Portofoliu Invatatori

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA
FACULTATEA DE LITERE
CONVERSIE PIPP
CAIET DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR

ANUL I PIPP,
AN UNIV. 2022-2023
SEMESTRUL I
TUTORE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ
Prof. AIDA STOIAN
STUDENT
PUICĂ AURELIAN RADU

PLANUL-CADRU
de învăţământ pentru învăţământul primar
Anexa 1 a OM 3371/ 2013
Clasa
Arii Discipline
P I II III IV
Limbă şi comunicare Limba şi literatura română1 5 7 6 5 5
Limbă modernă 1 1 1 2 2
Matematică şi ştiinţe ale Matematică2 3 3 4 4 4
naturii 1 1
Ştiinţe ale naturii 1 1 1
Om şi societate Istorie - - - - 1
Geografie - - - - 1
Educaţie civică - - - 1 1
Religie 1 1 1 1 1
Educaţie fizică, sport şi Educaţie fizică 2 2 2 2 2
sănătate Joc şi mişcare - - - 1 1
Muzică şi mişcare 2 2 2 1 1
Arte
Arte vizuale şi abilităţi 2 2 2 2 1
Tehnologii practice
Consiliere şi orientare Dezvoltare personală 2 1 1 - -
Număr total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21

Curriculum la decizia şcolii (discipline opţionale) 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1
Număr minim de ore pe săptămână 19 20 20 20 21

Număr maxim de ore pe săptămână 20 21 21 21 22
1
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română.
2
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, se studiază integrat disciplina Matematică şi explorarea mediului.
Planurile-cadru de învăţământ aprobate prin prezentul ordin se aplică începând cu anul

şcolar 2014-2015 la ciclul achizițiilor fundamentale, iar din anul 2015-2016 la toate clasele
ciclului primar.
Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 3418/19.03.2013
MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE
Programa şcolară
pentru
ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a
Aprobată prin ordin al ministrului

Nr. 3418/19.03.2013
Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice este elaborată potrivit unui nou model de
proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Orientarea demersului didactic pornind de la
competenţe pune accentul pe dezvoltarea gândirii şi pe extinderea posibilităţilor de comunicare
interumană prin imagine, folosind trăirea artistică şi contribuind astfel la conturarea profilului de
formare al absolventului de învăţământ primar.
Structura programei şcolare include următoarele elemente:
- Notă de prezentare
- Competenţe generale
- Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice.
Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini dezvoltate prin
învăţare, care permit rezolvarea unor probleme specifice unui domeniu sau a unor probleme generale,
în contexte particulare diverse.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice jalonează
achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
Competenţele specifice sunt derivate din competenţele generale, reprezintă etape în
dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar.
Pentru realizarea competenţelor specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de
învăţare care valorifică experienţa concretă a elevului, integrând strategii didactice adecvate unor
contexte de învăţare variate. Exemplele de activităţi au doar valoare orientativă. Pentru formarea
competenţei specifice, profesorul este cel care îşi alege şi proiectează activităţile de învăţare în funcţie
de specificul disciplinei, de particularităţile de vârstă ale elevilor şi de interesele fiecărui copil, de
mijloacele şi materialele pe care le are la dispoziţie. Toate acestea presupun personalizarea demersului
didactic, prin implicarea activă şi creativă a profesorului.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru
familiarizarea cu elemente de bază ale celor două domenii integrate. Astfel, ele sunt grupate pe
următoarele domenii:
- Desen
- Pictură
- Modelaj
- Textile şi hârtie
- Construcţii
- Foto-video
Sugestiile metodologice includ elemente de proiectare a activităţii didactice, precum şi elemente de
evaluare continuă.
Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi obligatoriu implică o perspectivă
nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o abordare specifică educaţiei
timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, pe individualizarea învăţării, pe trezirea
curiozităţii copilului şi pe dezvoltarea încrederii în sine.
Disciplina Arte vizuale şi abilităţi practice are un caracter de noutate în raport cu disciplinele
studiate până în prezent în învăţământul primar, fiind o disciplină integrată, situată la intersecţia ariilor
curriculare Arte şi Tehnologii. În Planul-cadru de învăţământ, disciplina Arte vizuale şi abilităţi
practice are alocate 2 ore pe săptămână clasa pregătitoare, clasele I, a II-a, a III-a şi 1 oră pe
săptămână la clasa a IV-a.
Principalele motive care au determinat abordarea integrată a artelor vizuale şi a abilităţilor
practice în cadrul aceleiaşi discipline de studiu sunt următoarele:
- Domeniul artelor vizuale acoperă: pictură, desen, grafică, artă decorativă (tapiserie,
scenografie, ceramică, vestimentaţie, design, arta bijuteriilor etc.), fotografie artistică,
arta tiparului, sculptură, arhitectură, artă monumentală, artele spectacolului etc. Toate
acestea sunt prezente în cotidian şi omul contemporan se raportează la ele. Abordarea
doar a artelor plastice limitează sfera preocupărilor şi intereselor copiilor. În secolul pe
care îl traversăm, aceştia sunt expuşi unei multitudini de informaţii şi influenţe, cele mai
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 2

multe venind pe cale vizuală. Cu cât se realizează mai devreme explorarea în adâncime
a unor concepte-cheie specifice limbajului vizual, cu atât sunt şanse mai mari ca elevii
să facă alegeri pertinente şi corecte.
- Mutarea accentului de pe însuşirea diverselor tehnici şi dezvoltarea unor abilităţi
practice, pe formarea caracterului. Reprezentanţii Şcolii Active considerau că
practicarea îndelungată a lucrărilor manuale este o adevărată şcoală de cultură morală,
întrucât realizarea manuală a unor produse presupune combinarea armonioasă de
priceperi şi deprinderi, responsabilitate şi inteligenţă.
- Expunerea copilului la o mare varietate de domenii artistice şi culturale, precum şi
îmbinarea acestora cu experienţa concretă a realizării unor produse, au drept
consecinţă creşterea sensibilităţii pentru frumos, sporirea îndemânării şi încrederii în
variate posibilităţi de exprimare a sinelui, consolidând respectul pentru valori, tradiţii şi
semeni.
- Activităţile de învăţare propuse pentru fiecare domeniu al acestei discipline integrate
ajută la dezvoltarea muşchilor mici ai mâini, având implicaţii importante în formarea
deprinderilor corecte de scris şi de executare a diverselor tehnici specifice artelor
vizuale.
- Integrarea acestor domenii ajută la înţelegerea concomitentă a două realităţi esenţiale
pentru dezvoltarea la elevi a spiritului estetic şi practic: utilitatea produsului artistic şi
valoarea estetică a lucrurilor utile.
Studiul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice urmăreşte dezvoltarea progresivă a

competenţelor specifice, prin valorificarea experienţelor de învăţare ale elevilor şi prin accentuarea
dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii acestora.
Competenţe generale
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj

vizual într-o diversitate de contexte familiare
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice
folosind materiale şi tehnici elementare diverse

