TEHNICI DE EXAMINARE OFTALMOLOGICA

Examin
Exam inar
area
ea gene
generarala
la a boln
bolnavavul
ului
ui se co
cont
ntin
inua
ua cu exexam
amen
enul
ul ocul
ocular 
ar 
efectuat la lumina zilei si completat in camera obscura prin examinari complexe.

Explorarea acuitatii vizuale

Acuitatea vizuala AV este subiectiva.

Mijloacele de explorare se pot grupa in :

1.Metode care necesita cooperarea pacientului

Masurarea acuitatii vizuale cu optotipul: dispozitiv standardizat prezentand pe

fond alb luminat teste (semne, litere, cifre, desene) dispuse in randuri .Exista
opto
optoti
tip
p pe
pent
ntru
ru masu
masura
rare
reaa AV la di
dist
stan
anta
ta si opto
optoti
tip
p pe
pent
ntru
ru masu
masura
rare
reaa AV la

aproape.
Exista si dispozitive care permit proiectarea prin telecomanda a testelor.
Bolnavul ocluzeaza
ocluzeaza ochiul congener fafara
ra a-l apasa si citeste
citeste de sus in jos testele
testele
optotipului plasat la inaltimea ochiului si la o distanta, de regula, de 5 m.
AV este reprezentata de cifra sau fractia care defineste ordinea de marime a
ultimului rand.
Daca bolnavul nu distinge primul rand la optotip se va apropia de acesta pana
cand poate citi testele. Ca alternativa se cere bolnavului sa numere degetele
examinatorului.
Pentru acuitati mai slabe se noteaza : n.d.= numara degetele, p.m.m.= percepe
miscarea mainii, p.l.= percepe lumina, f.p.l.= fara perceptie luminoasa.

1
 

2. Metode care nu necesita cooperarea pacientului

La copii mici, 3 luni - 2 ani se proiecteaza lumina in fiecare ochi succesiv .Daca
fixeaza central si stabil, AV a ochiului testat poate fi considerata normala.
Daca fixatia este excentrica dar stabila, AV este probabil slaba.
Daca fixatia nu este nici centrala nici stabila, AV este slaba.

  Tehnici de examinare

1. Luminatul lateral consta in proiectarea cu o mare incidenta pe regiunea pe

care dorim sa o examinam a unui fascicul de lumina convergent dat de o lentila
convexa de valoare mare.
Se folo
folose
sest
stee o la
lamp
mpaa de schi
schiasasco
copi
piee care
care se as
asea
eaza
za pe papart
rtea
ea temp
tempor
oral
alaa a
 bolnavului la 40-50cm la acelas
acelasii nivel cu ochiul examinat
examinat si inaintea
inaintea lui.

Lentila convergenta trebuie sa fie de +15 - +20 dioptrii.

2. Tonometria : metode
- tonome
tonometri
triaa pri
prin
n ind
indent
entati
atiee = tonome
tonometru trull Schioe
Schioetz;
tz; masoar
masoaraa gra
gradul
dul de
indentare (infundare) asupra fetei corneene la o forta constanta. Dezavantaj :
rigiditatea sclerei care poate fi scazuta in miopie, operatii oculare.
- tonometria prin aplanatie – masoara forta ce produce o aplatizare standard
(apl
(aplan
anot
oton
onom
omet
etru
rull Go
Goldldma
mann
nn)) sau
sau supr
supraf
afat
ataa ap
aplalati
tiza
zata
ta de o fort
fortaa st
stan
anda
dard
rd
(Maklakoff).
- tonome
tonometre
trele
le non-co
non-conta
ntact
ct care
care fol
folose
osesc
sc jet
jeturi
uri de aer pro
proie
iecta
ctate
te asupra
asupra
corneei.

3. Biomicroscopia : foloseste proiectarea unui fascicul luminos cu scopul de a

realiza o sectiune optica prin mediile oculare transparente.
Biomicroscopul este format din : -un sistem de examinare = microscop binocular 
cu obiective ce se pot schimba de la 5 pana la 80 de ori.
  - un sistem de iluminare = lampa cu fanta care
se compune din sursa de lumina, lentile condensatoare plan convexe de + 22
dioptrii, lentila de proiectie de + 10 - 12 dioptrii, care permite punerea la punct a

imaginii.
dispozitiv Sursa de lumina
care asigura este furnizata
orientarea de permitand
sa frontala un bec cu realizarea
halogen siunei
prezinta un
sectiuni
optice prin mediile examinate in sens sagital, transversal si oblic.
2
 

