Liceul Academiei de Științe a Moldovei

Referat

Informatica

Tema: Codificarea și decodificarea

Profesor: Gâscă Veronica

Elev: Cucoș Marina

2017
 Cuprins:

1)Codificarea

2)Formate de fișiere

3)Codificatorul

4)Decodificarea

5)Decodificatoare

6) Cum îţi păstrezi confidenţialitatea SMS-urilor ?

 Bibliografie:

www.biblioteca.regielive.ro-informația despre codificare

www.elearning.usarb.md-forme- informația despre forme

de fișiere
www.creeaza.com-informația despre codificator

www.gadget.ro- informația despre decodificare și

decodificatoare
www.slideshare.net-cum păstrezi confidenţialitatea

www.linkedin.com-tabel-domeniile și tehnicile
 Codificarea

Procedeul de reprezentare a informaţiei conform unui anumit format poartă denumirea de

codificare. Necesitatea utilizării codurilor se impune pentru a asigura comunicaţia între utilizator
şi sistemul de calcul, având în vedere că utilizatorului îi este specifică gândirea zecimală şi
folosirea caracterelor alfabetului, în timp ce tehnica de calcul recunoaşte doar sistemul binar.
Se numeşte cod, un set de simboluri elementare, împreună cu o serie de reguli potrivit cărora se
formează aceste simboluri.
Codurile alfanumerice
Codurile alfanumerice sunt coduri binare utilizate pentru reprezentarea caracterelor alfanumeric.
Prin caractere alfanumerice înţelegem: literele mari şi mici ale alfabetului; cifrele de la 0 la 9;
semnele de punctuaţie; operatorii aritmetici şi de relaţie; alte caractere speciale.
Codificarea de reprezentare a sunetului
Sunetele variază în funcţie de intensitate, (măsurată în decibeli) şi în frecvenţă (măsurată în
vibraţii pe secundă, hertz -Hz). Compunerea mai multor unde sonore conduce la o imensă plaje
audio, pornind de la simple zgomote, la vocea umană şi muzica simfonică (cel mai complex
mesaj sonor). În forma lor naturală, sunetele sunt semnale analogice cu variaţie continuă. Pentru
a le putea prelucra cu ajutorul calculatorului avem nevoie de acestea în forma lor digitală, adică
cu variaţie discretă. Sunetele pot fi digitizate spre exemplu cu ajutorul microfonului sau
sintetizatorului. Sunetele digitizate se mai numesc şi sunete eşantionate. Frecvenţa de eşantionare
este dată de un semnal, prin intermediul căruia este preluat la fiecare tact al eşantionului un sunet
corespunzător, care este stocat ca informaţie digitală în memorie.
Reprezentarea imaginilor
Imaginile statice sunt, în general, limitate din punct de vedere al posibilităţilor de comunicare a
diverselor tipuri de informaţie. Oricum ele sunt superioare, din punct de vedere al cantităţii de
informaţie, reprezentării sub formă de text/caractere (a se observa diferenţele la privirea unui
grafic şi a unui tabel).
Formatul bit-map (“hărţile de biţi”). Hărţile de biţi sunt cunoscute ca grafică de rastru şi
sunt formate dintr-o matrice de puncte numite pixeli. Ele reprezintă aproape fidel, bit cu bit,
conţinutul memoriei video în momentul afişării imaginii respective pe ecranul monitorului.
Pentru o imagine monocromă, fiecărui punct fizic al imaginii îi corespunde un singur bit în
matrice, pe rândul şi coloana corespunzătoare poziţiei reale a acestuia în cadrul imaginii.
Valoarea 0 a bitului din matrice corespunde unui punct negru (stins), iar valoarea 1 corespunde
unui punct alb (aprins). Din exemplul de mai sus se deduce că pentru imaginile color trebuie
ataşate şi informaţii suplimentare. Aceasta se concretizează în adăugarea unei a treia dimensiuni
matricii, numită adâncime de culoare. Cele mai uzuale adâncimi de culoare sunt:
4 biţi, adică 16 culori
8 biţi, adică 256 culori
16 biţi, adică 32.768 culori
24 biţi, adică 16,7 milioane culori
 FORMATE DE FIŞIERE
Formate de fişiere imagine
O imagine este un tablou bidimensional de pixeli, denumit şi rastru. Fiecare linie din imagine se
numeste linie de scanare. Pentru a înţelege mai bine modul în care sunt stocate imaginile în
fişiere trebuie studiat în primul rând modul în care sunt stocate culorile pixelilor în memoria
video şi principalele componente ale unei imagini.
Caracteristicile comune ale fişierelor de imagine
Scopul stocării imaginilor în fişiere este acela de a putea reproduce imaginile stocate. Pentru a
putea realiza aceasta fişierul trebuie să conţină cel puţin următoarele informaţii: Dimensiunile
imaginii (lăţime şi înălţime); Numărul de biţi per pixel; Tipul imaginii (dacă valorile pixelilor
trebuie interpretate ca fiind valori RGB sau index într-o paletă de culori); Paleta de culori (dacă
este cazul); Datele imaginii (matrice cu valorile pixelilor)
Diferenţele dintre diferitele formate de fişiere provin tocmai din modul specific în care sunt
organizate aceste informaţii.

