: leziuni
a) pecorneene:
riferice
a) evol
evolue
ueaz
azăă îînn 3 st
stad
adii
ii  b) centrale
 b) produce neovascularizaţie
neovascularizaţie c) pe toa
toată tă sup
supraf
rafaţa
aţa cornee
corneeii
c) nu prod
produce
uce neneova
ovascuscular
lariza
izaţie
ţie 18.Keratita lagoftalmică apare în:
d) este produsă
produsă de metastaz
metastazee bacterie
bacteriene
ne corneen
corneenee a) par
pareza
eza ner nervul
vului
ui tri
trigem
gemenen
e) este
este prod
produs usăă prin fe fenom
nomene
ene de de tip ale
alerg
rgic
ic  b) paralizia nervului oc oculomotor
ulomotor comun
7.O dezepitelizare corneeană se pansează până când: c) ectr
ectrop
opio ionn ci
cica
catri
trice
cealal
a) dispar
disparee conge
congesti stiaa perik
perikera
eratic
ticăă d) colo
colobobom m palp
palpeb
ebrarall
 b) nu mai colorează
colorează cu fluoresceină e) exof
exofta talm
lmieie pron
pronununţa ţată
tă
c) dis
isppar
aree mio
miozza f) para
paralilizi
ziaa fac
facia
ialu
lulu
luii
8.Keratita punctată superficială se caracterizează clinic 19.Cicatricile corneene sunt:
 prin: a) nubecula
a) contagio
contagiozitate
zitate şi vind
vindecar
ecaree fără
fără cica
cicatrici
trici  b) macula
 b) dezepitelizări punctiforme
punctiforme corneene c) leucomul
c) hipopion d) sala
salazzioionnul
9.Tratamentul
9.Tratam entul keratomalaciei cuprinde: e) bl
blef
efar
arososalalaz
azis
is
a) atropină,d
atropină,dionin
ionină,an
ă,antibiot
tibiotice,
ice,vitam
vitamină
ină A f) si
sim
mblbleefaro
faronu
null
 b) β-blocante,antivirale,atropină,vitamina
β-blocante,antivirale,atropină,vitamina A 20.Leucomull aderent reprezintă:
20.Leucomu
c) pilocarpin
pilocarpină,dio
ă,dionină
nină,vitam
,vitamina
ina A,a
A,antibio
ntibiotice
tice a) incla
inclavarea
varea conju
conjuncti
nctivei
vei bulba
bulbare
re în cica
cicatrice
trice
10.Luciul corneean dispare în:  b) inclavarea irisului în cic cicatrice
atrice
a) tu
tulb
lbur
urăr
ării de rerefra
fracţcţie
ie c) cica
cicatrice
trice corneeană
corneeană adere aderentă
ntă de pleo
pleoapă
apă
 b) dezepitelizări corneene
corneene 21.Con
21. Consec
secinţinţaa exist
existenţ
enţei ei unei
unei pre
presiu
siuni
ni intrao
intraocul
culare
are
c) ede
demm co
cornrneeea
eann crescute într-un ochi cu leucom este:
d) mega
megaloloco
corn
rneeee a) vas
vascul
culariariza
zarea
rea leu
leucom
comulu uluii
11.Tratamentul
11.T ratamentul local de elecţie al keratitei lagoftalmice  b) ectazia leucom
leucomuluiului
este: c) st
staf
afil
ilom
om corn
cornee
eeanan
a) atropină,dionină,penicilină
 b) eatropină,dionină,
tiologic penicilină 22.Tratam
22.Tratamentul
a) midririaentul
atice keratitei discoide se face cu:
c) ble
lefafaro
rora
rafi
fiee  b) unguent cu dion dionină2%
ină2%
12.În keratite apare: c) ins
instil
tilaţi
aţiii cu cortic
corticost
ostero
eroizi
izi
a) congesti
congestiaa conjun
conjunctivctivală
ală a fundu
fundului
lui de sac d) anti
antivi
vira
rale
le lo
loca
call
 b) congestia perikeratică
perikeratică
c) cong
conges esti
tiaa epis
episclcler
eral
alăă ORBITA
13.Complicaţiile herpesului corneean sunt:
a) ir
irit
itaa hem
hemor orag
agic
icăă 1.Exoftalmia de origine tumorală este:
 b) ulcer serpiginos a) unil
unilaate
tera
rală
lă
c) dezl
dezlip ipire
ireaa de rereti
tină
nă  b) bilaterală
14.Tr
14. Trata
atamementu
ntull ker kerati
atitei
tei parenc
parenchim
himato
atoase
ase luetic
lueticee c) axială
cuprinde: d) laterală
a) miot
miotic icee şi co
corti
rtizo
zonn e) red
reducti
uctibbil
ilăă
 b) midriatice şi antiinflamatoare
antiinflamatoare f) ireductibilă
c) dionina g) pre
prezin
zintă
tă rez
rezist
istenţ
enţăă dură la ppalp
alpare
are
d) că
căldldur
urăă lo
loca
call
 

2.Examinarea orbitei se face prin: 11.Î

11.Înn tr trom
ombobofle
flebi
bita
ta orbiorbito
to-c
-cav
aver
erno
noas
asăă as
aspe
pect
ctul
ul
a) biom
biomicicro
rosc
scop
opieie fundului de ochi este:
 b) exoftalmometrie a) normal
c) gonio
oniossco
copi
piee  b) stază papilară
d) radi
radiog
ogra
rafii
fii or
orbi
bita
tare
re 12.E
12.Exoxoft
ftal
almi
miaa de orig origininee ininfl
flam
amatator
orie
ie prez
prezin
intă
tă
e) to
tomo
mogrgraf
afie
ie co
comp
mpututeri
eriza
zată
tă următoarele caracteristici:
f) perimetrie a) debu
debutt bbru
rusc
sc cu febr
febrăă
3.Exoftalmia unilaterală apare în:  b) congestia pleo
pleoapelor 
apelor 
a) va
vari
rice
ce or
orbi
bita
tare
re c) chem
chemozozis
is conj
conjun
unct
ctiv
ival
al
 b) celulită orbitară d) axială
c) rahitism e) elastică
d) tu
tumo
moriri or
orbi
bitatare
re f) ireductibilă
e) pseu
f) ps
boaeudo
ladotu
oala Btumo mori
asedo
se riworbi
dow orbitatare
re 13.Sdr.
13.Sdr.de
a) exde ftafantă
oft almiesfenoidală se caracterizează prin:
g) leucemii  b) motilitate oculară limitată
4.Sdr.Claude
4.Sdr. Claude Bernard-Horner se caracterizează prin: c) enoftftaalmie
a) enoftalmie d) anes
anestezi
teziee senzitiv
senzitivăă în terito
teritoriul
riul tr
trigem
igemenul
enului
ui
 b) exoftalmie 14.A
14.Age
genţnţii
ii et etio
iolologi
gici
ci ai tr trom
ombobofl
fleb
ebit
itei
ei orbi
orbito
to--
c) mioză cavernoase sunt:
d) midriază a) st
staafilo
filoccocul
cul
e) îngust
îngustare
areaa ffant
antei
ei ppalp
alpebebral
ralee  b) streptococul
5.Trata
5.T ratamen
mentul
tul pseudotum
pseudotumorilor orilor infla
inflamato
matorii
rii cupr
cuprinde
inde c) bac
bacililul
ul Koch
administrarea de: d) candida
a) antib
ntibio
ioti
ticce 15.Enumeraţi cauzele tromboflebitei orbito-cavernoase
 b) corticosteroizi 16.A
16.Age
genţnţii
ii et etio
iolologi
gici
ci ai tr trom
ombobofl
fleb
ebit
itei
ei orbi
orbito
to--
c) diuretice cavernoase pot fi:
d) trat
tratam
amenentt ch
chiru
irurg
rgicical
al a) stafilococ
6.Sdr.Pourfour
6.Sdr. Pourfour de Petit se caracterizează prin:  b) streptococ
a) exoftalmie c) bac
bacililul
ul Koch
 b) enoftalmie d) cand
candid idaa al
albi
bica
cans
ns
c) midriază e) baci
bacilulull pio
pioci
ciananic
ic
d) mioză 17.Exoftalmia de origine vasculară prezintă:
7.Cel mai frecvent semn al suferinţei orbitare este: a) debut bbrrusc
a) asime
asimetria
tria de
desc
schid
hideri
eriii fantei
fantei palpe
palpebra
brale
le  b) asociere cu feno fenomene
mene generale vasculare
 b) exoftalmia c) pro
protru
truzia
zia glo
globulbului
ui ocul
ocular
ar m
mică
ică
c) modi
modific
ficăr
ării rad
radio
iolo
logi
gice
ce d) ir
ired
educucti
tibi
bilit
litat
atee
d) tulburări
tulburări în moti
motilitate
litateaa globil
globilor or oocula
culari
ri 18.Exoftalmia bilaterală apare în:
8.Exoftalmia de origine parazitară este însoţită de: a) pse
pseudo
udotumtumori
ori inflam
inflamato
atorii
rii
a) edem
edemee ppal alpe
pebr
bral
alee moi
moi  b) limfom malign
 b)
c) exorbitism
protru
protruzia
zia mode
moderatratăă a glo
globul
bului
ui ocula
ocular 
r  c) celu
d) tro
tromb
ce mbofle
lulitoflebit
lită orbită
ă orbi
bitaă ră
tarăde ssinu
inuss caver
cavernosnos
d) eoz
ozin
inof
ofil
ilie
ie e) fistul
fistulăă caro
carotid
tido-c
o-cave
averno
rnoasasăă
9.Tratamentul
9.Tratam entul celulitei orbitare cuprinde: f) feo
feocrom
romocit
ocitoom
a) anti
antibi
biot
otic
icee ge
gene
nera
rall 19.Celulita orbitară poate fi urmarea unei:
 b) antibiotice în injecţii parabulbare
parabulbare a) peri
perios
ostitite
te po
postster
erio
ioar
aree
c) instil
instilaţi
aţiii cu
cu cort
cortico
icoste
steroi
roizi
zi  b) periostite anterioare
d) inst
instil
ilaţ
aţii
ii cu midr
midria iati
tice
ce c) foc
focar
ar iinfe
nfecţi
cţios
os dede vvec
ecină
inătat
tatee
e) in
inst
stil
ilaţ
aţii
ii cu ant
antib
ibio
iotitice
ce d) st
staf
afil
iloc
ocococii
ii a feţe
feţeii
f) epit
epitel
eliz
izan
antete în
în inst
instililaţ
aţii
ii e) etm
tmooidite
10.În pseudotumorile inflamatorii exoftalmia este: 20.Tabloul
20.Ta bloul clinic al abcesului orbitar cuprinde:
a) unila
nilate
tera
rală
lă a) febr
febrăă 339-
9-40
40 grad
gradee
 b) bilaterală  b) stare generală aalterată
lterată
c) ned
edur
ureero
roaasă c) exof
exoftatalm
lmieie redu
reduct ctib
ibil
ilăă
d) elastică d) exo
exofta
ftalmi
lmiee ireduc
ireductibtibilă
ilă
e) redu
reductctib
ibil
ilăă e) mo
motili
tilitat
tatee ocu
ocular
larăă nor
normamalălă
f) ireductibilă f) mo
motil
tilita
itate
te ocu
oculalară
ră abo
abolilită
tă
 

