Motorul asincron trifazat

Este mașina electrică de acționare cea mai utilizată în acționările electrice industriale
datorită simplității constructive ,ușurinței exploatării,siguranței în funcționare și prețului de
cost relativ scăzut.

Motorul asincron(numit și motor de inducție) are dezavantajul că reglajul de viteză se face

cu dificultate și în limite restranse.

1.Construcție
Motorul asincron este compus din armătură statorică(stator) și armătură rotorică(rotor).

Statorul format din unul sau mai multe pachete de tole are în crestături o înfășurare
monofazată sau trifazată care se conectează la rețea și formează inductorul motorului.

Rotorul este format tot din pachete de tole,dar în crestături poate avea o înfășurare trifazată
concetată în formă de stea cu capetele scoase la trei inch sau o înfășurare în scurt circuit de
tipul unei colivii.

De aceea, după forma înfășurări rotorului, mașinile asincrone se mai numesc” motoare
asincrone cu inel” sau „motoare asincrone cu rotorul în scurt circuit” sau „rotorul în colivii”.

În afară de aceste parți,motorul mai are,în funcție de destinație, de tipul de protecție la

pătrunderea apei și a corpurilor străine în motor, de forma constructivă, de sistemul de
răcire,de putere și tensiune o serie de elemente constructive:

-portperii

-carcasa

-scut

-rulmenți

-Cutia cu placa de borne stator

-Borna de putere la pămant.

2.Pornirea motorului asincron.

2.1 Pornirea motoarelor cu rotorul bobinat
Motorul se poate porni la cuplul dorit prin introducerea de rezistențe în circuitul rotorului.În
general Mpm=(1,5.1,8)Mn pentru reducerea timpului de pornire.Avand rezistența Rp în
circuitul rotoric și cupland motorul la rețea,apare la s=1 (n=0) cuplul Mpm care pune în
mișcare rotorul,punctul de funcționare deplasandu-se din A către B.Cand ajunge în B,trece
pe caracteristica care are R’’p<R’’’p în punctul C și procesul pornirii continua pana cand
punctul de funcționare ajunge în punctul H corespunzător cuplului rezistent Mn al
mecanismului.

Trebuie menționat că valoarea curentului de pornire Ip se poate reduce și prin introducerea

în circuitul rotoric a unui reactanțe xp, pentru s=1. Dar în acest caz scade cuplul de pornire
Mp,cuplul critic Mkm și alunecarea critică sk, cum reiese din relațiile corespunzătoare dacă
se pune în oc de x02 valoarea x’02+x’p, și nu prezintă avantaje.

3. Inversarea sensului de rotație

Inversarea sensului de rotație al motorului asincron se poate face în două moduri:

a) Prin schimbarea sensului de succesiune a fazelor statorului, la toate tipurile de

motoare.
b) Prin modificarea valorii unor rezistențe înseriate în circuitul rotoric,numai la motorul
asincron cu rotor bobinat și inele colectoare.

Schimbarea sensului de succesiune a fazelor se obține schimband între ele două faze de
alimentare la bornele motorului.Se schimbă,astfel, sensul de rotație al campului magnetic
învartitor statoric.

4.Reglarea turației motorului asincron trifazat

4.1 Reglarea turației prin schimbarea numărului de poli
La motoarele cu rotorul în colivie, se face în trepte(p=numărul întreg).Schimband conexiunile
unei înfășurări, se pot obține două turații în raportul ½. Cand se cer trepte diferite de acest
raport,cum este cazul la motoarele pentru ascensoare,se dispune pe stator două înfășurări
distincte pentru turațiile respective.Recent a început să se modifice numărul de poli prin
modularea campului magnetic din întrefier cand se pot obține cu aceeași înfășurare,dar
schimband conexiunile , două turații la care raportul diferă de ½.

4.2 Reglarea turației prin modificarea frecvenței f1 a tensiunii

de alimentare
Modificările frecvenței unei surse de curent alternativ se face cu generatoare de c.a sau
convertizoare statice de frecvență.Prin modificarea lui f1 se modifică turația de sincronism
n1 și reactanțele.
4.3 Reglarea turației prin modificarea alunecării
Regland tensiunea de alimentare U1,la același cuplu rezistent Mn se obțin diverse alunecări
s<sk.În schimb,la motoarele cu rotorul bobinat,prin introducerea în circuitul rotoric, la un
cuplu Mr,se pot obține teoretic turații de la 0 la Nn.

5.Regimuri de funcționare
Mașina asincronă poate funcționa în trei regimuri:

-motor

-generator

-frană electromagnetică.

În regim de motor mașina absoarbe putere electrică din rețea,pe la bornele înfășurării
statorice,și furnizează,la arbore,putere mecanică.Acesta este cel mai utilizat regim de
funcționare al mașinii asincrone.

Viteza rotorului,în acest caz,este mai mică decat viteza de sincronism(0<Ω<Ω1, 0<s<1).

Bilanțul de puteri este:

Unde: P1-puterea electrică absorbită pe la bornele înfășurării statorice, Pm-puterea
electromagnetică(transferată în rotor prin intermediul campului electromagnetic), Pmec-
puterea mecanică, P2-puterea utilă la arbore, pj1-pierderile prin efect Joule, din înfășurarea
statorului, Pfe-pierderile în miezul feromagnetic, Pj2-pierderile prin efect Joule,din
înfășurarea rotorului, Pmec+v- pierderile mecanice și de ventilație.