Codificatorul

Codificatorul reprezintă un circuit logic combinaţional care furnizează la ieşire

un cuvânt binar de n biţi (cod), atunci când numai una dintre cele m intrări ale sale este activată.
Codificatorul zecimal – binar
Pentru a putea codifica fiecare dintre intrările prezentate în cod zecimal pe codificator, este
necesar ca ieşirile dispozitivului să fie în număr de 4.
Se notează cu
i0, i1,…i9 - intrările în codificator
A, B, C, D- ieşirile.
Scrierea sau codificarea fiecărui număr zecimal ca secvenţă de patru biţi este dată în tabelul de
mai jos:
Este nevoie să implementăm fiecare dintre ieşirile A, B, C şi D.
Studiind tabelul de mai sus, observăm că funcţiile logice A, B, C şi D vor fi 1 logic  pentru
următoarele combinaţii:
A = i8+i9
B = i4+i5+i6+i7
C = i2+i3+i6+i7
D = i1+i3+i5+i7+i9
 Decodificarea
Regula de transformare a mesajelor în cuvinte se numeşte cod, iar operaţia codificare.
Operaţia inversă codificării se numeşte decodificare.
Operaţiile de codificare şi decodificare constau în extragerea datelor necesare din tabel.
Evident, decodificarea fva fi univocă numai atunci cînd cuvintele binare incluse în tabel vor fi
distincte. Acest lucru este posibil dacă lungimea m a cuvintelor de cod satisface inegalitatea

2m>= n
După logaritmarea rezultă:
m >= log 2 n
m ~ log2 n

Ultima expresie reprezintă teorema Claude Shannon.

Lungimea cuvintelor unui cod poziţional trebuie să fie mai mare sau egală cu cantitatea de
informaţie dintr-un mesaj.Cantitatea de informaţie dintr-un mesaj exprimă cel mai mic număr
midiu de smne binare din cuvintele necesare şi suficiente pentru codificare şi decodificare
univocă a mesajului.Şirul de semne binare care reprezintă mesaje codificate cu aceste cuvinte
constituie informaţia propriu-zisă.Există diferite tipuri de coduri:
1)   codurile numerice (oferă posibilitatea reprezentării cifrelor {0, 1, … , 9});
2)   codurile alfanumerice reprezintă prin cuvintele binare cifrele 0, 1, … , 9, literele mari şi mici
ale alfabetului latin, semnele de punctuaţie, etc. (ASCII, ASCII -7,-8, EBCDIC);
3)   coduri de control:
a)    coduri detectoare;
b)    coduri corectoare de erori.

DECODIFICATOARE

Decodificatorul (DCD) este circuitul logic  care activeaza una sau mai multe iesiri in
functie de un cuvant de cod (adresa) aplicat la intrare.

Tipuri de decodificatoare
v    Decodificatoare de adresa, folosite pentru adresarea memoriilor;
v    Decodificatoare  BCD-zecimal, cu rol de  conversie a datelor in aparatelor de masurat
numerice, din cod BCD in cod zecimal;

v    Decodificatoare BCD-7 segmente, care comanda sistemele de afisaj numeric.

Decodificatorul de adresa identifica cuvantul de cod aplicat la intrare prin activarea unei

singure iesiri, corespunzatoare codului aplicat.Numarul iesirilor din circuit,  m, depinde de
numarul intrarilor in circuit, n.Relatia dintre numarul m al iesirilor (cailor) si numarul n al
intrarilor (bitilor): m = 2n.

