Anexa nr. ….. la ordinul ministrului educaţiei naţionale. …… /…….

2019
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

Programa şcolară
pentru disciplina

ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂȚI PRACTICE

Învățământ special
Clasele pregătitoare – a IVa
Dizabilităţi vizuale

2019

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 1
Notă de prezentare
Programa şcolară pentru disciplina Arte vizuale și abilități practice reprezintă o
ofertă curriculară pentru clasa pregătitoare și clasele I-IV din învăţământul special
primar, dizabilități vizuale și a fost realizată prin respectarea și adaptarea programei
școlare pentru disciplina Arte vizuale și abilități practice, curriculum școlii de masă,
programă aprobată prin OMEN nr. 3418/19.03.2013 pentru disciplina Arte vizuale și
abilități practice, pentru învățământul primar, clasa pregătitoare, clasa I și clasa a
II-a și prin OMEN nr. 5003/02.12.2014 pentru disciplina Arte vizuale și abilități
practice pentru învățământ primar, clasele a III-a şi a IV-a.
Deși în conținut programa școlară pentru disciplina Arte vizuale și abilități
practice pentru clasa pregătitoare și clasele I-IV din învăţământul special primar,
dizabilități vizuale respectă programa aplicată în învățământul de masă, oferind astfel
posibilitatea elevilor cu dizabilităţi vizuale să aibă acces la competențele cheie ale
disciplinei, ca și elevii care frecventează învățământul de masă, urmărind aceleași
finalități, prezenta programă este diferită prin faptul că se adresează unei categorii de
elevi cu o cerință educațională specială, prin urmare activitățile, metodele și mijloacele
propuse sunt adaptate specificului dizabilităţilor vizuale.
Disciplina este prevăzută în planul cadru de învăţământ aprobat prin OMEN nr.
3622/27.04.2018, în Aria curriculară Arte.
Programa disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice este elaborată potrivit unui
nou model de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Orientarea demersului
didactic pornind de la competenţe pune accentul pe dezvoltarea gândirii şi pe
extinderea posibilităţilor de comunicare interumană prin imagine vizuală/ imagine tactilă,
folosind trăirea artistică şi contribuind astfel la conturarea profilului de formare al
absolventului de învăţământ primar.
Programa disciplinei Arte vizuale și abilități practice pentru învăţământul
special primar pentru elevii cu dizabilităţi vizuale urmează curriculum școlii de masă, cu
adaptarea metodelor şi mijloacelor de învățământ la specificul actului de predare –
învățare – evaluare pentru elevii cu dizabilități vizuale și la particularitățile și implicațiile
vederii funcționale. Competențele dobândite în urma parcurgerii programei, reflectate în
conținuturile învățării propuse spre însușire în cadrul procesului instructiv-educativ,
permit acestor elevi participarea la evaluările și examenele naționale.
Valorificarea la maxim a potenţialului fiecărui elev cu dizabilități vizuale poate fi
realizată doar prin adaptările potrivite, într-un mediu în care elevul să se simtă
confortabil pentru a putea explora şi descoperi mediul înconjurător.
Activitățile creativ-plastice realizate cu elevii cu dizabilități pot duce la o mai bună
formare a reprezentărilor şi a înţelegerii conceptelor privind mediul înconjurător, a
dezvoltării imaginaţiei, pe de o parte, iar pe de altă parte ajută la dezvoltarea motricităţii
fine, a tehnicilor de explorare tactil-kinestezică, constituind o metodă concretă de
învăţare activă pentru aceştia.
Concomitent cu explorarea obiectelor şi a imaginilor tactile, copilul cu dizabilități
vizuale poate fi învăţat să deseneze, să modeleze, să lipească, să construiască
propriile imagini tactile, să creeze. Acest proces nu este doar un proces creativ ce
promovează deprinderi motrice, ci ajută copiii să treacă dincolo de graniţa concretului,
spre forme mai abstracte, îl ajută să facă legătura între limbajul oral şi cel scris, fiind o
experienţă cu adevărat puternică şi folositoare pentru ei.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice.

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 2
 Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini
dezvoltate prin învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu
sau a unor probleme generale, în contexte particulare diverse.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi
practice jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru
întregul ciclu primar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă
etape în dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar.
Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de
activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului, integrând strategii
didactice adecvate unor contexte de învăţare variate. Exemplele de activităţi au doar
valoare orientativă. Pentru formarea competenţei specifice, profesorul este cel care îşi
alege şi proiectează activităţile de învăţare în funcţie de specificul disciplinei, de
particularităţile de vârstă ale elevilor, de gradul și tipul dizabilității vizuale, precum şi de
interesele fiecărui elev, de mijloacele şi materialele pe care le are la dispoziţie. Toate
acestea presupun personalizarea demersului didactic, prin implicarea activă şi creativă
a profesorului.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului
pentru familiarizarea cu elemente de bază ale celor două domenii integrate. Astfel, ele
sunt grupate pe următoarele domenii: Desen, Pictură, Modelaj, Textile, Modelarea
hârtiei, Construcţii ( Structuri tridimensionale), Foto-video.
Sugestiile metodologice includ elemente de proiectare a activităţii didactice,
precum şi elemente de evaluare continuă.
Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o
perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o
abordare specifică educaţiei timpurii, bazată pe stimularea învăţării prin joc, pe
individualizarea învăţării, pe trezirea curiozităţii copilului şi pe dezvoltarea încrederii în
sine.
Disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice are un caracter de noutate în raport
cu disciplinele studiate până în prezent în învăţământul primar, fiind o disciplină
integrată, situată la intersecţia ariilor curriculare Arte şi Tehnologii. În Planul-cadru de
învăţământ, disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice are alocate 2 ore pe săptămână
clasa pregătitoare, clasele I, a II-a, a III-a şi 1 oră pe săptămână la clasa a IV-a.
Principalele motive care au determinat abordarea integrată a artelor vizuale şi a
abilităţilor practice în cadrul aceleiaşi discipline de studiu sunt următoarele:
- Domeniul artelor vizuale acoperă: pictură, desen, grafică, artă decorativă
(tapiserie, scenografie, ceramică, vestimentaţie, design, arta bijuteriilor etc.),
fotografie artistică, arta tiparului, sculptură, arhitectură, artă monumentală, artele
spectacolului etc. Toate acestea sunt prezente în cotidian şi omul contemporan
se raportează la ele. Abordarea doar a artelor plastice limitează sfera
preocupărilor şi intereselor copiilor. În secolul pe care îl traversăm, aceştia sunt
expuşi unei multitudini de informaţii şi influenţe, cele mai multe venind pe cale
vizuală. Cu cât se realizează mai devreme explorarea în adâncime a unor
concepte-cheie specifice limbajului vizual, cu atât sunt şanse mai mari ca elevii
să facă alegeri pertinente şi corecte.
- Mutarea accentului de pe însuşirea diverselor tehnici şi dezvoltarea unor abilităţi
practice, pe formarea caracterului. Reprezentanţii Şcolii Active considerau că
practicarea îndelungată a lucrărilor manuale este o adevărată şcoală de cultură
morală, întrucât realizarea manuală a unor produse presupune combinarea
armonioasă de priceperi şi deprinderi, responsabilitate şi inteligenţă.
- Expunerea copilului la o mare varietate de domenii artistice şi culturale, precum
şi îmbinarea acestora cu experienţa concretă a realizării unor produse, au drept

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 3
 consecinţă creşterea sensibilităţii pentru frumos, sporirea îndemânării şi
încrederii în variate posibilităţi de exprimare a sinelui, consolidând respectul
pentru valori, tradiţii şi semeni.
- Activităţile de învăţare propuse pentru fiecare domeniu al acestei discipline
integrate ajută la dezvoltarea muşchilor mici ai mâini, la dezvoltarea unor
strategii de explorare tactilă şi de orientare la nivel de micro-spaţiu, având
implicaţii importante în formarea deprinderilor corecte de scris şi de executare a
diverselor tehnici specifice artelor vizuale.
- Integrarea acestor domenii ajută la înţelegerea concomitentă a două realităţi
esenţiale pentru dezvoltarea la elevi a spiritului estetic şi practic: utilitatea
produsului artistic şi valoarea estetică a lucrurilor utile.
Studiul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice urmăreşte dezvoltarea
progresivă a competenţelor specifice, prin valorificarea experienţelor de învăţare
ale elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale
formării personalităţii acestora.