Competenţe specifice şi exemple de activităţi de învăţare
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte familiare
Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a
1.1. Sesizarea semnificaţiei unui mesaj vizual 1.1. Sesizarea elementelor de detaliu ale unui 1.1. Sesizarea diferenţei dintre informaţia
simplu, exprimat prin desen/ pictură/ modelaj/ mesaj vizual simplu, exprimat printr-o practică transmisă prin limbaj vizual şi mesajul
colaj/ film/ desen animat, care reflectă un context varietate de forme artistice artistic
familiar - formularea de răspunsuri la întrebări despre - formularea de enunţuri despre posibile trăiri
- formularea de răspunsuri la întrebări simple elemente de detaliu dintr-un desen, dintr-o exprimate de autori în picturi/desene/fotografii
- formularea de răspunsuri ce presupun alegere pictură, dintr-un modelaj, colaj sau film de desene artistice/sculptură etc.
duală/ multiplă: „În desen este căţelul tău sau animate - participarea la discuţii despre mesaje exprimate în
pisica ta?” - formularea de răspunsuri orale şi/sau scrise în diferite momente din filme pentru copii/ filme de
- povestirea unui eveniment sau a unui lanţ scurt de jocuri de tipul "De două ori cinci” – Exemplu: desene animate
evenimente personale, cu ajutorul desenului, „Numeşte/scrie cinci lucruri pe care le observi în - jocuri comparative între mesaje practice transmise
picturii, modelajului, colajului etc. reproducerea Pomi înfloriţi a lui I. Andreescu..... prin limbaj vizual şi mesaje artistice – Exemplu:
- identificarea unor momente din activitatea zilnică, Priveşte din nou şi închipuie-ţi că eşti în livadă, anunţul de la metrou, compus din imagine şi text:
când se prezintă imagini corespunzătoare alături de pictor. Numeşte/ scrie alte cinci lucruri Nu vă sprijiniţi de uşi şi Ciobănaş cu câine al lui N.
pe care le observi.” Grigorescu sau culoarea roşie de la semafor şi
- punerea în corespondenţă a desenelor, picturilor,
modelajului, colajului cu mesaje orale indicate - identificarea dintr-o suită de imagini a aceleia care Macii lui Ş. Luchian
conţine un detaliu dat - sesizarea efectelor sugestive ale unei culori
- jocuri tip puzzle sau loto cu imagini/fotografii folosite într-o reproducere, prin comparaţia cu
- rezolvarea de jocuri pe teme diverse, de tipul zone alăturate, colorate diferit
Găseşte diferenţele/ intrusul; Ghiceşte ce s-a
schimbat etc.
- observarea diferenţelor dintre formele plane şi
cele spaţiale (aceeaşi temă în pictură versus
sculptură, colaje, felicitări bidimensionale şi
tridimensionale etc.)
- numirea materialelor, instrumentelor şi tehnicilor
utilizate
1.2. Identificarea liniei, a punctului, a culorii şi a 1.2. Identificarea liniei, a punctului, a culorii şi a 1.2. Identificarea semnificaţiei liniei, punctului,
formei în ipostaze familiare, în spaţiul formei în contexte cunoscute culorii şi formei în opere de artă
înconjurător - participarea la jocuri de tipul Săculeţul fermecat - participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei
- precizarea culorilor obiectelor personale (elevii introduc mâna într-un săculeţ cu obiecte, le liniilor frânte/ curbe/orizontale/verticale în desene
- realizarea de grafice cu postituri sau bucăţele de pipăie şi recunosc obiectul doar după formă) - participarea la jocuri de identificare a semnificaţiei

hârtie colorată, în care să surprindă: „Culoarea - participarea la jocuri de asociere formă şi/sau punctului în funcţie de domeniul în care este
preferată”, „Culorile preferate ale membrilor culoare-obiect utilizat (pictură, grafică, sculptură etc.)
familiei (fraţi, surori, mama, tata, bunicul, bunica - jocuri de tip Obiectul surpriză (ghicirea obiectului - identificarea efectului spaţial al punctului, în
etc.)” după caracteristici aflate prin întrebări; fiecare funcţie de mărimea, distanţa sau luminozitatea
- recunoaşterea diferitelor tipuri de linii şi puncte elev va aduce, pe rând, de acasă, un obiect cu acestuia
întâlnite în mediul familiar semnificaţie personală, o jucărie etc.) - identificarea semnificaţiei culorilor folosite în
- jocuri de recunoaştere, descoperire, sortare, - observarea diferenţelor dintre formele plane şi reproduceri/ desene
diferenţiere etc.- Exemple: joc de tipul „Săculeţul cele spaţiale (aceeaşi temă în pictură versus - compararea metaforică a culorilor, formelor,
fermecat” (copiii introduc mâna într-un săculeţ cu sculptură, colaje, felicitări bidimensionale şi materialelor, perspectivelor în funcţie de trăirea
obiecte, le pipăie şi recunosc obiectul doar după tridimensionale etc.) proprie - Exemplu: Copilul poate vedea unele
formă); joc de tipul „Obiectul surpriză” (ghicirea culori reci ca apa, unele forme rele pentru că sunt
obiectului după caracteristici aflate prin întrebări; ascuţite, unele obiecte mai mari pentru că sunt
fiecare elev va aduce pe rând, de acasă un obiect mai importante etc.
cu semnificaţie personală, o jucărie etc.); jocuri pe
teme diverse, de tipul Găseşte diferenţele/
intrusul; Ghiceşte ce s-a schimbat etc.; jocuri de
jocuri de sortare după formă, culoare, valoare
estetică, utilitate etc.
- marcarea elementelor unei mulţimi după formă,
culoare, textură, claritate etc.- Exemple:
„Marchează obiectele roşii”, „Marchează
fotografiile clare”, „Alege materialele netede”,
„Marchează obiectele rotunde” ;
- gruparea produselor în funcţie de materialele din
care au fost confecţionate - Exemplu: jocuri de tip
puzzle, Loto
- descrierea materialelor folosind drept criteriu
proprietăţile lor
1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea 1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea 1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea
de mesaje artistice simple, exprimate vizual de mesaje artistice simple, exprimate vizual de mesaje artistice simple, exprimate vizual
- explorarea mediului înconjurător pentru a - explorarea mediului cultural-artistic pentru a - analiza liberă şi personală a mesajului unei
identifica forme, culori, materiale, obiecte artistice identifica forme, culori, materiale, tehnici, obiecte realizări artistice (exemplu: „Vă recomand… filmul,
Exemplu: Joc „Cine observă ceva… (roşu, rotund, artistice; discutarea mesajului şi a impresiilor expoziţia etc., deoarece…”)
neted, frumos etc.)” Exemple: vizionarea unui film artistic, analiza - discuţii în care se explică preferinţele artistice ale
- expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări unor albume foto; răsfoirea unor albume de artă; fiecăruia

artistice şi meşteşugăreşti, pentru a stimula vizită la muzee de artă; participare la expoziţii, - observarea şi analizarea unor lucrări de artă
curiozitatea copiilor (ce reprezintă, cine le-a analiza unor obiecte de cult şi de port popular etc. tradiţională şi modernă românească şi
realizat, când, cum, în ce scop?) - identificarea elementelor cu valoare estetică în identificarea mijloacelor de expresie folosite
- exerciţii de identificare a valorilor estetice şi etice diferite reproduceri de artă, în fotografii, filme, - audierea de povestiri sau vizionarea de
din mediul înconjurător (mediul natural, social, costume, construcţii etc. documentare despre artişti români din domenii
construit, cultural, religios) - realizarea unor lucrări individuale şi colective diferite
- expunerea, observarea şi analizarea unor lucrări (grup de elevi, grup de elevi şi părinţii) - răsfoirea de albume de artă
valoroase ale culturii româneşti tradiţionale şi - participarea la proiecte având ca temă viaţa şi
- realizarea de scurte descrieri ale formelor
contemporane, precum şi ale culturii universale, obiectelor din mediul cunoscut opera unor artişti români consacraţi
redate pe suport electronic sau în albume - identificarea diferitelor forme pe reproduceri de - participarea la întâlniri cu artişti/ meşteşugari locali
- vizionarea unor expoziţii de artă, ateliere artă, în fotografii sau în sculpturi
meşteşugăreşti, filme documentare - participarea la expoziţii cu caracter artistic
- joc: Mie îmi place să ... (pictez, modelez, cos, organizate în comunitate
desenez, construiesc), pentru că… - vizionarea unor fragmente din filme de desene
- participarea cu lucrări proprii la diverse expoziţii animate, cu caracter educativ şi formularea de
organizate în mediul şcolar sau extraşcolar răspunsuri la întrebări legate de mesaj
- observarea modului diferit de ilustrare a aceluiaşi - vizionarea de spectacole de teatru şi teatru de
subiect – Exemplu: „Autoportret” – prin desen, păpuşi, adecvate vârstei
pictură, modelaj, colaj etc. - participarea la ateliere de lucru comune părinţi-
- vizionarea unor fragmente din filme de desene copii, în care se confecţionează obiecte utile şi
animate, cu caracter educativ şi formularea de estetice pentru diferite sărbători
răspunsuri simple la întrebări legate de mesaj - jocuri de rol: Primesc oaspeţi, Este ziua mea, Este
- vizionarea de spectacole de teatru şi teatru de ziua ta etc.
păpuşi, adecvate vârstei
- participarea la ateliere de lucru comune părinţi-
copii, în care se demonstrează îndeletniciri casnice
actuale: amenajarea unei mesei festive, ornarea
platourilor, aranjamente florale, ornamente de
iarnă, împodobirea bradului etc.
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici elementare diverse