12.Enumeraţi componentele căilor lacrimale

APARATUL LACRIMAL 13.Cauzele dacriocistitei cronice sunt:
a) obs
obstru
trucţi
cţiaa can
canalu
alului
lui lac
lacrim
rimo-na
o-nazal
zal
1.Cauzele dacriocistitei cronice sunt:  b) secreţia insuficientă a glandei lacrimale
a) obstru
obstrucţi
cţiaa de ca
canal
nal lacri
lacrimo-
mo-naz
nazal
al c) supra
suprainfec
infectarea
tarea lacrim
lacrimilor
ilor datorită
datorită stazei
stazei lor 
lor 
 b) secreţia insuficientă
insuficientă a glandei lacrimale
lacrimale
c) suprainfec
suprainfectarea
tarea lacri
lacrimilor
milor dato
datorită
rită staz
stazei
ei lor  PLEOAPELE
2.Enumeraţi componentele căilor lacrimale
3.Pt.cercetarea permeabilităţii căilor lacrimale se pot 1.Complicaţiile care pot apare în blefarite sunt:
folosi: a) kera
kerati
tita
ta llag
agof
ofta
talm
lmic
icăă
a) te
test
stul
ul Schi
Schirmrmer 
er   b) conjunctivita suba
subacută
cută
 b) instilarea fluoresceinei
fluoresceinei în sacul conjunc
conjunctival
tival c) trichiaza
c) radiog
d) spălăt
spăiograf
rad lătura
ura iacă
rafiacăilo
silor
sim rplă
implălacrim
lacde
rimale
aleită
orb
orbită d)
e) opt
ptoz
roza
jellaetpalp
je pa
ul lpebebra
rală
lă
4.Da
4.Dacr
crio
ioci
cist
stia
ia co cong
ngenenit
ital
alăă a nou- nou-nănăscscut
utul
ului
ui se 2.Ag
2.Agen
entutull pato
patoge genn cel
cel mamaii frec
frecve
vent
nt in
incr
crim
imin
inat
at în
datoreşte: apariţia orjeletului este:
a) infec
infecţie
ţieii intra
intrauteuterine
rine a sasacul
cului
ui llac
acrim
rimalal a) strept
streptoc ococu
ocull β-hem
β-hemoli olitic
tic
 b) dilatării prenatale a sacului sacului lacrimal  b) stafilococul auriu
c) imperf
imperforă orării
rii canalu
canaluluilui lac
lacrim
rimo-n
o-naza
azall c) cand
candid idaa al
albibica
cans
ns
d) infec
infecţie
ţieii bacteri
bacteriene ene în timtimpul
pul naşte
naşterii
rii d) pne
pneumumoc ocoocul
cul
5.Hiperlăcrimarea apare în: 3.Paralizia nervului oculomotor comun se
a) tabes caracterizează prin:
 b) vicii de refractare a) ret
retrac
racţia
ţia ppleo
leoap
apeiei ssupe
uperio
rioare
are
c) cataracte  b) ptoză palpebra
palpebrală lă
d) eversi
eversiuneuneaa pun
punctectelor
lor lacri
lacrima
male
le c) st
stra
rabi
bismsm di dive
verg
rgen
entt
6.Tratamentul
6.Tratam entul dacriocistiei congenitale constă în: d) st
stra
rabi
bismsm ccon onve
verg rgen
entt
a) sp
spăl
ălar
area
ea căil
căilor or la
lacrcrim
imal
alee e) sem
semim imididririaază
 b) extirparea sacului
sacului lacrimal 4.Enumeraţi formele etiopatogenetice ale ectropionului
c) in
inst
stil
ilaţ
aţii
ii cu
cu nitr
nitrat
at de
de AAgg 5.Orjeletul extern reprezintă inflamaţia:
d) presiune
presiune digita
digitală lă pe regiu
regiunea
nea ssacul
aculuiui lacrimal
lacrimal a) gl
glan
ande delo
lorr Z Zei
eiss
ss
7.Acinii glandei lacrimale conţin:  b) glandelor MeibomiuMeibomiuss
a) ce
celu
lule
le se
secr
cret
etororii
ii c) gl
glan
ande delo
lorr Mo
Moll ll
 b) celule mioepiteliale 6.Lagoftalmia paralitică apare în paralizia nervului:
c) celu
celulele mu
muscscul ular
aree stria
striate
te a) ocul
oculom omot otor
or ccom
omun un
8.Diagnos
8.Dia gnosticul
ticul difer
diferenţia
enţiall al dacr
dacrioade
ioadenitei
nitei acut
acutee se  b) facial
face cu: c) trigemen
a) orjele
orjeletul
tul ple
pleoapoapeiei ssupe
uperio
rioare
are d) abducens
 b) salazionul pleoapei
pleoapei superioare 7.Orjeletul intern reprezintă inflamaţia:
c) ce
celu
luli
lita
ta orb
orbititar
arăă a) gl
glan
ande delolorr ZZei
eiss
ss
d) conjun
conjuncti
9.Tratam
9.Tratamentulctivit
entul vitele
ele folicu
foliculare
dacriocistitei lare aacut
cutee
congenitale constă în:  b) glandelor
c) gl
glan
andedelo Meibomiu
Meibomius
lorr W
Wo lfringg s
olfrin
a) presiune
presiune digit
digitală
ală ppee regiune
regiuneaa sasacului
cului lacri
lacrimal
mal 8.En
8.Enum
umereraţaţii fact
factor
orii
ii et
etio
iolo
logi
gici
ci care
care dete
determ
rmin
inăă şi
 b) instilaţii cu nitrat de Ag întreţin blefaritele.
c) spălăt
spălătura
ura că
căilo
ilorr lacrim
lacrimaleale 9.Complicaţiile blefaritelor sunt:
d) extirp
extirpare
areaa sa
sacul
culuiui llac
acrim
rimal
al a) kera
keratitita
ta llag
agof
ofta
talm
lmic
icăă
10.Diagnosticul diferenţial al dacrioadenitei acute se  b) conjunctivita suba subacută
cută
face cu: c) trichiaza
a) orjele
orjeletul
tul ple
pleoap
oapeiei ssupe
uperio
rioare
are d) ect
ctro
ropipioonul
nul
 b) abcesul pleoapei
pleoapei superioare e) orje
jelletul
c) ce
celu
luli
lita
ta orb
orbit
itar
arăă 10.Enumeraţi formele clinice de blefarite
d) conjun
conjuncti
ctivit
vitee acute
acute catcatara
arale
le 11.Salazionul
11.Sala zionul apare mai frecvent după:
e) salaz
salazion
ionul
ul pleoa
pleoapeipei sup
superi
erioar
oaree a) orjelet
11.Testul Schirmer se foloseşte pt.:  b) keratite
a) testarea
testarea perm
permeabil
eabilităţii
ităţii căil
căilor
or lacr
lacrimale
imale c) abce
abcess ppalalpe
pebr
bral
al
 b) determinarea cantitativă
cantitativă a secreţiei lacrim
lacrimale
ale d) bl
blef
efar
arititaa cron
cronic
icăă
c) evide
evidenţi
nţiere
ereaa dez
dezepi
epitel
teliză
izărilo
rilorr cor
cornee
neene
ne
 

12.Lagoftalmia apare în: 9.Pseudomembran ranele pot apare în evoluţia

a) para
parali
lizi
ziaa nervu
nervulu
luii facia
faciall conjunctivitelor produse de:
 b) paralizia nervului trigemen
trigemen a) virusuri
c) exof
exofta
talm
lmii
ii pro
pronu
nunţ
nţatatee  b) streptococ
d) entropion c) stafilococ
e) fractu
fractura
ra planşe
planşeulu
uluii orbi
orbitar 
tar  d) pneumococ
13.Enumeraţi fo
forrmele etiopatogenetice ale e) chla
chlami
midia
dia tra
trach
chom
omatatis
is
entropionului 10.Panusul flictenular invadează corneea:
a) tot
totde
deaun
aunaa dins
dinspre
pre llimb
imbul
ul superi
superior 
or 
CONJUNCTIVA  b) din orice cadran
c) nu las
lasăă nici
nici o urmă
urmă pe corne
corneee
1.Tra
1.Tratam
tamen
entul
tul de elecţi
elecţiee al con
conjun
juncti
ctivit
vitei
ei catar
catarale
ale d) la
lasă
să mmac
acul
ulee corn
cornee
eenene
subacute
a) ungueneste:
unguent t cu pre
precip
cipita
itatt gal
galben
ben de
de me
mercu
rcur 
r  11.Trahomul
a) papi
papila ră este
lară ggig
iganotăconjunctivită:
antă
 b) coliruri cu cortizon  b) foliculară cronică
c) coli
coliru
ruri
ri cu susulf
lfat
at ddee zi
zinc
nc c) foli
folicu
cula
lară
ră aacu
cută
tă
2.Pterygionul este: d) alergică
a) o tumo
tumoră ră con
conju juncncti
tiva
valălă 12.C
12.Cararee didinn urmăurmăto toararel
elee manif
anifes
estă
tări
ri clclin
inic
icee şi
 b) o degenerescenţă
degenerescenţă conjunctivală
conjunctivală funcţionale se încadrează în simptomatologia generală
c) o afec
afecţi
ţiun
unee neev
neevol olututiv
ivăă a conjunctivitelor:
d) o afec
afecţi
ţiun
unee evol
evolut utiv
ivăă a) scă
scăder
derea
ea acuit
acuităţi
ăţiii vvizu
izuale
ale
3.Cauzele xerozei conjunctivale parenchimatoase sunt:  b) fotofobia
a) avita
vitammin
inoz
ozaa A c) secreţie
 b) arsuri conjunctivale
conjunctivale d) cong
congestie
estie conju
conjunctiv
nctivală
ală superficia
superficială
lă
c) trahom e) cong
conges esti
tiee per
perik
ikererat
atic
icăă
d) conjun
conjunctictivit
vităă difter
diftericăică f) dure
durerere ocul
oculaară
e) afec
afecţiţiun
unii he
hepapatitice
ce g) sen
senzaţ
zaţia
ia de pru
pruritrit ocular 
ocular 
f) pemfigus 13.C
13.Cononju
junc
ncti
tivi
vita
ta cu in incl
cluz
uzii
ii a nou- nou-nănăsc
scut
utul
ului
ui
g) tulbur
tulburări
ări ga
gastr
stroin
ointes
testin
tinale
ale debutează:
h) conjun
conjunctictivit
vitaa catar
cataralăală acută
acută a) la 22-4
-4 zzil
ilee de
de llaa naş
naşte tere
re
4.Conjunctivita primăvăratică este o conjunctivită:  b) în a 2-a săptămâ
săptămână nă de la naşte
naştere
re
a) eruptivă 14.T
14.Tra
rata
tammentu
entull lo
loca
call al kerakerato
to-c
-con
onjujunc
ncti
tivi
vite
teii
 b) foliculară cronică flictenulare cuprinde toate substanţele de mai jos în
c) papilară afară de:
d) foli
folicu
cula
lară
ră aacu
cutătă a) atrop
ropină 11% %
5.În conjunctivite observăm:  b) cortizon 1%
a) hipere
hiperemiemie con
conjunjuncti
ctival
valăă supe
superfic
rficial
ialăă c) ung
ungueuent
nt cu pr preci
ecipit
pitat
at galben
galben ddee mer
mercur 
cur 
 b) hiperemie conjunctivală
conjunctivală profundă d) sulf
sulfac
acet
etam
amid idăă
c) si
sine
neki
kiii po
post
ster
erio
ioararee e) ni
nitr
trat
at de
de aargrgin
intt 1%
d) onj
6.Co
.C formaţ
forunct
njunmaţiun
iuni
ctiv itaai nodulare
ivit nodul go are
noccco
gono conju
oc njunct
ocicicăă nctiva
ivale
a le nou-
nou-nnăsc
ăscutu
utului
lui 15.În conjunctivite
a) supe
su perf
rfic
icia lă avem hiperemie conjunctivală:
ială
debutează:  b) profundă
a) la 2-4
2-4 zzil
ilee de
de lala naş
naştetere
re c) mixtă
 b) în a 2-a săptămână
săptămână de viaţă 16.P
16.Pro
rofi
fila
laxi
xiaa conj
conjununctctiv
ivit
itei
ei gono
gonoco
coci
cice
ce a nou-
nou-
c) în a 33-a
-a săp
săptămtămânăână de viaviaţăţă născutului se face cu:
7.Conjunctivita foliculară de piscină este produsă de: a) in
inst
stil
ilaţ
aţii
ii cu pen
penic
icil
ilin
inăă
a) un adadeno
noviviruruss  b) instilaţii cu nitrat de Ag 1/100 1/10000
 b) chlamidozoon oculogenitalis
oculogenitalis c) ins
instil
tilaţi
aţiii cu nitra
nitratt de Ag 1/11/100
00
şi debutează după o perioadă de incubaţie de: 17.Plăcile Bitot apar în:
c) 2-4 zile a) trahom
d) 8-10 zziile  b) xeroza conjunc
conjunctivală
tivală parenchimatoasă
parenchimatoasă
8.Termenul de chemozis denumeşte: c) pemfigus
a) hipe
hipere
remi
miaa con
conju junc
ncti
tive
veii d) xer
xeroza
oza coconju
njunc
nctiv
tivală
ală ep
epite
itelia
lială
lă
 b) forma maximă a edemului edemului conjunctival
conjunctival
c) creşte
creşterea
rea sen
sensib
sibili
ilităţ
tăţii
ii conjunct
conjunctive iveii
 

