Anexa nr. ….. la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. ……… /…….

2019
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

Evaluare si consiliere psihopedagogică,

psihodiagnoză

Învățământ special
Clasele pregătitoare - a IVa
Dizabilități vizuale

2019

Programă școlară EVALUARE SI CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ, PSIHODIAGNOZĂ –Învățământ special primar –Dizabilități vizuale 1
Notă de prezentare
Programa școlară pentru Evaluare și consiliere psihopedagogică,
psihodiagnoză este cuprinsă în planul-cadru pentru învățământul gimnazial special
pentru elevii cu deficiențe de vedere, ca disciplină de trunchi comun, în aria curriculară
Terapii specifice si de compensare.
Activitatea de Evaluare si consiliere psihopedagogică, psihodiagnoză are
alocate 2 ore pe săptămână la clasele pregătitoare, a IV-a, a V-a și a VIII-a și 1 oră pe
săptămână la clasele a II-a, a III-a, a VI-a și a VII-a.
Programa școlară Evaluare si consiliere psihopedagogică, psihodiagnoză
reprezintă un document cu valoare de text tehnic în care sunt organizate și structurate
activităţile evaluare și consiliere psihopedagogică, psihodiagnoză, prin respectarea
politicilor educaţionale actuale.
Structura programei şcolare include următoarele elemente: nota de prezentare,
competenţele generale, competenţele specifice şi exemple de activităţi de
învăţare, conţinuturile și sugestiile metodologice.
Competențele sunt ansambluri structurate de cunoștințe, abilități și atitudini
dezvoltate prin învățare, care permit identificarea și rezolvarea unor probleme specifice
unui domeniu sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competenţele generale vizează achiziţiile elevului pe întregul parcurs al
învățământului gimnazial.
Competenţele specifice prezentei programe se formează pe parcursul unui
ciclu școar, sunt derivate din competenţele generale, reprezintând etape în dobândirea
acestora și sunt corelate cu exemple de activităţi de învăţare.
Exemplele de activităţi de învăţare constituie modalităţi de organizare a
activităţii formative în scopul realizării competenţelor. Profesorul psihopedagog care
funcționează pe catedra de Evaluare si consiliere psihopedagogică, psihodiagnoză are
libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de învăţare/ întervenție pe care le propune
programa şcolară sau de a le completa astfel încât acestea să faciliteze un demers
formativ adecvat, personalizat și adaptat nevoilor elevilor.
Conţinuturile constituie mijloacele informaționale prin care se urmărește
formarea competențelor elevilor cu deficiențe de vedere, fiind organizate pe
următoarelor domenii tematice: sfera emoțională, sfera socială și sfera decizională și
rezolutivă.
Sugestiile metodologice includ strategii didactice specifice disciplinei, sugestii
privind proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente de evaluare continuă și
sumativă.
Disciplina Evaluare si consiliere psihopedagogică, psihodiagnoză își
propune aducerea unei contribuții semnificative la starea de bine a elevilor cu deficiențe
de vedere prin activitățile sale specifice. Activitățile realizate de profesorul
psihopedagog care funcționează pe catedra Evaluare si consiliere psihopedagogică,
psihodiagnoză se referă la: activități de evaluare psihipedagogică și la activități de
consiliere psihopedagogică.
Evaluarea psihopedagogică și psihodiagnoza reprezintă o activitate de
investigare ştiinţifică a resurselor și dificultăților existente la nivelul personalităţii elevilor
cu deficiență de vedere, realizată de profesorul psihopedagog care funcționează pe
catedra de Evaluare si consiliere psihopedagogică, psihodiagnoză. Acesta activitate
urmăreşte:
- evaluarea performanţei şcolare, a comportamentului şi a dezvoltării elevului
cu deficiențe de vedere,
- analizarea problemelor specifice mediului şcolar,
- identificarea problemele de natură familială care pot afecta dezvoltarea şi
performanţa şcolară a elevului cu deficiențe de vedere.