2.1. Observarea unor caracteristici simple ale 2.1. Identificarea unor caracteristici/ proprietăţi 2.1. Explorarea unor caracteristici/ proprietăţi ale
materialelor întâlnite în mediul familiar ale materialelor întâlnite în mediul cunoscut materialelor în diverse contexte
- exprimarea de mesaje orale simple despre: - descrierea materialelor folosind drept criteriu - selectarea materialelor de lucru, în funcţie de
textura, culoarea, dimensiunea, forma, grosimea proprietăţile lor scopul propus
şi utilitatea unor obiecte, strânse într-o colecţie - identificarea materialelor cu care au fost - uscare şi presare de plante în vederea folosirii lor
sau la Colţul de Artă amenajat special în clasă confecţionate diferite produse în confecţionarea de colaje, tablouri, felicitări
- gruparea materialelor după criterii date – - gruparea produselor în funcţie de materialele din - crearea unui dicţionar cu definiţii simple ale
Exemplu: jocul „Cenuşăreasa”: „Ajut-o pe care au fost confecţionate materialelor, bazate pe caracteristicile lor observate
Cenuşăreasa să pună în coşuleţe diferite, - familiarizarea cu modul în care iau naştere
de copii în diverse contexte
materiale de acelaşi fel; Grupează materialele - realizarea de jurnale cu dublă intrare: jurnalul unei
obiectele din jurul nostru: Povestea hârtiei,
care pot fi tăiate cu foarfecele; Grupează frunze, al unei crenguţe înflorite etc., pornind de la
Povestea unui nasture, Povestea unui caiet etc.
materialele roşii; Grupează materialele care se texte literare studiate
- organizarea de interviuri în perechi: Ce se poate
pot rupe, care sunt transparente” etc. - realizarea de grile de observaţii despre materiale
face cu…? La ce este util….? etc.
- enumerarea unor caracteristici observabile ale aflate în stări diferite (frunză verde, uscată,
materialelor şi instrumentelor întâlnite în mediul - compararea obiectelor în funcţie de culoare, presată etc.)
familiar – Exemplu: jocul „Eu spun ceva, tu spui formă, textură, claritate etc. - Exemplu: dintre
- exersarea modului de îngrijire / păstrare a
altceva” despre creioanele tale, uniforma ta, două obiecte care are culoarea mai intensă,
instrumentelor şi materialelor de lucru
penarul tău etc. forma mai evidentă, care e mai moale, care are
conturul mai clar etc. - compararea diferitelor tehnici de lucru - Exemplu:
- sortarea materialelor de lucru şi a instrumentelor în Joc „Ce se întâmplă dacă fac aşa…” (copiii sunt
funcţie de proprietăţi/utilizări etc.; depozitarea în - identificarea mai multor texturi, a formelor în
încurajaţi să experimenteze diferite tehnici şi să
spaţii special amenajate şi etichetarea lor – mişcare, a formelor ce au suferit deformări minore
observe ce au descoperit)
Exemplu: „Borcanul cu pietricele”, „Găletuşa cu etc.
scoici”, „Coşuleţul cu fire”, „Cutia cu ghinde” etc. - gruparea unor instrumente şi materiale în funcţie
de domeniu (aceasta foloseşte la desen, pictură,
modelaj, construcţii, confecţii, foto-video)
2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale, în 2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale prin 2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale prin
aplicaţii simple, specifice artelor vizuale utilizarea liniei, punctului, culorii şi formei utilizarea liniei, punctului, culorii şi formei
- realizarea de aplicaţii ce au la bază iniţiative - realizarea de aplicaţii în oglindă: Chipul meu - realizarea de aplicaţii în oglindă: Chipul meu
spontane, atunci când li se pun la dispoziţie atunci când sunt fericit/Chipul meu atunci când atunci când sunt fericit/Chipul meu atunci când
materiale şi instrumente diverse, într-un mini- sunt trist; Cum mă simt într-o zi ploioasă/Cum mă sunt trist; Cum mă simt într-o zi ploioasă/ Cum mă
atelier amenajat în sala de clasă sau în Colţul de simt într-o zi senină simt într-o zi senină
Artă - realizarea de benzi desenate prin care să redea - participarea la lucrări colective – Exemplu: „Mai
- realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în etapele unei întâmplări trăite multe mâini, un singur portret” etc.
grup, folosind culori la alegere şi tehnici - participarea la lucrări colective – Exemplu: „Mai - exerciţii de autoanaliză a propriilor creaţii
improvizate – Exemplu: stropire, suflare, multe mâini, un singur portret” etc. (motivarea alegerii subiectului, timpul alocat,

ştampilare, tragere şi zgâriere, amprentare cu - explicarea semnificaţiilor propriilor lucrări/creaţii mijloacele şi tehnicile utilizate, sentimente)
frunze, fructe, legume, obţinerea formelor - realizarea unor compoziţii, individual/în perechi/în Exemplu: „Am confecţionat păpuşa pe care mi-o
spontane prin presarea hârtiei, dactilopictură, grup, folosind tehnici variate – Exemplu: stropire, doream. Am realizat-o din cârpă. Vreau să mă joc
modelaj, decolorare cu pic etc. suflare, ştampilare, tragere şi zgâriere, amprentare cu ea/ Vreau să o dăruiesc... etc.”)
- folosirea liniei cu scop de contur şi cu scop cu frunze, fructe, legume, obţinerea formelor
decorativ în aplicaţii/compoziţii liber alese spontane prin presarea hârtiei, dactilopictură,
- explorarea modalităţilor de exprimare a ideilor şi modelaj, decolorare cu pic etc.
sentimentelor prin mijloacele artei vizuale şi ale - folosirea liniei cu scop de contur şi cu scop
tehnologiei- Exemple: Pictez o imagine dintr-un decorativ în aplicaţii/compoziţii liber alese
vis, Desenez ce-mi doresc, Autoportretul, Am o
- realizarea unor cadouri, felicitări pentru ocazii
idee de construcţie, de joc etc.; Mă desenez pe speciale şi explicarea alegerilor făcute
mine când sunt plictisit, construiesc o casă pe care
mi-o doresc, pictez şcoala, modelez supărarea etc.
- realizarea unor cadouri, felicitări pentru cei dragi şi
explicarea alegerilor făcute (exemplu: Decorez un
globuleţ pentru prietenul meu deoarece…)
2.3. Realizarea de aplicaţii/compoziţii/obiecte/ 2.3. Realizarea de obiecte/construcţii/folosind 2.3. Realizarea de produse utile şi/sau estetice
construcţii simple, pe baza interesului direct materiale uşor de prelucrat şi tehnici combinând materiale uşor de prelucrat şi tehnici
- realizarea de construcţii libere, spontane, atunci accesibile accesibile
când li se pun la dispoziţie materiale şi - realizarea de colaje bidimensionale şi - realizare de felicitări, invitaţii la zile de naştere sau
instrumente diverse, într-un miniatelier amenajat tridimensionale din hârtie de diferite tipuri onomastică, obiecte de design pentru sala de
în sala de clasă sau în Colţul de Artă - utilizarea unor tehnici accesibile de decupare clasă, holurile şcolii, camera proprie etc.
- utilizarea unor tehnici simple de îndoire, pliere, după contur, rularea hârtiei, origami, modelaj etc., - realizare de jocuri, jucării sau obiecte utile în viaţa
înşirare, răsucire, lipire, rupere, tăiere, decupare în funcţie de nevoile/opţiunile copiilor de şcolar
după contur, modelaj, în funcţie de - confecţionarea de jocuri şi jucării din diverse - realizare de machete simple etc.
nevoile/opţiunile copiilor materiale, prin tehnici accesibile – Exemplu:
- confecţionarea de jocuri şi jucării simple – „Omida”, „Albina”, „Ţintar”, „Puzzle”, „Cărţi de joc”
Exemplu: „Morişca”, „Bărcuţa”, „Cubul”, „Puzzle”, etc.
„Cărţi de joc”, „Loto cu imagini” - confecţionarea de păpuşi pe băţ sau pe mână
precum şi decoruri simple pentru o minipiesă de
teatru de păpuşi
- realizarea de picturi pe folie de plastic pentru
decoruri utile în serbări
2.4. Transformarea unui material prin tehnici 2.4. Transformarea unui material folosind o 2.4. Transformarea unui material prin tehnici