UVEEA a) ulc
ulcer
er corne
corneean
ean serpi
serpigin
ginos
os
 b) glaucom
1.T
1.Tra
rata
tame
mentntulul ch chirirur
urgi
gica
call al unui
unui glob
glob ocul
ocular 
ar  c) neur
neurop
opat
atie
ie op
opti
tică
că
dezorganizat
dezorgan izat prin endoftalmită este: 13.Pacient cu plagă corneeană perforantă veche de 3
a) evis
viscera
eraţia
ţia zile cu ochi roşu,mioză,umoare apoasă tulbure,sinekii
 b) enucleaţia  posterioare va fi tratat cu:
cu:
c) exe
xennte
tera
raţi
ţiaa a) miotice
2.Enumeraţi stadiile evolutive ale melanomului malign  b) midriatice
coroidian c) ant
antibi
ibioti
otice
ce subco
subconju
njunct
nctiva
ivall
3.Uveita anterioară toxică apare în: d) pred
predni
niso
sonn gene
generarall
a) ulce
ulcerr ccor
orne
neeaeann deoarece diagnosticul este:
 b) keratita gravă e) uvei
uveită
tă acut
acutăă ssep
epti
tică
că
c) arsuri
d) plaga
plauri
ars ga cocorne
rneean
conjun
con eană
juncti ăvo-cor
ctivo-perf
perfora
orantă
cornee ntă
neene
ne grave
grave f)
g) uvei
uv
gl
glaueită
tă m
auco
comacut
acută
cr
cronăonic
ttox
oxic
ic icăă pluu
ssim
impl
4.Complicaţiile unei coroidite nesupurate sunt: 14.Într-o panoftalmie tratamentul chirurgical este:
a) si
sine
neki
kiii po
post ster
erio
ioararee a) evivisscera
ceraţiţiaa
 b) cataractă  b) enucleaţia globulu globuluii ocular 
c) neueuro
rore
reti
tini
nită
tă 15.Pac
15. Pacien
ientt cu foc focarar inf
inflam
lamato
atorr coroi
coroidia
diann făr
fărăă bol
bolii
d) pananof
ofta
talm
lmieie reumatismale în antecedente are ca şi etiologie:
5.Complicaţiile unei uveite anterioare pot fi: a) sarcoidoza
a) glau
glaucocom m ccroroni
nicc sim
simplpluu  b) toxoplasmoza
 b) glaucom prin secluzie secluzie pupilară c) trtrau
aumamatitism
sm ocu oculalarr vec
vechi
hi
c) cata
catara
ract
ctăă sec
secunundadarără 16.Pacient cu boală infecţioasă gravă,cu septicemie,
d) cata
catara
ract
ctăă compl
complic icat
atăă  prezintă scăderea acuităţii vizuale,pol anterior liniştit.
e) atro
atrofi
fiaa gl
globobulului
ui ocu
oculalar 
r  Diagnosticul probabil este:
6.Pt.un melanom coroidian stadiul III veţi recomanda: a) cor
coroid
oidită
ită supura
supurativ tivăă en
endog
dogenă
enă
a) enuc
enucle leaţ
aţia
ia glob
globul ului
ui  b) keratită acută pare parenchimatoasă
nchimatoasă
 b) exenteraţia globului
globului c) glglaaucom
com acut
c) evis
evisce
ceraraţia
ţia gl
glob
obulului
ui 17.Pacient cu coroidită endogenă nesupurată prezintă
7.Enumeraţi cel puţin 3 cauze ce pot produce oftalmie scăderea acuităţii vizuale în cursul evoluţiei fără ca
simpatică  polul anterior să fie inflamat.Vă
inflamat.Vă gândiţi la:
8.La
8.La exam
examen enulul fufundndulului
ui de ochi ochi al unui
unui paci
pacien
entt a) dezl
dezlipipire
ire de retiretinănă
const
onstaataţi
taţi o dez ezli
lippire
ire de reti retină
nă fixă
fixă cu dubl
dublăă  b) prinderea în inflamaţie a nervului optic
vascularizaţie,de culoare brună.Diagnosticul probabil 18.S
18.Simimptptom
omatatol
ologogia ia apăr
apărututăă după
după ininst
stil
ilar
area
ea de
este: midriatice-ochi roşu,dureros,acuitate vizuală alterată-
a) hemo
hemora ragi
giee sub
subrereti
tini
nian
anăă sugerează:
 b) melanom coroidian stadiul II a) glglaaucom
com acut
c) melan
melanom om ccorooroidi
idian
an sta
stadiu
diull III
III  b) uveită anterioară
d) coro
coroididit
ităă end
endog ogenenăă c) coroidită
9.Hipopionul
a) tulbur areaeste:
tulburare a omo
omogen genăă a um
umori
oriii apoase
apoase 19d).Cea
19.C conj
conjun
ea unct
maictiv
ma i ivit
ităăobab
prob
pr acut
acabil
ută
ăă te
ilă teor
orie
ie etetio
iopa
pato
toge
gene
neti
tică
că a
 b) depozite alb-gălbui
alb-gălbui la baza cam camereierei anterioare oftalmiei simpatice este:
c) depozit
depozit de sânge
sânge la baza
baza came
camerei rei aanteri
nterioare
oare a) in
infe
feccţi
ţioa
oassă
10.La un ochi cu uveită acută anterioară veţi găsi:  b) toxică
a) pu
pupi
pila
la no
norm
rmalalăă c) autoimimuună
 b) mioză 20.Uveita anterioară septică apare în:
c) midriază a) pla
plagă
gă ccorn
orneea
eeană nă nnepe
eperfo
rforan
rantă
tă
11
11.În
.În prezen
prezenţaţa sin
sineki
ekiilo
ilorr pos
poster
terioa
ioarere la un och ochii cu  b) ulcer corneean pperforaterforat
uveită acută este necesară administrarea midriaticelor  c) pla
plagă
gă cor
corneeneeananăă pperf
erfora
orantă
ntă
 pt.: 21.Evoluţia unei coroidite exogene spre panoftalmie
a) preven
prevenire
ireaa se
seclu
cluzie
zieii pupil
pupilare
are este sugerată de:
 b) ruperea sinekiilor formate
formate a) dimin
diminuare
uareaa in inflama
flamaţiei
ţiei din camera
camera aanteri
nterioară
oară
c) scăder
scădereaea infla
inflamaţ
maţiei
iei intra
intraocu
ocular
laree  b) hipopion abunde
abundent nt
d) prevenire
prevenireaa prinde
prinderii
rii coroidei
coroidei în inflam
inflamaţie
aţie c) che
chemo
moziszis şi edem
edem palpalpeb
pebralral ac
accen
centua
tuate
te
12.Ce
12. Ce cocompl
mplica
icaţie
ţie apa
apare
re într-o
într-o uve
uveităită ant
anteri
erioar
oarăă cu d) con
conjun
juncti
ctivă
vă şi pleo
pleoapapee linişt
liniştite
ite
secluzie pupilară? e) gl
glob
ob dur,
dur,exexof
oftatalm
lm
 

22.Care este cauza durerii în uveite: d) mioză

a) sp
spas
asm
m sfin
sfinctcter
eria
iann irian
irian e) midriază
 b) leziune epitelială corneeană
corneeană 2.Midriaza de cauză oculară apare în:
c) fotofobia a) gl
glaaucom
com acut
23.Într-o uveită anterioară veţi administra:  b) inflamaţii ale polului anterioanterior 
r 
a) cort
cortiz
izon
on ininst
stil
ilaţ
aţii
ii c) ir
irid
idop
ople
legi
giee traum
traumatatic
icăă
 b) prednison general
general d) ins
instil
tilaţi
aţiii de parasim
parasimpatpatico
icomim
mimetic
eticee
c) miotice e) plăg
plăgii corn
corneene
eene cu eevacu
vacuarea
area cam
camerei
erei anteri
anterioare
oare
d) dionină 3.Rigiditatea pupilară amaurotică este determinată de
e) midri
riaati
ticce lezarea:
24.Pac
24. Pacien
ientt cu durere
durere ocu ocular
lară,m
ă,mioz
ioză,c
ă,cong
ongest
estie
ie per
peri-
i- a) căil
căilor
or oopt
ptic
icee afer
aferen
ente
te
limbică şi acuitate vizuală diminuată,este suferind de:  b) căilor optice eferente
a) uveită
 b) conj
conjununct
ctiv
ivit
acută ităă acut
acutăă c) rec
recept
4.Asociaţi ptomioticele
ori
rilo
lor 
r  de mai jos cu tipul de mioză pe
c) gla
lauucom acut care-l determină:
25.Con
25. Confor
formm teo teorie
rieii auautoi
toimun
mune,oe,ofta
ftalmi
lmiaa sim
simpat
patică
ică a) pi
pilo
loccarp
arpininaa
apare ca reacţie la:  b) ergotamina
a) antige
antigenel
nelee cri
crista
stalini
linien
enee c) ezerina 1) mioză spastică
 b) antigenele retiniene
retiniene d) mintalcol 2) mioză paralitică
c) an
anti
tige
gene
nele
le uvuveaeale
le e) iohimb
imbina
26.Uveita defineşte: f) acetilcolina
a) inflam
inflamaţi
aţiaa iris
irisulu
uluii şi corpul
corpului
ui cilia
ciliar 
r  5.As
5.Asoc
ocia
iaţi
ţi modi
modific ficăr
ările
ile de formformăă alalee pupi
pupile
leii cu
 b) inflamaţia sclerei afecţiunile corespunzătoare:
corespunzătoare:
c) in
infla
flama
maţi
ţiaa vitr
vitrososul
ului
ui a) nere
neregu gulalată
tă,p
,pol
olic
icic
iclic
licăă
27.Enumeraţi cel puţin 5 afecţiuni generale în care pot  b) ovalară vertical
apare uveite anterioare endogene c) oval
ovalar arăă ori
orizo
zont
ntal
al
28.Enume
28.E numeraţi
raţi mecanisme
mecanismele le impli
implicate
cate în deca
decalnşa
lnşarea
rea d) cont
contur ur di
dinţnţat
at
uveitelor endogene e) rect
rectililin
inie
ie înt
într-
r-un
un se
sect
ctor 
or 
29.Scăderea acuităţii vizuale în uveită se datorează: f) defo
deform rmar aree în gaur
gaurăă ddee cche
heie
ie
a) tulbur
tulburări
ărilor
lor medii
mediilorlor tran
transpa
sparen
rentete 1) normal
 b) tulburărilor de refracţie corneeană
corneeană 2) ir
irod
odococicicli
lite
te
c) fotofobiei 3) gl
glaaucom
com aaccut
30.În uveita anterioară apare congestia conjunctivală 4) col
colobo
obom m irian secto
sectoral
ral pos
postop
topera
erator 
tor 
localizată: 5) rup
ruptur
turii sfinct
sfincteri
erien
enee postc
postcont
ontuz
uzive
ive
a) la fundu
funduril
rilee de sac
sac conj
conjun
uncti
ctiva
vale
le 6) ir
irid
idod
odiaiali
liză
ză
 b) perilimbic 6.Midriaza paralitică se produce prin:
c) palp
palpebebra
rall su
supeperio
rior 
r  a) ins
instil
tilaţi
aţiii de simp
simpatiaticom
comime imetice
tice
31.Precipitatele retrocorneene sunt semne de:  b) instilaţii de parasimpatic
parasimpaticolitice
olitice
a) glaucom c) par
parali
alizia
zia SNV parasiparasimpa
mpatictic
 b)
c) uveită
keratităanterioară d) hip
hipera
7.Asociaţieracti
ctivit
vitate
ateaa SNVmodificările
corespunzător simp
simpatiaticc de culoare ale
32.Pt.diagnosticul de ciclită aveţi nevoie obligatoriu  pupilei cu afecţiunile
afecţiunile corespunzătoa
corespunzătoare: re:
de:   1) hemoragii vitreene
a) cong
conges
esti
tiee perik
periker
erat
atic
icăă a) cenuşiu-albă 2) dezlipire de retină
 b) precipitate retrocorneene
retrocorneene  b) roşcată 3)gliom
c) scăderea
scăderea profu
profunzim
nzimii
ii cam
camerei
erei ante
anterioare
rioare c) galben-ce-cenuşiu 4) cataractă
33.Într-o uveită hipertensivă administrăm:   5)exudate organizate
a) atropină 8.Rigiditat
8.Rig iditatea
ea pupil
pupilarăară ama
amaurotic
uroticăă se cara caracteri
cterizeaz
zeazăă
 b) β-blocante local
local  prin:
c) acet
acetaz
azol
olam
amididăă gener
general
al a) pupi
pupile
le in
ineg
egal
alee
 b) cecitate unilaterală
PUPILA c) refle
reflexx fot
fotomot
omotor or direct
direct şi cconse
onsensua
nsuall ab
abolit
olit
d) refle
reflexx de acom
acomodaţi
odaţiee conve
convergergentă
ntă aabolit
bolit
1.Sdr.Claude Bernard-Horner asociază:
1.Sdr.Claude
a) exoftalmie
 b) enoftalmie
c) ptoz
ptozăă palp
palpeb
ebra
rală
lă
 

