Fundamentarea și execuția cheltuielilor publice la primăria

orașului Hîrlău

ÎNDRUMĂTOR: Masterand:

Iași
Cuprins
Capitolul I. Organizarea și funcționarea primăriei Hîrlău
1.1 Scurtul istoric...........................................................................................................3
1.2 Obiectul de activitate al primăriei orașului Hîrlău....................................................3
1.3 Organizarea internă...................................................................................................4
1.4 Funcționalitate ..........................................................................................................9
1.5 Relații cu exteriorul.................................................................................................14
1.6 Structura și evoluția principalelor cheltuieli realizate la primăria orașului Hîrlău în
perioada 2014- 2018 ...............................................................................................15

Capitolul II. Fundamentarea cheltuielilor bugetare

2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare...............................20
2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare...........................................24
Capitolul III. Execuția și încheierea execuției bugetului local
3.1 Sursa de finanțare a cheltuielilor.............................................................................35
3.2 Modalități tehnice utilizate în finanțarea cheltuielilor bugetare…………………..36
3.3 Lucrări generate de încheierea execuției bugetare………………………………...37
3.4 Fluxuri informaționale generate de finanțarea cheltuielilor bugetare…………….39
Capitolul IV. Organizarea și conducerea evidenței privind gestiunea financiară
4.1 Evidența tehnico-operativă……………………………………………………..…40
4.2 Evidența statistică……………………………………………………………...….41
4.3 Evidența contabilă……………………………………………………………...…42
4.4 Închiderea exercițiului bugetar……………………………………………...…….43

Concluzii
Bibliografie

2
 Capitolul I.
Organizarea și funcționarea primăriei Hîrlău

1.1 Scurtul istoric

Orașul Hîrlău este situat în N-V județului Iași, la aproximativ jumătate din distanța rutei Iași-
Botoșani. Are o suprafață de 40,36 km 2 și o populație de circa 13 mii de locuitori.
Prima sa atestare documentară este recunoscută încă din anul 1384, când mama domnitorului
Petru Mușat își stabilise curtea în acest oraș. Pe toată perioada evului mediu, acest oraș a
fncționat drept curte domnească, în care Ștefan cel mare a construit o biserică, ce poate fi
admirată și astăzi. A fost o perioadă în care acest oraș a fost recunoscut drept capitală a
Moldovei, atunci când în mod catastrofal a ars Curtea Domnească de la Iași, iar domnitorul a fost
nevoit să se mute pentru o perioadă scurtă de timp la curțile domnești de pe această arie.
În ceea ce privește economia acestui oraș, putem remarca faptul că aceasta se dezvoltă pe mai
multe ramuri, printre care: industria textilă (fabrica Tristar), cea de prelucrare a lemnului (fabrica
Adige) și cea alimentară. În acest oraș din punct de vedere educațional funcționează două școli
generale, un liceu tehnologic și un colegiu. Asistența medicală este acordată în cadrul spitalui,
policlinicii sau cazurile minore sunt rezolvate în cabinetele medicale ale medicilor de familie.
Orașul a fost și va rămâne mereu cunoscut pentru clădirile cu arhitectură deosebită de rang înalt,
buna aplasare în centrul Moldovei și datorită potențioalului viticol și a celui agricol ce il poate
asigura pentru N-E României.

1.2 Obiectul de activitate al primăriei orașului Hîrlău

Aparatul de specialitate al primarului orașului Hîrlău este organizat și funcționează în

conformitate cu regulamentul care a fost elaborat în baza prevederilor Legii nr.215 din 2001 și a
Legii nr. 188 din 1999, privind administrația publică locală, respectiv Statutul funcționarilor
publici și al altor acte normative specific domeniului de activitate.
Primăria orașului Hîrlău este constituită din primar, viceprimar, secretar și aparatul de
specialitate al primarului, care împreună alcătuiesc o structură funcțională cu activitate
permanentă care îndeplinește hotărârile Consiliului Local și asigură rezolvarea operativă a
problemelor de interes public, gestionând sarcinile publice în interesul cetățenilor, iar domeniul
administrat având un potețial economic foarte ridicat.
Primăria Hîrlău își desfășoară activitatea pe principiile unei instituţii publice, producătoare de
bunuri publice, cu întreaga activitate dependentă de bugetul public, conform următoarelor legi
bugetare:

3
 1. Acțiunile social-culturale( preponderente)- importanța acestora este dată de
semnificație, prin instituții mijlocitoare sau chiar producătoare ale acestei tipologii de
acțiuni, implicit prin eficiența, calitatea și gradul de modernizare ale acestora.
Principalele acțiuni de tip social- cultural sunt:
A. acţiuni de învăţământ;
B. acţiuni în domeniul sănătăţii;
C. acţiuni în domeniul asistenţei sociale;
D. acţiuni sportive şi de tineret;
E. acordarea de alocaţii, ajutoare pentru copii;
F. pensiile, ajutoarele şi indemnizaţiile acordate de la bugetul de stat;
G. pensiile, ajutoarele şi indemnizaţiile acordate prin sistemul asigurărilor sociale;
H. ajutoarele de şomaj şi alte acţiuni legate de problema şomajului.
2. Apărarea națională- aceasta include participarea Ministerului Apărării Naționale, a
armatei și a tuturor unitățiolor militare în cadrul Programului de parteneriat pentru pace.
3. Acțiunile privind ordinea publică- sunt efectuate prin intermediul poliției, pompierilor
și a jandarmeriei.
4. Acţiunile desfăşurate de către autorităţile publice- sunt acțiunile înfâptuite de
cătreorganele de administrație de stat centrale , Președenție, Senat, Camera Deputaților,
Guvern, primării, prefecturi etc.
5. Acțiunile economice- sunt activitățile desfășurate de către instituții specializate în
cercetare științifică. Primaria acestui oraș contribuie la asigurarea realizării în judet a
strategiei și obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare, iar obiectivele principale
sunt deduse din sarcinile atribuite departamentelor din cadrul instituției.

1.3 Organizarea internă- Organigrama

În conformitate cu prevederile legale (Legii nr.71/1991), primăria are un aparat de specialitate a

cărui structură şi atribuţii s-au stabilit prin Hotărârea de Guvern nr.269/1997.
Atribuțiile caracteristice consiliului local și cele ale aparatului de specialitate al primăriei sunt
după cum urmează:
 Consiliul local- reprezintă autoritatea administrației publice locale, care se ocupă de
soluționarea problemelor publice de interes local din orașul Hîrlău, bucurându-se totodată
de caracterul autonom, în ceea ce privește deliberarea și hotărârea modului de realizare al
intereselor colectivității. Acesta este ales pe un mandat de patru ani și poate fi prelungit

4
 conform legii organice, în cazuri nefavorabile, precum războaiele sau diverse catastrofe.
Acesta are întruniri ordinare, lunare, sau ședințe extraordinare, la necesitate, la cererea
primarului sau cu cel puțin o treime din totalul membrilor consiluilui. Constituirea
acestora se face în maxim 20 de zile de la finalizarea alegerilor, iar convocarea celor aleși
se face de către prefect, la care implicit acesta trebuie să participe sau să trimită un
reprezentat.
Consiliul local are ca atribuții organizarea de comisii în principalele domenii de activitate
și adoptarea de hotărâri, prin votul majorității, iar în cazul în care în decurs de maxim 6
luni au fost adoptate cel puţin 3 hotărâri pe care instanţa de contencios administrativ le-a
anulat de prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă acesta va fi dizolvat printr-
o hotărâre în cadrul Guvernului, la propunerea prefectului.

Atribuţiile consiliului local al orașului Hîrlău

În cadrul Consiliului local Hîrlău întâlnim următoarele atribuţii fundamentale:

1. Alegerea din rândul consilierilor a viceprimarului;
2. Aprobă statutul oraşului, dar şi a regulamentului de organizare şi funcţionare a
consiliului;
3. Avizeazarea sau aprobarea, în funcție de caz, studii, prognoze şi programe de dezvoltare
economico-socială, de organizare şi amenajare a teritoriului;
4. Aprobarea bugetului local, a împrumuturilor, a virărilor de credite şi modului de utilizare
a rezervei bugetare;
5. Aprobarea contul de încheiere a exerciţiului bugetar;
6. Stabilirea impozitelor şi taxelor locale, dar şi a taxelor speciale, în conformitate cu
prevederile legale în vigoare;
7. Aprobarea, conform propunerilor primarului, în condiţii legale, a organigramei, statului
de funcţii, numărului de personal şi regulamentului de organizare şi funcţionare a
aparatului propriu de specialitate, ale instituţiilor şi serviciilor publice, precum şi ale
regiilor autonome de interes local;
8. Administrarea domeniului public şi privat al oraşului;
9. Hotărârea de a da în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate
publică a oraşului precum şi a serviciilor publice de interes local, vânzarea, concesionarea
sau închirierea bunurilor proprietate privată a oraşului.

Tot în responsabilitatea Consiliului local revin și înființarea dee instituții publice, societăți și
servicii publice, astfel că acesta hotărăște asupra înființării și reorganizării acestora, le
controlează și totodată alizează activitatea și asigurarea toate condiţiile materiale şi financiare
necesare pentru buna funcţionare a instituţiilor publice educaționare, sanitare, culturale, de
tineret etc. Astfel că majoritatea deciziilor ce au legături sociale, publice sunt adoptate în
cadrul consiliului.

5
 Primarul este șeful administrației publice locale, cu putere executivă asupra colectivității
locale, fiind reprezentantul statului în cadrul primăriei Hîrlău, el îndeplinindu-și funcția
de autoritate publică prin conducerea și controluș propriului aparat de specialitate.
Mandatul acestuia este asemănător celui al Consiliului local, prin faptul că este
determinat tot pe o perioadă de 4 ani și cu posibilitate de prelungire conform legii
organice, doar că primarul are ca primă obligațiune jurământul primarului nou ales.
Mandatul încetează în următoarele cazuri: demisia primarului, incompatibilitatea
manifestată de către acesta, schimbarea domiciliului, cazuri în care primarul nu își poate
exercita mandatul pentru mai mult de 6 luni consecutive, când alegerea primarului a fost
bazată pe fraudă electorală, prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă,
condamnare la închisoare, interdicţie judecătorească, în cazul pierderii drepturilor
electorale sau când, a emis 3 dispoziţii cu caracter normativ pe perioada de 3 luni și au
fost anulate de instanţă prin hotărâre definitivă și irevocabilă, prin referendum local sau
cel mai grav prin deces.
Primarul are următoarele atribuţii:
a) Trebuie să vegheze activitatea consiliului local, pentru ca aceasta să se desfăşoare conform
legii;
b) Asigură realizarea intereselor naţionale şi locale cu respectarea legilor şi a ordinii publice
prin organele specializate (poliţie, jandarmerie, gardieni publici, inspecţii de specialitate).
c) Exercită controlul cu privire la legalitatea actelor administrative ale autorităţilor publice
locale, cu excepţia celor de gestiune curentă, prin aparatul tehnic de specialitate al primăriei
în conformitate cu procedura legală;
d) Avizează numirea sau eliminarea din funcţie a conducătorilor serviciilor publice
descentralizate;
e) Dispune luarea măsurilor corespunzătoare pentru prevenirea infracţiunilor şi apărarea
drepturilor cetăţenilor prin organele legal constituite;
f) Emite hotărâri cu caracter normativ şi tehnic;
g) Răspunde, în condiţiile legii, prin serviciile de specialitate, de pregătirea şi aducerea la
îndeplinire a măsurilor de apărare, care nu au caracter militar, combaterea calamităţilor
naturale, epidemiilor, incendiilor. Autorităţile militare şi organele locale ale Ministrului de
Interne au obligaţia să-l informeze pe primar cu privire la problemele cu impac asupra
localității ;
h) În poziția de ordonator terţiar de credite, acesta dispune în permanență de modul de
utilizare a fondurilor băneşti şi mijloacelor materiale ale primăriei;