simple tehnică simplă variate
- utilizarea corectă a instrumentelor de lucru: copilul - vizionarea de scurte documentare despre - vizionarea de scurte documentare despre
ţine corect creionul, pensula, aparatul foto etc. obiectele familiare, având ca subiect „Cum se obiectele din mediul cunoscut, având ca subiect
Exemplu: Joc: „Eu sunt profesorul de ... fabrică?” „Cum se fabrică?”
fotografie, pictură, modelaj etc.” (fiecare copil e - vizite la fabrica de mobilă, la moară, la covrigărie - vizite la obiective din zonă în care se prelucrează
„profesor” într-un domeniu, iar copiii învaţă, pe - folosirea aparatului de tocat hârtia pentru a obţine materia primă
rând, unii de la alţii) fâşii de hârtie ce pot fi rulate prin tehnica Quilling - folosirea aparatului de tocat hârtia pentru a obţine
- exersarea muşchilor mici ai mâinii prin operaţii de şi transformate în podoabe sau obiecte de decor fâşii de hârtie ce pot fi rulate prin tehnica Quilling
frământare, coasere, înşirare, împletire etc. - transformarea resturilor textile în podoabe sau şi transformate în podoabe sau obiecte de decor
- exersarea modului de îngrijire / păstrare a obiecte de decor prin diferite tehnici: tăiere în - transformarea resturilor textile în podoabe sau
instrumentelor şi materialelor de lucru fâşii, împletire etc. obiecte de decor prin diferite tehnici: tăiere în fâşii,
- mototolirea, ruperea şi tăierea hârtiei cu texturi - participarea la jocuri de rol: „La croitorie”, „La împletire etc.
diferite; formularea de întrebări simple şi cizmărie”, „La brutărie”
răspunsuri despre cele observate - exersarea utilizării corecte a instrumentelor de
- modelarea plastilinei, a lutului etc.; formularea de lucru: creionul, pensula, foarfeca, aparatul foto,
întrebări simple şi răspunsuri despre cele camera video, acul etc.(copilul este ajutat să-şi
observate formeze deprinderi corecte)
- tăierea firelor şi a materialului textil; formularea de - exersarea modului de îngrijire / păstrare a
întrebări simple şi răspunsuri despre cele instrumentelor şi materialelor de lucru
observate - exersarea muşchilor mici ai mâinii prin operaţii de
- înşirarea mărgelelor; formularea de întrebări frământare, coasere, înşirare, împletire, caligrafie
simple şi răspunsuri despre cele observate cu degetul pe tabletă etc.
- lipirea diverselor materiale pe suporturi diferite;
formularea de întrebări simple şi răspunsuri
despre cele observate
- identificarea unei operaţii simple la care a fost
supus un material, prin comparare cu starea
iniţială a acestuia – Exemplu: jocul „Spune ce
observi” (hârtie-hârtie ruptă, hârtie-hârtie tăiată,
hârtie mototolită, hârtie îndoită, hârtie lipită; fire
lungi-fire scurte etc.)
- jocuri de rol: „La croitorie”, „La cizmărie”, „La
brutărie”
- confecţionarea de obiecte prin tehnici simple:
„Rochiţa păpuşii”, „Pălăria”, „Cizmuliţa”, „Batista” etc.

2.5. Exprimarea utilităţii obiectelor realizate prin 2.5. Explorarea de utilizări în contexte variate a 2.5. Explorarea de utilizări în contexte utile şi sau
efort propriu obiectelor/ lucrărilor realizate prin efort propriu estetice a obiectelor/ lucrărilor realizate prin efort
- formularea de întrebări şi răspunsuri la întrebări - realizarea de miniscenete în care se utilizează propriu
despre utilitatea şi aspectul obiectelor întâlnite în obiecte realizate individual sau în grup - identificarea unor dorinţe/ nevoi simple, care pot fi
mediul familiar – Exemplu: „Ajut-o pe Furni să - participarea la jocuri de rol cu jucării şi obiecte îndeplinite prin realizarea de obiecte/lucrări utile şi
înţeleagă de ce avem nevoie de şireturi? De ce confecţionate sau estetice
avem nevoie de fular şi căciulă iarna? De ce - participarea la expoziţii cu vânzare sau târguri - identificarea a cel puţin două soluţii pentru a
avem nevoie de suporturi pentru creioane?” etc. organizate în şcoală sau în comunitate, cu prilejul îndeplini o dorinţă
- decorarea sălii de clasă cu obiectele realizate prin diferitelor sărbători - participarea la conversaţii despre posibile utilizări
efort propriu; ale produselor realizate individual sau în grup
- participarea cu obiectele realizate prin efort - discuţii pentru acordarea de semnificaţii neuzuale
propriu la expoziţii şi târguri organizate în şcoală unor obiecte uzuale şi de semnificaţii uzuale unor
şi în comunitate cu diferite ocazii: „Zilele şcolii, obiecte artistice; remarcarea neconcordanţelor şi
Zilele oraşului/comunei/satului”, „Mărţişor”, „Paşti”, inovarea
„Crăciun”
2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate 2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate 2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate
nivelului de vârstă, în care se asociază elemente nivelului de vârstă, în care se asociază elemente nivelului de vârstă, în care se asociază elemente
de exprimare vizuală, muzicală, verbală, de exprimare vizuală, muzicală, verbală, de exprimare vizuală, muzicală, verbală,
kinestezică kinestezică kinestezică
- realizarea unor lucrări în care să se asocieze - realizarea de lucrări în care se asociază elemente - realizarea de machete, colaje, desene, pentru a
elemente de exprimare plastică, cu alte forme de de exprimare plastică, cu alte forme de exprimare ilustra o scenă dintr-o poveste – Exemplu:
exprimare artistică – Exemplu: ilustrarea unei artistică – Exemplu: ilustrarea versurilor unui căsuţele celor trei purceluşi, fasolea fermecată din
poveşti cunoscute prin desen sau prin cântec, cântec prin desen etc. „Jack şi vrejul de fasole” etc.
ilustrarea mişcării sugerate într-un tablou etc. - realizarea de scurte dramatizări (fragmente din - inventarea unui ritm sau a unei melodii pentru o
- realizarea de scurte dramatizări (fragmente din poveşti) prin teatru de umbre scenă dintr-o poveste
poveşti) cu ajutorul păpuşilor pe băţ, pe deget sau - realizarea unor decoruri pentru diverse - mimarea unui personaj de poveste/desen animat
pe mână evenimente din viaţa şcolii - confecţionarea unui costum din materiale
- realizarea unor decoruri pentru diverse - punerea în scenă a serbărilor tematice legate de reciclate, care să se potrivească unui personaj
evenimente din viaţa şcolii viaţa comunităţii îndrăgit
- punerea în scenă a serbărilor tematice specifice
anotimpurilor

CONŢINUTURI
Domenii CP CLASA I CLASA a II-a
Desen Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente
hârtie, diverse obiecte hârtie liniată şi neliniată, diverse obiecte hârtie liniată şi neliniată, diverse obiecte
creion grafit, creioane colorate creion grafit, creioane colorate, creioane creion grafit, creioane colorate, creioane
(opţional: PC, tabletă) cerate, peniţă, radieră cerate, peniţă, radieră
(opţional: PC, tabletă) (opţional: PC, tabletă)
Tehnici de lucru Tehnici de lucru Tehnici de lucru
Linie modulată, repetiţie haşurare, linie modulată, repetiţie, caligrafie haşurare, linie modulată, repetiţie, caligrafie,
stilizare, gravură
Elemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plastic
linia, punctul, forma (fără terminologie) linia, punctul, forme regulate şi neregulate linia, punctul, forme regulate şi neregulate
(fără terminologie)
Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii Sugestii de creaţii/ produse ale activităţii
desen liber, decoraţii simple desen liber, decoraţii (ce pregătesc scrisul), desen liber, decoraţii
decoraţii simple
Pictură Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente
acuarele, tempera, hârtie, hârtie colorată, acuarele, tuşuri, guaşe, tempera, hârtie, folie acuarele, tuşuri, guaşe, tempera, acrilice, ulei,
burete de plastic, hârtie colorată, cretă, pigmenţi, hârtie, hârtie colorată, pânză, sticlă, lemn,
pensulă, deget, ştampilă, creioane colorate, burete ceramică, cretă, pigmenţi, burete
PC, tabletă pensulă, deget, ştampilă, creioane colorate, pensulă, deget, ştampilă, creioane colorate,
PC, tabletă PC, tabletă
pensulaţie, colaj, amprentare, ştampilare, pensulaţie, colaj, amprentare, ştampilare, pensulaţie, colaj, amprentare, ştampilare,
tamponare, pulverizare tamponare, pulverizare tamponare, pulverizare

pata pata pata plată, pata vibrată
compoziţii compoziţii compoziţii
Confecţii şi Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente
jucării hârtie, materiale textile, folii de plastic, ac, hârtie, materiale textile, folii de plastic, ac, hârtie, materiale textile, folii de plastic, ac,
foarfece, ramă de ţesut, cretă, materiale din foarfece, ramă de ţesut, cretă, tipar, materiale foarfece, croşetă, ramă de ţesut, cretă, tipar,
natură (frunze/petale uscate, ghinde) din natură (frunze/petale uscate, ghinde, materiale din natură (frunze/petale uscate,
fructe, legume) ghinde, castane, fructe, legume)