Programă școlară EVALUARE SI CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ, PSIHODIAGNOZĂ –Învățământ special primar –Dizabilități vizuale 2
 Evaluare psihopedagogică și psihodiagnoza se constituie ca suport în
implementarea activităților de consiliere psihopedagogică, a programelor de intervenție
individualizată și a planului de servicii individualizat pentru copiii cu cerinţe educaţionale
speciale.
Consilierea psihopedagogică ”reprezintă un demers calificat, organizat pe
principii ştiinţifice, ce permite acordarea unei asistenţe de specialitate persoanelor
implicate în procesul educaţional (elevi, cadre didactice, părinţi, diriginţi, directori de
instituţii educaţionale etc.) care întâmpină anumite dificultăţi” (Anexa II la Ordinul comun
M.E.C.T.S.- M.M.F.P.S.nr.4469/ 12.06.2012/nr.1804/03.07.2012. Metodologie- Cadru).
În şcolile speciale pentru deficienți de vedere activitatea de consiliere
psihopedagogică își propune să fie “unitatea a trei secvenţe operaţionale: diagnostic-
constatativă, formativ-profilactică şi terapeutic- recuperatorie” (Golu P.), având la bază
valorile umaniste ale consilierii rogersiene. Direcțiile de bază ale activității ce consiliere
psihopedagogică sunt:
- contruirea și consolidarea încrederii în sine,
- dezvoltarea personală în vederea construirii identității și a valorii personale,
- integrarea școlară prin dezvoltarea de relații armonioase cu ceilalți,
- dezvoltarea aptitudilior decizionale și rezolutive.
- ameliorarea stărilor negative, disfuncționale și a comportamentelor
indezirabile care împiedică integrarea școlară și socială adecvată.
Scopul fundamental al consilierii psihopedagogice a elevilor cu deficiențe de
vedere este funcţionarea psihosocială optimă și poate fi atins prin monitorizarea
realizării obiectivelor procesului de consiliere psihopedagogică privind:
1. promovarea stării de bine prin eliminarea influențelor negative ale deficienței
vizuale asupra dezvoltării psihice și prin realizarea interdependeța următoarelor
elemente: acceptarea de sine, relaţii pozitive cu ceilalţi, autonomie, control, sens
şi scop în viaţă;
2. dezvoltarea personală ce vizează aspecte referitoare la cunoaşterea de sine,
imaginea de sine, capacitatea de decizie responsabilă, relaţionarea
interpersonală armonioasă, controlul stresului, tehnici de învăţare eficiente,
opţiuni vocaţionale realiste;
3. prevenţia dispoziţiei afective negative, a neîncrederii în sine, a comportamentelor
de risc, a dificultăţilor de învăţare, a dezadaptării sociale, a disfuncţiilor
psihosomatice și a situaţiilor de criză.
În elaborarea programei școlare Evaluare si consiliere psihopedagogică,
psihodiagnoză s-au avut în vedere recomandările următoarelor documente de politici
naționale: Documentul de politici educaționale ”Repere pentru proiectarea și
actualizarea curriculumului național”, ca sursă principală de delimitari conceptuale și
recomandările cuprinse în Rezoluţiile Consiliului Europei (2004- 2008) în care este
subliniată importanța autonomiei în învăţare pentru deciziile cotidiene ale individului și
facilitarea accesului la activități de consiliere pentru toţi cetăţenii, pe tot parcursul vieții.

Programă școlară EVALUARE SI CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ, PSIHODIAGNOZĂ –Învățământ special primar –Dizabilități vizuale 3
I.ACTIVITATEA DE EVALUARE PSIHOPEDAGOGICĂ, PSIHODIAGNOZĂ

Procesul investigat Instrumente de evaluare psihopedagogică,

psihodiagnoză
Investigarea nivelului Scala Ozeretski, Proba Harris, Probe pentru
psihomotricitatii trasare, tapping, punctare, decupare, etc.
Investigarea conduitei Bateria Piaget- Head, proba Bender-Sanctucci,
perceptiv mortice probe de lateralitate si dominanta laterala etc.
Scale pentru nivelul de dezvoltare a limbajului,
teste de vocabular în imagini, probe de vocabular,
teste de limbaj, probe pentru cunoaşterea vârstei
psihologice a limbajului, probe de evaluare a
Investigarea limbajului
progresului în învăţarea limbajului, probe pentru
examinarea limbajului oral și scris, probe de
conştientizare fonologică, teste de înţelegere a
lecturii, etc.
Probe pentru evaluarea memoriei auditive,
memoriei verbale, memoriei cifrelor, memoriei
Investigarea memoriei
fețelor, memoriei imediate și a memoriei indepartate
etc.
Probe de atenție concentrată, probe de atenție
Investigarea atenției
distributivă, probe de evaluare a capacității de
concentrare, etc.
Investigarea nivelului Scale, baterii, teste pentru vârsta mintală, pentru
dezvoltarii mentale stabilirea nivelului intelectual, etc.
Investigarea personalității Teste proiective, teste de completare de fraze,
imagini, chestinare de personalitate, sclale de
atitudini și convingeri, chestionare pentru evaluarea
distresului emotional, scale de atitudini
disfunctionale chestionare de evaluare a schemelor
cognitive, chestionare de maturitate emoțională,
chestionare pentru evaluarea stimei de sine,
chestionare pentru evaluarea trăsăturilor
temperamentale, etc.
Evaluarea aptitudinilor, a
Probe de performanță și aptitudinale,
performanței pe aptitudini, a
chestionare de evaluare a intereselor
intereselor

Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice vizează orientarea profesorului psihopedagog în
aplicarea programei școlare și în proiectarea și derularea activităților de evaluare
psihopedagogică și psihodiagnoză, neavând un caracter de obligativitate.
Se va avea în vedere colaborarea cu familia și cadrele didactice pentru obținerea
unor informații relevante în procesul de evaluare psihopedagogică/ psihodiagnoză cât și
consilierea acestora în vederea optimizării relației elev-profesor-părinte.