Pot fi interpuse diferite filtre : aneritra, albastru de cobalt si diferite lentile de

valo
valoar
aree di
diop
optr
tric
icaa va
vari
riab
abil
ilaa : le
lent
ntil
ilaa Vo
Volk
lk,, Hrub
Hruby,
y, Go
Gold
ldma
mann
nn,, care
care perm
permitit
vizualizareaa la biomicroscop a diverselor regiuni.
vizualizare

Tehnicile de examinare pentru biomicroscopie sunt :

a) lumi
luminatul
natul difuz
difuz – se foloseste
foloseste pentru exam
examinari
inari de ansambl
ansamblu u
 b) luminatul direct – se foloseste
foloseste partea cea mai ingusta
ingusta si cea mai luminoa
luminoasasa a
fascicolului de lumina obtinandu-se o sectiune paralelipipedica in cornee,
observandu-se si cristalinul.
c) luminatul indi
indirect
rect – spotul luminos se cconcentreaza
oncentreaza la marginea structurii de
examinat
d) luminatul prin refle
reflectare,
ctare, retroilumi
retroiluminarea
narea : lumina este proiectata pe un tesut
opac situat inapoia structurii de examinat ;
e) lu
lumi
mina
natu
tull osci
oscila
lato
tori
riu
u – se impr
imprim
imaa fasc
fascic
icul
ulul
ului
ui de lumi
lumina
na osci
oscila
lati
tiii care
care

evidentiaza
f) lu
lumi
mina
natu detalii
tull zone
zo lorr fine
nelo og
ogli;ndit
lind itoa
oare
re – serv
serves
este
te la ap
apre
reci
cier
erea
ea celo
celorr mai
mai mimici
ci
neregularitati ale suprafetei corneei si cristalinului
g) disp
disper
ersi
siaa scle
sclera
rala
la – fafascscic
icul
ulul
ul lu
lumi
mino
noss este
este proi
proiec
ecta
tatt pe li
limb
mbulul scle
sclero
ro--
corneean temporal ; o cornee normala nu este luminata dar cand exista
opac
op acit
itat
atii al
alee ep
epit
itel
eliu
iulu
luii sau
sau stro
strome
meii sale
sale,, lumi
lumina
na nu ma maii poat
poatee tr
trec
ecee si
corneea este luminata.
Examenul biomicroscopic se incepe in lumina difuza nefocalizata, apoi
examenul se face cu lumina directa, pe fanta, plan cu plan, urmarindu-se corneea,
camera anterioara, irisul, pupila, cristalinul si vitrosul anterior.
Vitrosul posterior si fundul de ochi se pot examina la biomicroscop prin
interpunerea lentilei negative Hruby intre microscop si ochi ,sau folosindu-ne de
utilizarea lentilei de contact Goldmann.

4. Gonios
Gonioscop ia es
copia este
te me
metotoda
da de exam
examininar
aree dire
direct
ctaa a unungh
ghiu
iulu
luii ca
came
meru
rula
lar 
r 
 precizand daca acesta este deschis sau inchis ; este indispensabila pentru
di
diag
agno
nost
stic
icul
ul gl
glau
auco
comu
mulu
lui,
i, pe
pent
ntru
ru ce
cerc
rcet
etar
area
ea anom
anomalalii
iilo
lorr co
cong
ngenenit
ital
alee ale
ale
segmentului anterior, pentru studiul tumorilor intraoculare.
Ca tehnici de examinare, exista :

1.metoda
direct nu prin intermediul unei oglinzidirecta care examineaza
; se practica unghiul cu
la patul bolnavului camerular 
o sticla
de contact Koppe ;
3
 

2.metoda indirecta, cea mai utilizata in care examenul

se face la biomicroscop cu o sticla de contact ce contine o oglinda (Goldmann,
Van-Beuningen etc).
3.gonioscopia cu depresiune corneeana
Cea mai utilizata metoda de examinare a unghiului camerian este cea
folosind lentila Goldmann, cu 3 sau 4 oglinzi.
Unghiu
Unghiull cameru
camerular
lar cup
cuprin
rinde
de urmurmato
atoare
arele
le eleme
elemente
nte ana
anatom
tomicice:
e: inelul
inelul
Schwa
Sc hwalbe
lbe,, tra
trabec
beculu
ulull corneo
corneoscl
sclera
eral,
l, pin
pinte
tenul
nul sclera
scleral,
l, banda
banda cilia
ciliara,
ra, rad
radacacina
ina
irisu
risullui.
ui. Est
Este impor
mporttant
ntaa des
desch
chiide
dere
reaa sa (gr.
(gr. 0-4)
0-4) pent
pentru
ru dia
diagn
gnos
ostticu
cull si
tratamentul glaucomului.