origami, tangram, croit, cusut origami, tangram, croit, cusut (cusutul origami, tangram, croit, cusut (puncte de
nasturelui, cusutul înaintea şi în urma acului), coasere), ţesut cu benzi de hârtie/fire
ţesut cu benzi de hârtie/fire
punct, linie, nod, formă punct, linie, nod, pată, formă, volum punct, linie, nod, pată, formă, volum
Obiecte decorative şi de îmbrăcăminte pentru Obiecte decorative şi de îmbrăcăminte pentru Obiecte decorative şi de îmbrăcăminte pentru
păpuşi păpuşi păpuşi
Modelaj Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente
plastilină plastilină plastilină, cocă
presare, modelare liberă presare, modelare liberă presare, modelare liberă, incizie, armături,
gravură
formă formă, volum formă, volum (gol/ plin)
obiecte decorative, figurine etc. obiecte decorative, figurine etc. obiecte decorative, figurine etc.
Colaj Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente
foarfece, lipici foarfece, lipici foarfece, lipici
fire, mărgele, cuburi, hârtie, diferite obiecte fire, mărgele, cuburi, hârtie, diferite obiecte fire, mărgele, cuburi, hârtie, diferite obiecte
mototolire, rupere, tăiere, decupare după mototolire, rupere, tăiere, decupare după îndoirea, împletirea, origami, tangram
contur, îndoire, răsucire, lipire contur, îndoire, împletire
formă, volum formă, volum (gol/ plin) formă, volum (gol/ plin)
obiecte decorative, bijuterii, spaţii, jucării, obiecte decorative, bijuterii, spaţii, jucării, obiecte decorative, bijuterii, spaţii, jucării,
instalaţii, figurine etc. instalaţii, figurine etc. instalaţii, figurine etc.
Foto-film Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente Materiale şi instrumente
aparate de redare şi înregistrare (telefon, aparate de redare şi înregistrare (telefon, aparate de redare şi înregistrare (telefon,
aparate foto, PC, tabletă) aparate foto, PC, tabletă) aparate foto, PC, tabletă)
filme, fotografii filme, fotografii filme, fotografii
vizionarea unor filme şi fotografii; realizarea vizionarea unor filme şi fotografii; realizarea vizionarea unor filme şi fotografii; realizarea
unor fotografii unor fotografii şi filme scurte, neprelucrate unor fotografii şi filme scurte, neprelucrate
tehnic tehnic

SUGESTII METODOLOGICE
Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare
pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare-învăţare-evaluare, în concordanţă cu
specificul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice.
Cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între toate disciplinele prevăzute în
schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de învăţare pentru viaţa reală. Astfel,
disciplina Artele vizuale şi abilităţile practice poate sprijini consistent achiziţionarea scrisului, prin
dezvoltarea muşchilor mici ai mâinii şi coordonarea mână-ochi, prin exerciţiile de caligrafie şi gravură,
prin liniatura etaminei. Această disciplină poate sprijini şi Matematica, prin deprinderea de sesizare a
formelor şi volumului diverselor obiecte; poate fi utilă disciplinei Dezvoltare personală prin exersarea
exprimării în contexte variate, prin sensibilizarea în faţa frumosului şi a obiectelor cu valoare artistică,
prin exersarea cunoaşterii de sine şi a celorlalţi, din mediul apropiat. Astfel, copilul va învăţa, prin
metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa armonioasă în această etapă
şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
Strategii didactice
Programa permite o abordare didactică flexibilă, care lasă loc
adaptării la particularităţile de vârstă şi individuale ale copiilor, din perspectiva
opţiunilor metodologice ale fiecărui profesor.
În abordarea integrată a acestei discipline, se recomandă utilizarea
unor strategii didactice prin care se încurajează iniţiativa şi libertatea de
exprimare prin limbaj vizual. La această vârstă este foarte important accentul
pus pe elementul ludic, prin care se cultivă spontaneitatea constructivă şi creatoare a copiilor. Mediul
educaţional ar trebui să permită o explorare activă şi interacţiuni variate cu resursele materiale, cu
ceilalţi copii şi cu adulţii.
Abordarea integrată permite cadrului didactic să propună teme şi subiecte interesante, dorite de
elevi la această vârstă, organizând cunoaşterea ca un tot unitar, închegat. Se recomandă realizarea
de secvenţe didactice în care copiii să-şi poată manifesta libertatea de alegere atât în ceea ce priveşte
instrumentele, cât şi în ceea ce priveşte subiectele realizate. Un Colţ de Artă amenajat în sala de
clasă, în care materialele şi instrumentele sunt la îndemâna copiilor, ar facilita atingerea acestui
obiectiv.
Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării.
Se recomandă cu prioritate abordarea modernă a evaluării ca activitate de
învăţare. În acest context, sunt adecvate metode precum: observarea
sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal,
autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor
şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte
fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Procesul de evaluare va pune accent
pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a competenţelor dobândite
de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi
înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi
urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.

Exemplu de abordare integrată la clasa pregătitoare
TEMA: Meşteşuguri populare – olărit şi panificaţie
Ce urmărim? Cum procedăm?

- competenţa
specifică -
1.3.  vizionare film desen animat „Turtiţa fermecată”
 discuţii libere: Ce imagini v-au impresionat? De ce? (revenire la imaginile din film
indicate de copii); Ce amintiri vă trezesc aceste imagini?
 realizarea de descrieri scurte ale persoanelor familiare, ale locurilor, ale lucrurilor şi
ale evenimentelor din viaţa copiilor care au legătură cu imagini din film (bunici,
covată, coacerea pâinii, cuptorul bunicilor, portul ţărănesc, tricotatul ciorapilor etc.)
Notă: diferite imagini din film pot fi folosite ca puncte de plecare în abordarea unor teme
variate: Povestea bobului de grâu, Povestea unei linguri de lemn, Motive tradiţionale
 întâlnire cu părinţi/bunici/reprezentanţi ai comunităţii;
prezentarea unor obiecte confecţionate manual
şi utilizate odinioară pentru frământarea aluatului
(covată, lingură de lemn, strachină de lut)
 observarea ornamentelor/motivelor populare
desenate pe vase/linguri
 discuţii despre materialele şi tehnicile prin
care au fost realizate, despre aspectul şi utilitatea
acestor obiecte, despre meşteşuguri populare
2.2.  modelarea unui obiect (farfurie, strachină, cană

2.3. etc.)
din plastilină, pastă de modelaj sau lut
 formularea de întrebări simple şi răspunsuri
despre
fenomenele observate
 decorarea vaselor modelate cu puncte şi linii
utilizând tehnici simple: amprentarea cu diferite
instrumente puse la dispoziţie (pix, riglă,
furculiţă de plastic, cuţit de plastic etc.)
 pictura pe vase din lut
2.6.  desenarea pe saci de rafie a chipului vesel/trist/furios/uimit (în

funcţie de starea fiecărui copil)
 scurtă dramatizare –interpretarea unor imagini din film prin
redarea mişcărilor turtiţei (copiii folosesc sacii desenaţi drept
recuzită)
2.1.  sortarea unor materiale de lucru naturale (diferite

seminţe) în funcţie de proprietăţi –mărime, formă,
culoare- Exemplu: „Ajut-o pe mama/bunica să facă
ordine pe raft!”
 depozitarea materialelor sortate în spaţiul special
amenajat (Colţul de artă); etichetarea lor - „Castronul cu
boabe de grâu”, „Strachina cu boabe de porumb”,
„Săculeţul cu boabe de orez” etc.
 persoana invitată la activitate (mama/bunica unui elev/o
persoană resursă din comunitate) le va explica/demonstra copiilor cum se frământă
aluatul (drept recompensă pentru sprijinul acordat)
 discuţii despre caracteristicile/proprietăţile făinii

2.4.  realizarea de predicţii orale: Ce crezi că s-ar întâmpla dacă amestecăm făina cu
sare?...cu apă? ...cu tempera?
 identificarea unei operaţii simple la care a fost supusă făina (amestecul cu apă şi
sare), prin comparare cu starea iniţială a acesteia
 copiii primesc o turtiţă din aluat pe care o modelează utilizând diferite instrumente
alese de ei –sucitor, ciocan, cuţit de plastic, podul palmei, forme de plastic folosite
pentru prăjituri etc.
 observarea diferitelor forme obţinute (prin tehnici alese de copii), din cantităţi
aproximativ egale de aluat