Programă școlară EVALUARE SI CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ, PSIHODIAGNOZĂ –Învățământ special primar –Dizabilități vizuale 4
 În activitatea de evaluare psihopedagogică și psihodiagnoză profesorul
psihopedagog poate alege dintr-o gamă variată de metode de evaluare și interpretare
a rezultatelor evaluării:
1. Metode pentru obţinerea informaţiei necesare cunoaşterii elevului prin analiza
comportamentului şi a activităţii acestuia
- Metoda observaţiei comportamentului elevului
- Metoda analizei procesului de integrare socială a elevului
2. Metode pentru obţinerea informaţiei necesare pentru cunoaşterea elevului prin
colaborare cu elevul, familia, cadrele didactice:
- Metoda anamnezei
- Metoda autobiografiei
- Metoda autocaracterizării
- Metoda convorbirii
- Metoda chestionarului
- Metoda analitică
3. Metode pentru obţinerea informaţiei necesare pentru cunoaşterea elevului prin
intermediul grupului social:
- Metoda anchetei sociale
- Metoda sociometrică (tehnicile sociometrice, testul sociometric)
4.Metode pentru obţinerea informaţiei necesare cunoaşterii elevului prin intermediul
experimentului
- Metoda experimentului natural
- Metoda experimentului.de laborator (metoda testelor psihologice)
5. Metode pentru prelucrarea informaţiei necesare în activitatea de cunoaştere a
elevului
- Metoda interpretativă
- Metoda biografică
- Metoda statistică
- Metoda intercorelaţiei
6. Metode pentru valorificarea informaţiei necesare în activitatea de cunoaştere a
elevului
- Metoda caracterizării libere
- Metoda dosarului individual
- Metoda grafică (profil psihopedagogic, profilul clasei/sociogramă)
Mijloacele recomandate sunt: probe, chestionare, sclale, teste, fișe de răspuns
adaptate deficienței vizuale (format audio, caractere mărite, editare în limbaj Braille),
cronometre, PC etc.
Atât instrumentele de cunoștere a elevului cât și metodele abordate au caracter
flexibil,
profesorul psihopedagog utilizându-le în funcție de nevoile elevilor, raportate la
individualizarea
activităților școlare.
Limbajul profesorului pihopedagog trebuie să fie accesibil copilului și raportat la
vârsta şi la
nivelul de dezvoltare atins. Creearea unui climat afectiv pozitiv reprezintă condiţia
fundamentală pentru o comunicare reală cu copilul.
Activitatea de evaluare psihopedagogică/ psihodiagnoză se realizează
preponderent în cabinet dar și prin observarea comportamentului elevilor în timpul
orelor de curs, al activităților extracurriculare pentru surprinderea aspectelor
suplimentare legate de capacitatea de relaționare, implicarea în activități,
comportament, etc.

Programă școlară EVALUARE SI CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ, PSIHODIAGNOZĂ –Învățământ special primar –Dizabilități vizuale 5
 Formele de organizare a activității de evaluare psihopedagogică și
psihodiagnoză pot fi individuale și în grup.
Finalitatea activității de evaluare psihopedagogică și psihodiagnoză constă în
elaborarea Fișei de evaluare psihopedagogică ce va conține rezultatele evaluării și
recomandările pentru activitățile specifice necesare elevului și pentru orientarea școlară
pe parcursul școlarității sau la finalul ciclului școlar.

Programă școlară EVALUARE SI CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ, PSIHODIAGNOZĂ –Învățământ special primar –Dizabilități vizuale 6
II.ACTIVITATEA DE CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ

Competenţe generale

1. Construirea identității și a încrederii în sine prin valorizarea

caracteristicilor personale fizice, morale și emoționale în vederea
construirii identității personale