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 4
Clasele pregătitoare – a IIa

Competenţe generale

1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o

diversitate de contexte familiare

2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale

şi tehnici elementare diverse

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 5
CLASA PREGĂTITOARE
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de
contexte familiare
Clasa pregătitoare
1.1. Sesizarea semnificaţiei unui mesaj vizual simplu, exprimat prin desen/
pictură/ modelaj/colaj/ film/ desen animat, care reflectă un context familiar
- formularea de răspunsuri la întrebări simple;
- formularea de răspunsuri ce presupun alegere duală/ multiplă: „În desen este căţelul
tău sau pisica ta?”;
- povestirea unui eveniment sau a unui lanţ scurt de evenimente personale, cu ajutorul
desenului, picturii, modelajului, colajului etc.;
- identificarea unor momente din activitatea zilnică, când se prezintă imagini
corespunzătoare;
- punerea în corespondenţă a desenelor, picturilor, modelajului, colajului, mulajelor,
imaginilor tactile cu mesaje orale indicate.
1.2. Identificarea liniei, a punctului, a culorii/dimensiunii, texturii/compoziţiei şi a
formei în ipostaze familiare, în spaţiul înconjurător
- precizarea culorilor/formei/texturii/liniiilor/punctelor obiectelor personale (exemplu:
explorarea unui pantof sportiv, identificând şireturi-linii:lungi sau scurte/ groase sau
subțiri, textura materialului, motive decorative în relief pe talpă-puncte, etc.);
- realizarea de grafice cu postituri sau bucăţele de hârtie colorată/materiale/textile, în
care să surprindă diferite preferinţe personale, exprimate prin atribute de culoare,
formă, textură, compoziţie (exemplu: „Culoarea preferată”, „Căsuţa mea din forme
geometrice”);
- recunoaşterea diferitelor tipuri de linii şi puncte întâlnite în mediul familiar: jocuri de
identificare, descoperire, sortare, diferenţiere etc.(exemplu: joc de tipul „Săculeţul
fermecat”-copiii introduc mâna într-un săculeţ cu obiecte, le pipăie şi recunosc
obiectul doar după formă; joc de tipul „Obiectul surpriză” - ghicirea obiectului după
caracteristici aflate prin întrebări; fiecare elev va aduce pe rând, de acasă un obiect
cu semnificaţie personală, o jucărie etc.);
- jocuri pe teme diverse, de tipul ,,Găseşte diferenţele/intrusul”; ,,Ghiceşte ce s-a
schimbat“;
- explorarea tactil-kinestezică, identificarea şi discriminarea tactilă a obiectelor, şi a
atributelor perceptive ale acestora (formă, mărime, lungime, greutate, textură,natura,
consistenţa, substanţa materialului);
- jocuri de triere, sortare, grupare, comparare a obiectelor în funcţie de diferite criterii:
formă, culoare, textură, compoziţie, valoare estetică, utilitate, etc.;
- marcarea elementelor unei mulţimi după formă, culoare, textură, claritate
etc.(exemplu: „Marchează obiectele roşii”, „Marchează fotografiile clare”, „Alege
materialele netede”, „Marchează obiectele rotunde”;
- asocierea obiectelor identice după diferite criterii vizuale/tactile;
- reproducerea unor patternuri perceptive de structură sau succesiune;
- descrierea materialelor folosind drept criteriu proprietăţile lor.
1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea de mesaje artistice simple,
exprimate prin imagini vizuale și tactile
- explorarea mediului înconjurător pentru a identifica forme, culori, materiale, obiecte
artistice (exemplu: Joc „Cine observă ceva… (roşu, rotund, neted, frumos etc.)”;
- expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări artistice şi meşteşugăreşti, pentru a
stimula curiozitatea copiilor (ce reprezintă, cine le-a realizat, când, cum, în ce scop?);

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 6
 Clasa pregătitoare
- exerciţii de identificare a valorilor estetice şi etice din mediul înconjurător (mediul
natural, social, construit, cultural, religios);
- expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări valoroase ale culturii româneşti
tradiţionale şi contemporane, precum şi ale culturii universale, redate pe suport
electronic sau în albume;
- vizionarea/explorarea unor expoziţii de artă, ateliere meşteşugăreşti, filme
documentare;
- joc: Mie îmi place să ... (pictez, modelez, cos, desenez, construiesc), pentru că…;
- participarea cu lucrări proprii la diverse expoziţii organizate în mediul şcolar sau
extraşcolar observarea modului diferit de ilustrare a aceluiaşi subiect (exemplu:
„Autoportret” – prin desen, pictură, modelaj, colaj etc.);
- vizionarea unor fragmente din filme de desene animate, cu caracter educativ şi
formularea de răspunsuri simple la întrebări legate de mesaj;
- vizionarea de spectacole de teatru şi teatru de păpuşi, adecvate vârstei;
- participarea la ateliere de lucru comune părinţi- copii, în care se demonstrează
îndeletniciri casnice actuale: amenajarea unei mesei festive, ornarea platourilor,
aranjamente florale, ornamente de iarnă, împodobirea bradului etc.

2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici

elementare diverse
Clasa pregătitoare
2.1. Observarea unor caracteristici simple ale materialelor întâlnite în mediul
familiar
- exprimarea de mesaje orale simple despre: textura, culoarea, dimensiunea, forma,
grosimea, utilitatea unor obiecte, strânse într-o colecţie sau la Colţul de Artă
amenajat special în clasă;
- gruparea materialelor după criterii date (exemplu: jocul „Cenuşăreasa”: „Ajut-o pe
Cenuşăreasa să pună în coşuleţe diferite, materiale de acelaşi fel; grupează
materialele care pot fi tăiate cu foarfecele; grupează materialele roşii; grupează
materialele care se pot rupe, care sunt transparente” etc.);
- enumerarea unor caracteristici observabile ale materialelor şi instrumentelor întâlnite
în mediul familiar; (exemplu: jocul „Eu spun ceva, tu asociezi cu..” despre creioanele
tale, uniforma ta, penarul tău etc. - forme, mărimi, texturi, culori, etc.);
- sortarea materialelor de lucru şi a instrumentelor în funcţie de proprietăţi/utilizări etc.;
depozitarea în spaţii special amenajate şi etichetarea lor (exemplu: „Borcanul cu
pietricele”, „Găletuşa cu scoici”, „Coşuleţul cu fire”, „Cutia cu ghinde” etc.);
- explorarea tactil-kinestezică a imaginilor, fidele ca şi formă/înfăţişare cu realitatea;
- identificarea/discriminarea figurilor geometrice, transpuse în desen tactil;
- explorarea şi discriminarea tactil-kinestezică fină: puncte de diferite mărimi şi linii
aflate în diferite poziţii, de diferite tipuri: linii drepte, curbe, frânte, continue,
discontinue, întrerupte, punctate;
- explorarea tactil-kinestezică a imaginilor reprezentând obiecte ale realităţii, redate
stilizat, prin linii şi figuri geometrice;
- asociere „obiecte reale – imagini tactile-stilizări ale acestora”.
2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale, în aplicaţii simple, specifice artelor
vizuale
- realizarea de aplicaţii ce au la bază iniţiative spontane, atunci când li se pun la
dispoziţie materiale şi instrumente diverse, într-un mini-atelier amenajat în sala de
clasă sau în Colţul de Artă;
- realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în grup, folosind culori la alegere şi

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 7
 Clasa pregătitoare
tehnici improvizate – exemplu: stropire, suflare, ştampilare, tragere şi zgâriere,
amprentare cu frunze, fructe, legume, obţinerea formelor spontane prin presarea
hârtiei, dactilopictură, modelaj, decolorare cu pic etc.;
- folosirea liniei cu scop de contur şi cu scop decorativ în aplicaţii/compoziţii liber
alese/ utilizarea punctatorului și realizarea unor ducturi liniare orizontale sau
verticale ondulate sau frânte cu intenția de a realiza chenare decorative;
- explorarea modalităţilor de exprimare a ideilor şi sentimentelor prin mijloacele artei
vizuale şi ale tehnologiei (exemple: pictez o imagine dintr-un vis, desenez ce-mi
doresc, autoportretul, am o idee de construcţie, de joc etc.; mă desenez pe mine
când sunt plictisit, construiesc o casă pe care mi-o doresc, pictez şcoala, modelez
supărarea/ punctarea după contururi - flori, casă, brad, steluță, cercuri, tringhiuri);
- realizarea unor cadouri, felicitări pentru cei dragi şi explicarea alegerilor făcute
(exemplu: Decorez un globuleţ pentru prietenul meu deoarece…).
2.3. Realizarea de aplicaţii/compoziţii/obiecte/construcţii simple, pe baza
interesului direct
- realizarea de construcţii libere, spontane, atunci când li se pun la dispoziţie
materiale şi instrumente diverse, într-un miniatelier amenajat în sala de clasă sau în
Colţul de Artă;
- utilizarea unor tehnici simple de îndoire, pliere, înşirare, răsucire, lipire, rupere,
tăiere, decupare după contur, modelaj, în funcţie de nevoile/opţiunile copiilor;
- confecţionarea de jocuri şi jucării simple - exemplu: „Morişca”, „Bărcuţa”, „Cubul”,
„Puzzle”, „Cărţi de joc”, „Loto cu imagini”, ” Loto tactil” ”Buburuza” etc.
2.4. Transformarea unui material prin tehnici simple
- utilizarea corectă a instrumentelor de lucru: creion, pensula, aparatul foto,
punctatorul şi a unor materialități diferite: lut, plastelină, hârtie, cartof, etc. (exemplu:
Joc: „Eu sunt profesorul de ...fotografie, pictură, modelaj etc.” - fiecare copil e
„profesor” într-un domeniu, iar copiii învaţă, pe rând, unii de la alţii);
- exersarea muşchilor mici ai mâinii prin operaţii de frământare, coasere, înşirare,
împletire etc.;
- exersarea modului de îngrijire / păstrare a instrumentelor şi materialelor de lucru;
- mototolirea, ruperea şi tăierea hârtiei cu texturi diferite; formularea de întrebări
simple şi răspunsuri despre cele observate;
- modelarea plastilinei, a lutului etc.; formularea de întrebări simple şi răspunsuri
despre cele observate;
- tăierea firelor şi a materialului textil; formularea de întrebări simple şi răspunsuri
despre cele observate;
- înşirarea mărgelelor; formularea de întrebări simple şi răspunsuri despre cele
observate;
- lipirea diverselor materiale pe suporturi diferite; formularea de întrebări simple şi
răspunsuri despre cele observate;
- identificarea unei operaţii simple la care a fost supus un material, prin compararea
cu starea iniţială a acestuia (exemplu: jocul „Spune ce observi/identifici”: hârtie-
hârtie ruptă, hârtie-hârtie tăiată, hârtie mototolită, hârtie îndoită, hârtie lipită; fire
lungi-fire scurte etc.);
- jocuri de rol: „La croitorie”, „La cizmărie”, „La brutărie”;
- confecţionarea de obiecte prin tehnici simple: „Rochiţa păpuşii”, „Pălăria”,
„Cizmuliţa”, „Batista” etc.;
- transpunerea obiectelor tridimensionale în imagini bidimensionale (exemple:
realizarea de contururi ale liniilor, formelor geometrice, obiectelor, cu ajutorul beţelor
wikki-stick, a creionului pe hârtie specială, sau a punctatorului; redarea în mod liber
a unor obiecte, în desen tactil).