Exemplu de abordare integrată la clasa I
TEMA: Lanul de grâu
CE URMĂRIM? CUM PROCEDĂM? REPERE/RESURSE

1. 1.3. Manifestarea  Observarea modului diferit Desen Fotografie
curiozităţii faţă de de ilustrare a aceluiaşi subiect
explorarea de „Lan de grâu” – prin desen,
mesaje artistice grafică, pictură, fotografie
simple, exprimate  Observarea spicelor de
vizual grâu naturale
Tablou Van Gogh Tablou Andreescu
2. 1.2 Identificarea  Realizarea de

elementelor de corespondenţe: culori ale
limbaj plastic, în obiectelor din mediul
ipostaze familiare, în apropiat/trăsături fizice -culori
spaţiul înconjurător. din natură (Penarul meu este
roşu ca....macii, Părul meu este
galben ca...spicul de grâu, Ochii
mei sunt negri ca...pana
corbului, albaştri ca...cerul etc)
3. 2.2. Exprimarea  Realizarea de
ideilor şi trăirilor aplicaţii/compoziţii cu tema
personale prin „Lanul de grâu”, din materiale şi
utilizarea liniei, instrumente diverse (făină,
punctului, culorii şi acuarele, pânză, spice de grâu,
formei hârtie colorată, hârtie de
mototolit etc)
 Deschiderea unor ateliere

de lucru în care se utilizează
tehnici variate, în contexte
Dactilopictură/amprentare
diferite (curtea şcolii, sala de
clasă, holul şcolii), în funcţie de
materialele folosite:
 Dactilopictură, amprentare
–pe pânză;
 Desen pe făină;
 Colaj
 Lucru cu materiale din
natură
Copiii optează pentru
participarea la unul dintre
ateliere. Desen pe făină
La activitate participă cel puţin 2
părinţi sau voluntari pentru a
sprijini cadrul didactic.
Lucru cu materiale din natură

Exemplu de abordare integrată la clasa a II-a
TEMA: Atelier cu spice de grâu
CE URMĂRIM? CUM PROCEDĂM? REPERE/RESURSE

Dacă nu există persoană resursă în comunitate poate fi vizionat filmul
1. 2.4. Transformarea  Organizarea unei întâlniri cu „Crişeni- Muzeul pălăriilor din paie”
unui material prin părinţi/bunici/reprezentanţi ai http://www.youtube.com/watch?v=YWHDv41RaVg
tehnici variate comunităţii; aceştia pot prezenta
copiilor obiecte făcute de mână din
paie de grâu, care le sunt foarte
dragi (pălării, coşuri); prezentarea
materialelor şi a tehnicilor prin care
au fost făcute.
 Demonstraţie practică a
meşteşugului de împletire a paielor.
2. 2.1. Explorarea unor  Observarea unor proprietăţi

caracteristici/ simple ale paielor de grâu, prin
proprietăţi ale experimentare (reacţia în contact
materialelor în cu apa, aplatizare prin
diverse contexte presare,scurtare prin tăiere,
proprietatea de a se lipi pe un
suport);
 Sortarea paielor de grâu în
funcţie de caracteristici (grosime,
lungime)
3. 2.4. Transformarea  Utilizarea unor tehnici simple

unui material prin de răsucire, înnodare, tăiere, lipire
tehnici variate a spicelor de grâu (în grupuri mici,
în funcţie de nevoile/opţiunile
copiilor)
2.3. Realizarea de  Realizarea de construcţii/lucrări

produse utile şi/sau din spice de grâu şi instrumente
estetice combinând diverse puse la dispoziţie într-un
materiale uşor de mini-atelier amenajat în sala de
prelucrat şi tehnici clasă.
accesibile
 Sprijiniţi de părinţii/voluntarii
prezenţi la activitate, copiii pot
realiza coroniţe din spice de grâu,
pentru completarea de tablouri
realizate pe pânză
 Expunerea lucrărilor realizate,

a obiectelor confecţionate din paie
aduse de copii/invitaţi în cadrul
Muzeului tematic al spicelor de
grâu organizat în sala de clasă şi
aprecierea lucrărilor proprii sau ale
altora, pe baza unor criterii clare
date.

Programa şcolară
pentru disciplina
COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNA 1

Nr. 3418/19.03.2013
Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa pentru Limba modernă 1 clasa pregătitoare - clasa a II-a propune formarea unor
achiziţii de comunicare elementare, respectiv structurarea unor competenţe care să reflecte o
adecvare la nivelul A, dezvoltat parţial, conform Portofoliului european.
Opţiunea unei racordări sistematice a programelor de limbi moderne la Portofoliul european,
respectiv Paşaportul lingvistic este motivată de raportarea achiziţiilor de comunicare în limbi străine la
aceste referinţe agreate la nivel continental în majoritatea contextelor de mobilitate. S-a optat astfel
pentru organizarea unei oferte de învăţare compatibile, care să nu mai necesite şi alte punţi de
ajustare sau definiri de concordanţe pe parcursul şcolar / la absolvirea şcolii. Din această perspectivă,
s-a conturat următoarea armonizare a ofertei curriculare pentru Limba modernă 1 cu nivelurile din
Portofoliul european al limbilor:
Până la sfârşitul clasei: Nivel Intensiv Bilingv
a II-a A1 parţial - -
a IV-a A1 A1+ -
a VI-a A2 A2+ -
a IX-a B1 B1+ -
a XII-a B2 B2+ C1
Recursul sistematic la formulările din Portofoliul european al limbilor în scrierea competenţelor a
condus la redactarea unei singure programe pentru Limba modernă 1, indiferent de limba de studiu
aleasă (ştiut fiind că nivelurile din Paşaport nu sunt definite în funcţie de specificitatea unei limbi ci de
achiziţia de comunicare pe o anumită tipologie). Acest element de noutate în proiectarea curriculară
accentuează o dată în plus centrarea pe competenţe de comunicare şi nu pe conţinuturi lingvistice
specifice, acestea din urmă fiind privite ca bază de operare pentru dezvoltarea competenţelor.
La nivelul curriculumului actual, competenţele sunt definite în perspectivă europeană ca
ansambluri structurate de cunoştinţe, deprinderi şi atitudini dobândite prin învăţare, care concură la
rezolvarea problemelor specifice unui domeniu, dar şi a unor probleme generale. In această
perspectivă, formulările atitudinale sunt incluse alături de accentele cognitive. Altfel spus, atitudinile de
comunicare se asociază deprinderilor de comunicare în seturi coerente.
Programa include, pe lângă Nota de prezentare:
- competenţe generale, care sunt urmărite pe întreg parcursul învăţământului primar (aceste
competenţe vizează receptarea şi producerea de mesaje simple în situaţii uzuale, în contextele la
îndemâna copiilor)
- competenţe specifice, care sunt deduse din competenţele generale şi sunt vizate pe parcursul
fiecărei clase (formulările atitudinale sunt urmărite însă pe întregul ciclu, fiind susţinute de activităţi
diferite de la o clasă la alta)
- activităţi de învăţare, care reprezintă exemple de antrenamente prin care se dezvoltă competenţele
specifice
- conţinuturi - exprimate ca sugestii de tematici, acte de vorbire - care constituie baza de operare
pentru dezvoltarea competenţelor specifice
- sugestii metodologice, care au rolul de a orienta profesorul în organizarea demersului didactic
pentru a reuşi să faciliteze dezvoltarea competenţelor
Programa a fost structurată pentru o ora/ săptămână. Oferta curriculară propusă reprezintă un
nou pas în familiarizarea elevilor cu o altă formă de comunicare verbală decât limba maternă.
Totodată, programa permite o abordare didactică flexibilă care lasă loc adaptărilor la grupul de copii
din perspectiva opţiunilor metodologice ale fiecărui profesor.
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba modernă 1 2

1. Receptarea de mesaje orale simple

2. Exprimarea orală în situaţii de comunicare uzuală
3. Receptarea de mesaje scrise simple
4. Redactarea de mesaje simple în situaţii de comunicare uzuală