6
 i)Stabileşte prin ordin, structura organizatorică a aparatului propriu al primăriei, în condiţiile
legii, putând organiza direcţii, servicii, birouri şi alte compartimente;
j) Numeşte, eliberează din funcţie şi sancţionează în condiţiile legii, prin ordin pe:
- salariaţii aparatului propriu de specialitate al primăriei;
- secretarii consiliilor locale.
k) Prezintă Consiliului local o informare cu privire la activitatea desfăşurată de serviciile
publice descentralizate
Atunci când primarul orașului Hîrlău se află în imposibilitatea de a-și exercita atribuţiile,
viceprimarul, în conformitate cu art. 5 din regulament, va fi înlocuitorul de drept al acestuia,
în condiţiile stabilite de lege:
 Secretarul general de primărie este conducătorul operativ al aparatului de specialitate
și are următoarele sarcini:
a) Coordonarea, îndrumarea și controlul activității compartimentelor aparatului
propriu al primăriei;
b) Responsabilitate legală asupra actelor emise de primărie, și analiza acestora în
cazuri de excepție;
c) Responsabilitatea asupra popularizării legislației în vigoare;
d) Repartizarea corespondenței prefecturii;
e) Ca președinte al comisiei de selecție a arhivei, întocmește termenul de păstrare a
documentelor dar și a nomenclatorului actelor;
f) Are funcția de președinte în cadrul comisiei de încadrare și promovare a
angajaților
g) Sub conducerea primarului, asigură condițiile tehnice și pe cele materiale pe
desfășurarea în condiții optime a alegerilor locale, prezidențioale și a celor
parlamentare
h) Pe lângă acestea mai îndeplinește și sarcinile atribuite de primar și de viceprimar.

În ceea ce privește aparatul tehnic de specialitate, putem prezenta sarcinile ce le revin celor trei
birouri de specialitate și cosilierului primarului după cum urmează:

Atribuțiile aparatului tehnic de specialitate

Ține evidenţe sarcinilor stabilite de primar

Este purtătorul de cuvânt al primarului
Realizează legătura dintre primar, sindicate,
formaţiuni politice şi organizaţii apolitice şi
mass-media
Intervine pentru o mai bună organizare şi
desfăşurare a festivităţilor iniţiate de primărie

7
 Consilierul primarului
Biroul de resurse umane
Biroul buget-contabilitate
Biroul de relatii cu publicul
8
Însoţeşte primarul la întâlnirile de lucru
Are ca obiectiv o bună organizare a
audienţelor acordate de primar şi realizarea
sarcinilor stabilite cu această ocazie
Ține evidenţa programării întâlnirilor care
implică funcţia de primar
Asigură necesarul de personal la nivelul
statului de funcții
Face propuneri către primar cu privire la
examenele referitoare la posturile vacante
Deplină răspundere asupra efectuării
operațiunilor din cartea de muncă a
modificărilor sale ulterioare și păstrarea în
siguranță
Responsabilitatea asupra respectării legislației
muncii
Organizează serviciul de instituţie
Întocmirea proiectului programului de
cheltuieli bugetare referitoare la salarizarea
aparatului tehnic de specialitate şi a
cheltuielilor materiale
Exercitarea în conformitate legală a
controlului financiar pentru mijloacele
materiale şi băneşti proprii
Asigurarea evidenţei exercitării programului
de cheltuieli şi a altor operaţiuni legate de
execuţia planului de cheltuieli
Asigurarea evidenței operative a încasărilor și
plăților efectuate în numerar
Asigurarea evidenței salariaţilor şi a
reţinerilor privind persoanele încadrate în
aparatul de specialitate al primarului
Asigurarea necesarului de personal
Inventarierea periodică a mijloacelor, cu
propuneri de casare
Alte sarcini atribuite de către primar
Înregistrarea, repartizarea şi expedierea
corespondenţei conform rezoluţiilor care au
fost menţionate de cei în drept, (rezolvarea în
termen a corespondenţei realizate)
Întocmirea în conformitate legală, împreună
cu alte compartimentele interesate a
indicatorului termenelor de păstrare a
documentelor și a nomenclatorului
 Răspundea asupra aplicării prevederilor legale
referitoare la confecţionarea, folosirea şi
evidenţa sigiliilor şi ştampilelor

Figura nr.1

1.4 Funcționalitatea

Funcționalitatea face referire la relațiile interne care pun accentual pe latura financiară.
Astfel că în procesul bugetar local sunt implicate următoare persoane:
 Ordonatorii de credite( principali, secundari și terțiari)
 Consiliul local sau cel județean
 Funcționarii departamentelor financiar-contabile în principal, iar pe lângă aceștia mai
sunt și cei din alte departamente ale autorităților administrației publice locale de la nivel
local și național

Ordonatorii principali de credite din cadrul unei primării sunt primarii, care au posibilitatea de a
delega sau împuternici persoane înlocuitoare, dar prin actul repezentativ acestei acțiuni trebuie
stipuleze în mod obligatoriu condițiile și limitele delegării. După efectuarea reținerii de 10 % din
creditele bugetare, ordonatorului principal de credite bugetare, respectiv primarului, îi revine
obligația de repartizare a creditelor bugetare, făcând excepție de cheltuielile de
personal( obligații internaționale). Sumele reținute în procent de 10% se repartizează în

9
semestrul al II lea, după efectuarea examinării prealabile de către Guvern a execuției bugetare
efectuate în primul semestru.
Ordonatorii secundari sau terțiari sunt persoane juridice care se finanțează singure, din venituri
proprii, sau le sunt alocate fonduri din bugetele locale.

Primăria orașului Hîrlău este condusă de către Curcă Gheorghiță (primar). Acesta răspunde de
funcționarea și organizarea primăriei, prin intermediul departamentelor de specialitate din
aparatul de specialitate, emițând dispoziții care devin executorii după aducerea la cunoștiiță a
personalului.
Primarul ne reprezintă în relațiile interne, cu celelalt autorități publice, relații externe, sau în
justiție.
Primarul- ordonator principal de credite
Elaborarea bugetului local Aprobarea bugetului local Execuţia bugetului local
Elaborarea proiectului Această operațiune nu intră în Repartizarea veniturilor și
bugetului local împreună cu cadrul obligațiilor primarului cheltuielilor pe trimestre în
personalul de specialitate ci a Consiliului local funcție de termenele de
încasare și perioada în care se
impune efectuarea de
cheltuieli
Întocmirea programului de Deschiderea de credite
investiții publice care trebuie bugetare în limitele aprobate
anexat la bugetul local și pe destinațiile specifice
Depunerea la finanțe până pe Angajarea, lichidarea și
data de 1 iulie a proiectului ordonanțarea cheltuielilor în
bugetului local pe anul viitor limita creditelor bugetare
aprobate și veniturilor
bugetare posibile de încasat
Publicarea bugetului local în Propunerea și urmărirea
termen de 15 zile de la data modului de prestare a
publicării în Monitorul serviciilor publice de interes
Oficial al României local având în vedere
Supune aprobării Consiliului eficientizarea acestora în
Local, în termen de 5 zile de beneficiul colectivităţii locale
la expirarea termenului de
depunere a contestaţiilor
cetățenilor pentru proiectul
bugetului local însoţit de
raportul de prezentare al
acestuia şi de contestaţiile
depuse de către cetăţeni

10
Sîrbu Radu (viceprimarul orașului) îndeplinește atribuțiile ce îi sunt delegate de către primar și
totodată coordonează direct activitatea structurilor funcționale în conformitate cu organigrama.
Grădinaru Mihaela (secretarul orașului) îndeplinește ca sarcini următoarele:
a) Avizarea dispozițiilor Primarului și hotărârilor Consiliului local;
b) Participarea la ședințele Consiliului local;
c) Gestionarea procedurilor administrative privind relația dintre Consiliul local și Primar,
dar și dintre aceștia și prefect;
d) Pregătirea lucrărilor ce sunt supuse dezbaterii Consiliului local și comisiilor de
specialitate ale acestuia;
e) Alte atribuții legale sau însărcinări date de Consiliul local sau de Primar.
Cabinetul Primar se află în subordinea directă a Primarului orasului Harlau şi
îndeplineşte următoarele atribuţii principale:
a) Asigurarea consilierii personale a Primarului cu scopul realizării de proiecte, de
obiective de dezvoltare a comunităţii locale, asigurării transparenţei decizionale şi
democraţiei participative în exercitarea mandatului;
b) Dezbaterea împreună cu şefii de compartimente, a unor soluţii de îmbunătăţire a
activităţii aparatului de specialitate al Primarului şi a serviciilor publice de interes local;
c) Asistența în cadrul dezbaterilor de planificare a modalităţilor de punere în valoare a
bunurilor proprietate publică şi monitorizează executarea lucrărilor de interes public;
d) Participarea la elaborarea strategiilor, regulamentelor şi elaborarea programelor de
colaborare cu alte primării din ţară şi străinătate;
Cele mai importante compartimente din cadrul Primăriei Hîrlău sunt:
A. Compartimentul de impozite și taxe locale- subordonată viceprimarului și are în subordine:
a. Serviciul de impozite și taxe locale pentru persoane fizice care are ca sarcini:
 Desfășurarea activităţilor de constatare, impunerea şi evidenţierea pe calculator a
impozitelor, taxelor şi a diverselor venituri ale bugetului local al orașului Hîrlău care
se încasează de la populaţie;
 Verificarea sincerității din declaraţiile de impunere, depunerea acestora la termenul
stabilit prin lege și aplicarea sancţiunilor în cazurile în care se constată abateri
contravenţionale;

11
  Verificarea cererilor de restituire a sumelor achitate în plus, propunând măsuri în
consecinţă după constatarea îndeplinirii cerinţelor de realitate a încasărilor în
conformitate legală;
 Colectarea sumelor care sunt înscrise în chitanţele care au fost emise de referenţii cu
gestiune din sala ghişeelor de încasări impozite, taxe şi alte venituri ale bugetului
local.

b. Serviciul de impozite și taxe locale pentru persoane juridice care are ca sarcini:
 Administrarea bazelor de date referitoare la impozitele şi taxele datorate de persoane
juridice;
 Emiterea de acte de ordin administrativ-fiscal ;
 Efectuarea controlului fiscal cu scopul stabilirii realităţii, legalităţii şi corectitudinii
declaraţiilor contribuabililor persoane juridice;
 Întocmirea proceselor verbale de constatare a contravenţiilor în conformitate cu legislația
în vigoare;
 Asigurarea colectării de creanţe bugetare datorate de către persoanele juridice, care își au
proveniența în impozite, taxe locale, speciale, redevenţe, amenzi şi alte venituri ale
bugetului local;
 Luarea de măsuri şi participarea la executarea silită a debitorilor;
B. Direcția economică- subordonată administratorului public, se ocupă de formarea,
administrarea și utilizarea resurselor materiale și financiare, ținând evidența continuă a
acestora prin proiectul bugetului, contul de execuție, deconturi etc.
C. Direcția tehnică și de investiții- subordonată administratorului public și are ca sarcini
principale:
 Adună informaţiile şi documentele care să justifică necesitatea şi oportunitatea înscrierii
în lista de investiţii a cheltuielilor de capital;
 Înscrie în programul de investiții toate cheltuielile de capital care întrunesc condiţiile
legale pentru a fi înscrise și apoi le supune analizei comisiilor de specialitate din cadrul
Consiliului Local;
 Finanțează obiectivele prevăzute în programul de investiţii şi urmărește modului de
utilizare a fondurilor pentru a se asigura încadrarea în alocaţiile aprobate;

12
 Întocmește temele de proiectare pentru obiectivele noi de investitii şi supune aprobării
ordonatorului de credite;
 Colaborează cu Consiliul Judeţean pentru asigurarea şi urmărirea cheltuielilor efectuate
din fondurile din bugetul de stat care se alocă prin Consiliul Judeţean;

13
14
1.5 Relații cu exteriorul

Primăria orașului Hîrlău este subordonată în mod direct Consiliului Județean Iași, acesta
fiind ordonatorul principal al creditelor, care are drept obiectiv analiza modului de gestionare a
creditelor bugetare aprobate prin bugetul local și aprobarea cheltuielilor din bugete proprii.