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 8
 Clasa pregătitoare
2.5. Exprimarea utilităţii obiectelor realizate prin efort propriu
- formularea de întrebări şi răspunsuri la întrebări despre utilitatea şi aspectul
obiectelor întâlnite în mediul familiar (exemplu: „Ajut-o pe Furni să înţeleagă de ce
avem nevoie de şireturi? De ce avem nevoie de fular şi căciulă iarna? De ce avem
nevoie de suporturi pentru creioane?” etc.);
- decorarea sălii de clasă cu obiectele realizate prin efort propriu;
- participarea cu obiectele realizate prin efort propriu la expoziţii şi târguri organizate
în şcoală şi în comunitate cu diferite ocazii: „Zilele şcolii, Zilele oraşului/ comunei/
satului”, „Mărţişor”, „Paşti”, „Crăciun”.
2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se
asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică
- realizarea unor lucrări în care să se asocieze elemente de exprimare plastică, cu
alte forme de exprimare artistică (exemplu: ilustrarea unei poveşti cunoscute prin
desen sau prin cântec, ilustrarea mişcării sugerate într-un tablou, confecționarea
unor măști după un personaj dintr-o poveste, etc.);
- realizarea de scurte dramatizări (fragmente din poveşti) cu ajutorul păpuşilor pe băţ,
pe deget sau pe mână, jocuri de expresivitate corporală;
- realizarea unor decoruri pentru diverse evenimente din viaţa şcolii;
- punerea în scenă a serbărilor tematice specifice anotimpurilor.

Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasa pregătitoare
Desen Materiale şi instrumente
hârtie, diverse obiecte creion grafit, creioane colorate,
punctator, cauciuc, hârtie braille (opţional: PC, tabletă)
Tehnici de lucru
Linie modulată, repetiţie, perforarea hârtiei cu punctatorul
Elemente de limbaj plastic
linia, punctul, forma
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii
desen liber, decoraţii simple
Pictură Materiale şi instrumente
acuarele, tempera, hârtie, hârtie colorată, burete pensulă,
deget, ştampilă, creioane colorate, PC, tablet, punctator,
cauciuc, hârtie braille
Tehnici de lucru
pensulaţie, colaj, amprentare, ştampilare, tamponare,
pulverizare
Elemente de limbaj plastic
pata, conturarea cu ajutorul punctatorului
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii
compoziţii,imaginea tactilă
Confecţii şi jucării Materiale şi instrumente
hârtie, materiale textile, folii de plastic, ac, foarfece, ramă de
ţesut, cretă, materiale din natură (frunze/petale uscate, ghinde)
Tehnici de lucru
origami, tangram, croit, cusut

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 9
 Elemente de limbaj plastic
punct, linie, nod, formă
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii
obiecte decorative şi de îmbrăcăminte pentru păpuşi,diferite
obiecte din mediul apropiat,figurine
Modelaj Materiale şi instrumente
plastilină, pastă de modelat din făină, nisip kinetic
Elemente de limbaj plastic
formă
Tehnici de lucru
Presare, modelare liberă/după model
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii
obiecte decorative, figurine etc
Colaj Materiale şi instrumente
foarfece, lipici, fire, mărgele, cuburi, hârtie, diferite obiecte
Tehnici de lucru
mototolire, rupere, tăiere, decupare după contur, îndoire,
răsucire, lipire
Elemente de limbaj plastic
formă, volum
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii
obiecte decorative, bijuterii, spaţii, jucării, instalaţii, figurine etc.
Foto-film Materiale şi instrumente
aparate de redare şi înregistrare (telefon, aparate foto, PC,
tabletă), filme, fotografii
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii
vizionarea/audierea unor filme/povești şi fotografii; realizarea
unor fotografii

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 10
Clasa I
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de
contexte familiare
Clasa I
1.1. Sesizarea elementelor de detaliu ale unui mesaj vizual simplu, exprimat
printr-o varietate de forme artistice
- formularea de răspunsuri la întrebări despre elemente de detaliu dintr-un desen,
dintr-o pictură, dintr-un modelaj, colaj sau film de desene animate;
- formularea de răspunsuri orale şi/sau scrise în jocuri de tipul "Observă-Identifică-
Imaginează” (exemplu: „Numeşte/scrie cinci lucruri pe care le observi în
reproducerea Pomi înfloriţi a lui I.Andreescu..... Priveşte din nou şi închipuie-ţi că
eşti în livadă, alături de pictor. Numeşte/scrie alte cinci lucruri pe care le observi.”);
- identificarea dintr-o suită de imagini vizuale/tactile a aceleia care conţine un detaliu
dat;
- jocuri tip puzzle sau loto tactil cu imagini/fotografii;
- rezolvarea de jocuri pe teme diverse,de tipul ,,Găseşte diferenţele/intrusul”;
,,Ghiceşte ce s-a schimbat”, ,,Neted/aspru”, etc.;
- observarea diferenţelor dintre formele plane şi cele spaţiale (aceeaşi temă în
pictură versus sculptură, colaje, felicitări bidimensionale şi tridimensionale, etc.).
1.2. Identificarea liniei, a punctului, a culorii şi a formei în contexte cunoscute
- explorare (vizuală, tactilă) a unor structuri naturale și artificiale pentru a identifica
linii, puncte, forme, tipuri de texturi, şi realizarea de corespondenţe ale acestora în
realitatea înconjurătoare (de ex. linia: fir de păr lung-scurt, ondulat-drept, fir de
iarbă, marginea băncii, etc.);
- exerciții de identificare a obiectelor după anumite caracteristici (forme, margini,
texturi, mărimi, culori, etc.);
- exerciții de identificare a unor imagini tactile și corespondențe ale lor în realitatea
înconjurătoare;
- exerciţii de identificare prin explorare tactilă/vizuală a tipurilor de linie – orizontală,
verticală, curbă frântă, linii continue, întrerupte, groase/subţiri, puncte de
dimensiuni/texturi diferite, etc.;
- urmărirea/realizarea unor trasee de tipul labirinturilor, utilizând linia şi punctul.
1.3. Manifestarea receptivității față de mesajele exprimate prin limbaj
vizual/imagine tactilă
- explorarea mediului cultural-artistic pentru a identifica forme, culori, texturi,
materiale, tehnici, obiecte artistice; discutarea mesajului şi a impresiilor (exemple:
vizionarea unui film artistic, analiza unor albume foto; răsfoirea de albume de artă);
- vizită la muzee de artă; participare la expoziţii;
- analiza unor obiecte de cult şi de port popular ,etc.;
- identificarea elementelor cu valoare estetică în diferite reproduceri de artă, în
fotografii, filme, costume, construcţii, machete, imagini tactile, etc.;
- realizarea unor lucrări individuale şi colective (grup de elevi,grup de elevi şi părinţii);
- realizarea de scurte descrieri ale formelor obiectelor din mediul cunoscut;
- identificarea diferitelor forme pe reproduceri de artă, în fotografii/ sculpturi/ imagini
tactile;
- vizionarea unor fragmente din filme de desene animate, cu caracter educativ şi
formularea de răspunsuri la întrebări legate de mesaj;
- vizionarea de spectacole de teatru şi teatru de păpuşi, adecvate vârstei participarea
la ateliere de lucru comune părinţi-copii, în care se confecţionează obiecte utile şi
estetice pentru diferite sărbători.