                       

a. de 2 biti (4 cai)                                             b. de 3 biti (8 cai)

Fig.1 Schema bloc a unor decodificatoare

Conexiunile decodificatorului de 2 biti

v    A, B - doua intrari de adresa
v    0 ÷ 3 - patru iesiri active pe nivel logic1

A B 0 1 2 3 Fig.2 Tabelul de adevar al decodificatorului de 2 biti

0 0 1 0 0 0
0 1 0 1 0 0
1 0 0 0 1 0
1 1 0 0 0 1
Pentru fiecare cuvant de cod aplicat pe intrari se activeaza o iesire. Iesirea activata este pe 1
logic, in timp ce restul iesirilor sunt pe 0 logic.

 Circuitul poate fi realizat si cu iesiri active pe 0 logic. In acest caz iesirea activata va trece
in 0 logic, in timp ce restul iesirilor raman pe 1 logic.

Decodificatorul BCD-zecimal

Fig.3 Schema bloc a decodificatorului BCD-zecimal

Conexiunile decodificatorului BCD-zecimal
v    A, B, C, D - patru intrari de adresa
v      ÷  - zece iesiri active pe nivel logic 0

Decodificatorul identifica codul aplicat pe intrari, activand printr-un 0 logic linia de iesire
corespunzatoare acestui cod.
Starile 1010, 1011, 1100, 1101, 1110, 1111 sunt considerate stari false pentru ca nu sunt incluse
in codul BCD. La aplicarea codului corespunzator uneia din aceste stari, toate iesirile vor fi pe 1.

Cum îţi păstrezi confidenţialitatea SMS-urilor ?

Android
Cred că toţi am întâlnit persoane care atunci când îţi văd noua achiziţie în materie de
smartphone-uri, te roagă să le dai şi lor telefonul să se “joace” puţin cu el. Multe dintre aceste
persoane (fie ele apropiate sau nu), au de multe ori prostul obicei să îţi umble şi în mesaje. De
aceea astăzi vă voi prezenta două programe (unul pentru Android şi unul pentru iOS) cu ajutorul
cărora nu veţi mai avea emoţii atunci când veţi oferi cuiva telefonul personal.

Pentru platforma Android vă prezint aplicaţia SMS Lock.Această aplicaţie este creată special
pentru a vă proteja de ochii curioşi ai altor persoane. SMS Lock funcţionează foarte simplu.
După ce instalaţi aplicaţia, alegeţi o parolă formată dintr-o combinaţie de cel puţin 4 celule şi
apoi salvaţi. După această operaţiune banală, ori de câte ori veţi încerca să citiţi/trimiteţi un
SMS, va trebui să introduceţi parola stabilită iniţial. 

Pentru platforma iOS vă voi prezenta ceva puţin mai pretenţios. Aplicaţia se numeşte Black
SMS, iar prin instalarea acesteia toate mesajele pe care le trimiteţi/primiţi vor apărea colorate în
negru, fiind imposibil să le citiţi. Pentru a face această operaţiune, mesajul trebuie copiat în
această aplicaţie pentru decriptare. Accesul la Black SMS este parolat, astfel că mesajele
dumneavoastră vor fi protejate prin două filtre de securitate. Nimeni nu va putea să le citească
dacă nu are parola de acces la serviciu. Problema acestei aplicaţii este că şi cel cu care conversaţi
trebuie să o aibe instalată pentru a funcţiona.
Figura 4: Domeniile și tehnicile de minerit de date. Ierarhizarea categoriilor generale de
tehnici de minerit de date prin steganaliză

Prin utilizarea unor algoritmi de extragere de date, se poate detecta informația secretă sau
mesajul ascuns prin steganaliză. Există mai multe tipuri de tipuri de date atribuite ca Domeniu,
care pot să fie luate în considerare, cum ar fi: imagine digitală, fișierul audio, fișierul text,
fișierul video și de protocol. Această clasificare se bazează pe tehnici de exploatare a datelor
extinse pe steganaliză în acestă branșă, care sunt folosite pentru a detecta prezența mesajelor
încorporate în imagini stego prin tehnici steganografie. Sub fiecare dintre ele, domeniile sunt
ierarhizate prin subdivizare de tehnici de exploatare a datelor.