Figura nr.1

Consiliul Județean Iași

Primăria orașului Hîrlău

La începutul fiecarui an primăria primește de la

CJI toate informațiile referitoare la sumele defalcate din veniturile bugetului de stat conform
Legii aferente, iar pentru realizarea bugetelor proprii pentru anul în curs, respectiv a veniturilor și
a cheltuielilor bugetare se vor avea în vedere sumele repartizate de Consiliul Județean sub formă
de sume defalcate din impozitul pe venit și sume defalcate din taxa pe valoare adăugată și
transferuri de la bugetul de stat.
Prima categorie, respectiv sumele defalcate din impozitul pe venit reprezintă sume încasate
la bugetul de bugetul de stat, care sunt alocate lunar și sunt utilizate pentru echilibrarea bugetului
local folosit în interesul acoperirii creditelor bugetare pentru protecție socială, ajutor acordat
pentru încălzirea locuinței și susținerea programului de protecție a persoanelor cu dizabilități.
Sumele defalcate din cotele taxei pe valoare adăugată sunt repartizate în educație, pentru
pregătirea preuniversitară, burse și grădinițe și în centre de consultație agricolă. Iar transferurile
de la bugetul de stat sunt utilizate în interes de dezvoltare a sistemelor actuale și a reducerii
riscului seismic pentru clădirile locuibile.
În același timp primăria mai întocmește relații cu furnizorii de utilități (E.O.N, Apavital,
Telekon, Nextstar,Orange, Vodafone etc.), prestări servicii, executări de lucrări, furnizori de
materiale, de obiecte birotice și de inventar, cu trezoreria statului, prin intermediul căreia
instituția își încasează veniturile și își plătește cheltuielile.
Drept clienți ai primăriei întâlnim membrii comunității, care sunt contribuabili și totodată
persoane beneficiare de ajutoarele acordate de către primărie (ajutor social, de urgență ș.a.),
școlile ca ordonatori terțiari de credite, pentru care primăria emite dispozițiile bugetare prin care
se deschid credite pentru cheltuieli cu personalul, cu bursele, cheltuielile de capital și cele
materiale.

15
 Toate operațiunile efectuate de către primărie sunt realizate prin intermediul Trezoreriei
municipale, ea fiind așa zisa bancă a primăriei.
În ceea ce privește furnizorii primării, întâlnim un număr de aproximativ 30, printre care
sunt cei care au o strânsă legătură cu primăria, prin datoriile pe care aceasta le manifestă:
Apavital( furnizor de apă), EON(furnizor de electricitate), ENEL( furnizor de gaze) etc, iar restul
sunt subordonați primăriei deoarece aceasta a investit în cadrul societăților furnizorilor.
În cadrul acestei primării putem observa diferența dintre finanțarea acordată în domeniul
învățământului și cel sanitar care este realizată prin dispoziție bugetară, deci finanțare de la stat și
autofinanțare în cazul celorlalte instituții, efectuată prin ordinele de plată emise de biroul buget-
contabilitate al primăriei Hîrlău.

1.6 Structura și evoluția principalelor cheltuieli realizate la primăria orașului Hîrlău în

perioada 2014- 2018

Tabel nr 3.1 Milioane lei

Anul
2014 2015 2016 2017 2018
Indicatori
Venituri 18174.68 24077.5 22090.33 26901.97 20203.71
Cheltuieli 18174.68 24237.5 22388.33 28888.97 23249.71
Excedent/Defici 0 -160 -298 -1987 -3046
t

În perioada 2014-2018, veniturile totale ale primăriei orașului Hîrlău au înregistrat un

trend ascendant concomitant cu totalul cheltuielilor. Astfel că realizând o comparație a tuturor
anilor cu anul 2014, în 2015 putem observa o creștere a veniturilor 5902,82 mil lei și a
cheltuielilor de 6062,82 mil lei astfel înregistrând un deficit de 160 de mil lei.
În anul 2016 putem remarca o ușoară scădere față de anul precedent, dar creștere față de
anul de referință 2014 cu 3915,65 mil lei în ceea ce privește veniturile și de 4213,65 mil lei
comparativ cu cheltuielile din 2014, astfel înregistrându-se un deficit de 298 mil lei.
Iar în ultimii doi ani putem observa cu ușurință conform datelor tabelare că sunt
înregistrate cele mai mari deficite de 1987 mil lei în 2017, respectiv 3046 lei în anul 2018.

16
 Tabel nr 3.2. Structura și evoluţia veniturilor la Primăria Hîrlău în perioada 2016-2018
Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Denumirea
Nr
Crt
venitului
Program Realizat Ponder Program Realizat Ponder Program Realizat Ponder
e e e%
% %
1 Impozite şi 1.255.000 1.449.496 1.270.000 1.552.824 1.724.600 1.558.265
115.498 122.27 90.355
taxe pe
proprietate
2 Impozit pe 70 44 - - 70 144
62.857 - 205.714
spectacole
3 Taxe 340.000 336.823 330.000 390.090 340.000 511.662
pentru 99.066 118.209 150.489
utilizarea
bunurilor
4 Alte 16.000 16.795 16.000 24.748 20.000 21.397
104.969 154.675 106.985
impozite si
taxe fiscale
5 Venituri 320.000 349.478 524.620 328.399 658.000 462.998
109.212 62.597 70.364
din
proprietate
6 Venituri 110.000 92.724 80.000 47.092 47.000 50.024
din taxe 84.295 58.865 106.434
administra
tive
7 Venituri 72.000 65.963 72.000 63.541 60.000 65.811
din 91.615 88.251 109.685
prestări
servicii
8 Amenzi, 365.000 326.568 500.000 328.553 462.000 346.232
89.471 65.711 74.942
penalitati
9 Diverse 46.530 70.929 101.000 3.033 340.910 6.779
152.437 3.003 19.885
venituri
10 Venituri 86.195 81.814 40.363 35.821 24.000 26.343
din
94.917 88.747 109.763
valorificar
ea unor
bunuri
TOTAL 2610795 2790634 106.888 2933983 2774101 94.551 3676580 3110666 84.608

Sursa : Raportul de activitate în perioada 2016-2018 al Primarului Hîrlău

17
 Structura și evoluţia veniturilor la Primăria Hîrlău în perioada
2016-2018

120.00% 4000000

3500000
100.00%
3000000
80.00%
2500000

60.00% 2000000

1500000
40.00%
1000000
20.00%
500000

0.00% 0
2016 2017 2018

În baza statisticilor de mai sus putem observa cum în perioada de analiză 2016-2018,
nivelul veniturilor programate și a celor realizate a crescut.
Astfel că putem remarca faptul că în 2016 veniturile realizate ating o pondere 107%, în
anul 2017 de 95%, iar în anul 2018 o pondere 85%, deci diferența dintre veniturile programate și
cele realizate nu este mare, ceea ce denotă faptul că autoritățile sunt într-o continuă conlucrare,
își duc la îndeplinire sarcinile, adoptând în fiecare an tehnici de colectare îmbunătățite ale taxelor
și impozitelor.

18
 Tabelul nr 3.3. Structura și evoluția cheltuielilor la Primăria Hîrlău în perioada 2016-2018
Nr Denumirea Anul 2016 Anul 2017 Anul 2018
Crt venitului

Program Realizat Pond Program Realizat Pondere Program Realizat Pondere

ere % %
%
1 Autorități 3.203.400 3.264.871 101.9 3.840.48 3.697.389 5.599.200 7.402.914
96.27 132.21
2 0
publice
2 Servicii 744.900 290.186 427.330 347.037 599.640 543.817
38.96 81.21 90.69
publice
generale
3 Transferuri 35.000 33.461 - - 27.000 26.517
95.60 - 98.21
cu caracter
general
4 Ordine 650.800 601.171 961.000 738.080 1.121.700 856.084
publică și 92.37 76.80 76.32
siguranță
națională
5 Învățământ 13.343.33 12.508.63 93.74 14.383.0 13.110.01 91.15 2.743.070 1.840.797 67.11
0 5 60 9

6 Cultură, 440.700 394.799 440.500 196.441 479.000 131.640

89.58 44.60 27.48
recreere,
religie
7 Asigurări și 1.580.390 1.508.457 1.876.80 1.680.059 2.494.600 1.833.606
95.45 0 89.52 73.50
asistență
socială
8 Locuințe, 452.200 250.180 438.000 240.394 425.300 335.869
servicii și 55.33 54.88 78.97
dezvoltare
publică
9 Transportu 240.394 185.389 281.743 191.324 11.236.80 2.349.840
77.12 67.91 20.91
0
ri
10 Protecția 795.000 782.854 818.000 793.649 953.300 933.432
98.47 97.02 97.92
mediului
TOTAL 2346691
21486114 19820003 92.25 20994392 89.46 25679610 16254516 63.30
3

Sursa : Raportul de activitate în perioada 2016-2018 al Primariei Hîrlău

19
 Structura și evoluţia cheltuielilor la Primăria Hîrlău în
perioada 2016-2018

100.00 30000000
90.00
25000000
80.00
70.00
20000000
60.00
50.00 15000000
40.00
10000000
30.00
20.00
5000000
10.00
0.00 0
2016 2017 2018

În baza statisticilor de mai sus putem observa cum în perioada de referință 2016-2018,
nivelul cheltuielilor programate și a celor realizate a înregistrat creșteri majore.
Astfel că putem remarca faptul că în 2016 cheltuielile realizate ating ponderea de
92,25%, în anul 2017 de 89,46%, iar în anul 2018 o pondere 63,30%, diferența dintre
cheltuielile programate și cele realizate în anul 2016, respective 2017 nu este mare, ceea ce
denotă faptul că autoritățile îndeplinesc sarcinile utilizând cele mai bune tehnici de colectare ale
taxelor și impozitelor, dar în anul 2018 cheltuielile au fost supraevaluate ceea ce denotă abateri
financiar-contabile.