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 11
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici
elementare diverse
Clasa I
2.1. Identificarea unor caracteristici/proprietăţi ale materialelor întâlnite în mediul
cunoscut
- descrierea materialelor folosind drept criteriu proprietăţile lor;
- identificarea materialelor cu care au fost confecţionate diferite produse prin
explorare vizuală și tactil-kinestezică;
- gruparea produselor în funcţie de materialele din care au fost confecţionate;
- familiarizarea cu modul în care iau naştere obiectele din jurul nostru: Povestea
hârtiei, Povestea unui nasture, Povestea unui caiet, etc.;
- organizarea de interviuri în perechi: Ce se poate face cu…? La ce este util….? etc.;
- compararea obiectelor în funcţie de culoare, formă, textură, claritate, etc. (Exemplu:
dintre două obiecte care are culoarea mai intensă, forma mai evidentă, care e mai
moale, care are conturul mai clar, etc.);
- identificarea mai multor texturi, a formelor în mişcare, a formelor ce au suferit
deformări minore etc.;
- gruparea unor instrumente şi materiale în funcţie de domeniu (aceasta se foloseşte
la desen, pictură, modelaj, construcţii, confecţii, foto-video).
2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale prin utilizarea liniei, punctului, culorii
şi formei
- realizarea de aplicaţii în oglindă: ,,Chipul meu atunci când sunt fericit/Chipul meu
atunci când sunt trist; Cum mă simt într-o zi ploioasă/Cum mă simt într-o zi
senină?”;
- realizarea de benzi desenate prin care să redea etapele unei întâmplări trăite;
- participarea la lucrări colective–Exemplu: „Mai multe mâini, un singur portret” etc;
- modelarea unui autoportret din plastilină, pastă modelatoare;
- explicarea semnificaţiilor propriilor lucrări/creaţii;
- realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/ în grup, folosind tehnici variate
(Exemplu: stropire, suflare, ştampilare, tragere şi zgâriere, amprentare cu frunze,
fructe, legume, obţinerea formelor spontane prin presarea hârtiei, dactilopictură,
modelaj, decolorare cu pic, etc.);
- folosirea liniei cu scop de contur şi cu scop decorativ în aplicaţii/compoziţii liber
alese;
- realizarea unor cadouri, felicitări pentru ocazii speciale şi explicarea alegerilor
făcute.
2.3. Realizarea de obiecte/construcţii/folosind materiale uşor de prelucrat şi
tehnici accesibile
- realizarea de colaje bidimensionale şi tridimensionale din hârtie de diferite tipuri;
- utilizarea unor tehnici accesibile de decupare după contur, rularea hârtiei, origami,
modelaj, etc., în funcţie de nevoile/opţiunile copiilor;
- confecţionarea de jocuri şi jucării din diverse materiale, prin tehnici accesibile
(Exemplu: „Omida”, „Albina”, „Ţintar”, „Puzzle”, „Cărţi de joc” etc.);
- confecţionarea de păpuşi pe băţ sau pe mână, precum şi decoruri simple pentru o
mini piesă de teatru de păpuşi;
- realizarea de pictură pe folie de plastic pentru decoruri utile în serbări;
2.4.Transformarea unui material folosind o tehnică simplă
- vizionarea/audierea de scurte documentare despre obiectele familiare, având ca
subiect „Cum se fabrică?”;
- transformarea resturilor textile în podoabe sau obiecte de decor prin diferite tehnici:
tăiere în fâşii, împletire, etc.;
- participarea la jocuri de rol: „La croitorie”, „La cizmărie”, „La brutărie”;

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 12
 Clasa I
- exersarea utilizării corecte a instrumentelor de lucru: creionul, pensula, foarfeca,
aparatul foto, camera video, acul, etc. (copilul este ajutat să-şi formeze deprinderi
corecte);
- exersarea modului de îngrijire/păstrare a instrumentelor şi materialelor de lucru;
- exersarea muşchilor mici ai mâinii prin operaţii de frământare, coasere, înşirare,
împletire, punctarea după contur cu ajutorul șabloanelor, caligrafie cu degetul pe
tabletă, etc.
2.5. Explorarea de utilizări în contexte variate a obiectelor/lucrărilor realizate prin
efort propriu
- realizarea de miniscenete în care se utilizează obiecte realizate individual sau în
grup;
- participarea la jocuri de rol cu jucării şi obiecte confecţionate;
- participarea la expoziţii cu vânzare sau târguri organizate în şcoală sau în
comunitate, cu prilejul diferitelor sărbători.
2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se
asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică
- realizarea de lucrări în care se asociază elemente de exprimare plastică, cu alte
forme de exprimare artistică (Exemplu: ilustrarea versurilor unui cântec prin
desen/imagine tactilă, etc.);
- realizarea de scurte dramatizări (fragmente din poveşti) prin teatru de
umbre/marionete;
- realizarea unor decoruri pentru diverse evenimente din viaţa şcolii;
- punerea în scenă a serbărilor tematice legate de viaţa comunităţii.

Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasa I
Desen Materiale şi instrumente
hârtie liniată şi neliniată, diverse obiecte creion grafit,
creioane colorate, creioane cerate, peniţă, radieră, carioca,
markere, punctator, hârtie braille, cauciuc/burete
(opţional:PC,tabletă)
Tehnici de lucru
haşurare, linie modulată, repetiţie, caligrafie, stilizare
Elemente de limbaj plastic
linia, punctul, forme regulate şi neregulate
Pictură Materiale şi instrumente
acuarele, tuşuri, guaşe, tempera, hârtie, folie de plastic,
hârtie colorată, cretă, pigmenţi, burete, tabletă, PC, pensulă,
deget, ștampilă, creioane colorate, etc
Tehnici de lucru
pensulaţie, colaj, amprentare, ştampilare, tamponare,
pulverizare
Elemente de limbaj plastic
pata plată, pata vibrată
Sugestii de creaţii/produse ale activităţii:
compoziţii, colaje

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 13
Confecţii şi Materiale şi instrumente:
jucării hârtie, material textile, foli ide plastic, ac, foarfece, ramă de
ţesut, cretă, tipar, material din natură (frunze/petale uscate,
ghinde, fructe, legume)
Tehnici de lucru
origami, tangram, croit, cusut (cusutul nasturelui, cusutul
înaintea şi în urma acului), ţesut cu benzi de hârtie/fire,
împletituri
Elemente de limbaj plastic
punct, linie, nod, pată, formă, volum
Sugestii de creaţii/produse ale activităţii
obiecte decorative şi de îmbrăcăminte pentru păpuşi,
marionete
Modelaj Materiale şi instrumente
plastilină, pastă modelatoare, nisip kinetic, presare, modelare
liberă
Elemente de limbaj plastic
formă, volum
Sugestii de creaţii/produse ale activităţii
obiecte decorative, figurine, etc.
Colaj Materiale şi instrumente
foarfece, lipici fire, mărgele, cuburi, hârtie, diferite obiecte
Tehnici de lucru
mototolire, rupere, tăiere, decupare după contur, îndoire,
împletire
Elemente de limbaj plastic
formă, volum (gol/plin)
Sugestii de creaţii/produse ale activităţii
obiecte decorative, bijuterii, spaţii, jucării, instalaţii, figurine,
etc.
Foto-film Materiale şi instrumente
aparate de redare şi înregistrare(telefon, aparate foto, PC,
tabletă)
filme, fotografii
Sugestii de creaţii/produse ale activităţii
vizionarea unor filme şi fotografii; realizarea unor fotografii şi
filme scurte, neprelucrate tehnic

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 14
CLASA a II-a
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de
contexte familiare
Clasa a II-a
1.1. Sesizarea elementelor de detaliu ale unui mesaj vizual simplu, exprimat
printr-o varietate de forme artistice
- formularea de răspunsuri la întrebări despre elemente de detaliu dintr-un desen,
dintr-o pictură, dintr-un modelaj, colaj sau film de desene animate;
- participarea la discuţii despre mesaje exprimate în diferite momente din filme pentru
copii/filme de desene animate;
- jocuri comparative între mesaje practice transmise prinl imbaj vizual/imagini tactile şi
mesaje artistice (Exemplu: anunţul de la metrou, compus din imagine şi text: „Nu vă
sprijiniţi de uşi” şi ”Ciobănaş cu câine” al lui N.Grigorescu sau culoarea roşie de la
semafor şi ”Macii” lui Ş.Luchian);
- sesizarea efectelor sugestive ale unei culori folosite într-o reproducere, prin
comparaţia cu zone alăturate, colorate diferit/ studiu tactil al uneri reproduceri
sculptură (exemplu: portret).
1.2. Identificarea semnificaţiei liniei, punctului, culorii şi formei în opera de artă
- explorare (vizuală, tactilă) a unor structuri naturale și artificiale pentru a identifica
linii, puncte, forme, tipuri de texturi, şi realizarea de corespondenţe ale acestora în
realitatea înconjurătoare (de ex. linia: fir de păr lung-scurt, ondulat-drept, fir de iarbă,
marginea băncii, etc);
- participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei liniilor frânte/curbe/ orizontale/
vertical în desene/imagini tactile;
- participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei punctului în funcţie de domeniul
în care este utilizat (pictură, grafică, sculptură, etc.);
- identificarea efectului spaţial al punctului, în funcţie de mărimea, distanţa sau
luminozitatea acestuia;
- Identificarea semnificaţiei culorilor folosite în reproduceri/desene;
- compararea metaforică a culorilor, formelor, texturilor, compoziţiei materialelor,
perspectivelor în funcţie de trăirea proprie (Exemplu: Copilul poate vedea unele
culori reci ca apa, unele forme rele pentru că sunt ascuţite, unele obiecte mai mari
pentru că sunt mai importante, etc.);
- exerciții de identificare a obiectelor după anumite caracteristici (cu colțuri, rotunde,
aspre, netede, mari, mici, etc);
- exerciții de identificare a unor imagini tactile și corespondențe ale lor în realitatea
înconjurătoare;
- exerciţii de identificare prin explorare tactilă/vizuală a tipurilor de linie – orizontală,
verticală, curbă frântă, linii continue, întrerupte, groase/subţiri, puncte de
dimensiuni/texturi diferite, etc.
1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea de mesaje artistice simple,
exprimate vizual
- analiza liberă şi personală a mesajului unei realizări artistice (Exemplu: „Vă
recomand…filmul, expoziţia, etc., deoarece…”);
- discuţii în care se explică preferinţele artistice ale fiecăruia;
- observarea şi analizarea/explorarea tactilă a unor lucrări de artă tradiţională şi
modern românească şi identificarea mijloacelor de expresie folosite;
- audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre artişti români din
domenii diferite;
- răsfoirea de albume de artă, descrierea imaginilor ;

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 15
 Clasa a II-a
- participarea la proiecte având ca temă viaţa şi opera unor artişti români consacraţi
participarea la întâlniri cu artişti/meşteşugari locali.