2. Integrarea şi funcţionărea adecvată în grupuri familiare prin

optimizarea sferei socio-afective

3. Utilizarea de strategii simple de rezolvare de probleme, asumare

de roluri și luare a deciziilor în contexte familiare

Programă școlară EVALUARE SI CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ, PSIHODIAGNOZĂ –Învățământ special primar –Dizabilități vizuale 7
CLASELE PREGĂTITOARE - a IVa
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Construirea identității și a încrederii în sine prin valorizarea caracteristicilor
personale fizice, morale și emoționale în vederea construirii identității
personale
Clasele pregătitoare - a IVa
1.1. Explorarea și identificarea elementelor imaginii de sine prin experiență
directă/ simulată, prin explorare senzorială, în contexte familiare
- Conștientizarea proriului corp prin mișcare, raportăndu-se la spațiu și timp;
- Identificarea și denumirea caracteristicilor fizice și morale, pozitive și negative,
utilizând suport concret intuitiv (etichete, fotografii, imagini grafice, desene, contact
direct cu propriul corp, relatările persoanelor familiare);
- Descrierea trăsăturilor fizice și morale ale unor personaje (din povești, texte literare,
filme) utilizând termeni specifici (de exemplu ochi albaștri, bun, rău, înalt, slab etc.);
- Identificarea / diferențierea caracteristicilor stimei/ imaginii de sine pozitive şi negative;
- Identificarea caracteristicilor fizice și morale personale prin conștientizarea corporală
(fotografii personale, imagine în oglindă, contact direct cu propriul corp, descrieri
realizate de alte persoane etc) și autoreflecție (”Cum am reacționat, cum m-am
comportat în diverse situații?”, Cum reacționez, cum mă comport în diverse situații?”,
Cum aș putea să reacționes, comport în diferite situții concrete);
- Descrierea trăsăturilor fizice și morale personale prin completare de propoziții ”Eu
sunt....”, activități plastice de tipul ”Autoportret”;
- Identificarea și diferențierea punctelor tari și a punctelor slabe prin activități de
autoreflecție, prin completare de fișe ”Eu sunt / nu sunt....Eu pot / nu pot.....”;
- Identificarea de ancore și utilizarea lor în contexte familiare (de exemplu, am curaj -
strâng pumnul - utilizez ancora la ora de ... pentru a răspunde întrebărilor
profesorului);
- Identificarea asemănărilor şi deosebirilor între sine și ceilalți ;
- Conștientizarea efectelor pozitive/ negative ale stimei/ imaginii de sine pozitivă /
negativă;
- Activități de reflecție asupra trăsăturilor, atitudinilor, aptitudinilor prin care fiecare copil
poate fi considerat special;
- Identificarea comportamentelor / atitudinilor care determină o stimă de sine pozitivă
- Experimentarea unor atitudini care să exprime siguranță de sine, activism, încredere
în sine, prin jocuri de rol, în grupul psihopedagogic/ individual;
- Implicarea în activități care consolidează stima de sine și formează o imagine de sine
pozitivă (sub forma ”temelor” a căror rezolvare va fi discutată în următoarea ședință).
1.2. Identificarea, denumirea, exprimarea și interpretarea stărilor emoțiilonale
- Discriminarea și denumirea stărilor emoționale prin explorarea mimicii (poziţia
comisurilor bucale, a ochilor, a sprâncenelor) în imagini, emotigrame, fotografii,etc.
- Discriminarea și denumirea stărilor emoționale prin explorarea vorbirii (onomatopee,
intensitatea vocii, timbru vocal, ritmul vorbirii);
- Identificarea și denumirea emoţiilor unor personaje din basme, filme;
- Clasificarea / gruparea dihotomică a emoțiilor (emoții pozitive și negative);
- Discuții despre legătura gânduri- emoții - exprimarea emoțională- comportament;
- Identificarea expresiei fiziologice și somatice (înroșirea feței, tremurul membrelor,
creșterea ritmului cardiac, nod în gât, gol în stomac, etc) a emoțiilor prin analizarea
persoanelor familiare, a unor personaje din filmele de animație, a descriere din texte
literare etc.
- Completarea de propoziții lacunare cu privire la legătura emoții- exprimare corporală;
- Indentificarea gândurilor care însoțesc emoțiile;

Programă școlară EVALUARE SI CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ, PSIHODIAGNOZĂ –Învățământ special primar –Dizabilități vizuale 8
 Clasele pregătitoare - a IVa
- Identificarea emoțiilor diferite ale oamenilor în legătură cu acelaşi eveniment;
- Discriminarea emoțiilor pe baza intesităţii acestora;
- Identificarea consecinţelor negative care apar atunci când se acţionează pe baza
gândurilor, fără ca acestea să fie verificate;
- Identificarea și descrierea experiențelor emoționale în diferite situații concrete de
viață, în grupul școlar, familiar și de prieteni;
- Identificarea și denumirea emoțiilor personale experimentate în cadrula activităților
școlare și extrașcolare (intelectuale, estetice, artistice);
- Identificarea expresiei fiziologice și somatice, a emoțiilor personale primare și
complexe prin activități de imagerie dirijată, descrierea experiențelor personale;
- Identificarea și denumirea stărilor emoționale personale pozitive/ negative în contexte
concrete de viață ;
- Conștientizarea legăturii dintre gândurile – emoţiile – comportamentele proprii;
- Identificare gândurilor, emoțiilor corporale și a comportamentelor în diferite stări
emoționale;
- Identificarea consecințelor manifestărilor emoționale disfuncționale sau nepotrivite
contextului;
- Completarea de propoziții lacunare cu privire la legătura emoțiile personale- exprimare
corporală proprie;
- Imitarea exprimării verbale și gestuale a emoțiilor prin jocuri de rol, mimă/ pantomimă
în scenete scurte.
1.3. Utilizarea adecvată a strategiilor de modificare / inhibare a stărilor
emoționale în funcție de context și gestionarea emoțiilor disfuncționale
- Dezvoltarea reglajului voluntar prin joc;
- Identificarea de tehnici simple de control emoțional in contexte școlare și in medii
familiare;
- Utilizarea tehnici simple de control emoțional in contexte școlare și in medii familiare;
- Identificare legăturii dintre gânduri disfuncționale - emoții disfuncționale –
comportamente;
- Identificarea gândurilor automate care însoțesc stările emoționale disfuncționale;
- Analizarea legăturilor dintre emoțiile disfuncționle și gândurile care le însoțesc;
- Identificarea și formularea unor modalități acceptabile de exprimare a emoțiilor
negative/ pozitive;
- Identificarea alternativelor comportamentale pentru exprimarea adecvată a emoțiilor
pozitive / negative, raportată la momentul, intensitatea acestora și modalitatea de
transmitere;
- Identificarea modalităților de reglarea emoțională ce pot fi utilizate în contexte
obișnuite pentru modificarea impactului emoțional (schimbarea gândurilor/modificarea
expresiei emoționale/comutarea atenției, etc)
- Identificarea și utilizarea strategiilor de modificare a stării emoționale negative în
situații noi, în sutuții necunoscute, în situații de eşec, în situații de pierdere etc.
- Identificarea și utilizarea strategiilor de control emoțional pentru diminuarea/
eliminarea stărilor de anxietate legate de performanţa școlară, de dezaprobare și
respingere, a stărilor de tristețe, de îngrijorare, a sentimentelor de izolare, de abandon
etc.