1. Receptarea de mesaje orale simple
1.1 Oferirea unei reacţii adecvate la salut şi la o 1.1 Oferirea unei reacţii adecvate la o întrebare/ 1.1 Oferirea unei reacţii adecvate, în situaţii de
întrebare/ instrucţiune scurtă şi simplă rostită instrucţiune scurtă şi simplă rostită clar şi foarte comunicare uzuale, la o întrebare/ instrucţiune
clar şi foarte rar, care este însoţită de gesturi de rar, adresată cu atenţie de către interlocutor simplă rostită clar şi foarte rar
către interlocutor - îndeplinirea unei instrucţiuni simple, amuzante - răspunsuri verbale/ nonverbale la întrebări –
- - oferirea răspunsului familiar la salutul uzual – Exemplu: „Atinge-ţi nasul, arată-mi urechile, Exemplu: „Cine are un penar roşu?”, ”Cine are
între prieteni („Bună!”, „Pa!”, formula „Ce mai atinge-ţi urechea stângă, ridică mâna dreaptă, o carte?”, ”Cine are un creion verde?”
faci?”) dă-mi un creion, hai să sărim, hai să dansăm - îndeplinirea unei instrucţiuni adresate
- - realizarea unei comenzi didactice simple, etc.” (la fiecare instrucţiune profesorul îi grupurilor de copii: ”toţi băieţii se ridică!” ”Toate
amuzante; exemplu: „Vino aici!”, „Mergi la urmăreşte cu atenţie pe copii pentru a sesiza fetele ridică mâinile!” ”Toţi băieţii ridică
fereastră!”, „Ridică-te/ stai jos!”, „Arată-mi eventuale neînţelegeri şi pentru a sprijini mâinile!” ”Toţi copiii iau un caiet” ”Toate fetele
cartea/ jucăria!”, „Atinge-ţi nasul!”(la fiecare receptarea - prin reformulare sau repetare) merg la tablă” ”Toţi băieţii merg acolo”
comandă, profesorul sprijină enunţul cu un - pantomimă: Hai să ne prefacem că: jucăm - pantomimă: Hai să ne prefacem că: ne jucăm
gest care să faciliteze înţelegerea – coborârea/ fotbal, jucăm tenis, ne căţărăm pe o scară, pe calculator, desenăm un elefant mare,
ridicarea braţului, a mâinii, folosirea unui conducem un tractor, mângâiem un căţel, mâncăm o pizza, bem un suc
obiect) desenăm un pisoi, împachetăm un cadou etc.
- - mimarea unei acţiuni - exemplu: „Eşti un căţel - oferirea răspunsului la salut („Bună
- Mimează!”, „Eşti Donald Răţoiul - Mimează!”, dimineaţa!”, „Bună ziua!”, „Bună seara!”, „La
„Mimează o pasăre!” revedere!”)
1.2 Recunoaşterea denumirilor unor obiecte din 1.2 Recunoaşterea localizării elementare (stânga, 1.2 Recunoaşterea poziţiilor de bază (pe, sub, în
universul imediat, în mesaje articulate clar şi rar dreapta, aici, acolo) a unor obiecte din universul faţă, în spatele, în) ale unor obiecte din universul
- apucarea/ ridicarea unui obiect (exemplu: imediat, în mesaje articulate clar şi rar imediat, în mesaje articulate clar şi rar
carte, caiet, penar, creion, jucărie), pentru a - indicarea poziţiei prin mişcarea mâinii/ braţului - indicarea poziţiei unui obiect în urma ascultării
indica înţelegerea denumirii respective (la stânga, la dreapta, aici, acolo) unui mesaj prin mişcare palmei/ degetului
- indicarea obiectului cu degetul (exemplu: - atingerea ochiului/ urechii/ mâinii/ braţului/ (sugerând poziţiile de bază faţă de un reper)
masă, banană, scaun) piciorului stâng/i sau drept/e, în funcţie de - alegerea unei imagini dintr-un set care
- desenarea obiectelor; exemplu: „Am un pisoi si mesajul audiat corespunde poziţiei corecte din mesajul
o minge. Desenează-le!” - aducerea/ ridicarea unui obiect dintr-un set în ascultat
funcţie de poziţia indicată în mesaj (ridică bila - realizarea unui desen simplu (exemplu:
din mâna dreapta, dă-mi creionul din mâna desenează o floare într-un pahar, desenează
stânga) un copac in faţa unei case)
- răspuns non-verbal (mişcarea capului) sau verbal - îndeplinirea unei instrucţiuni (exemplu: un
scurt (da/nu) la întrebări de verificare: ”Uşa este creion in penar, o gumă peste carte)
în stânga?”, ”Caietul este aici?”, ”Roboţelul este
acolo?”

1.3 Manifestarea curiozităţii faţă de sesizarea 1.3 Manifestarea curiozităţii faţă de sesizarea 1.3 Manifestarea curiozităţii faţă de sesizarea
semnificaţiei globale a unor filme şi a unor semnificaţiei globale a unor filme şi a unor semnificaţiei globale a unor filme şi a unor
cântece pentru copii în limba modernă respectivă cântece pentru copii în limba modernă respectivă cântece pentru copii în limba modernă respectivă
- vizionarea unor clip-uri de 2-3 minute din filme - vizionarea unor secvenţe scurte din filme de - vizionarea unor secvenţe scurte din filme de
de desene animate în limba respectivă (fără desen animat în limba respectivă (fără desen animat în limba respectivă (fără
traducere în limba română) traducere în limba română) traducere în limba română) şi interpretarea
- ascultarea şi mişcarea în ritmul unui cântec - mişcarea spontană în ritmul unui cântec simplu (verbală sau prin mimare) a scenei vizionate
simplu pentru copii pentru copii - concurs de pantomimă pe baza unor scene din
- ascultarea unui cântec simplu pentru copii şi - baterea din palme pe parcursul audierii unui filme vizionate
acompanierea cu o jucărie muzicală cântec simplu pentru copii - jocuri de mişcare pe un cântec din folclorul
- ascultarea şi mimarea unor cântece simple - concurs de mimă în timp ce este ascultat un copiilor
pentru copii cântec simplu pentru copii
2. Exprimarea orală în situaţii de comunicare uzuală

2.1 Reproducerea unor informaţii simple/ 2.1 Reproducerea unor cântece/poezii scurte şi 2.1 Reproducerea unor cântece/poezii simple
cântece/poezii scurte şi simple cu sprijinul simple pentru copii
profesorului - recitarea unor poezii scurte pentru copii - concurs de recitări
- repetarea formulelor de salut; repetarea - intonarea unor cântece însoţite de bătăi din - concurs de interpretare de cântece pe grupe
numerelor de la 1-10 palme sau alte gesturi potrivite ritmului sau - intonarea unor cântece la ocazii deosebite -
- repetarea unei întrebări uzuale şi a textului ziua de naştere a unui coleg de exemplu
răspunsului la această întrebare.; exemplu: - repetarea unor rime - participarea la serbări ale clasei/ şcolii cu
„Ce este aceasta? O jucărie.” - Repetarea unor ghicitori, eventual însoţită de poezii şi cântece în limba modernă studiată
- repetarea după profesor a unui cuvânt, mesaj gesturi
simplu individual/ în cor până la reuşirea
pronunţiei, intonaţiei corecte
- intonarea unor cântece însoţite de mişcare,
mimă sau acompaniament cu jucării muzicale
2.2 Oferirea unor informaţii elementare, 2.2 Formularea unor mesaje scurte de prezentare 2.2 Prezentarea unei persoane / unui personaj
punctuale, despre sine (nume, gen, vârstă), personală (hobby-uri, adresa), cu sprijin din partea cunoscut folosind câteva detalii familiare
despre universul imediat, cu sprijin din partea interlocutorului (nume, gen, vârstă, hobby)
interlocutorului - răspuns la întrebări simple: „Unde locuieşti?” - - introducerea unei jucării personificate: „Ea e
- răspuns la întrebări simple de identificare: „Eu ”Locuiesc...”. ”Care este hobby-ul tău?” - ”Îmi păpuşa mea Alice, are 4 ani. Ii plac florile.”
sunt/ numele meu e...” (profesorul oferind place să...” (profesorul oferă sprijin prin - răspuns la întrebări simple: Exemplu: Cine
sprijin prin completare sau prin reluare cu repetarea întrebării, completarea răspunsului sau este el? El este colegul meu Marius. El are 8