9.Midriaza spastică se produce prin: a) atropină

a) instil
instilaţi
aţiii de adr
adrenaenalin
linăă 1/
1/100
10000  b) pilocarpină
 b) instilare de atropină 1% 1% c) mintalc
lcool
c) hipera
hiperacţicţiune
uneaa SNV par parasi
asimp
mpati aticc d) sco
scopola
polammininăă
d) hipera
hiperacţicţiune
uneaa SN SNV V ssimp
impati aticc e) hom
homatatro
ropi
pinnă
10.S
10.Sem
emnu null Arg rgyyll-Ro
ll-Robe bert
rtso
sonn se cara caractcter
eriz
izea
eazăză 20.Anizom
20.An izometrop
etropiaia pato
patologic
logicăă repre
reprezintă
zintă inegalita
inegalitate
te
 prin ...........................................
..................................................................
.................................
..........  pupilară între cele 2 pupile de:
11.Reflexul hemiopic Wernicke apare în leziunile: a) 2 mm
a) fibrelor
fibrelor optice
optice intra
intracrani
cranieneene situa
situate te pre
pregeni
genicula
culatt  b) peste 0.5 mm
 b) regiunii tectale c) peste 1 mm
c) căilor
căilor optice
optice deas
deasupra
upra corpilor
corpilor geniculaţi
geniculaţi d) sub 0.5 mm
12.Midriaza spastică este produsă de: 21.S
21.Sem
emne
nele
le de para parali
lizi
ziee a nerv
nervul
ului
ui ocul
oculom
omot
otor 
or 
a) atropină
 b) cocaină comun
a) pt sunt:
ptoz
ozaa pa
palp
lpeb
ebra
rală
lă
c) homa
omatro
tropin
pină  b) retracţia pleoapei su superioare
perioare
d) efedrină c) oft
oftalm
almopopleg
legie
ie cu stra
strabis
bismm converg
convergenentt
e) adrenalină d) oftalm
oftalmople
oplegie
gie cu strab
strabism
ism dive
diverge
rgent
nt
f) neosinefr friină e) exoftftaalmie
13.Semnul Argyll-Robertson
Argyll-Robertson apare în: 22.Reflex
22.R eflexul
ul hemiopic
hemiopic Wernick rnickee se caracteriz
caracterizează ează
a) afecţi
afecţiuni
uni ale polulu
poluluii aante
nterio
rior 
r   prin:
 b) lues a) lip
lipsa
sa refl
reflexu
exului
lui foto
fotomo
motor
tor la excitar
excitarea
ea jumă
jumătăţ tăţii
ii
c) parali
paralizie
zie ge
gener
nerală
ală progre
progresiv
sivăă insensibile a retinei
d) zona
zona zzoooost
ster
er of
ofta
talm
lmic
icăă  b) lipsa reflexului fotomotor la excitarea jumătăţii
e) tu
tumo
moriri cer
cereb
ebrarale
le normale a retinei
14.Midriaza paralitică este produsă de: c) pre
prezenţa
enţa refl
refleexulu
xuluii foto
fotommototor
or la excit itar
areea
a) atropină  jumătăţii insensibile a retinei
retinei
 b) cocaină d) pre
prezenţa
enţa refl
refleexulu
xuluii foto
fotommototor
or la excit itar
areea
c) piloc
ilocaarp
rpin
inăă  jumătăţii normale a retinei
retinei
d) efedrină 23.Sdr.Addie
23.Sdr. Addie se caracterizeaz
caracterizeazăă prin ............................
e) sco
copopola
lam
mininăă 24.Examenull staticii pupilare urmăreşte......................
24.Examenu urmăreşte......................
f) adrenalină 25.Examenull dinamicii pupilare urmăreşte..........
25.Examenu urmăreşte.................
.......
15.Care dintre medicamentele de mai jos determină CRISTALINUL
midriază: 1.Cataracta hipermatură se poate complica cu:
a) atropină a) gla
glauco
ucomm sec
secund
undarar fac
facoli
olitic
tic
 b) pilocarpină  b) conjunctivită flictenula
flictenulară
ră
c) mintalcolcol c) dezl
dezlip
ipire
ire de reti
retină
nă
d) sco
copopola
lam
mininăă 2.Luxaţia cristalinului apare în:
e) homa
omatro
tropin
pină a) traum
traumatism
atismee putern
puternice
ice ale globului
globului ocul
ocular 
ar 
16.Sdr.Pourfour-de
16.Sdr.Pourfour-de Petit cuprinde:  b) miopia forte
a) midr
 b) midria
iază
ză pa
midriază para
rali
litic
ticăă
spastică c)
d) gl
glau
paauco
pan com
nofta
of mlmie
talm ccro
roni
ie nicc ssim
impl
pluu
c) exoftalmie e) cata
catara
ract
ctăă hi
hipe
permrmat atur
urăă
d) ptoz
ptozăă pa
palp
lpeb
ebra
rală
lă f) HTA
e) retrac
retracţia
ţia pleoap
pleoapeiei ssupe
uperio
rioare
are 3.En
3.Enum
umereraţ
aţii fact
factor
oriiii ce in inte
terv
rvin
in în etetio
iopapato
toge
geni
niaa
17.Midriaza reprezintă creşterea diametrului pupilar  cataractelor congenitale
 peste: 4.Cataractele nucleare se maturizează în:
a) 2 mm a) 8-10 luni
 b) 4 mm  b) 8-10 ani
c) 6 mm c) 2-3 ani
18.Mio
18. Mioza
za rep
reprez
rezint
intăă scă
scăder
derea
ea dia
diamet
metrul
rului
ui pup
pupila
ilar 
r  5.Contrai
5.Co ntraindica
ndicaţiile
ţiile operatori
operatoriii ale cata
cataracte
racteii primitive
primitive
sub: sunt:
a) 2 mm a) afe
afecţi
cţiuni
uni infla
inflama
matortorii
ii ale aane
nexel
xelor 
or 
 b) 4 mm  b) dezlipirea de retină
c) 6 mm c) at
atro
rofi
fiee opti
opticăcă
19.Care dintre medicamentele de mai jos determină d) entr
entrop
opioionn se
seni
nill
midriază: e) trichiaza
 

6.Complicaţiile luxaţiei cristalinului în vitros sunt:  b) lentile de contac

contactt
a) uvei
uveita
ta fac
facoa
oananafil
filac
actic
ticăă c) IOL
 b) glaucomul facogenetic
facogenetic 17.Cataracta secundară apare:
c) epis
piscleri
lerita
ta a) sec
secund
undarar uunor
nor afe
afecţi
cţiuni
uni ocular
ocularee
d) dezl
dezlip
ipire
ireaa ddee ret
retin
inăă  b) secundar unor aafecţiuni
fecţiuni generale
7.Diag
7.D iagnos
nostic
ticul
ul difere
diferenţi
nţial
al al catar
catarac
actei
tei pri
primit
mitive
ive se c) opa
opacifie
ifiere
re secsecunda
undarără a capsule suleii poststeeri
riooare
face cu: rămasă
răm asă pe loc dup dupăă ext
extrac
racţia
ţia extrac
extracaps
apsula
ularără a
a) glau
glauco
comumull croni
cronicc si simp
mplu lu cristalinului
 b) opacităţile corneene
corneene d) după
după rez rezorb
orbţi
ţiaa ininccomplplet
etăă a un uneei catataarac
racte
c) kera
kerati
tite
te int
inter
erst
stiţ
iţia
iale
le traumatice directe
d) secluz
secluzia-o
ia-oclu
cluzia
zia pupile
pupileii 18.Extracţia cristalinului subluxat se face:
e) floc
flocoa
oanene vit
vitrereen
enee a) numa
numaii în ccazaz de
de apapariţie
ariţie a gla
glaucom
ucomului
ului ssecun
ecundar 
dar 
8.Semnele
cameraluxaţiei
a) camera an
anter
terioa anterioare
ioară
ră profun adăcristalinului sunt:
profundă  b) oricum subluxaţiei
19.Semnele subluxaţiei de cristalin sunt:
 b) camera antreioară
antreioară inegală ca profunzime
profunzime a) cam
cameraera anter
anterioa
ioarără ine
inegal
galăă în profu
profunzi
nzime
me
c) irid
iridoodo
donenezzis  b) camera anterioară profundă
d) ed
edemem cocornrnee
eeanan c) irid
iridoodone
donezzis
9.Cataracta zonulară reprezintă: d) ir
irid
idof
ofak
akod
odon onez
ezis
is
a) opacifiere
opacifiereaa la supr suprafaţă
afaţă a nu
nucleu
cleului
lui embrio
embrionar 
nar  e) mioză
 b) opacifiere la nivelul nucleului nucleului embriona
embrionar r  f) midriază
c) opacif
opacifier ieree la nive
nivelul
lul ccort
ortexu
exului
lui g) le
leuc
ucoc
ocoori
riee
10.Cataractele patologice apar în: 20.Cataractele primitive se operează când:
a) dezl
dezlipipire
ire de re reti
tină
nă a) cri
crista
stalin
linul
ul se oopac
pacifia
ifiază
ză co
comp
mpletlet
 b) hipotiroidism  b) scăderea acuităţii vizuale împiedică desfăşurarea
c) ir
irid
idococic
icli
lite
te acut
acutee activităţii cotidiene a bolnavului
d) di
diab
abetet za
zaha
hararatt c) num
numai ai când
când cr crist
istali
alinul
nul este
este ssubl
ubluxa
uxatt
e) scl
cleerod
rodermie
rmie 21.În subluxaţii de cristalin:
f) boala W Wiilson a) cri
crista
stalin
linul
ul răm
rămâne
âne îînn câmcâmpul
pul pupi
pupilar 
lar 
11.Caracteristicile
11.Caracteristicile cataractelor patologice sunt:  b) părăseşte câm câmpul
pul pupilar 
a) un
unililat
ater
eral
alit
itat
atee 22.Cataractele corticale se maturizează în:
 b) bilateralitate a) 2-3 luni
c) la tiner
tinerii şi
şi la
la aadu
dulţ
lţii  b) 2-3 ani
d) la vâ
vârs
rstn
tnic
icii c) 8-10 ani
e) apar
apar în în afecţi
afecţiuniuni genera
generale le 23.T
23.Tra
rata
tame
mentntul
ul lu luxa
xaţiţiei
ei ante
anteririoa
oare
re a criscrista
tali
linu
nulu
luii
f) apar
apar în af afec
ecţi
ţiun
unii oocu
cula
lare
re cuprinde:
12.Cataractele complicate apar în: a) ext
extrac
racţia
ţia ddee urgenţ
urgenţăă a cri crista
stalin
linulu
uluii
a) iridoc
iridocicliclite
ite su
subabacut
cutee rec
recidi
idiva
vante
nte  b) instilare de midriatice,c
midriatice,cortizon,β-blocante
ortizon,β-blocante
 b) corioretinite cronice c) in
inst
stil
ilar
aree de ant
antii
iiot
oticicee
c) miopi
iopiee fofort
rtee 24.Rolul fiziologic al cristalinului este:
d) diab
di abet
e) dezl
de etire
zlip zaha
za
ipire hara
derat
t tină
re
reti nă a) con
 b) contrib
tribuie
uiepasiv
intervine la circ
circula
înulaţia
ţia um
aactul
ctul umori
oriii apoa
apoase
acomodaţiei se
f) hipo
ipotiro
tiroididis
ism
m c) fac
facee pa
parte
rte din dioptr
dioptrul ul oocu
cular 
lar 
g) sdr
sdr.Ro
Roth thmu
mund
nd 25.Cristalinul se examinează prin:
h) reti
retino
nopa patie
tie pig
pigme
mentntară
ară a) bi
biom
omicicro
rosc
scopopieie
13.E
13.Enu
nume
mera raţi
ţi foform
rmel
elee et
etio
iolo
logi
gice
ce ale
ale cata
catara
ract
ctei
ei  b) oftalmoscopie direc directă tă
traumatice c) skiascopie
14.C
14.Cat
atar
arac
actata siside
dero
roti
tică
că apar
aparee după
după corp
corpii st
stră
răin
inii d) refr
refrac
acto
tom
metetririee
intraoculari: e) tonometri riee
a) feroşi 26.Definiţi leucocoria
 b) cuproşi 27.Cataractele congenitale se operează:
15.C
15 .Cat
atar
arac
actata calc
calcoz
ozic
icăă ap
apar
aree după
după corp
corpii st
stră
răin
inii a) pre
precoc
cocee (în pri
primemele le săsăptă
ptămân
mâni) i)
intraoculari:  b) la 2 ani
a) feroşi c) după 7 ani
 b) cuproşi
16.Corecţia afakiei monoculare se face cu:
a) le
lent
ntil
ilee ae
aeri
rien
enee
 