5. Oftalmoscopia este o metoda de examinare obiectiva a retinei.

Pe la
lang
ngaa ex
exam
amen
enul
ul fund
fundul
ului
ui de oc
ochi
hi mai
mai este
este folo
folosi
sita
ta pent
pentru
ru:: dete
determ
rmin
inar
area
ea
obiectiva a refractiei, examenul transparentei mediilor oculare,
oftalmodinamometrie,
oftalmodinamomet rie, angiografia fluoresceinica.

Se bazeaza pe principiul focarelor conjugate.

Metode de examen: 1. oftalmoscopia directa
2. oftalmoscopia indirecta
3. biomicroscopia fundului de ochi.

1. Pentru
Pentru examen
examenul ul fun
fundul
dului
ui de ochi
ochi se folose
folosesc
sc oftal
oftalmos
moscoa
coape
pe ele
electr
ctric
icee ce
realizeaza o imagine dreapta a fundului de ochi marita de 13-16 ori. Examenul se
incepe cu o lentila de + 10 dioptrii de la aproximativ 10cm de pacient trecandu-se
apoi la examenul fundului de ochi cu lentile de +/- pana apare o imagine clara.
Mai intai se repereaza papila nervului optic cerand bolnavului sa priveasca de
 partea opusa ochiului examinat ; regiunea maculara se examineaza fie deplasand
lumina oftalmoscopului fie punand bolnavul sa priveasca direct in lumina ; pentru
exam
ex amininar
area
ea sect
sectoa
oare
relo
lorr pe
peri
rife
feri
rice
ce,, boln
bolnav
avul
ul tr
treb
ebui
uiee sa priv
privea
easc
scaa in toat
toatee
directiile ; vasele retiniene se examineaza la nivelul papilei si se urmaresc pe tot
traiectul lor.
Unit
Un itat
atea
ea de masu
masurara pent
pentru
ru mari
marime
meaa unei
unei lezi
leziun
unii es
este
te diam
diamet
etru
rull papi
papila
larr de
aproximativ 1,5mm. Modificarile de nivel la fundul de ochi, excavatii, tumori,
dezlipire de retina se apreciaza in dioptrii.

2. Pentru oftalmoscopia
componente : o sursa de indirecta
lumina, unsesistem
foloseste oftalmoscopul
de oculare indirect
si o lentila cu rolcare are trei
de lupa de

4
 

+20 dioptrii tinuta la 5mm de ochiul examinat. Bolnavul sta culcat la aceasta
examinare, fundul de ochi se vede stereoscopic si imaginea este rasturnata.

6. Pahim
Pahimetri a- mas
etria- masura
urarea
rea grosim
grosimii
ii cor
cornee
neei,
i, folosi
folositoa
toare
re pen
pentru
tru ajusta
ajustarea
rea PIO
 pentru evaluarea preoperatorie in cazul operatiilor de cataracta si a
cheratoplastiilor mai ales lamelare, pentru a cunoaste grosimea pe care urmeaza
sa o aiba grefonul.

7.Masurar
7.Masu rarea
ea razei
razei de cucurbu
rbura
ra a corneeii cu ajut
cornee ajutorul
orul keratomet
keratometrului
rului pentru
pentru
 prescrierea lentilelor
lentilelor de contact.
contact.

8.Ma
8.Masu
sura
rare
reaa auto
automamata
ta a re
refr
frac
acti
tiei
ei oc
ocul
ular
aree cu ajut
ajutor
orul
ul diop
dioptr
tron
onul
ului
ui
(autorefractometru).

9. Fotografia fundului de ochi

10.Oftalmodinamometria metoda care urmareste pulsatiile arterei centrale la

nivelul retinei.

11.Transiluminatia (diafanoscopia) se bazeaza pe semitransparenta peretelui

11.Transiluminatia
globului ocular, perete
perete ce poate fi traversat
traversat din afara inauntru de catre un fascicul
luminos. Se practica in caz de suspiciune a unui proces tumoral coroidian.

12. Explorarea campului vizual.Campul vizual este reprezentat de totalitatea

 punctelor din spatiu care-si proiecteaza imaginea pe retina atunci cand ochiul sau
ochii se afla in pozitie primara.
Exis
Ex ista
ta pe
peri
rime
metrtrie
ie ci
cine
neti
tica
ca sa
sauu stat
static
icaa - pe
peri
rime
metr
trul
ul Gold
Goldma
man
n si peri
perime
metr
tria
ia
automata. .