20
 Capitolul II
Fundamentarea cheltuielilor bugetare

2.1. Cadrul juridic utilizat în fundamentarea cheltuielilor bugetare

Normele financiare folosite pentru dimensionarea cheltuielilor bugetare care au caracterul

general și obligatoriu, dimensiuni fixe sau variabile într-un anumit interval de timp, au în vedere
actele normative fie cu caracter direct fie indirect, exemplu fiind actele normative de organizare
instituțională.
Actele normative și procedurale care susțin așezarea și calculul obligațiilor bugetelor locale,
din punct de vedere juridic, sunt divizate în:
1. Acte normative de bază(institutoare), care fac referire la legile ficale specifice
2. Acte normative în plan metodologic( completatoare), care fac referire la normele
elaborate de către MFP.

Primul pas în elaborarea bugetelor locale îl reprezintă Legea nr 273 din 2006, legea ce
reglementează finanțele publice locale, iar implicarea în cadrul elaborării de proiecte de bugete
publice este unitară, de pe poziția instituțiilor statului. Această poziție fiind stabilită prin cadrul
Legii nr. 500 din 2002. De aceea Guvernul intervine prin desemnarea MFP cu răspundere
deplină asupra elaborării de norme unitare privind sectorul bugetar și a fundamentării de venituri
și cheltuieli.
Indicatorii financiari sunt regasiți în cadrul clasificației indicatorilor finanțelor publice, care
separă veniturile de cheltuieli , într-o ordine stabilită de către Ministerul Finanțelor Publice.
Această clasificare este obligatorie pentru toate instituțiile publice competente atât în elaborarea
cât și execuția bugetului local. Astfel că veniturile bugetare sunt indicatorii bugetari
individualizați în subdiviziunea acestei clasificații și repartizați diferit în funcție de
componentele sistemului bugetar, pe cealaltă parte, cheltuielile sunt reprezentate de rațiunea și
determinarea finală a colectării veniturilor bugetare. Nevoia de cunoaștere a clasificării
cheltuielilor publice rezultă din faptul că acestea arată modul în care sunt repartizare resursele
bănești, spre diverse obiective sociale, politice, econimice ș.a.
Proiectele bugetelor anuale și bugetele propriu zile, cuprind structural venituri și cheltuieli și
au următoarele elemente la bază :
a. Prognozele indicatorilor sociali și macroeconomici pentru anul bugetar actual( de
referință) și pentru încă trei următori ai acestuia;
b. Politicile fiscale bugetare;
c. Politicile și strategiile sectoriale, pentru prioritățile stabilite pentru formarea propunerilor
de buget, care au fost prezentate ordinatorilor principali de credite bugetare;

21
 d. Propunerile cheltuielilor detaliate, de ordonatorii principali de credite bugetare;
e. Propunerile de sume defalcate din cadrul unor venituri ale bugetului statului, dar și din
transferuri consolidate în interesul autorităților publice locale;
f. Diverse posibilităţi de finanţare a deficitului bugetar.

Din punct de vedere structural, bugetele publice divid veniturile și cheltuielile, în

conformitate cu subdiviziunile clasificației indicatorilor specifici, după cum urmează:
a) În primul rând veniturile sunt împărțite pe capitole și subcapitole, în schimb cheltuielile
sunt divizate în părți, capitole, subcapitole, titluri, articole și alineate
b) În al doilea cheltuielile care sunt împărțite pe capitole și articole au o destinație precisă și
limitată
c) Numărul angajților, fie ei temporari sau permanenți și a fondului de salarii sunt aprobate
diferit prin anexă la bugetul de venituri și cheltuieli al fiecărui ordonator principal de
credite;
d) Programele și fondurile externe nerambursabile sunt aprobate ca anexe ale bugetelor de
venituri și cheltuieli ale ordonatorilor principali de credite bugetare.

Deci toate instituțiile publice aflate în legătură cu statul, prin obligativitatea legală actuală,
vor fi nevoiți să calculeze indicatorii financiari, necesari elaborării documentației proprii ori
centralizate, prin respectarea acetor coordinate de acțiune tehnică:
a) Exprimarea fizică, convențională și valorică a indicatorilor reprezentativi pentru acțiunea
sau activitatea generatoare de venituri și cheltuieli bugetare;
b) Situația indicatorilor reprezentativi în anul de bază;
c) Normele și normativele ce trebuie utilizate pentru determinarea indicatorilor bugetari;
d) Cadrul juridic și efectele în determinarea indicatorilor

Cheltuielile publice sunt reprezentate de relațiile economice sub formă bănescă, care sunt
înfăptuite între stat și persoane fizice sau juridice și au ca scop îndeplinirea funcțiilor sale, cu
privire la repartizarea și utilizarea resurselor financiare publice.
Această tipologie de cheltuieli se reflect prin resursele financiare întrebuințate de către
organelle administrative locale în scopul satisfacerii cerințelor economice, social-culturale și a
serviciilor de dezvoltare publică, plus a altor cerințe publice.
De aici reese faptul că prin cheltuială se deduce o modalitate prin care este reprezentat și
utilizat fondul bugetar, pentru satisfacerea nevoilor generale ale societății, mărimea acestuia
înregistrând fluctuații de la an la an și de la stat la stat, valoarea acestora înregistrând creșteri atât
în mărime absolute, cât și relativă deoarece acestea au ca scop principal urmărit dezvoltarea,
astfel dezvoltându-se în expresie bănească și valorică.
Cheltuielile din cadrul procesului bugetar sunt divizate pe mai multe categorii în funcție de
diverse criterii și tipologii. De aceea, în funcție de rolul cheltuielilor în procesul de reproducție
social, regăsim:

22
 a) Cheltuieli publice reale sau negative- sunt cheltuielile care reprezintă în definitiv
venitul național, precum cheltuilile militare sau de întreținere a aparatului
administrativ.
b) Cheltuielile economice sau pozitive- sunt cheltuielile care ajută la creșterea avuției
naționale prin avansarea venitului național, precum cheltuielile de constituire a
întreprinderilor noi și de construcție a podurilor, drumurilor, căilor ferate, reutilarea
întreprinderilor etc.
c) Cheltuielile neutre- sunt cheltuielile care nu manifestă influențe asupra venitului
național, dar conform realității această tipologie de cheltuială nu există.

În funcție de un alt criteriu, cheltuielile sunt clasificate în următoarea manieră:

a) Cheltuieli de funționare sau curente, sunt cele necesare pentru o bună desfășurare a
activității instituțiilor publice. Acestea fac referire la cheltuielile cu salarizarea,
cheltuielile utilizate pentru procurarea materialelor și a plăților serviciilor necesare
pentru activitatea curentă, mai exact contraprestația.
b) Cheltuielile de transfer au titlu nedefinit și nerambursabil și sunt reprezentate de
sumele alocate din fondurile publice pentru diverse persoane fizice și juridice,
precum ajutorul de șomaj, pensiile veteranilor de război, dobânzile datoriilor publice,
precum și alte tipuri de cheltuieli sociale.
c) Cheltuielile de investiții sunt caracteristice cheltuielilor aferente bunurilor cu caracter
durabil, precum construcția de școli, spitale, întreprinderi noi, autostrăzi, drumuri,etc.

În funcție de criteriul juridic, cheltuielile sunt împărțite în cheltuieli cu titlu definitiv și cu

caracter temporar.
Epicentrul responsabilităților și al competențelor pentru stabilirea cheltuielilor bugetare este
reprezentat de alegoria diferitelor informații de preluat și totodată de prelucrat raportate la
beneficiarii banilor publici. Astfel putem deduce faptul că fundamentarea acestor cheltuieli duce
la responsabilități care sunt ierarhizate drept nivele de implementare în cadrul acțiunii, după cum
urmează:
a) Instituțiile publice specializate pe gestionarea bugetelor publice
b) Instituțiile publice din diferrite domenii de activitate
c) Unitățile administrativ-teritoriale
d) Populația care este situată sub o anume structură socio-demografică, corespunzătoare
cerințelor socio-materiale ale acesteia de ordin public, care este ogligată să dezvolte un
nivel ce comunicare cu instituțiile menționate anterior
e) Agenții economici care au posibilitatea de a-și solicita drepturile din fondurile publice,
dar la baza acestora sunt imperios necesare calcule și fundamentări riguroase ale acestor
cheltuieli.

23
 Elementele definitorii ce stau la baza relației dintre autonomia locală și responsabilitățile
acesteia în efectuarea cheltuielilor bugetare sunt:
a) Consiliul local are cea mai mare putere de decizie asupra modului cheltuirii
fondurilor;
b) Autoritățile publice răspund de gestionarea eficace și corectă a cheltuielilor din sfera
lor de activitate/competență;
c) Consiliul local stabilește și supraveghează prestarea de servicii publice, asigurând în
prealabil calitatea acestora;
d) În cadrul atribuțiilor consiliilor locale, regăsim aprobarea documentației tehnico-
electorală în limite mai extinse față de perioadele anterioare.

Din punct de vedere economic cheltuielile bugetare locale sunt împărțite în: cheltuieli
curente, de capital și financiare.
Metodologia de fundamentare a cheltuielilor unei instituții publice, are caracter corelativ,
care reiese din normele referitoare la cheltuielile bugetare, elaborate de MFP, in numele
Guvernului și a instrucțiunilor cu caracter complementar a Conciliilor locale, prin care se
evidențiază obligativitatea lucrativă în cadrul tuturor inctituțiilor publice.
Modele de fundamentare
Modele clasice Modele moderne
Metoda automata( a penultimei)- este uşor de
aplicat şi nu necesită un volum mare de PPBS- Planificarea, Programarea, Bugetarea-
lucrări desi se întinde pe perioada a trei delimitează obiectivele de finanţat, estimează
ani,dar prevederile noului an nu vor costurile, a avantajelor şi fundamentează
corespund cu realitatea, deoarece nu sunt priorităţile
luate în considerare modificările condiţiilor
economico-sociale, politice, ce pot intervini în
timp
Metoda majorării sau diminuării- nu este ZBB- Baza bugetară zero- este necesară
foarte eficace deoarece necesită un volum examinarea cheltuielilor finanţate din cadrul
foarte mare de lucrări pe o perioadă de minim bugetului local pentru a putea determina
5 ani, iar prevederile noului an bugetar nu utilitatea şi oportunitatea lor
corespund cu realitatea deoarece noii factori
ce pot apărea nu sunt luaţi în considerare
Metoda evaluării directe- are în vedere RCB- Raţionalizarea opţiunilor bugetare-
efectuarea de calcule pentru fiecare sursă de analizarea obiectivelor care vor fi finanţate
venit şi fiecare categorie de cheltuieli pentru din buget, delimitarea mijloacelor de realizare
anul în curs și anul următor, este facilă dar a unor obiective, elaborarea de programe,
necesită multă documentație pentru anul „n” determinări ale costurilor, adoptări de decizii
pe baza metodei cost-avantaje şi a controlului
bugetar