2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici

elementare diverse
Clasa a II-a
2.1. Explorarea unor caracteristici/proprietăţi ale materialelor în diverse contexte
- selectarea materialelor de lucru, în funcţie de scopul propus;
- uscare şi presare de plante în vederea folosirii lor în confecţionarea de colaje,
tablouri, felicitări;
- crearea unui dicţionar cu definiţii simple ale materialelor, bazate pe caracteristicile
observate de copii în diverse contexte;
- realizarea de jurnale cu dublă intrare: jurnalul unei frunze, al unei crenguţe înflorite,
etc., pornind de la texte literare studiate;
- realizarea de grille de observaţii despre materiale aflate în stări diferite ( frunză
verde, presată, etc.);
- exersarea modului de îngrijire/păstrarea instrumentelor şi materialelor de lucru;
- compararea diferitelor tehnici de lucru (Exemplu: Joc „Ce se întâmplă dacă fac
aşa…” - copiii sunt încurajaţi să experimenteze diferite tehnici şi să observe ce au
descoperit).
2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale prin utilizarea liniei, punctului, culorii,
texturii şi formei
- realizarea de aplicaţii în oglindă: Chipul meu aunci când sunt fericit/Chipul meu
atunci când sunt trist; Cum mă simt într-o zi ploioasă/Cum mă simt într-o zi senină;
- participarea la lucrări colective (Exemplu: „ Mai multe mâini, un singur portret” etc.);
- exerciţii de autoanaliză a propriilor creaţii-motivarea alegerii subiectului, timpul
alocat, mijloacele şi tehnicile utilizate, sentimente (Exemplu: „ Am confecţionat
păpuşa pe care mi-o doream. Am realizat-o din cârpă. Vreau să mă joc cu ea/Vreau
să o dăruiesc...etc.”).
2.3. Realizarea de produse utile şi/sau estetice combinând material uşor de
prelucrat şi tehnici accesibile
- realizarea de felicitări, invitaţii la zile de naştere sau onomastică, obiecte de design
pentru sala de clasă, holurile şcolii, camera proprie, etc.;
- realizarea de jocuri, jucării, măști, sau obiecte utile în viaţa de şcolar;
- realizarea de figurine, machete simple, etc.
2.4. Transformarea unui material prin tehnici variate
- vizionarea de scurte documentare despre obiectele din mediul cunoscut, cu tema
„Cum se fabrică?”;
- vizite la obiective din zonă în care se prelucrează materia primă;
- transformarea resturilor textile în podoabe sau obiecte de decor prin diferite tehnici:
tăiere în fâşii, împletire, etc.
2.5. Explorarea de utilizări în contexte utile şi/sau estetice a obiectelor/lucrărilor
realizate prin efort propriu
- identificarea unor dorinţe/nevoi simple, care pot fi îndeplinite prin realizarea de
obiecte/lucrări utile şi sau estetice;
- identificarea a cel puţin două soluţii pentru a îndeplini o dorinţă;
- participarea la conversaţii despre posibile utilizări ale produselor realizate individual
sau în grup;
- discuţii pentru acordarea de semnificaţii neuzuale unor obiecte uzuale şi de
semnificaţii uzuale unor obiecte artistice; remarcarea neconcordanţelor şi inovarea.

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 16
 Clasa a II-a
2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se
asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică
- realizarea de machete, colaje, desene, pentru a ilustra o scenă dintr-o poveste
(Exemplu: căsuţele celor trei purceluşi, fasolea fermecată din „Jack şi vrejul de
fasole” etc.);
- inventarea unui ritm sau a unei melodii pentru o scenă dintr-o poveste;
- mimarea unui personaj de poveste/desen animat;
- confecţionarea unui costum din materiale reciclate, care să se potrivească unui
personaj îndrăgit.

Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasa a II-a
Desen Materiale şi instrumente
hârtie liniată şi neliniată, diverse obiecte,creion grafit, creioane
colorate, creioane cerate, peniţă, radieră, carioca, markere,
punctator, hârtie braille, cauciuc/burete (opţional: PC, tabletă)
Tehnici de lucru
haşurare, linie modulată, repetiţie, caligrafie, zgâriere,
punctare
Elemente de limbaj plastic
linia, punctul, forme regulate şi neregulate
Sugestii de creaţii/produse ale activităţii
compoziţii, colaje
Pictură Materiale şi instrumente
acuarele, tuşuri, guaşe, tempera, hârtie, folie de plastic, hârtie
colorată, cretă, pigmenţi, burete, tabletă, PC, pensulă, deget,
ștampilă, creioane colorate, etc
Tehnici de lucru
pensulaţie, colaj, amprentare, ştampilare,tamponare,
pulverizare
Elemente de limbaj plastic
Pata plată, pata vibrată
Sugestii de creaţii/produse ale activităţii
compoziţii, colaje
Confecţii şi Materiale şi instrumente
jucării hârtie, material textile, folii de plastic, ac, foarfece, ramă de
ţesut, cretă, tipar, materiale din natură (frunze/petale uscate,
ghinde, fructe, legume)
Tehnici de lucru
origami, tangram, croit, cusut (cusutul nasturelui, cusutul
înaintea şi în urma acului), ţesut cu benzi de hârtie/fire,
împletituri
Elemente de limbaj plastic
punct, linie, nod, pată, formă, volum
Sugestii de creaţii/produse ale activităţii
obiecte decorative şi de îmbrăcăminte pentru păpuşi,
marionete

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 17
Modelaj Materiale şi instrumente
plastilină, pastă modelatoare, nisip kinetic, presare, modelare
liberă
Elemente de limbaj plastic
formă, volum
Sugestii de creaţii/produse ale activităţii
obiecte decorative, figurine, etc.
Colaj Materiale şi instrumente
foarfece, lipici,fire, mărgele, cuburi, hârtie, diferite obiecte
Materiale şi instrumente
foarfece, lipici, fire, mărgele, cuburi, hârtie, diferite obiecte
Elemente de limbaj plastic
formă, volum (gol/plin)
Sugestii de creaţii/produse ale activităţii
obiecte decorative, bijuterii, spaţii, jucării, instalaţii, figurine,
etc.
Foto-film Materiale şi instrumente
aparate de redare şi înregistrare (telefon, aparate foto, PC,
tabletă) filme, fotografii
Sugestii de creaţii/produse ale activităţii
vizionarea unor filme şi fotografii; realizarea unor fotografii şi
filme scurte, neprelucrate tehnic

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 18
Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea
programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-
învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi
practice.
Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate
disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte
semnificative de învăţare pentru viaţa reală. Astfel, disciplina Artele vizuale şi
abilităţile practice poate sprijini consistent achiziţionarea scrisului, prin dezvoltarea
muşchilor mici ai mâinii, şi coordonarea mână-ochi, prin exerciţiile de caligrafie şi
gravură, prin liniatura etaminei, dar şi dezvoltarea strategiilor de explorare tactil-
kinestezică, a deprinderilor de orientare la nivel de microspaţiu. Această disciplină
poate sprijini şi Matematica, prin deprinderea de sesizare a formelor şi volumului
diverselor obiecte; poate fi utilă disciplinei dezvoltare personală prin exersarea
exprimării în contexte variate, prin sensibilizarea în faţa frumosului şi a obiectelor cu
valoare artistică, prin exersarea cunoaşterii de sine şi a celorlalţi, din mediul apropiat.
Astfel, copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru
dezvoltarea sa armonioasă în această etapă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor
şcolare.