13. Examenul simtului cromatic - metode de denumire

- metode de egalizare
- metode de discriminare
- metode de comparatie sau de asortare
Cele
Cele ma
maii fo
folo
losi
site
te su
sunt
nt meto
metode
dele
le de di
disc
scri
rimi
mina
nare
re care
care folo
folose
sesc
sc plan
planse
sele
le

 pseudoizocromatice
 pseudoizocromatice (atlasul Ishihara)
Ishihara)

5
 

14. Examenul aparatului lacrimal incepe cu examinarea glandei lacrimale mai

 bine zis a portiunii
portiunii sale palpebrale
palpebrale la lumina zilei
zilei si la bi
biomicroscop.
omicroscop.

Testul Shirmer
Testul Shirmer pentru
pentru determina
determinarea
rea cantitat
cantitativa
iva a secr
secretie
etieii lacrimal
lacrimalee cu ajutorul
ajutorul
hartiei de filtru masurate. Sub 1 mm = hiposecretie lacrimala. Normal 3-10 mm.

Timpul de ruptura a filmului lacrimal cu ajutorul fluoresceinei si a

 biomicroscopului.

15.Examenul cailor lacrimale

Inspectia regiunii, palparea regiunii sacului lacrimal, perceperea permeabilitatii
cailor
cailor lacrimale
lacrimale prin injecta
injectarea
rea unei solutii in canalicul
canaliculul
ul lacrima
lacrimall inferior care
normal trebuie sa ajunga in nas.
Examen
Exa menulul radio
radiolog
logic
ic al cailo
cailorr lac
lacrim
rimal
alee dupa
dupa injec
injectar
tarea
ea unei
unei substa
substante
nte de
contrast (lipiodol) in acestea .

16. Ecografia globului ocular si a orbitei 

Examenul este bazat pe proprietatea ultrasunetului de a patrunde prin structurile
 biologice, de a fi partial absorbite de acestea si de a se reflecta partial la
 jonctiunea dintre doua tesuturi cu de
densitati
nsitati diferite.

Ca tehnici ecografice : sistemul A - in care ecourile sunt vizualizate sub forma de

accidente liniare de amplitudine diferita exprimate in decibeli.
sistemul B - baleajul sondei
sondei permite maturarea ecranului
ecranului
de ca
catr
tree fa
fasc
scic
icol
olul
ul de ulultr
tras
asun
unet
etee real
realiz
izan
and
d o trtrad
aduc
ucer
eree pe ec
ecra
ran
n prprin
intr
tr-o
-o
multitudine de puncte stralucitoare cu straluciri diferite.

17. Biometria  permite masurarea lungimii axiale a globului , profunzimea CA ,

gros
grosim
imii
ii cr
cris
ista
tali
linul
nului
ui.. Este
Este ut
util
ilaa pent
pentru
ru ochi
ochiii care
care urme
urmeaz
azaa a fi op
oper
erat
atii de
cataracta.

18. Exoftalmometria se efectueaza cu ajutorul exoftalmometrului Hertel , aparat

alcatuit dintr-o tija de otel pe care culiseaza doua oglinzi inclinate la 45 0 si cu cate
o rigla gradata. Normal apexul cornean este la 14-16 mm anterior de rebordul

orbitar extern.

6
 

19. Angiofluorografia :  principiul ei se bazeaza pe fluorescenta unei substante

chimice urmarita prin intregul sistem vascular corioretinian. Se injecteaza rapid
5 ml de fluorosceina i.v. si se fotografiaza imaginile FO notandu-se timpii : brat-
coroida, timpul arterial, timpul arterio-venos sau capilar, timpul venos.

20.Computeru
20.Compu terull tomog
tomograf
raf ocul ar pentr
ocular pentru
u diagnosti
diagnosticul
cul afec
afectiuni
tiunilor
lor retiniene
retiniene si
maculare si pentru aprecierea evolutiei glaucomului.

21.Examene radiologice in oflamologie - radiografia orbitara de fata si profil

- radiografie pentru gaurile optice
- radiografia bazei craniului
Pent
Pe ntru
ru dete
detect
ctia
ia si loloca
cali
liza
zare
reaa corp
corpil
ilor
or stra
strain
inii intr
intrao
aocu
cula
lari
ri si intr
intrao
aorb
rbit
itar
ari,
i, a
fracturilor orbitare, tumori orbitare.

22. Examen computer tomograf si RMN orbita

23. Elecroretinografia , potentiale evocate vizuale si electrooculograma.