24
 2.2. Calcule de fundamentare privind cheltuielile bugetare

Două dintre cheltuielile publice care ies in evidență sunt cele cu sens juridic și cu sens
economic. Astfel că, interpretată juridic, termenul de cheltuială publică reprezintă plata unor
instituții publice, a întreprinderilor de stat, sau mai bine zis, a tot cee ace ține de activitățile cu
character public. Dacă privim din punct de vedere economic, cheltuiala publică, reprezintă acele
procese de împărțire a produsului intern brut pentru realizarea diferitelor acțiuni de interes
public, la nivel local, județean, national, etc.
În raport cu modul de finanţare al cheltuielilor de interes public la care se referă, sistemul
cheltuielilor publice cuprinde următoarele componente majore:
1. Cheltuielile bugetare se regăsesc în bugetul public și sunt finanțate din fondul bugetar,
mai exact din acele sume de bani administrate de autoritățile publice locale sau centrale, din
sistemul național al bugetului public. De asemenea, acestea creează un subsistem al cheltuielilor
publice, de pe urma cărora se disting următoarele categorii de cheltuieli finanțate din diverse
bugete: din cadrul bugetului administraţiei de stat centrale, din cadrul bugetului administraţiei
locale, din cadrul bugetului asigurărilor sociale de stat.
În funcție de veniturile bugetare ce se estimează că vor fi incasate, se stabilește și se
aprobă cheltuielile bugetelor locale. Cheltuieli, care au un scop precis, fiind limitate de legile
bugetare anuale și de anumite autorizări. Astfel că, aici nu vor fi incluse cheltuielile pentru care
nu există o bază legală pentru respective cheltuială. De asemenea, o majorare a veniturilor
bugetare la cererea unei anumite instituții bugetare trebuie mai întâi analizată și elaborată cu
sprijinul Ministerului Finanțelor Publice ori a unei alte instituții implicate prin care se elaborează
o notă de fundamentare. Notă de fundamentare, în care se explică impactul asupra bugetului
având în vedere următoarele:
 Schimbările prognozate ale cheltuielilor bugetare pe parcursul a 5 ani viitori;
 Alcătuirea de cotă parte a creditelor bugetare;
 Propuneri realizabile cu scopul de a diminua majorările cheltuielilor;
Pentru stabilirea cheltuielilor bugetare trebuie ținut cont de: serviciile publice generale,
cheltuieli social – culturale, dezvoltarea publică, și a serviviilor delocuinţă, mediu şi apă, acțiuni
economice, transferuri, împrumuturi, diverse fonduri de garantare și alte acțiuni specifice.

25
 Având în vedere natura și raportul cheltuielilor pentru realizarea condițiilor activităților
instituțiilor publice, acestea au fost grupate în; cheltuieli de funcționare(curente); cheltuieli de
transfer; cheltuieli de investiții
În ceea ce privește tipurile de cheltuieli curente realizate de Primăria orașului Hîrlău,
regăsim cheltuieli funcționare, alcătuite din: cheltuieli de personal, subvenții, transferuri,
cheltuieli cu material și servicii, dobânzi, rezerve. Aceste cheltuieli având cea mai mare pondere
a cheltuielilor publice observate. De altfel, acestea asigură intreținerea și buna funcționare a
instituțiilor bugetare.
O a doua cheltuială din cadrul Primăriei orașului Hîrlău este reprezentată de cheltuielile de
capital, mai exact de acei bani/ resurse banești alocate dezvoltării și investițiilor colectivităților
locale. Aici regăsindu-se cheltuieli alocate pentru:
 Lucrările de investiții (drumuri, poduri, străzi, lucrări de irigații, lucrări de
indiguire, desecări și combatere a eroziunii solului);
 Activitățile de proiectare;
 Dotări de echipamente și alte bunuri fixe pentru diferite instituții publice;
Cea de a treia cheltuială se referă la cheltuielile financiare, mai exact la împrumuturile
acordate și rambursările de credite, de plăți ale dobânzilor sia comisioanelor de credite garantate.

Din punct de vedere practic, stabilirea cheltuielilor are 4 nivele de referință și anume:
1. Un nivel basic, acolo unde cu ajutorul ordonatorilor terțiari de credite ( instituții publice,
agenți economici, repreentanții regiilor autonome și a societăților comerciale)se
intocmesc bugetele proprii pentru venituri și cheltuieli;
2. Nivelul 2 este alcătuit din instituţii intermediare conduse de ordonatori secundari de
credite bugetar;
3. La nivelul 3 regăsim ministerele sau instituţiile centrale conduse de ordonatori principali
de credite bugetare;
4. la ultimul nivel - Ministerul de Finanţe, unde se întocmesc şi se avizează lucrările
pregătitoare privind documentaţia bugetară.
În ceea ce privește stabilirea cheltuielilor, trebuie să se țină cont de cele 3 surse de
finanțare: buget local, buget central si alte surse de venituri, cele mai des întâlnite fiind
veniturile proprii.

26
27
 Stabilirea cheltuielilor bugetare trebuie să țină cont de criterii precum:
a) Bază legală a cheltuielilor: cheltuiala ce se dorește a se realiza trebuie să fie reglementată
printr-un act normativ în vigoare;
b) Execuția preliminară pentru anul de referință rezidă din execuţia concretă pe o anumită
perioadă de timp, la care se adaugă execuţia probabilă de la sfârşitul anului, ulterior
corectată de eventuale influenţe ce pot apărea;
c) Previziuni asupra tarifelor unor diverse servicii ce pot apărea imprevizibil și modifica
evoluția structurii cheltuielilor;
d) Alcătuirea unor bareme de cheltuieli ce nu pot fi depășite și care sunt actualizate periodic
în concordanță cu creșterea prețurilor sau a tarifelor.

a. Fundamentarea cheltuielilor de personal

Cheltuielile de personal intră în categoria cheltuielilor curente și prevăd plata drepturilor

salariale ale angajaților, a colaboratorilor, dar și a obligațiilor aferente acestora față de bugetul de
stat și asigurărilor sociale.
De asemenea, cheltuielile de personal au prioritate în comparație cu celelalte tipuri de
cheltuieli, iar cheltuielile cu personalul, cumulate la sfarșitul anului nu trebuie să depășească
sumele allocate pe toată perioada.
Astfel, cheltuielile de personal reprezintă acel tip de cheltuieli care face referire în
principiul la plata drepturilor salariale ale personalului angajat, fiind de asemenea făcute referiri
la elemente caracteristice bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurărilor sociale de
stat, bugetul asigurărilor de sănătate, precum şi la fondul de şomaj. Astfel că, pentru a preveni un
exces de cheltuieli, se va urmări diminuarea doar la strictul necesar al personalului finanțat din
bugetul de stat.
În funcție de sumele aprobate de către bugetul de stat, ordonatorii principali de credite
defalchează pe luni cheltuielile cu salariile şi le comunică Ministerului Finanţelor, în termen de
15 zile lucrătoare de la data publicării în Monitorul Oficial al României a legii bugetului de stat,
atât pentru aparatul propriu, cât şi pentru unităţile subordonate. Decontarea pe luni se va face în
așa fel încât să se asigure o bună desfășuare a activității până la finele anului current. În termenul
prevăzut sumele defalcate pe luni pentru unităţile subordonate se comunică de către ordonatorii

28
principali de credite, după caz, ordonatorilor secundari, iar aceştia,ordonatorilor terţiari de
credite bugetare. Cheltuielile cu salariile, ce se vor efectua de fiecare ordonator principal de
credite, nu pot depăşi totalul sumelor defalcate, pe luni, cumulate de la începutul anului.
În grupa cheltuielilor cu personalul sunt incluse atât plățile cât și contribuțiile la diferite
fonduri, fie că e vorba de șomaj, medical, pensie, etc.

Stabilirea cheltuielilor de personal în cadrul Primăriei orașului Hîrlău din

punct de vedere economic
Art. 10.01 Cheltuieli cu salariile: Art. 10.03 Cheltuieli cu contribuțiile:
Align. 10.01.01 Fond aferent salariilor de Align.10.03.01 Contribuţii pentru
bază; asigurări sociale de stat;
Align.10.01.03 Indemnizaţii de Align.10.03.02 Contribuţia pentru
conducere; asigurările de şomaj;
Align. 10.01.04 Spor de vechime;
Alig.10.01.06 Alte sporuri; Align.10.03.03 Contribuţii pentru
asigurările sociale de sănătate;
Align. 10.01.08 Fond de premii; Align.10.03.04 Contribuţii de asigurări
pentru accidente de muncă și boli
profesionale;
Align. 10.01.09 Prima de vacanţă; Align.10.03.05 Contribuţii pentru
concedii și indemnizații.
Align.10.01.12 Indemnizaţii plătite unor
persoane din afara unităţii.

Pe durata unui exercițiu bugetar nu se pot majora cheltuielile cu personalul. Trebuie

precizat însă faptul că salarizarea se face în funcţie de anumite etape care fac referire la
evaluarea performanţele profesionale ale individului.
Salarizarea se face după intrunirea mai multor etape,astfel că, se va ține cont în primul
rând de nivelul performanțelor profesionale, evaluarea pe parcurs a performanțelor și
determinarea evoluției individuale în timp al salariaților.
Printre criteriile de evaluare ale performanței profesionale individuale, regăsim: atingerea
standardelor de performanță, asumarea responsabilităților, acomodarea la cerințele muncii,
rezoluția și creativitatea.

29
 În funcție de postul ocupat, acestuia i se vor evalua performanțele profesionale
individuale, ori de cate ori este necesar.
Evaluarea performanţelor profesionale individuale la perioadele stabilite de către
ordonatorul de credite bugetare se face sub îndrumarea compartimentului de gestiune a resurselor
umane, care are şi sarcina de a urmări şi de a controla rezultatele obţinute.
Pentru elaborarea fondului necesar pentru salarii, se vor culege informații de la resursele
umane din instituție. Astfel, lunar, fiecare prezență la locul de muncă, zi liberă, concediu, ore
suplimentare, acestuia i se va face o fișă de pontaj. Fișă de pontaj care ulterior este trimisă
biroului de contabilitate, răspunzător pentru statul de plată. La realizarea statelor de plată trebuie
ținut cont și de concediile de odihnă, dar și de concediile medicale. De altfel, statele de plată
servesc ca document pentru plata remunerațiilor salariale și a dărilor în contul asigurărilor
sociale. De asemenea, tot prin intermediul statului de plată se vor reține eventuale dări la bugetul
de stat.
În alcătuirea cheltuielilor cu personalul se regăsesc: salariul de bază, diferite îndemnizații
și sporuri, dar și unele adaosuri sau prime.
Tot pe latura cheltuielilor salariale regăsim informaţii aferente salariului de bază,
salariului de merit, indemnizaţiilor de conducere, a sporui de vechime, orelor suplimentare,
fondului de premiere, primelor de vacanţă, fondurilor pentru posturi ocupate prin cumul și al
altor fonduri și indemnizații aferente.
Salariul de bază este reprezentat de necesarul bugetar al primăriei pentru salarizarea
angajaților acesteia, determinat după cum urmează:
a) Numărul salariaților din anul de referință;
 ƩNp1i
b) Salariul mediu al anului de bază, cu modificările influențelor prevăzute în anul de
referință;
 Smb0i
c) Numărul lunilor, respectiv 12 sau 13;
d) Indicele de creștere anticipat al salariilor =1+c
Un alt element definitoriu pentru această tipologie de cheltuială este salariul de merit, care
se acordă pentru rezultate aparte realizate în cadrul activității desfășurate, limitele acordării fiind
stabilite de ordonatorii de credite, având posibilitatea maximă de a acorda doar în limitele a 20%