28.
8.T
Tehnic
hnicaa chiru
hirurg
rgic
icaală apli
apliccată
ată în cataataract
ractaa  b) colobomul papilei ne nervului
rvului optic
congenitală este: c) deco
decolorare
lorare papi
papilară
lară prin atrofi
atrofiaa fibrelor
fibrelor nerv
nervoase
oase
a) extrac
extracţia
ţia ext
extrac
racaps
apsula
ulară
ră a cri
crista
stalin
linulu
uluii d) dep
deplas
lasare
are nanazal
zalăă a vas
vaselo
elorr retin
retinien
ienee ce fac cot la
 b) crioextracţia intracapsulară
intracapsulară a cristalinului marginea excavaţiei
29.Enumeraţi stadiile cataractei senile corticale 8.Simptomatologia obiectivă a glaucomului congenital
30.Enumeraţi posibilităţile de corecţie ale ochiului  precoce este:
afak  a) dim
dimens
ensiun
iunii mărite
mărite ale glob
globulu
uluii ocular 
ocular 
 b) congestie con conjunctivală
junctivală de stază
GLAUCOMUL c) megalo
galoccorn
ornee
1.Fa
.Factori
toriii ce in inte
terv
rvin in în rea realiz
lizare
area pr
preesi
siuunii
nii d) opal
opales
esce
cenţnţaa cor
corne
neei
ei
intraoculare sunt: e) subţ
subţie
iere
reaa scle
sclere
reii
a) umoar
umoarea ea apoa
apoasă
să şşii ci
circu
rculaţ
laţia
ia sa
sa f) lăr
lărgir
girea
ea limbul
limbuluiui scle
scleroc
rocorn
orneeeean
an
 b)
c) diametrul
si
sist
stem
emul ul va pupilar 
vascsculular
ar uv
uvea
eall g)
h) exc
excava
cam avaţia
cameraeraţia
anlalargă
anter rgă
terioa arăpapil
ioară pam pilei
micş eiorată
icşora cutăpaloa
paloarere
d) mărim
mărimea ea cris
cristatali
linu
nululuii 9.El
9.Elem
emenente
tele
le st stru
ruct
ctur
ural
alee al alee ungh
unghiu iulu
luii came
cameria
riann
2.Glaucomul absolut se caracterizează prin: vizibile în unghiurile deschise sunt:
a) abse
absenţ nţaa to
tota
tală
lă a vvededer
eriiii a) proc
procesesel
elee ci
cililiar
aree
 b) tensiune oculară crescută , ireductibilă  b) trabeculul corneoscorneoscleralcleral
medicamentos c) li
lini
niaa Schw
Schwal albe
be
c) degene
degeneres rescecenţă
nţă buloas
buloasăă corncorneeaeeană
nă d) pi
pint
nten
enel
elee scle
sclera rall
d) atatro
rofi
fiee ir
iria
iană
nă 10.Semnele obiective în atacul primar de glaucom acut
e) iris
iris con
congegeststiv
iv sunt:
f) excav
excavaţi aţiee tot
totală
ală a papi
papileilei şşii atrofi
atrofiee opt
optică
ică a) con
conges
gestie
tie cconj
onjunc
unctivtivală
ală iinte
ntensă
nsă
g) cataractă  b) chemozis
h) alternanţ
alternanţaa hhipo/hipo/hiperte
ipertensiu
nsiune ne intra
intraocula
oculară
ră c) ede
edem m cornee
corneean an epepite
itelia
liall accent
accentuatuat
3.Gonioscopia evidenţiază: d) cam
cameraera anter
anterioa ioarără pro
profun
fundădă
a) gradul
gradul de deschide
deschidere re alal ung
unghiulu
hiuluii ca
cameria
meriann e) pup
pupila
ila ova
ovalarlarăă cu ax axul
ul ma
mare re vertic
vertical
al
 b) grosimea retinei f) iris atrofi ficc
c) pre rezzenţa unor malform rmaaţii congenitale ale g) ir
iris
is cong
conges esti tivv
unghiului camerian h) papi
papilala cconge
ongestivăstivă cu vase vase turg
turgesce
escente
nte
d) conce
concentr ntraţi
aţiaa prote
proteică ică a umori
umoriii apoa
apoasese i) excava
excavaţie ţie papila
papilară ră gla
glauco
ucomat
matoa oasă
să
4.Modi
4.M odific
ficări
ărilele de câmp câmp vizualvizual în gla glauco
ucomu
mull cro
cronic
nic  j) mioza
simplu sunt: 11.Umoarea apoasă se formează prin:
a) lărg
lărgire
ireaa pet
peteiei oa
oarbrbee a) un proc
proceses act activiv de secrsecreţi
eţiee la nivelu
nivelull epite
epiteliu
liului
lui
 b) scotom Seidel corpului ciliar 
c) scscot
otom
om ce centntra
rall  b) prin dializă
d) scscot
otom
om arci
arcifoformrm Bjer
Bjerru rumm c) prin
prin uult
ltra
rafifilt
ltra
rarere
e) ststrâ
râmtmtororar
aree na
nazazalălă d) pri
prinn se
secre
creţia
ţia gglan
landel
delor
or Z Zeis
eisss
5.T
5.Triad
riadaa sim simpt ptom
omat atic
icăă obie obiect ctiv
ivăă cara
caract
cter
eris
isti
tică
că 12.Inv
12. Invest
estiga
igaţii
ţiile
le partic
particulaulare
re în patol patologi
ogiaa pre
presiu
siunii
nii
glaucomului
a) hipe
hipert
rten cu
ensi
siun unghi
une e ocul deschis
arăă este:
ocular intraoculare
âmppulsunt:
a) câm vviz
izuual
 b) unghiul camerei
camerei anterioare deschis  b) presiunea intraoc
intraoculară
ulară
c) modi
modific
ficăr
ării al
alee pap
papililei
ei c) tonografia
d) modifi
modificăcări
ri ale câmpul
câmpului ui vizua
vizuall d) mă
măsur
surare
areaa dia
diame
metru
trului
lui ppup
upila
ilar 
r 
6.Cauzele glaucomului secundar sunt: e) goni
gonioosco
scopipiaa
a) sechele
sechele după arsu arsuri
ri grave
grave corn
corneoco
eoconjunc
njunctivale
tivale f) exa
exame
menul
nul papil
papilei
ei nervu
nervuluilui opt
optic
ic
 b) conjunctivita primăvăratică
primăvăratică 13.Med
13. Medica
icaţia
ţia antigl
antiglauc
aucoma
omatoatoasă
să loc
locală
ală şi gener
generală
ală
c) leuco
leucoame
ame cor cornee
neenene ade
aderen
rente
te utilizată în tratamentul glaucomului primar cu unghi
d) ir
irid
idoc
ocic
icli
lite
tele
le deschis constă în:
e) cata
catara
ract
ctaa hipe
hipermrmatatur
urăă a) card
ardio
ioto
toni
nice
ce
f) mela
melanonommm malalig
ignn uv
uvea
eall  b) sedative
g) HTA c) para
parasim
simpapatic
ticom
omim
imet
etic
icee
7.Modifică
7.Mod ificările
rile papil
papilare
are în glaucomu
glaucomull croni
cronicc simp
simplu
lu d) β-blo
-bloccante
sunt: e) inh
inhibi
ibitor
torii ai anh
anhidr
idraze
azeii car
carbon
bonice
ice
a) exc
xcaavaţie
aţie papila pilară
ră ovalăvală cu dia diametru
etrull mare
are
vertical
 