2. Integrarea şi funcţionărea adecvată în grupuri familiare prin optimizarea sferei

socio-afective
Clasele pregătitoare - a IVa
2.1. Identificarea și utilizarea unor modalități eficiente de comunicare și relaționare
- Identificarea regulilor de comunicare și ascultare activă în grupul de consiliere

Programă școlară EVALUARE SI CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ, PSIHODIAGNOZĂ –Învățământ special primar –Dizabilități vizuale 9
 psihopedagică;
- Însușirea unor modalităţi simple de exprimare comportamentală în ascultare activă
(poziția și mișcarea corpului, contact vizual etc);
- Identificarea caracteristicilor relaţiilor de prietenie;
- Identificarea modalităților adecvate de comunicare (solicitări, formule de politețe) cu
adulții (părinți, cadre didactice);
- Identificarea și emiterea de mesaje ce vizează transmiterea de complimente ;
- Interpretarea comportamentelor colegilor de clasă și a prietenilor (de cooperare / de
necooperare, de implicare, dezinteres etc.);
- Identificarea consecințelor respectării/ nerespectării regulilor de comunicare și
ascultare activă;
- Comunicarea unor mesaje nonverbale și paraverbale simple prin jocuri de rol,
miniscenete, etc.
- Utilizarea comunicării active în jocuri de rol, miniscenete;
- Utilizarea comunicării active grupul școlar, în familie (cu discutarea ulterioară a
impresiilor și constatărilor personale);
- Utilizarea comportamentelor de cooperare în grupul psihopedagogic și în grupul
școlar;
- Exprimarea de mesaje simple în comunicarea în contexte școlare prin prezentare
personală, descrierea persoanelor familiare, povestirea unor fapte/întîmplări, descriere
a unor evenimente, etc.
- Aplicarea regulilor de comunicare și ascultare activă în grupul de consiliere
psihopedagică.
2.2. Utilizarea unor modalități adecvate de comportament în grupul școlar, grupul
de prieteni și în familie
- Construirea relațiilor de cooperare/ colaborare în grupul de consiliere
psihopedagogică prin realizarea de activități comune (de expresie plastică, expresie
artistică, de comunicare și ascultare activă), ca model de extrapolare a
comportamentelor respective;
- Identificarea atitudiniilor cooperante în cadrul activităților de grup și abordarea de
comportamente sociale adecvate față de ceilalți;
- Descrierea comportamentelor pozitive şi negative;
- Discriminarea între consecinţele comportamentelor pozitive şi cele negative;
- Identificarea comportamentelor și atitudinilor (pozitive/ negative) specifice relației cu
covârstnicii (colegi, prieteni) și a consecințelor acestora ;
- Discriminarea între comportamentele care contribuie / nu contribuie la crearea şi
păstrarea prietenilor;
- Descrierea comportamentelor pozitive şi negative într-o relație de prietenie;
- Identificarea de comportamente și atitudini de relaționare adecvată / inadecvată cu
adulții (membrii ai familiei, adulți din școală) și a consecințelor acestora;
- Identificarea de modalităţi de dezvoltare a unor relaţii bune cu cei din jur;
- Identificare și planificarea de activități care favorizează integrarea și cooperarea în
grupul școlar (interese comune, activităţi preferate etc.);
- Utilizarea comportamentelor pozitive în relațiile din mediul școlar, familial și în grupul
de prieteni;
2.3. Identificarea și utilizarea de tehnici simple de ameliorare a
comportamentalelor dezadaptative
- Identificarea consecințelor comportamentelor inadecvate (negativism, opoziționism,
ageresivitate, plâns facil, evitare, inadaptare școlară etc.) ;
- Identificarea cauzalității gând-reacție emoționale- comportament;
- Identificarea modalităților alternative de a gândi în vederea influențării stării
emoționale și a comportamentului în situații de conflict;