30
din numărul funcționarilor și 15% din salariul de bază. În ceea ce privește Primăria orașului
Hîrlău, aceasta acordă un nivel maxim de 20 % din salariul de bază. Iar bonificația este stabilită
în funcție de performanțele dovedite în desfășurarea activității anului precedent.
În cadrul relaţiei de calcul pe care se fundamentează salariul de merit regăsim ca elemente:
a) Numărul salariaților din anul de referință
 ƩNp1i
b) Limita maximă folosită pentru fundamentarea acestei tipologii de cheltuială- x %
c) Numărul de lunilor, respectiv 12 sau 13
d) Indicele de creștere anticipat al salariilor =1+c
Un alt element ce stă la baza fundamentării cheltuielilor salariale sunt indemnizațiile de
conducere, referitoare la drepturile bănești meritorii a personalului cu funcții de conducere din
cadrul Primăriei, calculate în funcție de următorii indicatori:
a) Numărul persoanelor cu funcții de conducere
 ƩNp1i
b) Indemnizația medie de conducere realizată în anul de referință, plus influențele
anului în curs- Imc
c) Numărul lunilor,respectiv 12 sau 13
d) Indicele de creștere anticipat al salariilor =1+c
În ceea ce privește sporul de vechime, este acordat pentru a motiva și felicita vechimea de
muncă a salariaților, limitele fiind situate între 5-25 %, în funcție de perioadă și calculat la
salariul de bază.
În tabelul ce urmează am introdus date referitoare la vechimea în muncă, o corelație între
perioadă și spor acordat stipulate în conformitate cu Ordonanţa de Urgență nr. 192/2002 după
cum urmează:

Tabelul nr. 4: Procentaje spor de vechime în funcţie de vechimea angajatului

Tranşe de vechime în Cota din salariul de
muncă bază
3-5 ani 5%
5-10 ani 10%
10-15 ani 15%
15-20 ani 20%
Peste 20 ani 31 25%
Trebuie menționat faptul că acest spor se calculează doar în cazul persoanelor ce se încadrează în
datele mai sus menționate, calcului acestuia fiind efectuat ca produsul următoarelor elemente:
a) Numărul salariaților în conformitate cu una dintre cele 5 categorii- ƩNp1i
b) Cota aferentă vechimii
c) Numărul lunilor, respectiv 12 sau 13
d) Indicele de creștere anticipat al salariilor =1+c

Cheltuielile salariale mai au și o componentă referitoare la sporuri în diverse condiții de

muncă. Acele sporuri care conform legislației se oferă personalului care depășește programul,
sau lucrează în zilele libere legale. Astfel că în asemenea excepții angajații voi fi remunerați cu
anumite beneficii, pentru primele două ore vor primi 50% din salariul de bază, iar pentru tot ce
depășește acest interval orar se va plăti cu 100% din salariul de bază.
Tot în această categorie sunt incluse și orele suplimentare. Aceste ore se identifică în
următorul fel, astfel că o persoană majoră trebuie să lucreze 40 h pe săptămână, iar una minoră
doar 30h pe săptămână, tot ce depășește această perioadă de timp va fi încadrat la ore
suplimentare. Acest tip de spor este stabilit prin negociere în cadrul contractului individual de
muncă, dar nu poate fi mai mic de 75% din salariul de bază, cele mai întâlnite cazuri de ore
suplimentare plătite sunt de 75%. În această categorie mai putem adăuga sporul de noapte, în
proporție de 25% din salariul de bază, este acordat funcționarilor publici care își desfăsoară
activitatea în intervalul orar 22-6:00 pe o perioadă de cel puțin jumătate din programul normal
lunar.
Funcționarii publici care au dobâdit titulatura de „doctor” și își desfășoară activitatea în
domeniul acreditat beneficiază de 15%*salariul de bază pentru titlul științific deținut.
Fondurile de premiere- reprezintă o cheltuială salarială, sub foarmă de premiu sau
gratificație anuală, cuvenită salariaților, calculate în funcție de salariile tarifare ale salariaților și
a cotelor de acordare a gratificațiilor.
Ordonatorii de credite au posibilitatea de a acorda premii lunare, dar cu limită de 10%*
cheltuielile salariale. Acestea sunt oferite funcționarilor publici în cursul anului, doar celor ce au
ajutat în mod direct asupra unor rezultate favorabile, foarte valoroase, iar sumele neutilizate pot
fi repartizate pentru lunile următoare în cadrul aceluiași an bugetar.
Dacă în mod extraordinar s-au putut reduce cheltuielile salariale, astfel încât să se poată
economisi, ordonatorii principali de credite pot utiliza aceste economii pentru acordarea
premiilor, dar nu se vor depăși această sumă prin acordarea a 5%* cheltuielile salariale în limita
posibilităților.

32
 Primele de vacanță au caracter obligatoriu, deoarece acestea apar cu o destinație prestabilită
în cadrul bugetelor publice, fiind indifferent modul de finanțare și de subordonare.
Conform Codului Muncii, fiecare angajat are dreptul la mai multe locuri de muncă prin
diferite contracte individuale de muncă, beneficiind de salariulcorespunzător fiecărei funcții în
parte, în funcție de fondurile posturilor ocupate prin cumul.
În cadrul cheltuielilor cu personalul, sunt incluse cheltuielile salariale, după cum bine știm,
dar și contribuțiile asigurărilor: C.A.S, C.A.S.S și C.F.S.
C.A.S-ul este reprezentat de contribuţia instituţiei pentru constituirea fondului asigurărilor sociale.
Și este determinată în funcție de salariul brut și a cotei aferente de 25%.
C.A.S.S-ul reprezintă contribuția plătită cu scopul cotizării la fondul asigurărilor sociale
de sănătate, se determină în funcție de Salariul brut= Salariul tarifar+ sporuri, la care se aplică o
cotă aferentă acestei contribuții de 10 %.
C.F.S-ul este categoria de cheltuială destinată formării fondului de șomaj și se determină
în funcție de Salariul tarifar la care se aplică cota de 0,6%.
În cazul Primăriei orașului Hîrlău mai putem aminti următoarele cheltuieli cu salariații :
contribuțiile pentru riscul de accidente de muncă(0,15%-0,85% în funcție de riscul asumat),
pentru garantarea creanțelor salariale(0,25%), pentru concediu medical(0,85%), toate cotele
acestora fiind aplicate salariului de bază.
Pe lângă toate aceste tipuri de cheltuieli cu personalul, mai regăsim și cheltuielile cu
deplasările, transferurile și detașările.Acestea fiind calculate ca inmulțire a numărului de
persoane care urmează să plece în deplasare cu un cuantum al următorilor indicatori: numărul
zilelor, costul diurnei pentru fiecare persoană în parte, costul transportului și al cazării.
Exemplu practic- ianuarie 2020
Salariul minim pe economie al acestui an este de 2230 lei, iar în anul 2019 de 2080 lei, în
timp ce salariul de bază al unui primar este de 12480 lei, iar al unui viceprimar de 10400 lei.
Angajatul are salariul brut de 2230 lei din care plătește 25% asiguriri sociale, respective 558
lei, apoi 10% asigurările sociale de sănătate 223 lei, cu o deducere personală de 420 lei deoarece
nu are nici o persoană în întreținere și impozit pe venit de 10%, cee ace înseamnă 103 lei,
ajungând la un salariu net de 1346lei.
Angajatorul plătește la rândul său CAM-ul ( contribuția asiguratorie pentru muncă) de
2,25%, în valoare de 50 lei, astfel acesta pentru plata unui salariu net de 1346 lei este necesar un

33
salariu complet de 2280 lei deoarece 40,96% din salariu revine statului iar doar restul de 59,04%
este încasat de către salariat.
Dar în cazul în care angajatul va primi 23 de tinchete de masă cu valoarea fiecăruia de 15,18
lei, acesta va acumula suma de 349 lei, o deducere personal de 315 lei, iar salariul net va fi de
1301 lei, salariul complet care va fi necesar angajatorului este de 2629 lei, iar 37,24% revin
statului.
Putem remarca faptul că un angajat cu salariul minim pe economie în 2020, în cazul în care
lucrează 160h pe lună este plătit cu 13,94 lei pe oră, iar pentru 10 ore suplimentare plătite cu
75% mai mult va primi 24,4 lei pe oră, va avea o deducere personal de 240 lei, și va rămâne cu
un salariu net de 1443 lei, plus 349 lei sumă cumulată de la cele 23 de tichete de masă.

b) Fundamentarea cheltuielilor materiale și a serviciilor

Cheltuielile materiale fac referire la cheltuielile de întreținere are instituțiilor publice, în

cazul primăriei orașului Hîrlău sunt cheltuielile utilizate cu scopul întreținerii locului de
desfășurare a activității primăriei, a consiliului local, a subordonatelor și a instituțiilor finanțate
din cadrul bugetului local, precum energia, poșta, canalizarea, salubrisul,gazul, plus alte tipuri de
cheltuieli specifice protocolare, de protecție a muncii, pentru hrană și diverse reparații.
Cheltuielile materiale din punct de vedere economic sunt clasificate astfel:
Art. 20.01 Bunurile și serviciile care sunt reprezentate de cheltuielile de întreținere,
utilizate în scopul fundamentării de fonduri necessare pentru o funcționare cât mai bună a
Primăriei, incluzând totalitatea cheltuielilor necesare pentru:
a) Align.20.01.01- Furnituri de birou- utilizarea fondului pentru diverse obiecte de
papeterie, rechizite și alte materiale (hârtie, plicuri, dosare, creioane, pixuri,etc).
b) Align.20.01.02- Materiale pentru curățenie- utilizarea fondului pentru procurarea
materialelor necesare efectuării curățeniei, în cadrul căruia se au în vedere suprafața
de activitate a primăriei, tipul și cantitatea fiecări material necesar și prețul unitar al
acestora.
c) Align.20.01.03- Încălzit, iluminat și forță motrică- presupune utilizarea fondurilor cu
scopul de a achita îndatorările pentru energie, gaze naturale și pentru combustibil,
calculate separat în funcție de prețul actual al fiecăreia.
d) Align.20.01.04- Apă, canal, salubritate- face referire la plata furnizorilor de aceste
servicii din foncurile bănești. Toate acestea sunt însumate într-o singură categorie dar
sunt calculate în funcției de prețul curent al fiecăreia și de cantitatea utilizată, ulterior

34
 fiind însumate, deoarece fiecare dintre acestea are furnizor, preț și cantitate de
măsurare diferită.
e) Align.20.01.05- Carburanți și lubrifianți- presupune cheltuieli efectuate pentru
achiziția carburanților( benzină, motorină) pentru autovehicule, prin estimarea unei
cantități lunare, înmulțite cu numărul de luni(cel mai frecvent întâlnit fiind 12), apoi
cu prețul carburantului.
f) Align.20.01.06- Piese de schimb- cheltuielile sunt făcute cu scopul reparațiilor sau
schimbului de piese/materiale pentru mijloacele de transport și utilaje, acestea fiind
tratate separat.
g) Align.20.01.08-Poștă,telefon,telex,radio- cheltuielile sunt făcute cu scopul plăților
abonamentelor telefonice, radio și cu privire la corespondența, ținându-se cont de
numărul abonamentelor, perioada de timp, respectiv 12 luni, și costul/tarifele
fiecăreia.
h) Align.20.01.30-Alte bunuri și servicii pentru întreținere și funcționare reprezintă
costul cu serviciile de deratizare, prevenirea incendiilor, amenajarea spațiilor verzi,
sau alte servicii prestate.