Strategii didactice
Programa permite o abordare didactică flexibilă, care lasă loc adaptării la
particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor, din perspectiva opţiunilor
metodologice ale fiecărui profesor.
Dizabilitatea vizuală afectează modul în care învață un copil și nu neapărat ceea
ce învață, el putând asimila aceleași informații, importante fiind modalitățile și mijloacele
compensatorii prin care se face educația. Dacă pentru copilul văzător vederea îl pune în
acțiune, pentru copilul nevăzător atingerea, sunetul și mișcările îl motivează să
acționeze.
În absenţa văzului, informaţiile tactil-kinestezice şi cele auditive devin dominante
la nevăzători, recepţia şi percepţia tactilă având rolul principal în cunoaşterea
senzorială, nemijlocită a obiectelor şi fenomenelor, în special în cazul spaţiului mic, a
„spaţiului obiectelor” şi a „spaţiului de muncă”, în timp ce spaţiul mare este explorat
preponderent acustic.
Sensibilitatea tactilă se restructurează calitativ, în condiţiile cecităţii, prin
conectare la schemele motorii kinestezice formând un complex funcţional – operaţional
tactil-kinestezic care permite o prelucrare şi integrare superioară a informaţiilor
obiectuale.
Sensibilitatea tactilă furnizează date specifice despre contur, substanţialitate,
duritate, asperitate etc., însă kinestezia explorativă, mişcarea este factorul principal
care facilitează integrarea informaţiilor tactile secvenţiale, fragmentare, într-un model
unitar- imagine perceptivă.
Pentru copiii cu dizabilităţi vizuale, sensibilitatea tactilă este mult mai importantă
decât pentru văzători, aceştia trebuind să se bazeze pe combinarea informaţiilor din mai
multe modalităţi senzoriale, compensând pierderile informaţionale datorate lipsei
parţiale sau totale a vederii. Simţul tactil este important pentru acumularea de informaţii
despre lumea înconjurătoare prin percepţia imaginii tactile a materialelor educaţionale
reprezentative.
Activitățile de educație creativ-plastică trebuie să urmărească implicarea elevului
cu dizabilități vizuale într-o explorare preponderent activă și mai puțin pasivă, deoarece
mișcarea, kinestezia explorativă sunt considerate factorul principal care facilitează
integrarea informațiilor secvențiale, fragmentare într-un model unitar.

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 19
 În cadrul activităților elevii sunt învățați strategii diferite de explorare tactil-
kinestezică, ca de exemplu: scanarea cu palma, manipularea și urmărirea cu degetele,
mișcarea mâinilor dintr-o parte în alta explorând diferite trasee și concavități, suprafețe,
margini etc, precum și strategii de explorare vizuală în cazul organizării unei compoziții
într-un spațiu plastic: desen, modelaj, pictură, colaj.
În cadrul orelor de arte vizuale și abilități practice cadrele didactice organizează
activități și jocuri ce urmăresc compensarea polisenzorială:
Educaţia tactil-kinstezică concretizată în exerciţii de genul:
a. jocuri senzorio-motorii:
- pentru formarea şi antrenarea gesturilor, operaţiilor de bază (a lua, a pune, a
aşeza, a deschide-închide, a tăia, a îndoi, a agăţa, etc);
- jocuri pentru cunoaşterea şi operarea cu obiecte utile din mediul de viaţă;
- jocuri pentru dezvoltarea sau corectarea comportamentului motor;
- activităţi de lucru manual;
- activităţi din domeniul educaţiei estetice;
b. dezvotarea motricităţii fine şi globale prin exerciţii de identificare, recunoaştere,
descoperire, asamblarea părţii în întreg, analiză şi sinteză. Exemple:
- identificarea formelor prin pipăit: parcurgerea conturului cu mâna, cu punctatorul,
recunoaşterea figurilor şi corpurilor geometrice bine conturate, decupaje,
încastrări, recontituirea întregului din părţi;
- identificarea obiectelor sau materialelor prin pipăit: trierea obiectelor după
anumite criterii (mărime, formă, textură, lungime, greutate, natura materialului),
compararea lor în funcţie de rezistenţă, consistenţă, greutate;
- identificarea proprietăţilor materialelor (moale, dur, aspru, temperatură);
- capacitatea de prehensiune, de coordonare bimanuală (înşurubări, deşurubări
simultane, mişcări implicate în autoservire, jocuri de manipulare, folosirea
obiectului de scris-punctatorul);
- abilitatea de apreciere a cantităţilor- coordonare polisenzorială, apreciere tactil-
kinestezică a raporturilor spaţiale fine, aprecierea iluziilor tactile (adâncime,
distanţă).
Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării. Se
recomandă cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învăţare. În
acest context, sunt adecvate metode precum: observarea sistematică a
comportamentului elevilor, urmărind progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor
proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea
de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Procesul de
evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor
dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi
înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi
evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 20
Clasele a IIIa – a IVa

Competenţe generale

1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o

diversitate de contexte

2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale

şi tehnici adecvate

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 21
CLASA a III-a
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de
contexte
Clasa a III-a
1.1. Recunoașterea unor mesaje comunicate prin imagini vizuale și tactile în
contexte familiare
- participarea la discuții despre comunicarea prin imagine, (de exemplu, imaginea ca
document; imaginile folosite în scop informațional de-a lungul timpului);
- discuții despre patrimoniul local: construcții reprezentative și ambient urban/rural,
vestimentație, obiceiuri, colecții, obiecte de patrimoniu etc.;
- identificarea rolului mesajelor vizuale prin studierea de broșuri, pliante, albume de
artă, vizionarea de filme, documentare, clipuri, reclame;
- formularea de întrebări privind diversitatea mesajelor exprimate prin publicitatea
stradală;
- participarea la discuții despre comunicarea prin imagine în pictură, desen/grafică,
modelaj/sculptură, arte decorative textile, monumentale, ceramice, vestimentație sau
bijuterii, arhitectură și/sau scenografie, fotografie și prin artele spectacolului legate
de mesajul transmis.
1.2. Diferențierea caracteristicilor expresive ale elementelor de limbaj plastic în
compoziții și în mediul înconjurător
- participarea la exerciții-joc de observare a elementelor de limbaj plastic din natură și
din compoziții plastice;
- participarea la exerciții-joc de observarea culorilor și a griurilor colorate și neutre în
spațiul înconjurător și în compoziții plastice;
- exerciții de identificare a unor elemente de expresie de limbaj plastic în forme
plastice plane realizate prin: fuzionare, curgere liberă, stropire forțată, scurgere
aderentă, dirijarea jetului de aer, sfoară colorată;
- exerciții de explorare și identificare a unor imagini tactile.
1.3. Manifestarea receptivității față de mesajele exprimate prin limbaj vizual/
imagine tactilă
- analiza liberă și personală a mesajelor transmise prin limbaj vizual (de exemplu,
exerciții-joc de stabilire a asemănărilor și deosebirilor dintre exprimarea în limbaj
fotografic și limbajul artelor plastice pe aceeași temă) / imagine tactilă;
- realizarea unei colecții de fotografii cu o temă dată/aleasă;
- inițierea de proiecte la nivel de clasă pentru realizarea de albume de pictură sau
fotografie/reprezentarea unor personaje din povești cu ajutorul imaginilor tactile;
- audierea de povestiri sau vizionarea de documentare despre artiști români
cunoscuți.

2.Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici

adecvate
Clasa a III-a
2.1. Utilizarea în contexte variate a materialelor în funcție de proprietățiale
acestora și de tehnici de lucru adecvate
- selectarea de diverse materiale (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, etc.), în
vederea utilizării acestora;
- asocierea tehnicilor adecvate materialelor selectate (tehnici ale culorilor de apă,
tehnici mixte, tehnici ale colajului etc.);
- realizarea de elemente de limbaj plastic (de exemplu, linii de diferite tipuri cu piatra,
creta, creioane moi, punctator, etc.; linii cu margini clare, accentuate sau slab vizibile

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 22
 Clasa a III-a
etc.);
- exerciții de diversificarea ariei de utilizare a elementelor de limbaj plastic în scopul
amplificării potențialului lor expresiv: puncte, linii de diferite tipuri realizate cu penițe,
pensule, creioane, cărbune de desen, cărbune presat, cretă, pensule, pene etc.pe
suprafețe de hârtie, pânză, ceramic etc.; forme obținute prin amprentare, fuzionare,
curgere dirijată, stropire, sfoară înmuiată în culoare și alte tehnici specific culorilor de
apă;
- exerciții de obținere a efectului de transparență sau opacitate prin tehnici ale
culorilor de apă (de exemplu, acuarelă, guașe, tempera ș.a.);
- realizarea de texturi de suprafață folosind tehnici și materiale diferite.
2.2. Realizarea de creații funcționale în diverse tehnici pe diferite suporturi (hârtie,
confecții textile, ceramică, sticlă, etc.)
Realizarea de produse utile și estetice, pentru viața de zi cu zi, pentru decorarea cărora
se pot folosi diferite procedee:
- stropirea cu pensula pe foaia umedă sau uscată, cu stiloul, cu periuța, cu
pulverizatorul, etc.;
- tamponarea suprafeței colorate cu o bucată de hârtie mototolită, înmuiată în culoare
sau cu o ștampilă realizată din fructe, legume, flori etc.;
- dirijarea culorii cu un jet de aer, prin suflarea liberă sau printr-un tub a unor pete de
culoare fluidizată, în diferite sensuri;
- imprimarea cu ajutorul unor material textile îmbibate cu culoare, etc.;
- plierea hârtiei;
- scurgerea culorii;
- suprapunerea foliei de plastic;
- decolorarea cu pic;
- tehnica Batik (introducerea unei coli îndoite în culoare);
- aplicarea culorii cu ajutorul degetelor(dactilopictura);
- confecționarea de marionete/jocuri/produse care vor fi utilizate apoi la clasă în scop
didactic
- decorarea/personalizarea de tricouri și sacoșe confecționate din material textil prin
pictură cu pigmenți-coloranți cu termofixare, autocolante;
- decorarea/personalizarea unor seturi cană–farfurie și compoziții pe suport ceramic
(plăci de faianță) cu pigmenți coloranți specifici/materiale neconvenţionale/materiale
textile, etc.
2.3. Valorificarea elementelor de limbaj plastic în compoziții tematice
- explorarea ipostazelor liniei în reprezentări grafice;
- realizarea de contururi, decupaje, colaje, amprentări, zgârieri, contururi cu ajutorul
punctatorului, etc.;
- exerciții de schițare, prin linie expresivă, a unor forme ușor de recunoscut;
- exerciții de conturare a unor forme geometrice cu punctatorul;
- exersarea obținerii expresivității, prin combinarea elementelor de limbaj plastic;
- colectarea din natură de forme, fragmente sau materiale (pietre, frunze, lemne, etc.)
cu scopul de a le conferi noi valențe expresive, artistice;
- explorarea proprietăților expresive ale formelor naturale;
- realizarea de produse din diferite tipuri de hârtie: carton, hârtie colorată, creponată,
ondulată, cerată, hârtie braille,etc.cu scop decorativ, cu ocazia sărbătorilor, a zilelor
de naștere;
- obținerea expresivității prin tehnici neconvenționale (de exemplu, hârtie mototolită,
gumă de șters, cartof, etc.).
2.4. Modificarea expresiei plastic inițiale prin remodelare
- explorarea relației dintre modul în care lucrurile se simt și modul în care arată (de