14.Indicaţiile
14.Indica ţiile de tratament
tratament chiruchirurgic
rgical
al în glau
glaucomu
comull  b) atropină instilaţii
cronic simplu sunt: c) maninito
toll ii.v
.v..
a) imposibil
imposibilitatea
itatea normaliză
normalizării rii tensiu
tensiunii
nii intrao
intraocula
culare
re d) tol
tolaz
azoli
olinn subc
subcon onjun
juncti
ctival
val
 prin medicaţie locală şi generală e) par
parasi
asimp
mpati aticocomim
mimeti
etice
ce în instila
instilaţii
ţii
antiglaucomatoasă f) chirurgical
 b) scleroza accentuată
accentuată a vaselor
vaselor retiniene 21.Semnele subiective ale atacului de glaucom acut
c) proroggresia deficitelor perimetrice cu toată sunt:
normaliza
norm alizarea
rea tens
tensiunii
iunii intra
intraocul
oculare
are prin tera
terapie
pie a) durer
dureree oocula
culară ră accen
accentuată
tuată cu hemic
hemicranie
ranie
medicamentoasă  b) scădere impoimportantă
rtantă a vederii
d) apariţ
apariţiaia opacită
opacităţilo
ţilorr cri
crista
stalin
linien
ienee c) diplopie
15.Tr
15. Trata
atame
mentuntull chi
chirur
rurgi
gical
cal în gla glauco
ucomul
mul priprima
marr cu d) greaţă
unghi deschis vizează: e) dure
dureri
ri epig
epigas astri
trice
ce
a) realizare
reali
şi ceazareaa unei
unei comunică
posterioară comunicări ri între cam
camera
era anteri
anterioară
oară 22.Formele
închis sunt: clinice ale glaucomului primar cu unghi
 b) crearea unei noi căi de drenaj pt.umoarea apoasă a) gl
glau
aucocomm ccro
roni
nicc ssim
implpluu
 prin operaţii fistulizante  b) glaucom cronic ccongestiv ongestiv
c) redu
reduce
cerereaa fo
form
rmăr ării
ii umor
umorii ii apoa
apoase
se pr
prin
in oper
operaţaţii
ii c) gla
glauco
ucom m ccuu un
unghi
ghi închis
închis cronic
cronic
anemizante d) gl
glaaucom
com aaccut
d) îmbună
îmbunătăţ tăţire
ireaa apr
aprovi
ovizio
zionăr
nării
ii san
sangui
guine
ne a dis
discul
cului
ui 23.Eliminarea umorii apoase din glob se face prin:
optic a) tra
trabe
becul
culul
ul corne
corneosc oscler
leral
al
16.C
16.Cononfo
form
rmaţ aţia
ia pa parti
rticu
cula
lară
ră a glob globul
ului
ui ocul
ocular
ar în  b) venele vorticoa
vorticoase se
glaucomul primar cu unghi închis este caracterizată c) scur
scurge gere
re uv
uveoeosc
sclelera
rală
lă
 prin: d) difuziune
a) profun
profunzimzimee redusă
redusă a camere
camereii ante
anterio
rioare
are e) vena
vena cntr
cntralalăă a rret
etin
inei
ei
 b) diametru corneean
corneean mai mare de 1111 mm 24.Păr
24. Părţil
ţilee compo
componen nente te ale sis sistem
temulu
uluii de dre
drenaj
naj al
c) ax ante tero
ropo
poststeerior
rior mai mic decât cât nororm
mal al umorii apoase sunt:
globului ocular  a) trabeculul
d) unghi
unghi iridoco
iridocornerneean
ean larg
larg  b) procesele ciliare
17.Simpto
17.S imptomele
mele în stadi stadiulul prodr
prodromal
omal al glauc
glaucomul
omuluiui c) zonula Z Ziinn
 primar cu unghi închisînchis sunt: d) cana
canalu lull Sc
Schl
hlem
emm m
a) greţuri e) ven
veneleele apoase
apoase intras
intrascle cleral
ralee
 b) dureri epigastrice 25.Inv
25. Invest
estiga
igaţii
ţiile
le partic
particula ulare
re în patolpatologi
ogiaa pre
presiu
siunii
nii
c) tahicardie intraoculare sunt:
d) înceţo
înceţoşar
şarea
ea perio
periodicdicăă a ved
vederi
eriii a) exa
examiminar
nareaea câmpul
câmpului ui vizual
vizual
e) apariţ
apariţia
ia unor
unor cerc
cercuri
uri colora
colorate te în jurul
jurul surs
surselo
elorr de  b) determinarea presiu presiunii nii intraoculare
lumină c) tonografia
f) dureri oculare şi perioculare cu iradiere d) mă
măsur
surare
areaa dia
diame
metrutrului
lui ppup
upila
ilar 
r 
hemicraniană e) goni
goniooscoscopi
piaa
18.Semnele obiective în glaucomul primar cu unghi 26.Examinarea papilei nervului optic se face prin:
închis cronic
a) conges
con tiesunt:
gestie pe
perik
rikera
eratic
ticăă perm
permane
anentă
ntă a) ofta
 b) of
ERGtalm
lmososco
copi piee di
dire
rect
ctăă
 b) edem corneean
corneean epitelial c) bio
biomic
micros
roscop
copiaia fu
fundu
nduluilui ddee oc
ochi
hi
c) atro
atrofi
fiee sec
sectotoria
rială
lă ir
iria
iană
nă d) echo
echogrgraf
afie
ie ocul
oculararăă
d) migr
migrararee de pigm pigmen entt pulv
pulver
erul
ulen
entă
tă pe supr
supraf
afaţ
aţaa e) fot
fotogr
ografi
afiaa ste
stereo
reosco
scopic
picăă
irisului 27.Simptomele subiective ce pot sugera existenţa unui
e) se
semi
mimi
midr dria
iaza
za pup
pupililar
arăă glaucom
glau com cron
cronicic simplu
simplu la pacienţii
pacienţii trecuţi
trecuţi de 60 ani
f) pupil
upilaa mio ioti
tică
că sunt:
19.Diagnsoticul diferenţial al glaucomului primar cu a) vede
vederere de cerccercur urii colo
colora rate
te în jujuru
rull surs
sursel
elor
or de
unghi închis se face cu: lumină
a) co
conj
njun
unctctiv
ivit
itee  b) vagă senzaţie de tensiune cra craniană
niană
 b) keratite c) cef
cefale
aleee cu cara
caracte
cterr de hemic
hemicranranie
ie
c) reti
retino
nopapatie
tie ppigigme
mentntară
ară d) ved
vedere
ere ceţ
ceţoa
oasăsă in
inter
termit
miten entă
tă
d) irid
iridoocicli
iclitătă e) tul
tulbur
burări
ări ddee ve
vededere
re ma
maii ale
aless la ci
citit
tit
20.Tratamentul glaucomului cronic cu unghi închis se f) pierderea capacităţii de adaptare rap rapidă la
face cu: iluminarea slabă
a) ac
acet
etaz
azololam
amid idee
 

RETINA  b) bastonaşelor 

14.Retina centrală este caracterizată prin prezenţa:
1.Dobesilatul de Ca (Doxium) este folosit pt.: a) conurilor 
a) întări
întărirea
rea tro
trofic
ficită
ităţii
ţii pere
pereţil
ţilor
or vascula
vasculari
ri  b) bastonaşelor 
 b) prevenirea cataractei
cataractei diabetice 15.Primul neuron al retinei este situat în stratul:
c) reech
reechilib
ilibrar
rarea
ea metabol
metabolismismulu
uluii glu
glucid
cidic
ic a) gran
granul
ular
ar exte
extern
rn
2.Retinopatia gravidică în cursul sarcinilor patologice  b) granular intern
duce la modificări: c) celu
celule
lelo
lorr gan
gangl
glio
iona
nare
re
a) reve
revers
rsib
ibil
ilee 16.Al doilea neuron al retinei este situat în stratul:
 b) ireversibile a) gran
granul
ular
ar exte
extern
rn
3.În anemie se poate observa:  b) granular intern
a) conges
congestia
tia câmpul
câmpuluiui ret
retini
inian
an c) celu
celule
lelo
lorr gan
gangl
glio
iona
nare
re
 b)
c) paloarea
he
hemmorag
oragii iicâmpului
câm pului
întinsee retinian
întins 17.Algrtreilea
a) gran
anul arneuron
ular exte rn al retinei este situat în stratul:
extern
4.În leucoze se observă:  b) granular intern
a) ve
vene
ne ttur
urggesce
escent ntee c) celu
celulelelo
lorr gan
ganglglio
iona
nare
re
 b) hemoragii “în navetă” navetă” 18.Nutriţia retinei este asigurată de artera:
c) paloa
paloarearea câ
câmpumpuluilui ret
retini
inian
an a) oftalm
lmiică
d) conges
congestia tia câmpul
câmpului ui retin
retinian
ian  b) ciliare scurte poste
posterioare
rioare
5.În disproteinemii pot apare: c) imb
imbibi
ibiţie
ţie ddin
in strat
stratul
ul corio
corioca
capil
pilar 
ar 
a) venenee ddil
ilaatate
tate 19.Examenull fundului de ochi urmăreşte aspectul:
19.Examenu
 b) artere îngustate a) papi
papilei
lei nnervul
ervuluiui ooptic,
ptic,macu
maculei,v
lei,vasel
aselor
or re
retinei
tinei
c) tr
trom
ombo boze
ze venvenoaoase
se  b) tulburări ale mediilor transpatransparente
rente
d) hemo
hemora ragi
giii vvit
itre
reen
enee c) aspe
aspecte
cte patognomo
patognomonice nice ale sstratu
tratului
lui ccoriore
orioretinia
tiniann
6.Edemul retinian Berlin se rezoarbe în: 20.O
20.Oft
ftal
almo
mosc scop
opia
ia di dire
rect
ctăă real
realiz
izea
ează
ză o im imag
agin
inee a
a) 24 h fundului de ochi:
 b) 2-7 zile a) drea
dreaptptă,
ă,mă
mărirită
tă
c) 2-3 săpsăptă
tămmâni  b) răsturnată,mărită
7.Oftalmodinamometria
7.Oftalmodinamom etria permite determinarea valorilor  21.Oft
21. Oftalm
almosc
oscopi
opiaa indire
indirectă
ctă rea
realiz
lizea
ează
ză o im imagi
agine
ne a
 presiunii din artera: fundului de ochi:
a) oftftaalm
lmic
icăă a) drea
dreaptptă,
ă,mă
mărirită
tă
 b) centrală a retinei  b) răsturnată,mărită
c) ao
aort
rtaa as
asce
cend nden
entă
tă 22.Biomicroscopia fundului de ochi se realizează cu
8.Cu ajutorul dinamometrului Baillart în mod curent se ajutorul:
determină presiunea: a) le
lent
ntil
ilei
ei Hru
Hrubyby
a) sistolică  b) lentilei Goldmann
 b) diastolică c) ogli
oglinz
nzii
ii de
de sk
skia
iasc
scop
opie
ie
9.Lum
9.L umina
ina ane aneritritră
ră pe permi
rmite
te viz
vizua
ualiz
lizare
areaa str
stratu
aturil
rilor 
or  23.În apariţia obstrucţiilor venoase glaucomul are rol:
corioretiniene: a) favorizant
a) profunde
 b) sup
uper
erfi
ficcia
iale
le  b) defavorizant
24.În trata
tratament
mentul ul obstrucţi
obstrucţiilor
ilor arteriale
arteriale retiniene
retiniene se
10.Ecografia oculară permite diagnosticul diferenţial folosesc:
între : a) vaso
vasodidila
lata
tato
toar
aree
a) dezlipirea
dezlipirea de retină
retină tumo
tumorală
rală şi ccea
ea pprimiti
rimitivă
vă  b) trombolitice
 b) hemoragii şi exudate
exudate retiniene c) hem
hemost staati
ticce
c) floco
flocoane
ane vitr
vitreen
eenee de diferit
diferitee etio
etiolog
logii
ii d) anti
antico
coag
agululan
ante
te
11
11.Di
.Diafa
afanos
noscop
copia
ia eseste
te poziti
pozitivă
vă câncândd puppupila
ila apare
apare e) prote
protectoa
ctoare re vasc
vasculare
ulare şi neuro
neuroretin
retiniene
iene
colorată în: 25.Ochiul amaurotic de pisică se întâlneşte în:
a) roz a) reti
retino
nobl
blasasto
tomm
 b) negru  b) pseudogliom
12.Progno
12.P rognostic
sticul
ul oblit
obliterării
erării arterei
arterei cent
centrale
rale retiniene
retiniene c) cata
catara
ract
ctaa co
congngen
enit
ital
alăă
este: d) le
leuc
ucom
om ccororneneea
eann tot
total
al
a) favorarabbil
 b) nefavorabil
13.Retina periferică este caracterizată prin prezenţa:
a) conurilor 
 