Art. 20.02 Reparații curente- sunt reprezentate de cheltuielile efectuate pentru reparațiile
mijloacelor fixi din patrimoniul instituției publice, în cazul dat al primăriei orașului Hîrlău și
cuprinde reparațiile privind tencuiala, fațada, tâmplăria, instalațiile sanitare din spațiul
administrativ și a celui de arhivă din sediul primăriei, sau a instituțiilor publice finanțate din
bugetul local.
Art. 20.05 Bunuri de natura obiectelor de inventor- în cadrul acestora sunt cheltuielile
effectuate pentru obiectele funcționale de uz administrative, precum mobilier, aspiratoare,
covoare, extinctoare cu un cumul care să nu depășească 1500 lei .
Art. 20.11 Cărți și publicații – sunt reprezentate de fondurile utilizate pentru achiziționarea
publicațiilor de specialitate din domeniul economic, financiar-contabil, de administrație locală și
se calculează în funcție de numărul de publicații necesar și de media cheltuielii anuale cu privire
la abonamentele publicațiilor, relația de calcul fiind produsul celor doi indicatori.
Art. 20.30- Alte cheltuieli- sunt reprezentate de cheltuiele privind dezvoltarea
competențelor profesionale personalului, cheltuieli protocolare, ocazionale, plus alte cheltuieli
autorizate.

35
c) Fundamentarea cheltuielilor de capital

Cheltuielile de capital sunt reprezentate de cheltuielile pentru procurarea de bunuri carea au

ca destinație producția materialelor sau modernizarea patrimoniului public prin diverse dotări
nemateriale cu active nete.
În ceea ce privește fundamentarea cheltuielilor de capital, la primăria orașului Hârlău se face
pe articole și aliniate, după cum urmează:
Art. 71.01- Active fixe- reprezintă fondurile necesare pentru realizarea obiectivelor de noi
investiții și de dotări independente:
a) Align. 71.01.01- Construcții – investiții în noi clădiri sau renovarea celor deja existente
pe baza proiectului de investiție și a studiului fezabilității
b) Align. 71.01.02 Mașini, echipamente și mijloace de transport- sunt fundamentate în
funcție de numărul și valoarea de achiziție
c) Align. 71.01.03 Mobilier, aparatură birotică și alte active corporale- sunt fundamentate
asemănător celor precedente în fucție de numărul și valoarea individuală de achiziție
d) Align. 71.01.30 Alte active fixe finanțate pe baza cheltuielilor de capital

d) Fundamentarea cheltuielilor cu subvenţiile

Această tipologie de cheltuială nu este un consum definitive al PIB-ului, ci doar duce la
redistribuirea fondurilor bănești în favoare unor diverse persoane fizice sau juridice de tipul
organismelor publice sau private.
Asemănător cheltuielilor precedente, subevnțiileîn cazul dat sunt divizate pe articole și
aliniate. Astfel că în conformitate cu Articolul 35 Subvenții , regasim trei aliniate:
a) Align. 35.01 Subvențiile de la buget pentru instituțiile publice- sunt acordate în
cazul în care veniturile nu sunt suficiente pentru acoperirea totală a cheltuielilor
b) Align. 35.02 Subvențiile pe produse și activități
c) Align. 35.03 Subvențiile pentru acoperirea diferențelor de preț și tarif- se acordă
pentru energia termică și este suportată din cotele defalcate ale TVA-ului.

36
 Capitolul III.
Execuția și încheierea execuției bugetului local

3.1 Sursa de finanțare a cheltuielilor

Sursa de finanțare a cheltuielilor Primăriei orașului Hîrlău o reprezintă fundamentarea

veniturilor bugetelor locale din: veniturile proprii( impozite, taxe, contribuții ), sume defalcate
din impozitul pe venit, și subvențiile de la bugetul statului sau din cadrul altor bugete.
Veniturile proprii din această instituție provin în mare parte din chirii, donații, sponsorizări
organizări de spectacole, concursuri artistice și multe altele, iar după incasarea lor sunt
administrate, utilizate și contabilizate în conformitate cu legislația în vigoare și prin adoptarea
actelor normative corespunzătoare.
Fondurile bănești sub formă de donații sunt virate direct în bugetele locale, majorându-se
astfel veniturile și cheltuielile corespondente acestui buget, iar fondurile aferente vor fi utilizate
doar în scopul menționat de persoana fizică sau juridică, care i-a transmis. Astfel ce creează o
obligație dublă pentru instituție, de a utiliza donația doar cu destinația aleasă de către
transmițător și de a anexa la contul de execuție bugetară, situația privind sumele primite și
utilizarea acestora, în cazul bunurilor materiale se înregistrează direct în contabilitate.
Fundamentarea acestor venituri are la bază constatarea și evaluarea materiei impozabile și a
bazei de impozitare, în urma cărora sunt calculate impozitele și taxele, ulterior efectuându-se o
evaluare a serviciilor prestate și a veniturilor obținute pe seama acestora, dar și pe alte elemente
specifice, precum seriile de date, în scopul evaluării cât mai corecte a veniturilor.
 Sursele principale de finanțare ale primăriei orașului Hîrlău în anul 2017 sunt :
 venituri proprii in valoare de 6.428 mii lei noi;

 prelevari din bugetul de stat in valoare de 16.415 mii lei noi;

 subventii in valoare de 4.388 mii lei noi;

Totalul bugetului pe anul 2017 este de 26901,97 mii lei noi.

37
3.2 Modalități tehnice utilizate în finanțarea cheltuielilor bugetare

În economia de specialitate fundamentarea veniturilor bugetare necesare acoperirii

cheltuielilor bugetare se poate face din cote defalcate ale impozitului pe venit prin mai multe
metode, după cum urmează:
După încasarea impozitului pe venit, la nivel administrati-teritorial, la finele fiecărei luni, în
maxim de 5 zile lucrătoare, se alocă 36% din acestea pentru bugetele locale comunale, ale
orașelor și cele ale municipiilor, 10% sunt redirecționați către bugetul propriu județean și un
procent de 17 % sunt păstrați într-un cont deschis, utilizabil doar în cazul echilibrărilor bugetare.

În cadrul execuției, un procent de 17% revin, în maxim 5 zile lucrătoare, direcțiilor de

specialitate ale aparatului propriu al consiliilor județene pentru echilibrarea bugetelor menționate
anterior, în mod direct proporțional sumelor repartizate și aprobate în bugete și doar în situații
extraordinare se poate apela la o majorare a cotelor defalcate din impozitul pe venit, operație
efectuată de către Ministerul Finanțelor Publice, prin intermediul direcțiilor generale, toate
acestea având la bază o solicitare a plătitorilor de impozite și taxe în termen de 15 zile de la data
înființării unui nou punct de lucru cu minim 5 angajați, care au obligația de a ține evidența
contabilă asupra impozitului pe venit din cadrul salariilor, atât reținut cât și vărsat.
Cotele defalcate din veniturile bugetului de stat, sunt destinate și repartizate în bugetele
locale în concordanță cu următorii factori:
a) Factorul majoritar îl reprezintă capacitatea financiară, care este calculată în funcție
de impozitul pe venit și atinge o pondere de 70%
b) Iar următorul factor face referire la suprafața județului și are o pondere de 30 % din
sumele defalcate

În repartizarea acestor sume din veniturile statului, mai exact din cei 17 % un sfert merg
către bugetul propriu al județului iar restul se repartizează comunelor, orașelor și municipiilor
deficitare, după consultarea primarilor (de către o comisie constituită la nivel de județ), în
conformitate cu:
a) Capacitatea financiară, care este calculată în funcție de impozitul pe venit per cap de
locuitor și atinge o pondere de 30%
b) Suprafața unități, atinge o proporție de 30%
c) Populația, în procent de 25%
d) Iar restul de 15% sunt reprezentate de criteriile stabilite de Consiliul Județean

Comisia care se consultă cu primarul pentru deficitele bugetului local este alcătuită din:
președintele consiliului județean, prefectul județului, directorul general al directiei generale a
finantelor publice judetene la care se alătură și trei reprezentanți ai județului respective, fiecare
fiind desemnat de către o asociație diferită, respectiv A.M.R, A.O.R, ȘI A.C.R.

38
Fig. Fluxul informațional privind finanțarea din bugetele locale
Fluxul informațional privind finanțarea din bugetele locale presupune următoarele etape:
a) Solicitarea  fondurilor;
b) Comunicarea de deschidere de credite;
c) Informarea asupra deschiderii creditului bugetar;
d) Dispozițiile bugetare de repartizare;
e) Informarea.
Utilizarea creditelor bugetare face referire la faptul că acest tip de credit, respectiv creditul
bugetar este reprezentat de o sumă aprobată în cadrul bugetului, ca limită maximă a plăților din
exercițiul current sau chiar și pentru anii anteriori, în ceea ce privește cheltuielile multianuale, iar
deschiderea acestora constă în aprobarea ordonatorului principal de credite, prin trezoreria
statului( prin dispoziție bugetară), către Ministerul Finanțelor Publice( prin intermediul
direcțiilor generale ale finanțelor publice), în sensul de aprobare a plăților și a creditelor bugetare
doar prin documente justificative care relevă angajamentele contractuale. Toate cheltuielile din
bugetul local se efectuează în conformitate cu prevederile legale în vigoare și repartizarea
acestora ce face pe trimestre.

3.3 Lucrari generate de incheierea execuției bugetare

Încheierea execuției bugetare este evidențiată în documente justificative de referință care

întrunesc indicatorii veniturilor cu cei ai cheltuielilor, initial pe cei ai contribuabililor și a
ordonatorilor de credite, iar ulterior instituțiile ierarhic superioare.
Execuția bugetară ia sfîrșit la finele fiecărui an, pe data de 31 decembrie, act care aduce cu
sine diverse reguli referitoare la problematica gestiunii fiscal-bugetare, după cum urmează:

39
 a) Orice cheltuială la care primăria s-a angajat, deși nu este plătită, dar este lichidată și
ordonanțată și orice venit neîncasat trebuie trecute în contul bugetar de anul viitor;
b) Creditele bugetarea care au rămas neutilizate la finele anului sunt anulate de drept;
c) Fondurile externe nerambursabile și cele publice, care au ca destinație cofinanțarea
contribuției financiare a Comunității Economice, din care au mai rămas disponibilități,
sunt raportate pentru anul viitor.

La încheierea execuției bugetare,este imperios necesar ca în cadrul Primăriei orașului Hârlău

să aibă loc următoarele activități:
a) Identificarea imobilizărilor de credite bugetare deschise şi repartizate, precum şi a
disponibilităţilor din conturi, ulterior are loc retragerea , cu scopul redistribuirii acestora
pentru acoperirea unor posibile suplimentări solicitate în demersul anumitor activități;
b) Se efectuează demersurile necesare încasării debitelor;
c) Transmiterea la timp a tuturor instrucțiunilor și formularelor utilizate pentru încheierea
exercițiului bugetar în curs
d) Sunt pregătite operațiunile de inventariere de la toate nivelurile.

Structura conturilor de execuție bugetară

Venituri Cheltuieli
Prevederile bugetare inițiale Credite bugetare inițiale
Prevederile bugetare definitive Credite bugetare definitive
Încasările realizate Plăți efectuate

Încheierea execuţiei bugetelor locale are la bază două operațiuni principale:

a) Regularizarea soldului, care face referire la rambursarea împrumutului temporar din
fondul de tezaur al consiliului judeţean, dar şi a împrumutului din fondul de rulment,
regularizarea cu bugetul de stat a subvenţiilor primite pentru asigurarea protecţiei sociale a
populaţiei pentru energie termică, pentru investiţii, întocmirea în primele zile ale lunii ianuarie a
situaţiei privind executarea fiecărui buget local;
b) Înregistrare în contabilitate, care face referire la documentarea necesară precum:
încheierea contului de venituri, încheierea contului de cheltuieli, repartizarea soldului
execedentar al bugetelor locale între fondul de tezaur al consiliului judeţean şi fondul de rulment
propriu al fiecărui buget local aferent anului financiar încheiat.

