Postprocesarea

Dat fiind faptul că mediul CAM, prin funcționalitatea sa, generează un CLSF
complet
definit geometric și tehnologic, postprocesorul trebuie să poată „citi”
codul APT din
CLSF și să producă program piesă specific aceleiași mașini.
Nu este obligatoriu ca un program G-code să fie executabil pe mai mult de o
mașină.
Condiția rămâne ca: mașinile să aibă aceeași cinematică, comandă numerică,
aceeași
origine mașină, aceeași poziție de schimbare a sculei, aceleași compensări ale
erorii
la deplasările pe axe etc. Este rar cazul când un atelier de prelucrări
mecanice se
echipează cu mai multe mașini de o dată – impunând de la început identitatea
mașinilor achiziționate. Este mai probabil ca o companie să se doteze sau să-
și
modernizeze mașinile de-a lungul timpului.
Este plauzibil ca fiecare mașină să aibă propriul postprocesor în raport cu
mediul CAM
(NX/Manufacturing sau altul), ceea ce înseamnă un volum semnificativ de manuale
de analizat, cerințe care rezultă din modul de organizare a atelierului
(început/sfârșit
de program, secvența de schimbare a sculei, identificarea sculelor etc.).
De fapt, deseori, la achiziția unei mașini cu comandă numerică, se ignoră
importanța
achiziționării postprocesorului odată cu mașina cu comandă numerică. Mai
mult, dacă
atelierul folosește un mediu de programare CAM postprocesorul trebuie să fie
specific
acestui mediu CAM.
La achiziția mașinii procesul de training poate dura puțin (una-două săptămâni),
dar
crearea postprocesorului poate costa 4-6 săptămâni, mai ales dacă furnizorul
mașinii
nu este responsabil pentru crearea/testarea/validarea postprocesorului. Pe de altă
parte, nici furnizorul aplicației CAD/CAM nu poate avea toate combinațiile
minimale
cinematică-controller NC.