26.În tra
26.În tratam
tament
entul ul ob
obstr
strucţ
ucţiilo
iilorr venoa
venoase
se ret
retini
iniene
ene se e) exud
exudatatee al
alb-
b-gă
gălblbui
ui
folosesc: f) prol
prolife
iferă
rări
ri ret
retin
ino-
o-vi
vitr
tree
eene
ne
a) antiag
antiagregregantantee pla
plach
cheta
etare
re 36.Obliterarea arterială retiniană poat fi produsă de:
 b) anticoagulante a) spas
spasmm arte
arteri
rial
al
c) trom
trombo boliliti
ticce  b) embolie arterială
d) hemos
emosta tati
ticce c) tr
trom
ombobozăză arte
arteririal
alăă
e) an
antitiin
infl
flam
amat ator
orii
ii d) tra
tratam
tament
ent antico
anticoaguagulan
lantt
27.Dezlipirea de retină se datoreşte separării dintre: 37.Examenull obiectiv al retinei se face cu ajutorul:
37.Examenu
a) co
cororoid
idăă şşii rret
etin
inăă a) ofta
oftalm
lmososco
copipiei
ei di
dire
rect
ctee
 b) epiteliul pigmentar şi restul restul structurilor retiniene  b) oftalmoscopiei indireindirecte
cte
c) re
reti
tină
nă şi vivitr tros
os c) skia
skiasc
scop
opieieii
28.Glaucomul secundar hemoragic apare: d) angi
angiof
oflu
luor
orog
ogra
rafii
fiiee
a) în
înai
aint
ntea
venoasăea retiniană
de in inst
stal
alar
area
ea se semn
mnel elor
or de obst
obstru
rucţ
cţie
ie e) goni
38.Îngo nioosco
scopi
pieei
neuroretinopatia hipertensivă apare:
 b) după instalarea acestor semne a) edem
dem papil apilaar 
29.Fundul de ochi palid,fără hemoragii întinse,apare  b) edem macula
macular  r 
în: c) palo
paloararee pa
papi
pila
lară
ră
a) obli
oblite
teră
răriri ar
arte
teri
rial
alee d) îng
îngust
ustare
areaa cal
calibr
ibrulu
uluii vascula
vascular r 
 b) obliterări venoase e) aspe
aspectct ddee st
stea
ea m macacul
ular
arăă
c) hemofi fillii 39.Biomicroscopia fundului de ochi se realizează cu
d) leucoze ajutorul:
30.În stadiul 2 al retinopatiei diabetice apar: a) le
lent
ntil
ilei
ei lui
lui Hru
Hruby by
a) dezlip
dezlipire
ire dede re
retin
tinăă prin
prin tra
tracţi
cţiune
une  b) lentilei lui Goldmann
 b) microanevrisme c) ogli
oglinz
nziiii de
de sk
skia
iasc
scop
opie
ie
c) hemora
hemoragii gii intrar
intrareti
etinie
niene
ne num
numeroeroase
ase 40.În retinopatia hipertensivă apar:
d) exudate
exudate vitroase,h
vitroase,hemoraemoragie gie perif
periferică
erică a) ner
neregu
egularlarită
ităţi
ţi de cali
calibru
bru vasc
vascula
ular r 
e) floc
flocoa
oane
ne în vi vitr
tros
os  b) congestia pap papilei
ilei
f) anomal
anomalii ii microv
microvas ascul
culare
are inintra
traret
retinie
iniene
ne c) hem
hemoraoragii
gii şi ex
exuda
udate
te pa
parav
ravasc
ascula
ulare
re
31.Degenerescenţele
31.Degeneres cenţele retiniene se caracterizează prin: d) edem
dem m maacul
ulaar 
a) scăder
scădereaea ac acuit
uităţi
ăţiii vizu
vizuale
ale e) pap
papililaa pal
palid
idăă
 b) modificări ale tensiunii intraoculare
intraoculare 41.Retina este foiţa ochiului:
c) modifi
modifică căriri ale
ale ccâm
âmpulpuluiui vizu
vizual
al a) vasculară
d) modi
modififică
căriri ER
ERG G  b) nervoasă
e) modi
modific
ficărării ad
adap
aptotomemetri
trice
ce c) pigmentară
32.Stadiul 3 al retinopatiei diabetice se caracterizează 42.Retina aderă de straturile învecinate prin:
 prin apariţia de: a) foiţ
foiţaa ex
exte
tern
rnăă
a) micr
microaoane
nevr vris
isme
me  b) foiţa internă
 b) hemoragii repetate în vitros vitros 43.Retina este mai aderentă de structurile învecinate la
c) reti
retino
nopa
patietie pro
proli
life
ferarant
ntăă nivelul:
d) neov
neovas
e) neov
ne ovas
aseee pr
ase prep
ppreepap
rereapil
reti ilar
tini are
nien ee
ene a) orei
 b) papi
papile
lei
i ne
nerv
rvul
serrata ului
ui oopt
ptic
ic
33.Dezlipirea de retină secundară este cauzată de: c) maculei
a) reti
retino
nopa
patii
tii pro
prolilife
fera
rativ
tivee 44.Boala lui Eales este produsă de:
 b) tumori retiniene a) peri
periva
vasc
scul
ulita
ita re
reti
tini
nian
anăă
c) rupt
ruptur
urii re
retitini
nien
enee  b) tromboflebita retiniană
d) dezi
dezins
nser
erţii
ţii reti
retini
nien
enee c) dege
degeneres
nerescenţa
cenţa strat
stratului
ului pigm
pigmenta
entarr retinia
retiniann
34.Cireaşa maculară apare în: 45.Hemeralopia este imposibilitatea orientării la:
a) obstrucţi
obstrucţiaa trunc
trunchiului
hiului a.central
a.centralee re
retinie
tiniene
ne a) întuneric
 b) obstrucţia trunchiului
trunchiului v. v.centrale
centrale retiniene  b) lumină roşie
c) obstrucţi
obstrucţiaa un unui
ui ra
ramm al v.
v.cent
centrale
rale retin
retiniene
iene 46.Scotomul inelar este caracteristic în:
35.Retinopatia diabetică se caracterizează prin apariţia a) glaucom
de :  b) retinopatie pigmenta
pigmentară ră
a) micr
microa
oanenevrvrisisme
me c) dezl
dezlip
ipire
ire de reti
retină
nă
 b) edem papilar 
c) hemo
hemora ragi
giii mic
micii dispe
dispersrsat
atee
d) hemo
hemora ragi
giii ma
mariri înti
întins
nsee
 

47.Î
47.Înn re reti
tino
nopapatitiaa pi pigm
gmenentatară
ră,h,hem
emer
eral
alop
opia
ia esteeste 3.În neuropatiile optice atrofice papila nervului optic
 prezentă: este:
a) în ststad
adiuiull ffin
inal
al a) congestivă
 b) după câţiva ani ani de evoluţie  b) decolorată
c) precoce c) nem
nemodidifi
fica
cată
tă
48.În
48.În dezlip
dezlipireireaa de retină
retină primit
primitivăivă lichid
lichidul
ul ser
serosos 4.În neuropatia optică retrobulbară apar:
 patologic se acumulează
acumulează între: a) scot
scotom
om cent
centra
rall
a) stratu
stratull gra
granulnularar inter
internn şi eexte
xtern
rn  b) pata oarbă lărg
lărgită
ită
 b) stratul granular intern şi stratul celulelor  c) modi
modificări
ficări sectorial
sectorialee aale
le câm
câmpului
pului vizua
vizuall
ganglionare 5.În canalul optic,nervul optic are raporturi cu:
c) epite
piteli
liul
ul pig pigmentantar şi foiţ foiţaa inte
intern
rnăă a reti
retinnei a) cel
celule
ulele
le eetmo
tmoida
idalele ppost
osteri
erioa
oare
re
vizuale  b) sinusul sfenoida
sfenoidall
49.Trata
49.Tratamentul
a) chirumentul
hirurg icaaldezlipirii de rretină
rgic etină primitive este: c)
d) si
sinu
sinusu
sinu
nususul
sulll fron
fr
ma onta
maxi tal
xila l r 
lar 
 b) conservator medicamentos
medicamentos 6.Atrofia optică se caracterizează prin:
c) op
opti
ticc şi re
repa
paus
us a) scă
scăder
dereaea acuit
acuităţiăţiii vizu
vizuale
ale
50.Retinoblastomul
50.Retinoblastom ul este o tumoră retiniană:  b) tulburări ale câmpulucâmpuluii vizual
a) benignă c) cong
conges estitiee papi
papila larără
 b) malignă d) deco
decololorararere ppap
apililar
arăă
51.Retinoblastomul
51.Retinoblastom ul este o tumoră retiniană cu punct de 7.Staza papilară se caracterizează prin:
 plecare din celulele:
celulele: a) pie
pierde
rderea
rea acuit
acuităţiăţiii vizu
vizuale
ale
a) gliale  b) păstrarea acuităţii vizu vizuale
ale
 b) neuroepiteliale c) pap
papililaa pal
palididăă
52.Stu
52. Studiu
diull modifi
modificărcărilo
ilorr fun
funduldului
ui de och ochii prezin
prezintă
tă 8.Fractura canalului optic se recunoaşte după:
interes deosebit privind starea vaselor: a) scăderea acuităţii vizuale imediat după
a) cererebbra
ralle traumatism
 b) coronariene  b) modificări radiologice
c) renale c) diplopie
d) per
erif
ifeeric
rice 9.Papilita este:
53.Angiopatia retiniană hipertensivă este caracterizată a) neu
neurop
ropatiatiee optic
opticăă ante
anterio
rioară
ară
 prin:  b) neuropatie optică ddee stază
a) reduce
reducerearea uşoa
uşoarără a cal
calibr
ibrulu
uluii arteria
arteriall c) conj
conjununct ctiv
ivit
ităă alerg
alergic icăă
 b) vene tortuoase 10.Enumeraţi segmentele nervului optic
c) hemora
hemoragii gii şi exs
exsuda
udatete îînti
ntinse
nse 11.În neuropatiile optice retrobulbare,papila nervului
54.
4.An
Anggiosc
iosclelero
rozza reti
retini
niaană hipe
iperten
rtensi
sivvă est
stee optic este:
caracterizată prin: a) modifi ficcată
a) refle
reflexx ar
arte
teria
riall de “c
“cup
upruru””  b) nemodificată
 b) reflex arterial de “argint”
“argint” 12.Capul nervului optic are o vascularizaţie de tip:
c) hemora
hemoragii gii şi exuda
exudate te pa
parav
ravasc
ascula
ulare
re a) terminal
d) se
e) modi
momnul
dific
semn ficăr
ul ări
înicruc
încrppap
apil
ilar
uciş are
işăr iie
ării  b) anastomotic
13.Neuropatia optică anterioară se deosebeşte de staza
 papilară prin:
NERVUL OPTIC a) li
lips
psaa sdr
sdr..func
funcţi
ţion
onal
al
 b) prezenţa sdrsdr.funcţional
.funcţional
1.În neuropatiile optice anterioare,papila nervului optic 14.Edemul papilar se caracterizează
caracterizează prin:
este: a) con
contur
tururi
uri papi
papilar
laree şte
şterse
rse,pr
,proe
oemin
minent
entee
a) modifi ficcată  b) hemoragii striate şi exu exudate
date juxtapapilare
 b) nemodificată c) lipsa de hemo
hemoragii
ragii şi exuda
exudate
te ju
juxtap
xtapapila
apilare
re
2.Examenul obiectiv al nervului optic se realizează 15.Staza papilară se caracterizează prin:
 prin: a) con
contur
tururi
uri papi
papilar
laree şte
şterse
rse,pr
,proe
oemin
minent
entee
a) of
ofta
talm
lmososco
copi
piee  b) hemoragii striate şi exu exudate
date juxtapapilare
 b) biomicroscopia fundului
fundului de ochi c) art
artere
ere înîngus
gustat
tatee şi vene
vene tur
turge
gesc
scent
entee
c) angi
angiof
oflu
luor
orog
ogra
rafi
fiee d) palo
paloararee pap
papil
ilar
arăă
d) exame
examenulnul ac
acuit
uităţi
ăţiii vizua
vizuale
le
e) exame
examenulnul câ
câmp
mpuluuluii viz
vizual
ual
 