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 23
 Clasa a III-a
exemplu, textura obiectelor naturale și fabricate, etc.);
- confecționarea unui costum din haine vechi (de exemplu, coaserea unui șiret sau a
unei benzi pentru a realiza o mantie);
- realizarea de produse (podoabe, pom, jucării, obiecte de vestimentație, obiecte de
decor, etc.) utilizând material reciclabile (hârtie, plastic, fire, doze de aluminiu, etc.);
- folosirea aparatului de tocat hârtia pentru a obține fâșii de hârtie ce pot fi rulate și
transformate în podoabe sau obiecte de decor;
- schimbarea funcției unui articol de vestimentație prin intervenții tehnice variate;
- explorarea în context diverse a materialelor reciclabile ca resursă inepuizabilă de
creativitate, expresivitate și manualitate;
- utilizarea tehnicilor tradiționale și moderne de reciclarea materialelor.
2.5. Participarea la activități integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se
asociază elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică
- realizarea de compoziții plastice, obiecte și machete după diferite sugestii tematice,
povești, poezii, cântece, muzică, teatru;
- imaginarea și schițarea unui complex, cu o varietate de spații pentru utilizare (de
exemplu: „casa pe care mi-aș dori-o”);
- fotografierea unor aspecte/momente din cadrul evenimentelor desfășurate și
realizarea unor albume, expoziții foto;
- schițarea și crearea de decoruri pentru serbări școlare, evenimente tematice.

Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasa a III-a
Desen Tehnici de lucru
trasare, hașurare, înțepare cu punctatorul
Elemente de limbaj plastic
linia, punctul, forma, imaginea tactilă
Pictură Tehnici de lucru
tehnici specifice de aplicare a culorilor (efectul de transparență/
opacitate);
amestecuri cromatice și acromatice;
obținere de forme spontane/dirijate prin: fuzionare, curgere
liberă, stropire forțată, scurgere aderentă, dirijarea jetului de
aer, sfoară colorată, monotipie;
Elemente de limbaj plastic:
linia, punctul, culoarea (culori primare, culori binare, culori reci,
culori calde, nuanțe și tonuri), forma;
Modelaj Tehnici de lucru
modelare liberă, presare;
Elemente de limbaj plastic
volum, plan, linie
Machete și modele Tehnici de lucru:
- cu hârtie: Origami, Tangram, Quilling
- cu material textil: împletire, tăiere, croire, coasere, lipire ș.a.
Elemente de limbaj plastic:
Forme plane și spațiale, texturi
Foto Elemente de limbaj:
forma, lumina și culoarea

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 24
Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 25
CLASA a IV-a
Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de
contexte
Clasa a IV-a
1.1. Exprimarea de opinii proprii referitoare la mesajele comunicate prin limbaj
vizual/imagini tactile
- participarea la discuții pe tema comunicării prin limbaj vizual (de exemplu, analiza de
portret - subiecte comune - tehnici și mijloace de expresie diferite), interpretarea
imaginilor tactile;
- observarea spațiului ambiental /apropiat urban/rural pe baza identificării unor
smilitudini între formele clădirilor și formele geometrice/formele naturale, formele
obiectelor din mediul înconjurător; formularea de răspunsuri la întrebări precum:
„Observăm o anumită regulă în desenul fațadelor? Care ar fi aceasta? Cum am
putea s-o descriem?”;
- asumarea de roluri (ghid, arhitect, reporter) în scopul prezentării spațiului ambiental
urban sau rural (de exemplu, a istoriei caselor/construcțiilor representative, forma
diferitelor obiecte din clasă, etc);
- vizite, în mediul virtual, la Muzeul de Artă, Muzeul Satului, etc.;
- vizionarea de filme având ca temă ambientul construit.
1.2. Evidențierea caracteristicilor diferitelor categorii de elemente de limbaj
plastic, în compoziții în mediul înconjurător și în imagini
- participarea la exerciții-joc de observarea diferitelor ipostaze ale punctului și liniei în
compoziții plastice și în mediul înconjurător;
- exerciții-joc de observare a elementelor din natură care pot fi sugerate prin linii:
verticale, orizontale, oblice, groase, subțiri, curbe, frânte;
- participarea la exerciții-joc de explorare a legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții
plastice, sculpturi, fotografii, etc.(subiectul compoziției/lucrării);
- identificarea unor elemente decorative în creații populare diverse.

2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici

adecvate
Clasa a IV-a
2.1. Valorificarea unor materiale și tehnici adecvate,pentru exprimarea clară a
unui mesaj intenționat
- selectarea intenționată a diverselor materiale (culori de apă, tușuri, creioane,
pensule, plastilină, etc) în vederea obținerii unor rezultate anticipate;
- identificarea rezultatelor posibile ale utilizării diferitelor materiale, prin experiment
practice;
- extinderea ariei de valorificare a tehnicilor specifice în scopul amplificării
potențialului lor creativ: colajul din texturi diferite; pictură pe suport ceramic; pictură
pe sticlă; pictură pe suport textil, pictură pe lemn, autocolante, etc.;
- diversificarea, în compoziții bidimensionale, a tehnicilor de lucru pe diferite suprafețe
(de exemplu, hârtie, țesături, ceramice, etc.);
- generarea de forme expresive prin diverse tehnici și cu diferite materiale, în cadrul
unor activități individuale și de grup.

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 26
 Clasa a IV-a
2.2. Realizarea de compoziții la alegere, valorificând potențialul expresiv al
limbajului plastic
- organizarea compozițională după reguli stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj vizual și a imaginilor tactile;
- realizarea de compoziții plastice având ca punct de plecare cuvinte cheie sau
expresii literare la alegere;
- compunerea suprafeței sau spațiului plastic folosind descompunerea și
recompunerea unor forme cunoscute;
- obținerea efectului sugestiv intenționat prin dominantă cromatică (zi însorită- zi
ploioasă);
- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice.
2.3. Realizarea de produse unicat, personalizate și utilizabile, în urma desfășurării
unor activități dominant manuale, creative și ludice
- crearea de texturi de suprafață folosind tehnici și materiale diferite;
- realizarea unor jucării din diferite materiale/deșeuri (de exemplu, robot, marionete,
etc);
- exerciții-joc de schițare prin colaj: orașul/satul/strada (de exemplu, observă clădirile,
formele și detaliile lor, mărimea semnelor și a reclamelor, posibilitatea de a
comunica cu oamenii și ce te atrage la acestea);
- realizarea de desene cu aspecte ale mediului văzute din unghiuri diferite (de
exemplu, un obiect văzut de sus/jos, lateral stânga/dreapta, față/spate);
- realizarea de machete (medii de viață, forme de relief, comunitatea locală etc.);
- realizarea de scenarii și derularea lor prin schițare sau fotografiere/imagini tactile,
autocolante;
- realizarea unui decor scenografic(machetă) intenționat;
- realizarea de compoziții simple folosind aplicații informatice;
- imaginarea și figurarea unui complex, cu o varietate de spații pentru utilizare;
- imaginarea și figurarea unui spațiu (de exemplu, o scenă de teatru în miniatură,
etc.);
- schițarea și confecționarea unor măști cu teme din poezii, cântece, povestiri,
festivaluri;
- schițarea și confecționarea costumelor pentru scenete și momente artistice.
2.4. Remodelarea spațiilor și formelor printr-un demers plastic intenționat și prin
tehnici variate
- jocuri de culoare pe bază de camuflaj(de exemplu,transformarea/adaptarea unor
costume care vor fi folosite la jocurile de mișcare ce necesită camuflaj, etc.);
- decorarea unor material cu cusături și alte adaosuri (mărgele, paiete, etc.);
- realizarea de expoziții tematice pe baza tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami,
Tangram, împletituri din fire/pănuși de porumb, obiecte modelate în lut sau pastă de
modelaj, tricouri și sacoșe decorate/personalizate, seturi cană–farfurie
decorate/pictate, cadrane de ceas personalizate, etc.;
- stabilirea, în echipă, a etapelor de lucru pentru realizarea unui produs finit;
- confecționarea de bijuterii realizate manual folosind materiale accesibile.