Dacă mașina este antrenată, cu ajutorul unui motor auxiliar,în sensul de mișcare,cu o viteză
Ω>Ω1( s<0), se schimbă sensul de deplasare al rotorului față de campul inductor statoric.
Prin urmare se va schimba și sensul tensiunii electromotoare induse, respectiv al curentului
indus, și, implicit, al cuplului.

În această situație mașina primeste putere mecanică pe la arbore ( de la motorul auxiliar) și

cedează putere electrică pe la bornele înfășurării statorice.

6.Schema electrică echivalentă

Schema electrică echivalentă a motorului asincron este prezentată în figura 4.3 ,în doua
variante: schema completă si schema simplificată.
În figura a) avem schema electrica echivalentă completă iar in figura b) schema electrica
echivalentă simplificată.

R1;X1;I1- rezistența,reactanța și curentul statorice.

R’2;X’2;I’2- rezistența , reactanța și curent rotorice reduse la stator.

R0;X0;I0- rezistența și reactanța de magnetizare și curentul de mers în gol.

s- alunecarea.

7.Ecuațiile mașinii asincrone trifazate

Se consideră o maşină asincronă trifazată simetrică, alimentată la o sursă trifazată
simetrică de frecvenţă f1şi valoarea efectivă a tensiunii U1. Se presupune că maşina
funcţionează într-un regim electromagnetic staţionar, nu are pierderi în miezul
feromagnetic, circuitul magnetic este liniar, iar înfăşurările sunt dispuse sinusoidal,
astfel încât curba câmpului magnetic din întrefier este o undă sinusoidală. Circuitul
rotoric se consideră scurtcircuitat sau închis pe un reostat simetric (fig. 3.6) unde s-
au făcut notaţiile:

- R1, R2 –rezistenţele pe fază ale înfăşurării primare (stator) respectiv secundare

(rotor) (R2include şi rezistenţa de fază a reostatului);

- Xd1= 2πf1Ld1; Xd2= 2πf1Ld2 reactanţele de dispersie ale circuitelor

primarrespectiv secundar considerate la frecvenţa f1a curenţilor din primar,
inductivităţile de dispersie fiind presupuse constante;

- i1, i2 –curentul de fază din înfăşurarea primară, respectiv secundară;

- u1= U1√ ❑ 2sinω1t -tensiunea la bornele unei faze primare.

-ψ – fluxul fascicular produs de campul magnetic rezultat din întrefier

Câmpul magnetic învârtitor rezultant reprezintă un câmpmagnetic utilîn maşina
asincronă în sensul că el este rezultatul suprapunerii câmpurilor inductor (de
excitaţie) şi de reacţie a indusului, ale căror linii străbat atât înfăşurarea statorică cât
şi pe cea rotorică, definind cuplajul magnetic al celor două înfăşurări (întocmai ca la
transformator).

Câmpul magnetic rezultant din întrefier va produce prin maşină un flux magnetic
rezultant (util) având amplitudinea:

2
Ψ2m= BmLG
π

Unde: L-lungimea miezului rotoric

G-pasul polar

Acest flux util mătură periferia interioară a statorului și va induce t.e.m în cele trei
faze statorice cu valoarea efectivă:
 2π
E1= f1N1KN1ψm ,
√2
Fazorial expresia t.e.m utile statorice se va scrie:

E1= -jω1N1KN1ψm= -jXmIm,

Unde – reactanța Xm a fost denumitp reactanță de magnetizare, iar curentul Im

curent de magnetizare.

Acest flux magnetic util va mătura și periferia rotorică și va induce t.e.m în fazele
rotorice avînd valoarea efectiva:

2π
E2s= f2N2Kn2ψm.
√2
Valoarea efectivă a t.e.m utile rezultantă rotorice este prin urmare proporțională cu
frecvența f2=sf1, deci cu alunecarea s, ceea ce ne permite să scriem:

2π
E2s=sE2. E2= f1N2KN2ψm.
√2
Unde: mărimea E2 astfel definită este chiar t.e.m rotorică indusă de campul magnetic
învartitor rezultant Bm dacă rotorul ar sta pe loc (s=1).

Expresia t.e.m rotorice efective se poate scrie fazorial:

E2s=sE2= -jω1N2KN2ψm.

Câmpul magnetic de disperisie statoric d1este acel câmp ale cărui linii de câmp se
înlănţuie numai cu spirele proprii, fără să se înlănţuie cu spirele rotorice. Aceste linii
se închid fie prin întrefierul maşinii fie prin aer în jurul capetelor frontale ale bobinelor
statorice. Fluxul de dispersie corespunzător acestui câmp va induce în fazele
statorice t.e.m. de valoare efectivă complexă:

Ed1= -jω1Ld1I1 = Ed1= -jXd1I1.

Pe baza celor stabilite mai sus rezultă că ecuațiile fazoriale de tensiuni pentru stator
și rotor vor fi:

U1= R1I1+ j Xd I1-E1

0= R2I2 + jsXd2I2-sE2

Conform teoremei lui Kirchhoff pentru tensiuni aplicată pe o fază statorică respectiv
rotorică.

8.Bibliografie
https://www.arthra.ugal.ro/bitstream/handle/123456789/3276/Voncila_Ion_Masini_ele
ctrice_capitolul3.pdf?sequence=3&isAllowed=y

http://www.scritub.com/tehnica-mecanica/Motoare-asincrone135161210.php

http://www.creeaza.com/tehnologie/electronica-electricitate/Motorul-asincron846.php