40
3.4 Fluxuri informationale generate de execuția bugetului local

Fluxul informațional de finanțare a primăriei din bugetul local este urrmatorul:

 Inițial primarul ca ordinator principal de credite trebuie să primească de la inferiorii săi

respectiv ordinatorii secundari și cei terțiari de credite solicitări de fonduri;
 În cel de-al doilea pas primarul va trebui să facă același lucru ca subalternii săi, pentru
propria activitate și pentru instituțiile subordonate. Aceste solicitări trebuie prezentate,
pentru analizare și aprobare Consiliului Local;
 Obligația Consiliului Local este de a anaiza aceste solicitări și de a le aproba doar atunci
când este cazul;
 În cele ce urmează primarul trebuie să determine volumul de credite bugetare, ca limită a
plăților efectuate spre trezorerie, și să întocmească o Comunicare de deschidere a creditelor,
în două exemplare;
 Apoi tot primarului îi revine obligația de a repartizează creditele bugetare instituţiilor
publice subordonate acestuia, ai căror conducători îndeplinesc atributele ordonatorilor
terţiari de credite printr-o Dispoziţie bugetară de repartizare a creditelor care va fi trimisă
ulterior către Trezorerie;
 Intervenția trezoreriei constă verificarea acestor credite, dacă au acoperire din veniturile
proprii şi subvenţiile care urmează să fie redistribuite din bugetul de stat către bugetul local
pentru completarea veniturilor proprii în luna respectivă.În urma acestei analize şi verificăr,
aceste credite vor fi înregistrate în contul din afara bilanţului, mai exact în grupa 02 „Credite
deschise şi repartizate pe seama ordonatorilor finanţaţi din bugetele locale” din creditele
bugetare deschise;
 Apoi primarul va avea posibilitatea de a deschide credite bugetare din contul de
disponibilități al bugetului local, dar și obligația de a repartiza sume ordonatorilor secundari
și terțiari.

41
 Capitolul IV.
Organizarea și conducerea evidenței privind gestiunea financiară

4.1 Evidența tehnico-operativă

Evidența tehnico-operativă, alături de celelalte două forme, ajută la menținerea controlului

existenței valorilor materiale și bănești atunci când la nivel de cerințe ale unității este menținută o
strictă organiare. Obiectul acesteia îl constituie înregistrarea fenomenelor primare ce au loc în
cadrul unității.
Caracteristicile unei astfel de forme constau în îmbrăcămintea pe care o îmbracă aceasta,
formă proprie fiecărui gen de activitate. În momentul organizării evidenței tehnico-operative
valorilor materiale, trebuie avut în vedere acele înregistrări făcute numai în etalon natural, fiind
organizată pe fiecare gestiune în parte.
Fișa mijlocului document pentru evidența analitică a mijloacelor fixe
fix

Bon de mișcare a document justificativ de predare primire a mijloacelor fixe;

mijloacelor fixe
document de însoțire a mijloacelor fixe pe timpul transportului;

Proces verbal de document de constatare a îndeplinirii condițiilor scoaterii din funcțiune a

scoatere din mijloacelor fixe, potrivit dispozițiilor legale;
funcțiune a
mijloacelor fixe

Nota de recepție document pentru recepția bunurilor aprovizionate;

și constatare
diferențe document justificativ pentru încărcarea în gestiune;
document justificativ de înregistrare în contabilitate
Bon de predare, document de predare la magazie a produselor finite
transfer, restituire
sursă de date pentru urmărirea realizării producției

42
 Bon de consum document de eliberare din magazie pentru consumul materialelor;
document justificativ de scădere din gestiune;

Fișa limită de document justificativ de scădere din gestiune;

consum

Fișa de magazie document de contabilitate analitică în cadrul metodei operativ-contabile;

Lista de document pentru inventarierea bunurilor aflate în gestiune;

inventariere
document pentru întocmirea registrului inventar;

De asemenea, există o sferă de cuprindere care se limitează doar la unele laturi ale unor procese
de aprovizionare în funcție de categoriile de furnizori, de termenele de livrare sau de plata
acestora, dar și de existența și folosirea anumitor capacități de muncă sau de producție.
Evidența tehnico-operativă trebuie să țină cont de legislația în vigoare, astfel că trebuie să
respencete anumite cerințe, precum urmează:
 Colectare de date cât mai concrete, atât cantitativ cât și valoric, la orice moment,
privind existența și împărțirea valorilor materiale fie la locurile de folosință, fie la
cele de depozitare;
 Păstrarea integrității patrimoniului public prin asigurarea unui control al gestiunii
valorilor materiale;
 Modul prin care partea sau părțile implicate se asigură că administrează bunurile
materiale;
 Asigurarea furnizării datelor necesare pentru efectuarea de inventarieri periodice sau
anuale.

4.2 Evidența statistică

Evidența statistică este formă a evidenței economice în baza căreia se studiază din punct de
vedere cantitativ fenomenele sociale de muncă și a legalității dezvoltării economico-sociale, sub
foarmă numerică, delimitată în spațiu și timp.

43
 Așadar statistica se ocupă de înregistrarea și prelucrarea datelor în masă social- economică,
pentru studierea activității economico-sociale, în acest sens fiind stabilite diverse unități de
măsură în mărime naturală sau de ordin valoric.
În urma furnizării de date de ordin statistic, a grupărilor și generalizărilor proceselor social-
economice se pot lua decizii în legătură cu interdependențele dintre acestea și tendințele de
dezvoltare.
Procesele caracteristice acestei tipologii de evidență economică sunt următoarele:
a) În prim plan este necesară culegerea și prelucrarea datelor din documentele de referință;
b) Cea de-a doua caracteristică face referire la folosirea de procedee pentru realizarea
observării, a șondajelor de opinii și anchetării etc.

4.3 Evidența contabilă

Evidența contabilă este o formă a evidenței economice care supraveghează existentul și

totodată mișcarea elementelor patrimoniale care sunt la dispoziția primăriei, precum și a
rezultatelor obținute în urma activității prestate.

Documentele justificative aferente evidenței contabile

Bugetul local detaliat documentul prin care sunt prevăzute și
aprobate în fiecare an veniturile și cheltuielile
unităților administrativ-teritoriale
Contul de execuției Document prin care se reflectă dimensiunea
efectivă a activității economice
Notă de contabilitate Document justificativ de înregistrare, în
contabilitatea sintetică și analitică, de regulă
pentru operațiunile care nu au la bază
documente justificative
Stat de salarii Document pentru calculul drepturilor salariale
cuvenite anagajaților
Dispoziții de plată Dispozitie de încasare a unor sume sau
dispozitie catre casierie pentru achitarea in
numerar a unor sume
Chitanțe Documente care justifică depunerea unei
sume in numerar la casierie
Registru al datoriilor publice locale Documentul care evidențiază situația datoriei

44
 publice locale contractate direct, în ordine
cronologică
Registru al garanțiilor locale Documentul care evidențiază situația
garanțiilor locale acordate de autoritățile
administrației publice locale

4.4 Închiderea exercițiului bugetar

În cadrul primariei orașului Hîrlău, în ceea ce privește prelevarile trimestriale de la bugetul

de stat, biroul buget-contabilitate al acestei instituții primește o adresă de la Direcția Generală a
Trezoreriei judetului Iași, la accesarea căreia pot fi văzute sumele ce vor fi primite de municipiu
de la bugetul de stat, care reprezintă cotele și sume defalcate aferente. În concordanță cu această
adresă, împreumnă cu legea bugetului și a documentelor contabile corespunzătoare, în cadrul
consiliului local și a celui județean, se poate discuta și analiza proiectul de buget și într-un final
toate aceste eforturi ducând la aprobarea acestuia.

45
 Concluzii
În concluzie economia acestui oraș, se dezvoltă pe mai multe ramuri, printre care: industria
textilă (fabrica Tristar), cea de prelucrare a lemnului (fabrica Adige) și cea alimentară. În acest
oraș din punct de vedere educațional funcționează două școli generale, un liceu tehnologic și un
colegiu. Asistența medicală este acordată în cadrul spitalui, policlinicii sau cazurile minore sunt
rezolvate în cabinetele medicale ale medicilor de familie.
Aparatul de specialitate al primarului orașului Hîrlău este organizat și funcționează în
conformitate cu regulamentul care a fost elaborat în baza prevederilor Legii nr.215 din 2001 și a
Legii nr. 188 din 1999, privind administrația publică locală, respectiv Statutul funcționarilor
publici și al altor acte normative specific domeniului de activitate.
Primăria orașului Hîrlău este constituită din primar, viceprimar, secretar și aparatul de
specialitate al primarului, care împreună alcătuiesc o structură funcțională cu activitate
permanentă care îndeplinește hotărârile Consiliului Local și asigură rezolvarea operativă a
problemelor de interes public, gestionând sarcinile publice în interesul cetățenilor, iar domeniul
administrat având un potețial economic foarte ridicat.
Conform prevederilor legale (Legii nr.71/1991), primăria are un aparat de specialitate a cărui
structură şi atribuţii s-au stabilit prin Hotărârea de Guvern nr.269/1997.
Funcționalitatea face referire la relațiile interne care pun accentual pe latura financiară.
Astfel că în procesul bugetar local sunt implicate următoare persoane:
 Ordonatorii de credite( principali, secundari și terțiari)
 Consiliul local sau cel județean
 Funcționarii departamentelor financiar-contabile în principal, iar pe lângă aceștia mai
sunt și cei din alte departamente ale autorităților administrației publice locale de la nivel local și
național

Primul pas în elaborarea bugetelor locale îl reprezintă Legea nr 273 din 2006, legea ce
reglementează finanțele publice locale, iar implicarea în cadrul elaborării de proiecte de bugete
publice este unitară, de pe poziția instituțiilor statului. Această poziție fiind stabilită prin cadrul
Legii nr. 500 din 2002. De aceea Guvernul intervine prin desemnarea MFP cu răspundere
deplină asupra elaborării de norme unitare privind sectorul bugetar și a fundamentării de venituri
și cheltuieli.
În economia de specialitate fundamentarea veniturilor bugetare necesare acoperirii
cheltuielilor bugetare se poate face din cote defalcate ale impozitului pe venit prin mai multe
metode.

46
Bibliografie

 Vacarel Iulian , Politici fiscale si bugetare in Romania 1990-2000, ed Expert, Bucuresti 2001;
 Legea nr 500/2002 a finantelor publice;
 http://5.154.178.106/documente/ROF.pdf
 https://lege5.ro/Gratuit/ha3tgnjw/definitii-lege-273-2006?dp=gi4tinzvgu2tm
 http://uat.mdrap.ro/uploads/22/95355/3/Buget2014_02.pdf?
fbclid=IwAR334Qx2st3YiHLHjHA6gY61OAjQHeBym5k0WXRaW16rfvu0AfR0b-5RWDk
 http://uat.mdrap.ro/uploads/22/95355/4/Buget_local_02_ven_31_12_2017.pdf
 http://uat.mdrap.ro/uploads/22/95355/4/venituri_proprii_si_subventii_ch_31_12_2017.pdf
 www.mfinante.ro
 https://www.primaria-hirlau.ro/documente/Buget-2017.pdf
 https://www.primaria-hirlau.ro/rapoarte.html

47