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 27
Conţinuturi
Domenii de conţinut Clasa a IV-a
Desen Tehnici de lucru
trasare, hașurare, înțepare cu punctatorul
Elemente de limbaj plastic
linia, punctul, forma, valoarea, imaginea tactilă
Pictură Tehnici de lucru
tehnici mixte (de exemplu, creioane colorate-acuarele)
pictura pe suport textil cu coloranți cu termofixare
Elemente de limbaj plastic:
linia, punctul, culoarea (culori primare, culori binare, culori
reci, culori calde, nuanțe și tonuri), forma
Modelaj Tehnici de lucru
modelare liberă, presare
Elemente de limbaj plastic
forma
Machete și modele Tehnici de lucru:
îndoirea, împletirea, Kirigami
Elemente de limbaj plastic:
forma, linia (ca intersecție de planuri) nuanțe și tonuri,
texturi
Foto Elemente de limbaj:
fotografia ca limbaj

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 28
Sugestii metodologice
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea
programei şcolare pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-
învăţare-evaluare, în concordanţă cu specificul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi
practice.
Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate
disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte
semnificative de învăţare pentru viaţa reală. Astfel, disciplina Artele vizuale şi abilităţile
practice poate sprijini consistent achiziţionarea scrisului, prin dezvoltarea muşchilor mici
ai mâinii şi coordonarea mână-ochi, prin exerciţiile de caligrafie şi gravură, prin liniatura
etaminei. Această disciplină poate sprijini şi Matematica, prin deprinderea de sesizare a
formelor şi volumului diverselor obiecte; poate fi utilă disciplinei Dezvoltare personală
prin exersarea exprimării în contexte variate, prin sensibilizarea în faţa frumosului şi a
obiectelor cu valoare artistică, prin exersarea cunoaşterii de sine şi a celorlalţi, din
mediul apropiat. Astfel, copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este
necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă în această etapă şi pentru a face faţă cu
succes cerinţelor şcolare.
Strategii didactice
Programa permite o abordare didactică flexibilă, care lasă loc adaptării la
particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor, din perspectiva opţiunilor
metodologice ale fiecărui profesor.
Dizabilitatea vizuală afectează modul în care învață un copil și nu neapărat ceea
ce învață, el putând asimila aceleași înformații, importante fiind modalitățile și mijloacele
compensatorii prin care se face educația. Dacă pentru copilul văzător vederea îl pune în
acțiune, pentru copilul nevăzător atingerea, sunetul și mișcările îl motivează să
acționeze.
Activitățile de educație creativ-plastică trebuie să urmărească implicarea elevului
cu dizabilități vizuale într-o explorare preponderent activă și mai puțin pasivă, deoarece
mișcarea, kinestezia explorativă sunt considerate factorul principal care facilitează
integrarea informațiilor secvențiale, fragmentare într-un model unitar.
În cadrul activităților elevii sunt învățați strategii diferite de explorare tactil-
kinestezică, ca de exemplu: scanarea cu palma, manipularea și urmărirea cu degetele,
mișcarea mâinilor dintr-o parte în alta explorând diferite trasee și concavități, suprafețe,
margini etc, precum și strategii de explorare vizuală în cazul organizării unei compoziții
într-un spațiu plastic: desen, modelaj, pictură, colaj.
În abordarea integrată a acestei discipline, se recomandă utilizarea unor strategii
didactice prin care se încurajează inițiativa și libertatea de exprimare prin limbaj vizual.
La această vârstă este foarte important accentul pus pe elementul ludic, prin care se
cultivă spontaneitatea constructivă și creatoare a copiilor.
Abordarea integrată permite cadrului didactic să propună teme și subiecte dorite
de elevi la această vârstă, organizând cunoașterea ca un tot unitar, închegat. Se
recomandă realizarea de secvențe didactice în care elevii își pot manifesta libertatea de
alegere atât în ceea ce privește tehnicile, cât și în ceea ce privește subiectele realizate.
Noutatea tehnicilor, însă, obligă la o mai mare atenție acordată calității materialelor și la
verificarea datelor înscrise de producător în privința respectării standardelor europene
de siguranță a sănătății elevilor.
Pentru o mai bună organizare și realizare a orelor de Arte vizuale și abilități
practice, sunt selectate și prezentate în tabelul de mai jos materiale și instrumente
necesare desfășurării activității:

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 29
 Domeniul Clasa a III-a
Desen hârtie de grosimi și texturi diferite,
creioane, creioane colorate, creioane cerate, pixuri cu gel,
peniță, radieră, hârtie braille, punctator, carioca
Pictură acuarele, creioane cu tuș, guașe, tempera, pigmenți-
coloranți cu termofixare pentru ceramică și pigmenți-
coloranți cu termofixare pentru material textil
hârtie albă/colorată, de diferite texturi, pânză, sticlă,
ceramică, pensulă, creioane colorate, burete
lut, cocă, plastilină, carioca, markere
Modelaj lut, plastilină, pastă de modelat
Machete și modele foarfece, cutter, adezivi, bandă adezivă, ață, mărgele,
carton și hârtie de diferite greutăți, texturi și culori, diverse
obiecte confecționate sau forme din natură
Foto fotografii

În tabelul de mai jos sunt incluse sugestii de creații sau produse ale activității
elevilor, exemple ce vin în sprijinul cadrului didactic, care pot fi realizate în procesul
didactic:
Domeniul Clasa a III-a
Desen desen liber, schițe de obiecte unicat (podoabe,decorațiuni)
Pictură compoziții plastice, pictură pe material textil/ceramică
Modelaj obiecte decorative, figurine
Machete și modele obiecte decorative, bijuterii, jucării, figurine
Foto fotografii, colecții de fotografii

În funcție de tema studiată sau de perioada din an, se pot organiza activități
extracurriculare care susțin demersul didactic realizat în clasă:
- întâlniri cu oameni de cultură, cu artiști populari etc.;
- vizită la Muzeul Satului pentru participarea la ateliere de țesut, olărit, sculptură în
lemn și piatră;
- vizită la muzee de artă sau la diferite expoziții de artă;
- participarea la evenimente cultural-artistice sau la diferite festivaluri;
- organizarea unei expoziții/ a unui târg cu vânzare cu produsele confecționate de
elevi, în scopul valorificării produselor realizate și/ sau al exersării abilităților
antreprenoriale;
- organizarea unei tombole cu produsele realizate de elevi;
- participarea la ateliere creative pe diferite teme (de exemplu, confecționare de
marionete, construirea de căsuțe din lemn pentru animale, realizarea de broderii
pe diferite materiale, bricolaj).
Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării. Se
recomandă cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de învăţare. În
acest context, sunt adecvate metode precum: observarea sistematică a
comportamentului elevilor, urmărind progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor
proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea
de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Procesul de
evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor
dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi
înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi
evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 30
Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 31
Bibliografie:
1. ACHIŢEI, Gh., (1974), Artă şi experienţă, Editura Albatros, Bucureşti;
2. AILINCĂI, C., (2010), Introducere în gramatica limbajului vizual, Editura Polirom, Iaşi;
3. ARHEIM, R., (2016), Artă şi percepţie vizuală, Editura Polirom, Iaşi;
4. CHEN D. and DOWNING J. (2006), Tactile Strategies for Children who have Visual
Impairements and Multiple Disabilities, New York, AFB Press;
5. CONSTANTIN, P., (1987), Culoare, Artă, Ambient, Editura Meridiane, Bucureşti;
6. CUCOŞ, C., (2009), Psihopedagogie pentru examenele de definitivare și grade didactice,
Editura Polirom, Iaşi;
7. CZIKER, R, (coord.) (2011), Cărţile cu imagini tactile-metodă de stimulare şi educare a
copiilor cu deficienţe de vedere, Cluj-Napoca: Risoprint;
8. GHERGUȚ, A. (2005), Sinteze de psihoepdagogie specială, Editura Polirom, Iași;
9. CLAUDET, Ph., (2009), The Typhlo and Tactus Guide to children”s books with tactile
ilustrations, France, Les Doigts Qui Revent for T and T;
10. KENNEDY, J.M., (1992), Drawing and the Blind. Pictures to touch, News Haven: Yale
University;
11. PREDA,V. şi CZIKER, R., (2004), Explorarea tactil-kinestezică în perceperea obiectelor, a
imaginilor tactile şi în lectura Braille, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca;
12. ROCO, M. (2004), Creativitate şi inteligenţa emoţională, Editura Polirom, Iaşi;
13. ROŞAN, A, (2015), Psihopedagogie specială. Modele de evaluare și intervenție, Editura
Polirom, Iaşi;
14. TZVETKOVA-ARSOVA, M., (2000) Model for tactile exploration of objects in small
space by young blind students, Krakow, Poland, Conference Paper in Proceedings :
European conference of ICEVI.

Grup de lucru
Liana Maria MITRAN, coordonator Ministerul Educaţiei Naţionale
Crina Laura IONESCU, coordonator Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj

Nume, prenume Instituţie de apartenenţă

Bodea Ana Ioana Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca
Mureșanu Paraschiva Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca
Bodea Elena Daniela Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca
Bujor Anca Mihaela Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca
Mureșan Ramona Ionela Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca

Programa şcolară ARTE VIZUALE ȘI ABILITĂŢI PRACTICE – Învățământ special primar – Dizabilităţi vizuale 32