Programă școlară EVALUARE SI CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ, PSIHODIAGNOZĂ –Învățământ special primar –Dizabilități vizuale 10
- Identificarea strategiilor comportamentale pentru a face faţă comportamentului
nepotrivit manifestat de alte persoane mediul școlar și familial;
- Identificarea unor strategii adecvate de comportament în situații extreme (furie,
exaltare etc.);
- Utilizarea strategiilor comportamentale pentru a face faţă comportamentului nepotrivit
manifestat de alte persoane mediul școlar și familial;
- Identificarea comportamentelor indezirabile (hiperactivitate, comportament impulsiv,
agresivitate, ticuri, blindisme etc.) care împiedică adaptarea adecvată la medii
familiare;
- Identificarea strategiilor de înlocuire a comportamentelor indezirabile cu unele
dezirabile;
- Utilizarea strategiilor de înlocuire a comportamentelor indezirabile cu unele dezirabile.

3. Utilizarea de strategii simple de rezolvare de probleme, asumare de roluri și

luare a deciziilor în contexte familiare
Clasele pregătitoare - a IVa
3.1. Identificarea situațiilor care impun rezolvarea problemelor simple și utilizarea
de strategii simple de rezolvare
- Identificarea situațiilor familiare care implică rezolvarea de probleme;
- Definirea situațiilor- problemă;
- Identificarea corectă a situțiilor ”problemă” și definirea clară a acestora;
- Identificarea etapelor procesul de rezolvare de probleme (identificarea problemei,
generarea de soluții, alegerea celei mai bune soluții, planul de aplicare);
- Identificarea întrebărilor ajutătoare care ghidează strategiile de rezolvare de probleme:
Care este problema? Ce soluții găsesc? Care este cea mai bună? Cum o aplic?);
- Aplicarea strategiei de rezolvare de probleme în situații concrete sau imaginate;
- Împărtăşirea problemelor cu ceilalţi și găsire împreună a unor soluții.
3.2. Identificarea rolurilor în grupul școlar și familial și asumarea responsabilității
- Identificarea pricipalelor roluri din viața cotidiană: elev, coleg, copil;
- Identificarea responsabilităților specifice rolurilor de elev, coleg, copil;
- Identificarea rolurilor persoanelor întâlnite în viața cotidiană (profesor, coleg, părinte
etc.);
- Identificarea responsabilităților specifice rolurilor de adult (profesor, coleg, părinte
etc.);
- Implicarea în grupul școlar și familial prin asumarea de diferite roluri.
3.3. Identificarea de raţionamente simple în procesul de luare și asumare a
deciziilor
- Discriminarea între decizie și hotărâre impulsivă;
- Discriminarea între decizii bune, acceptabile, sau slabe;
- Diferenţierea deciziilor foarte importante, importante, mai puțin importante;
- Identificarea deciziilor ce se pot lua în situații concrete de viață, în mediu familiar;
- Identificarea avantajelor acțiunilor colaborative/necolaborative în luarea deciziilor în
grupuri familiare;
- Identificarea de decizii bune/ slabe ce pot fi luate în contexte concrete de viață: în
mediul școlar, în mediul familial ;
- Identificarea dezavantajelor deciziilor luate impulsiv prin analiza consecințelor;
- Identificarea etapelor luării unei decizii (identificarea cât mai multor alternative
posibile, analiza punctele tari şi slabe ale fiecărei alternative, reflecție asupra
probabilității de succes a celor mai bune alternative, alegerea celei mai bune
alternative pe baza valorii şi a probabilităţii sale de succes);
- Utilizarea strategiilor simple în luarea deciziei;

Programă școlară EVALUARE SI CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ, PSIHODIAGNOZĂ –Învățământ special primar –Dizabilități vizuale 11
Conţinuturi
Domenii de conţinut/ de Clasele pregătitoare - a IVa
intervenție
Sfera afectivă Cunoșterea de sine
- Caracteristici personale și imagine de sine;
- Stima de sine;
- Autocunoaștere emoționlă;
- Autoreglare emoțională;
Cunoșterea celorlați
- Caracteristici personale
- Stări emoționale
- Expresivitate emoțională
- Manifestarea emoțională
Sfera socio- afectivă Comunicarea în medii familiare
- Comunicare și ascultare activă;
- Comunicare asertivă;
Comportament în mediul familiar
- Comportament adaptativ
- Comportament dezadaptativ
- Autocontrol și autoreglare
Maturizare socială Rezolvarea problemelor simple
- Identificarea problemelor
- Identificarea de strategii simple de rezolvare
- Rezolvarea problemelor
Roluri și responsabilități
- Identificarea de roluri
- Responsabiltățile rolurilor
- Asumarea responsabilităților
Luarea deciziei
- Decizii și comportament impulsiv
- Strategii de luarea a deciziilor
- Aplicarea strategiilor in contexte familiare