16.Neuropatia optică anterioară poate avea etiologie: a) to

toxi
xică
că endo
endogegenă
nă
a) in
infe
fecţ
cţio
ioas
asăă gen
genereral
alăă  b) toxică exogen
exogenăă
 b) infecţioasă de vecinătate
vecinătate c) deg
degenera
neratitivă
vă
c) in
infe
fecţ
cţio
ioas
asăă de
de ffoc
ocar 
ar  d) tumoralrală
d) vasc
vascul
ular
ară,
ă,is
isch
chem
emicicăă 27.Nervul optic este format din axonii amielinici ai
e) toxică celulelor retiniene:
f) tumorală a) bipolare
g) tra
traum
umaatic
tică  b) ganglionare
17.Prognosticul neuropatiei optice anterioare este: c) cu bbaast
stoonaş
naşe
a) favorarabbil 28.Capul nervului optic (papila) este:
 b) nefavorabil a) tran
transp
spaaren
rent
c) variab
variabil
il în fun
funcţi
cţiee de eti
etiolo
ologie
gie  b) mielinizat
18.Pireto
18.P iretoterap
optice în terapia
mod:ia influ influenţea
enţeazăză evolu
evoluţia
ţia neur
neuropat
opatiilor 
iilor  c) nem
d) ne
bi mie
bine
ne ieli
delini
delinizzattatt
limi
mita
a) favora rabbil e) di
difu
fuzz deli
delimimitatatt
 b) nefavorabil 29.Porţiunea orbitară a nervului optic are raporturi cu:
19.În faza tardivă a neuropatiei optice retrobulbare, a) con
conul
ul mumuscusculoa
loapon
ponevevroti
roticc
 papila nervului optic este:  b) grăsimea orbitară
a) cocong
nges
estition
onatatăă c) gang
gangli lion
onulul ci
cili
liar 
ar 
 b) decolorată d) arte
artera
ra ooft
ftal
almi
mică că
c) nemod
emodif ific
icaată e) art
artera
era cereb
cerebral ralăă aante
nterio
rioară
ară
20.Neuropatia optică retrobulbară acută survine mai f) tendonul Z Ziinn
des în: 30.P
30.Por
orţi
ţiun
uneaea in intr
trac
acra
rani
nian
anăă a nerv nervul
ului
ui opti
opticc are
are
a) scscle
lero
roza
za în pl plăc
ăcii raporturi cu:
 b) neuromielita optică a) si
sinu
nusu
sull cacave
vernrnos
os
c) sisinu
nuzi
zite
te po
postster
erio
ioararee  b) a.carotidă internă
d) ininfe
fecţ
cţii
ii de
de fofoca
car 
r  c) a.ce
a.cere
rebr
bralalăă ant
antererio
ioar
arăă
e) afec
afecţi
ţiun
unii acut
acutee ale ale po
polu
lulu
luii post
poster
erio
iorr al glob
globul
ului
ui d) cort
cortul
ul hi
hipopofi
fiza
zar 
r 
ocular  e) vent
ventriricu
cululull III
III
21.Staza papilară posttraumatică se instalează după: 31.În
31. În neu
neuropropati
atiaa optică
optică atratrofi
ofică
că pri
primit
mitivă
ivă contur
conturul
ul
a) 24 h  papilei este:
 b) 48 h a) păstrat
c) 14 zilzilee după
după ttraraum
umat atis
ism
m  b) şters
22.Afecţiunile nervului optic se traduc prin: 32.În neuro
neuropatia
patia optică
optică atrofică
atrofică secundară
secundară conturul
a) tutulb
lbur
urăr
ării de ccâmâmpp vivizu
zual
al  papilei este:
 b) modificări ERG a) păstrat
c) modifidificcări E EOG
OG  b) neregulat,cu întec întecuiri
uiri vasculare
d) tulbur
tulburări
ări ale te tensi
nsiuni
uniii intraocu
intraocular
laree 33.Atrofia fibrelor optice este un proces:
23.În neuropatiile optice atrofice papila este: a) rev
reversib
rsibilil
a) decolorată
 b) congestivă  b) ireversibil
TRAUMATOLOGIE OCULARĂ
c) proe
roemin
minen
entă
tă 1.Cea mai severă leziune a corneei într-o contuzie este:
24.Etiologia stazei papilare este cel mai frecvent: a) kera
keratitita
ta tr
trau
auma
matic
ticăă
a) tumorală  b) rupturile membranei Bowm Bowmann ann
 b) traumatică c) rup
ruptur
turile
ile membr
membran anei
ei D Desc
escem
emet et
c) infl
inflamamat
ator
orie
ie d) inf
infilt
iltraţ
raţia
ia hema
hematicticăă a corn
cornee
eeii
d) toxică 2.Asociaţi
2.Aso ciaţi corespun
corespunzătozătorr urmă
următoare
toarele
le modificări
modificări cu
25.T
25.Tra
rata
tame
mentntul
ul ne neur
urop
opat
atie
ieii opti
optice
ce ante
anteri
rioa
oare
re se gradul arsurii:
 bazează pe administrarea de: a) hi
hipe
pere
remi
miee ppal
alpe
pebr
bralalăă
a) an
antitiin
infl
flam
amat
ator
orii
ii  b) flictene palpebrale 1) gradul I
 b) vasodilatatoare c) lez
leziun
iunii necro
necrotic
ticee palp
palpebrebrale
ale
c) an
antitico
coag
agul
ulan
ante
te d) hiperemie conjunctivală 2) gradul II
d) miotice e) chem
chemoz ozis
is conj
conjununct
ctivival
al
e) vi
vita
tami
mine
ne gr
grup
up B f) necroza conjunctivei 3) gradul III
26.Neuropatia optică retrobulbară poate fi mai ales de g) fin
finee dezep
dezepiteiteliz
lizări
ări corn
corneen
eenee
etiologie: h) lip
lipsa
sa ddee tra
transp
nspare
arenţă
nţă a ccorn
ornee
eeii
 

3.Într-o contuzie oculară camera anterioară apare mai a) spăl

spălare
are llargă
argă cu aapă
pă a sacu
sacului
lui cconju
onjunctiv
nctival
al
 profundă datorită:  b) spălare cu sub substanţe
stanţe neutraliza
neutralizante nte
a) luxaţi
luxaţiei
ei cris
cristal
talinu
inului
lui în vvitro
itross c) ins
instil
tilare
are de dez
dezinf
infect
ectant
antee ocu
ocular
laree
 b) luxaţiei cristalinului în cameracamera anterioară d) ins
instil
tilare
are de
de so
soluţ
luţii
ii antib
antibiot
iotice
ice
c) iridop
iridopleg
legiei
iei posttr
posttraum
aumatiatice
ce e) oper
operaţaţia
ia Pass
Passow
ow
d) kera
kerati
tite
teii traum
traumat atic
icee f) inj
injecţ
ecţiiii subco
subconju
njunct
nctiva
ivale
le de ttola
olazol
zolin
in
e) prezenţe
prezenţeii vitrosu
vitrosului
lui în cam
cameraera ante
anterioar
rioarăă g) pans
pansamamen entt ocul
ocular 
ar 
4.Prezenţa unei plăgi sclerale perforante se manifestă 13.Iridodoneza apare în:
 prin existenţa: a) lux
luxaţi
aţiaa crist
cristali
alinul
nului
ui în vitros
vitros
a) hipote
hipotensi
nsiuni
uniii int
intrao
raocul
culare
are  b) cataracta trauma
traumatică
tică
 b) unei camere anterioare
anterioare profunde c) luxa
luxaţia
ţia cristalin
cristalinului
ului în camera
camera anteanterioară
rioară
c) hipert
hipertens
ensiun
iunii
ii int
intrao
raocul
culare
are 14.Tratamentul
14.Tratam entul sechelelor postarsură se face:
d)n alternanţ
5.Î
5.În alte
cazrnanţei
cazul eipiciun
ul suspic
sus hhipo/h
ipo/hipert
iiipertensi
iunii ensiune
unui
unu unep intra
i corp
cor intraocul
str oculară
străin
ăin arăraocul
int
intraocular,
ar, a) ime
 b) imediadiatt dup
la minim după
6-12ă vinde
viluni
ndeca carea
derea aarsu
rsurii
rii
la vindecarea arsu
arsurii
rii
 principalele examinări
examinări vor fi: c) la mminim
inim 2 luni
luni de la vin vindec
decareareaa ars
arsuri
uriii
a) radiog
radiograf
rafiaia cu
cu lenti
lentilala Com
Comber
bergg 15.În cazul unei hipeme este recomandat:
 b) angiofluorografia a) a se evit
evitaa jocu
jocull pupupipila
lar 
r 
c) bi
biom
omic icro
rosc
scopopia
ia  b) a se realiza jocu jocull pupilar 
d) of
ofta
talm
lmososco
copipiaa deoarece.........................
deoarece.. ..............................................
.......................................
................
e) echo
echogrgraf
afia
ia oc
ocul
ular
arăă 16.Sunt mai grave arsurile date de:
6.Corioretinopatia traumatică apare la: a) acizi
a) 2-3 săp
săptătămmâni  b) baze
 b) 2-3 zile c) ul
ultr
traavi
vioole
lete
te
c) 2-3 luni deoarece.........................
deoarece.. ..............................................
.......................................
................
d) 2-3 ani 17.Iridodializa sectorială este:
după contuzia globului ocular şi este expresia: a) rup
ruptur
turaa parţ
parţialialăă a sfincter
sfincterulu uluii pupilar 
pupilar 
e) necroz
necrozei ei strat
stratulu
uluii corioc
coriocapi
apilar 
lar   b) ruptura parţială a rădă rădăcinii
cinii irisului
f) inflam
inflamaţiaţiei
ei str
stratu
atului
lui cor
corioc
iocap
apila
ilar 
r  c) mişcarea de tremurar rare a irisului în timpul
7.Perforaţia corneei este certă în cazul existenţei: mişcărilor globului ocular 
a) durerii
durerii oculare
oculare în momentul
momentul traumtraumatism
atismului
ului 18.Următoarele modificări:
 b) hipertoniei oculare a) fli
flicte
ctenene ale tegum
tegument entelo
elorr palpe
palpebrabralele
c) hipo
hipototoni
niei
ei oc
oculular
aree  b) dezepitelizări corne corneene ene
d) scurg
scurgeri
eriii unu
unuii lichid
lichid căld
călduţ
uţ pe ffaţă
aţă c) chem
chemoz ozis
is conj
conjun unctctiv
ival
al
e) unei
unei cam
camereere aante
nterio
rioare
are mai
mai profu
profunde
nde d) dez
dezepiepitel
teliză
izăriri conjun
conjuncti ctival
valee
8.Arsurile provocate de acizi sunt mai grave dacă: corespund cu o arsură oculară de gradul ................
a) pH-u
pH-ull eest
stee ssub
ub 2.
2.55 19.Dintre arsuri cele mai grave sunt determinate de:
 b) pH-ul este peste 2.5 a) aci
acizii
zii anorg
anorganianicici îînn stare
stare pur
purăă
c) pH-u
pH-ull eest
stee sub
sub 1  b) acizi organici
9.Hemoragiile preretiniene postcontuzive au: c) anhidride
a) formă
 b) form
formăă deddee flac
flacăr
cuib ărăă rândunică
de deoarece
20.Sunt mai......................
.............................................
grave arsurile .............................................
date de: ......................
c) sunt
sunt acoper
acoperite ite de
de vasel
vaselee ret
retini
iniene
ene a) acizi
d) ac
acope
operă
ră vasvasele
ele retini
retiniene
ene  b) baze
10.În cazul arsurilor cu baze ele acţionează asupra c) ul
ultr
traavi
vioole
lete
te
ţesuturilor oculare prin: deoarece ......................
.............................................
..............................................
.......................
a) necroză
necroză de coagulcoagulare
are prin
prin distru
distrugere
gereaa pro
proteine
teinelor 
lor  21.În cazul arsurilor cu baze ele acţionează asupra
 b) necroză de colicvaţie
colicvaţie ţesuturilor oculare prin necroză de:
c) ambele a) colicvaţie
11.Midriaza traumatică în caz de contuzie a globului  b) coagulare
ocular este datorată: c) ambele
a) lezări
lezăriii fi
fibre
brelor
lor parasi
parasimpa
mpaticticee 22.Corpii străini fixaţi în cristalinul încă transparent
 b) lezării fibrelor simpatice vor beneficia de:
c) iritaţ
iritaţiei
iei fibr
fibrelo
elorr par
parasi
asimp
mpatiatice
ce a) extr
extrac
acţi
ţiee im
imededia
iată
tă
d) iritaţ
iritaţiei
iei fibrel
fibreloror sim
simpat
patice
ice  b) temporizarea extracţiei până la opacifierea măcar 
12.Tratamentul de urgenţă,la locul accidentului,în caz  parţială a cristalinului
de arsură oculară este: c) ambele
 

23.Cea mai frecventă cauză a arsurilor fizice oculare

este:
a) temp
tempererat
atur
urililee ridic
ridicatatee
 b) temperaturile scăzute scăzute
c) ultra
ltravvio
iole
lete
te
24.Leziuni chirurgicale de urgenţă în cazul contuziilor 
oculare sunt:
a) plăg
plăgii pper
erfo
fora
rantntee
 b) corpi străini intraoculari
intraoculari
c) luxaţia
luxaţia cristalinu
cristalinului lui în cam
camera
era ante
anterioar
rioarăă
d) dezl
dezlip
ipire
ireaa ddee ret
retin
inăă
e) hipema
hipema cu hipertens
hipertensiune iune intra
intraocula
oculară
ră dureroa
dureroasă
să