Soarele şi

influenţa sa
asupra
Pămîntului.

Craveț Ala
 Soarele este steaua aflată în centrul sistemului nostru solar. Pământul,
toate celelalte planete, asteroizii, meteoriţii, cometele precum şi
cantităţile enorme de praf interplanetar orbitează în jurul Soarelui, care
totuşi, prin mărimea sa, conţine mai mult de 99% din masa întregului
sistem solar. Energia provenită de la Soare (sub forma luminii, căldurii
ş.a.) face posibilă întreaga viaţă de pe Pământ.
 Ce este Soarele?
Soarele nostru este
o stea galbena de
mărime medie care
s-a format acum 4,5
miliarde de ani
impreună cu tot
SOARELE sistemul nostru
solar.
 Conform cercetărilor actuale, vârsta Soarelui este de aproximativ
4,6 miliarde de ani şi el se află pe la jumătatea ciclului principal al
evoluţiei, în care în miezul său, hidrogenul, se transformă în heliu prin
fuziune nucleară. În fiecare secundă, peste patru milioane de tone de
materie sunt convertite în energie în nucleul soarelui, generându-se
astfel radiaţie solară.

În decursul următorilor aproximativ 5 miliarde de ani,

Soarele se va transforma într-o gigantă roşie şi apoi într-o pitică
albă, în cursul acestui proces dând naştere la o nebuloasă
planetară. În cele din urmă îşi va epuiza hidrogenul şi atunci va
trece prin schimbări radicale.
 Din ce este format Soarele? Cum
este temperatura de pe Soare?
Soarele este format din gaze, 79%
hidrogen si 20% heliu. În centrul
Soarelui, unde are loc fuziunea
hidrogenului, temperatura este de
15.000.000 C°, si acolo se produce
toata energia degajată de Soare.
Aceasta energie se propagă la
suprafaţă, unde temperatura este
de numai 6000 C°.
 Cum "trăieşte" Soarele?
Ca orice stea, Soarele există ca să ardă. El
nu arde aşa cum ai văzut ca arde un foc, ci
particule mici de hidrogen se transforma in
particule de heliu producând energie
nucleară. În fiecare secundă, 564 de
milioane de tone de hidrogen se transformă
în aproape 560 de milioane de tone de heliu
în centrul Soarelui, iar diferenţa, mai mult
de 4 milioane de tone pe secundă, se
transformă în energie radiativă.
Soarele are insă o cantitate uriaşă de
hidrogen.
 2
ATMOSFERA
SOLARĂ:
Fotosfera
Cromosfera
Coroana solară

STRUCTURA SOARELUI

1 Nucleu
 Nucleul

Se află în centrul Soarelui, este din ce în ce mai cald,

iar materia este din ce în ce mai comprimată. În
centru, temperatura ajunge la 15 milioane de grade C,
iar presiunea este de 100 milioane de ori mai mare
decât cea din centrul Pământului. În acest cuptor,
atomii de hidrogen se aglomerează câte patru şi se
transformă în atomi de heliu. În cadrul acestei reacţii
de fuziune nucleară se degajă căldură şi lumină, sursa
strălucirii Soarelui.
Pete solare
 CROMOSFERA ŞI COROANA
Cromosfera şi coroana sunt învelişurile exterioare ale Soarelui.
Cromosfera are o grosime până la 10.000 km. Temperatura ei creşte
spre exterior unde ea atinge 20.000 °C. În cromosferă se produc
erupţii ce generează protuberanţele solare cu o perdiocitate de 11 ani.
Coroana, care îmbracă atmosfera, se diluează treptat în spaţiu şi nu
are o limită exterioară bine definită. Ea este foarte rarefiată, dar
extrem de caldă: temperatura sa depăşeşte 1 milion de grade C. Aici
se formează vînturile solare.
Protuberanţe solare
 FOTOSFERA
Lumina orbitoare a Soarelui provine de la un înveliş de grosime
mai mică de 500 km, fotosfera. Aceasta este cea care dă
impresia că Soarele are o margine bine delimitată. Temperatura
fotosferei este de aprox. 6.000 Celsius.

Pe alocuri, suprafaţa Soarelui

prezintă pete întunecate,
numite pete solare datorate
temperaturilor scăzute (4500
grade C). Dezvoltarea maximă
a petelor solare coincide cu
maximul activităţii solare. Pe
Terra aceasta se observă prin
furtuni magnetice, dereglări
ale sănătăţii populaţiei, etc.
 Vînt solar

Pe Terra apare ca aurore boreale

 Influenţa Soarelui asupra Pămîntului
Din cei 4x10putera 23 kW emişi de Soare,
Pămîntului îi revin doar 2%
 Producerea mareelor
 Dezagregarea rocilor
 Ritmurile proceselor biotice
 Căldură, lumină (fotosinteza)
 Gravitația solară exercită forța de
atracție, care contribuie la mișcarea
de rotație și de revoluție.
 ZEII SOARELUI
La babilonieni, zeul Soarelui se numea Şarmaş; la
persani, Mitra. Zeul egiptean Ra se năştea pe cer în fiecare
dimineaţă şi murea bătrân, în fiecare seară. La vechii
romani, Phoebus Apollo umbla cu un car de foc pe cer. Zeii
Soarelui la azteci, Tezcatlipoca şi Huitzilopochtli, cereau
sacrificii umane. Zeiţa japoneză a Soarelui este
reprezentată pe steagul naţional.

Zeul egiptean Zeul aztec

Ra Huitzilopochtli
A apuca Luna cu mâna şi Soarele cu picioarele.
A căuta pete în Soare.
A se uita ca la Soare.
A astupa Soarele cu degetul.
A-şi lepăda Soarele cojocul.
A trecut Soarele de amiază.
După ce apune Soarele, laudă ziua.
E loc sub Soare pentru toţi.
E mai cald Soarele când răsare, decât când
asfinţeste.
Răsare Soarele în toată ziua,dar nu se şi vede
întotdeauna.
Se uită Soarele îndărăt, se strică vremea.
Soare cu dinţi.
Soarele, că-i soare şi nu poate încălzi toată lumea.
Soarele, de e Soare şi tot nu poate lumina toate
văile.
Soarele încălzeşte şi pe buni şi pe răi.
Soarele nu răsare numai pentru un om.
Soarele nu stă ziua, la amiezi.
Soarele rasare, chiar daca nu canta cucosii.
Unde nu intră Soarele pe geam, intră medicul pe
uşă.
Va răsări Soarele şi pe uliţa noastră.