Programă școlară EVALUARE SI CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ, PSIHODIAGNOZĂ –Învățământ special primar –Dizabilități vizuale 12
Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice vizează orientarea profesorului psihopedagog în
aplicarea programei școlare și în proiectarea și derularea activităților consiliere
psihopedagogice. Proiectarea se va realiza în concordanță cu specificul disciplinei și cu
specificul nevoilor de învățare-dezvoltare-recuperare ale fiecărui elev/grup de elevi, pe
baza programelor individualizate proiectate la nivel de grup sau individual.
Procesul de structurare a competențelor generale ale disciplinei este flexibil,
profesorul psihopedagog putând alege acele conținuturi și abordări metodologice care
se potrivesc cel mai bine nevoilor elevilor cu deficiențe de vedere.
Activitatea de consiliere psihopedagogică poate fi organizată la nivel de grup
sau individual, în concordanță cu nevoile de învățare-formare-dezvoltare a elevilor și
în funcție de particularitățile lor psiho-individuale. Programarea și planificarea celor
două forme de organizare se realizează pe baza evaluării psihopedagogice a elevilor și
a schimbului de informații cu celelalte cadre didactice de la clasă. În situații speciale,
profesorul psihopedagog care funcționează pe catedra de Evaluare și consiliere
psihopedagogică, psihodiagnoză, poate desfășura activitatea de consiliere în clasă,
sprijinind elevul/ elevii în procesul adaptării școlare, conform obiectivelor stabilite în
programul de intervenție, rolul său fiind acela de facilitator.
Relația pe care profesorul psihopedagog o dezvoltă în activitățile de consiliere
psihopedagogică o dezvoltă cu elevii trebuie să fie una specială, asigurându-le confortul
psihic prin acceptare necondiționată, astfel încât aceștia să se manifeste în mod
deschis și autentic.
Rolul profesorului psihopedagog este acela de a facilita realizarea învățării
eficiente și durabile prin focalizarea atenției pe elev, de a se preocupa de modul cum
pot fi învățate și asimilate anumite cunoștințe, abilități și competențe, de a abilita și
instrumenta elevul cu metode și tehnici prin care acesta să asimileze, în manieră
proprie, informațiile. Demersul profesorului psihopedagog este unul psihoeducațional,
cu focalizare pe aspectele de ordin psihologic, menite să asigure dezvoltarea personală
și diferențiată a elevilor, pornind de la premisa că fiecare elev are o serie de
disponibilități latente ce trebuie actualizate. Sarcina sa este să abiliteze elevul să-și
conștientizeze aceste disponibilități, să le valorifice și să asigure abilitarea elevilor în a-
și rezolve eficient problemele.
Această relație se bazează pe un set de atitudini - responsabilitate, respect,
acceptare necondiţionată, empatie, congruenţă, colaborare și abilităţi - ascultare
activă, utilizarea constructivă a întrebărilor, oferirea unui feed-back eficient,
parafrazarea, sumarizarea, reflectarea - pe care profesorul psihopedagog care
desfășoară activități de consiliere psihopedagogică le deține.
Tipurile de învațare recomandate în desfășurarea activităților de consiliere
psihopedagogică presupun:
- implicarea directă a elevilor în experiențe concrete și relevante de învățare,
concomitent cu observarea şi analiza critică a propriilor percepții și reprezentări,
stări, comportamente, atitudini, experimentarea activă a ceea ce a învăţat și
reflecția personală asupra experiențelor trăite - învățare expriențială;
- observarea și analizarea critică a comportamentului și atitudinilor, a modului de
comunicare și acțiune a celorlalți- învățare socială și comunicațională;
- analizarea propriilor experiențe de învățare pentru îmbunătățirea strategiilor și
instrumentele de învățare eficientă în situații viitoare sau de ameliorare a stărilor
negative- învățare reflexivă.
Având în vedere specificul orelor de consiliere psihopedagogică și tendințele
integrative în
realizarea consilierii psihopedagogice această activitate poate include valorificarea a
două coordonate –

Programă școlară EVALUARE SI CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ, PSIHODIAGNOZĂ –Învățământ special primar –Dizabilități vizuale 13
pedagogică și psihologică, prin utilizarea de strategii/ metode/ tehnici aparținând
domeniului pedagogic dar și psihologiei.
Raportându-le la tipurile de învățare menționate mai sus, se sugerează apelarea
la metode / tehnici ca: exercițiul, jocul de rol, simularea, studiul de caz, proiectul,
povestirea, conversația în perechi/grup, cercul de discuții, dezbaterea, investigația,
metode art-creative, problematizarea, realizarea unui plan personal de educație și
carieră, portofoliul personal de învățare, evaluare art-creativă, cu precizarea că aceste
metode/ tehnici trebuie să țină cont de specificul activităților de consiliere: învățarea
despre sine, învățarea despre alții, învațarea de la alții, învățarea de strategii de reglare
emoțională și comportamentală, dezvoltarea strategiilor de luarea a deciziilor și de
rezolvare de probleme etc. prin descoperire și punere în aplicare.
Din domeniul psihologiei se pot împrumuta tehnici ale terapiei cognitive -
comportamentale, tehici ale educaţiei raţional-emotiv-comportamentale, tehnici
psihodramatice, tehinci ale terapiei sugestive, tehnici ale terapiei comportamentale.
Evaluarea elevilor reprezintă o componentă importantă a procesului de consiliere
psihopedagogică, implicând atât evaluarea inițială cît și evaluarea finală, realizate cu
ajutorul acelorași instrumente. Informații cu privire la progresul elevilor se pot obține și
din discuțiile cu profesorii în cadrul ședințelor consiliului clasei și prin discuții cu familia.
Se pot utiliza chestionare pentru profesori și pentru părinți, pentru evaluarea progresului
emotional și comportamental al elevilor. Pentru elevi, se sugerează aplicarea
chestionarelor de stisfacție.

Bibliografie
1. Băban, A.(coordonator), (2001), Consiliere educațională. Ghid metodologic
pentru orele de dirigenţie şi consiliere, BCU Cluj-Napoca.
2. Cocoardă, E., (2004),Consilierea în școală. O abordare psihopedagogică,
Editura Psihomedia, Sibiu.
3. Cristea S., (2006), Curriculum pedagogic, Vol. I, EDP, Bucureşti.
4. Cristea S., (1999), Dicţionar de termeni pedagogici, EDP. Bucureşti.
5. Dumitru I,. Al.(2008), Consilierea psihopedagogică, ed. a II-a revizuită. Editura
Polirom. Iași.
6. Marinache, A., V. (coord.), Programa școlară pentru Psihodiagnoză, consiliere,
orientare școlară și profesională, clasele I-X, aprobat prin ordin al ministrului nr.
5235/01.09.2008;
7. Petrescu, M. (coord.),(1998), Programa cadru pentru psihodiagnoză-
psihoterapie, orientare școlară și profesională;
8. Potolea,D, Toma,S., Borzea, A., Cadru de Referinţă al Curriculumului Naţional
(CRCN -2012) ;
9. Tomșa, Gh.,(2003), Consilierea și orientarea în școală. Editura Credis.
10. Shapiro, D., (1998), Conflictele și comunicarea, Editura ARC;
11. Şchiopu, U. (2002), Introducere in Psihodiagnostic. Editura Fundatiei Humanitas.
12. Vernon A. (2004), Consilierea în şcoală.Dezvoltarea inteligenței emoționale prin
educație rațional- emotivă și comportamentală Clasele I-IV. Editura A.S.CA.R.
Cluj.
13. Vernon A., (2006),Consilierea în şcoală. Dezvoltarea inteligenţei emoţionale.
Clasele V-VIII. Editura A.S.CA.R. Cluj.
14. Vernon, A., Programul Pașaport pentru succes. Romanian Psychological
Testing.
15. Verza, E., Zlate, M., Golu, P., (1993), Psihologia copilului. EDP. București.

Programă școlară EVALUARE SI CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ, PSIHODIAGNOZĂ –Învățământ special primar –Dizabilități vizuale 14
 16. Vlad E., (1999), Evaluarea în actul educaţional terapeutic, Editura
Prohumanitate, Bucureşti.
17. Vlad, M., & al., (2000), Programa cadru pentru Consiliere,asistență
psihopedagogică și orientare școlară și profesională, pentru elevi cu deficiență
mintală, București.
18. Vrăsmaş, E., Oprea V.(coord), (2003), Set de instrumente, probe şl teste pentru
evaluarea educaţională a copiilor cu dizabilităti, Editura MarLink., București.
19. ***Programa școlară pentru Consiliere și orientare, clasele I-VIII, aprobată prin
ordin al ministrului nr. 5286/09.10.2006
20. ***Programa școlară pentru Consiliere și dezvoltare personală, clasele V-VIII,
aprobată prin ordin al ministrului nr. 3393/28.02.2017
21. ***(2015), Repere pentru proiectarea și actualizarea curriculumului național.
Document de politici educaționale elaborat și pus în dezbatere de Institutul de
Științe ale Educației.

Grup de lucru

Liana Maria MITRAN, coordonator Ministerul Educaţiei Naţionale

Adrian COZMA, coordonator Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti

Nume, prenume Instituţie de apartenenţă

Cozma Romeo-Adrian Inspectoratul Școlar al Municipiului București
Ali-Mehmed-Ianculescu Școala Gimnazială Specială pentru Deficienți De Vedere
Maria-Gabriela
Petrescu Daniela Școala Gimnazială Specială pentru Deficienți De Vedere
Țiganea Cristina Școala Gimnazială Specială pentru Deficienți De Vedere
Cazan Cosmina Irina Școala Gimnazială Specială pentru Deficienți De Vedere

Programă școlară EVALUARE SI CONSILIERE PSIHOPEDAGOGICĂ, PSIHODIAGNOZĂ –Învățământ special primar –Dizabilități vizuale 15