pronunţie şi intonaţie corecte mesajul prin reluarea răspunsului oferit de elev cu ani. Hobby-ul este fotbalul.
respectiv) pronunţia şi intonaţia corecte) - participarea la jocuri în lanţ – Exemplu:
- participarea la jocuri în lanţ - exemplu: Elevul - participarea la jocuri în lanţ – Exemplu: Elevul 1 Elevul 1 – „Colega mea de bancă este... Ei îi
1 - „Eu sunt ...., am... ani, sunt fetiţă”. Elevul 2 – „Eu sunt ...., locuiesc..., îmi place să.... .” Elevul plac desenele animate .” Elevul 2 –
- „Eu sunt..., am ... ani, sunt băiat” etc. 2 – „Eu sunt..., locuiesc..., îmi place să...” etc. „Prietenul meu este ... Lui îi place ciocolata”
- răspuns la întrebarea: „Este aceasta/acesta - prezentarea hobby-ului pe baza unui colaj/desen etc.
...?” (profesorul indicând obiectul) realizat – Exemplu: ”Priviţi, mie îmi place să joc
- răspuns la întrebarea: ”Ce este aceasta/ fotbal!”
acesta?” (profesorul indicând obiectul)
- ghicirea obiectului dintr-un desen/ colaj
realizat de un coleg/ alt grup
- ghicirea animalului mimat de un coleg
- numărarea unor obiecte din clasă (creioane,
caiete, jucării)
- numărarea unor elemente vizuale din cărţi
uriaşe
2.3 Participarea la jocuri de comunicare în care 2.3 Participarea la jocuri de comunicare în care 2.3 Participarea la jocuri de comunicare în care
reproduce sau creează rime/ mesaje scurte reproduce sau creează rime/ mesaje scurte reproduce sau creează rime/ mesaje scurte
- jocuri de pronunţie după modele intonatorii - construirea de rime simple: „I am here/ You are - concurs de mesaje/rime trăsnite însoţite de
amuzante; exemplu (pentru vocalele rotunjite): near”, „Un, deux/ voici un jeu” pantomimă sau de desene – exemple: Alba
”cu guriţa ca un peştişor”; (pentru vocale - concurs de mesaje/rime trăznite însoţite de ca Zăpada se întâlneşte cu Cei trei purceluşi;
dentale): ”ca un şerpişor, care scoate limba, desene/colaje – exemple: „Locuiesc cu un Hobby-ul motanului încălţat este jocul pe
printre dinţi” dinozaur”, „Imi place să vânez crocodili”, „A hat in calculator; A fox in a box, a three in a tree, un
- găsirea de cuvinte care rimează; exemple: a cat”, „Un ourson dessine un bonbon” etc. bonbon sur un ballon, un-deux-voici le feu
fox-box, la-va, zwei-drei - jocuri de pronunţie pentru sunetele specifice - jocuri de pronunţie pentru sunetele specifice
- construirea unor mesaje trăznite; exemple: limbii străine limbii străine
„Elefantul zboară. Pisica mănâncă un copac. - realizarea de dialoguri simple profesor-elev, elev- - joc de rol după o scenă dintr-un desen
Dinozaurul face o poză.” elev (cu sprijin) pentru: prezentare personală, animat vizionat
prezentarea unui coleg/prieten, prezentarea unui
personaj de desen animat/ carte pentru copii,
prezentarea animalului preferat.
- punerea în scenă a unui dialog simplu dintr-o
carte uriaşă sau oferit ca model de profesor
2.4 Exprimarea unei cereri simple pentru a obţine 2.4. Cererea şi oferirea unor informaţii scurte şi
un obiect din universul imediat simple referitoare la localizarea obiectelor din
- mânuirea unor obiecte şcolare în perechi: ”Dă-mi universul imediat
o gumă!”, ”Dă-mi creionul roşu!”, ”Dă-mi creionul
din stânga!” etc. - jocuri de rol în perechi între colegii de bancă

- jocuri de rol pentru cereri politicoase între prieteni referitoare la obiectele la îndemână: ”Unde e
cu diverse obiecte aduse de copii - exemplu: guma?”, ”Iat-o aici, în penar”, ”Ce ai în
”Dă-mi jucăria ta, te rog” - ”Poftim” - ”Mulţumesc mână?” ”O gumă” etc.
frumos” - discuţie pe marginea unor pagini din cărţi
uriaşe - exemplu: „Unde este ursuleţul de
jucărie?” „Este căţelul în spatele unui
copac?”
3. Receptarea de mesaje scrise simple

3.1 Manifestarea curiozităţii pentru decodarea 3.1. Manifestarea curiozităţii pentru decodarea 3.1. Manifestarea curiozităţii pentru decodarea
unor mesaje scrise simple şi scurte din universul unor mesaje scrise simple şi scurte din unor mesaje scrise simple şi scurte din universul
imediat universul imediat imediat
- participarea la expunerea proiectelor de grup - participarea la expunerea proiectelor - ataşarea unor etichete pe un mural / afiş/
care conţin diverse simboluri/ etichete cu individuale/de grup care conţin colaje şi desen realizat în grup
mesaje scurte şi simple; reperarea etichetelor etichete cu mesaje scurte; asocierea - ”citirea” imaginilor dintr-o carte uriaşă pe care
şi asocierea lor cu imaginea etichetelor cu imaginea sunt aplicate etichete pentru cuvintele care
- căutarea unor mesaje scrise noi în spaţiul - ”citirea” unui afiş mural cu desene şi etichete exprimă poziţii (în, pe, sub, în faţa, în spatele)
clasei/ şcolii. Exemplu: copiii caută etichetele pentru exprimarea poziţiilor (stânga, dreapta, - solicitarea sprijinului din partea profesorului
schimbate săptămânal şi amplasate de aici, acolo) pentru descoperirea semnificaţiei mesajelor
profesor în spaţiul clasei - solicitarea sprijinului din partea profesorului scrise din cărţi uriaşe/ volume ilustrate pentru
- aducerea la şcoala a jucăriei preferate şi pentru descoperirea semnificaţiei mesajelor copii
selectarea uneia dintre etichetele oferite de scrise din proiectele afişate - căutarea de felicitări si aducerea lor la şcoală
profesor pentru a indica denumirea acesteia în - ghicirea înţelesului unui cuvânt/unei expresii pe (inclusiv felicitări in format digital)
limba străină baza unei etichete cu mesaj verbal şi vizual - asocierea unui mesaj cu imaginea unei cărţi
plasate in clasa (de tipul indicatoarelor pentru poştale; exemplu: ”Crăciun fericit” cu poza unui
gara, metrou etc) brad împodobit, ”La mulţi ani” cu poza unui tort
cu lumânări

4. Redactarea de mesaje scrise simple în situaţii de comunicare uzuală
4.1 Participarea la proiecte de grup/ la nivelul 4.1. Participarea la proiecte de grup/ la nivelul 4.1. Participarea la proiecte de grup/ la nivelul
clasei în care elaborează cu sprijin scurte mesaje clasei în care elaborează cu sprijin scurte clasei în care elaborează cu sprijin scurte
scrise mesaje scrise mesaje scrise
- realizarea unui colaj/ desen pe care se - realizarea în grup a unui afiş mural cu desene - realizarea unui afiş cu colaje şi etichete pentru
marchează prin lipire diverse etichete pentru a şi etichete pentru exprimarea poziţiilor (stânga, exprimarea poziţiilor (în, sub, pe, în faţa, în
explicita forma grafică - exemplu: o casă (cu dreapta, aici, acolo) sau pentru a reflecta spatele)
ferestre si uşă), o grădină (cu flori, copaci, diverse teme - exemplu: Pădurea, Jocuri şi - realizarea unui album foto de grup în care sunt
animale), un dulap (cu jucării), o masă (cu jucării, Cei trei purceluşi, Albă ca Zăpada marcate în scris numele membrilor grupului şi
fructe, obiecte uzuale) - realizarea unor afişe pentru a marca sărbători hobby-urile lor
- realizarea unor afişe pentru a marca sărbători în familie sau din spaţiul de cultură respectiv - - realizarea unei felicitări prin colaj şi/sau desen
în familie sau din spaţiul de cultură respectiv - prin decuparea şi lipirea numelui sărbătorii, a şi redactarea unei urări prin lipirea unor cuvinte
prin decuparea şi lipirea numelui sărbătorii, a unor detalii verbale scurte – exemplu: - redactarea unei urări pornind de la mesaje
unor detalii verbale scurte - exemplu: „Halloween” (se pot lipi etichete pe bostan, descărcate de pe site-urile de felicitări online
Aniversare (se pot lipi etichete pe decoruri), vrăjitoare), Paste - etichete pentru iepure, ouă Exemple: de ziua unui coleg, de Sf. Valentin,
Carnaval (etichete pentru costumaţii), Crăciun etc de Crăciun, de Paşte, de Ziua Copiilor etc.
(etichete pentru cadouri) - realizarea unui autoportret pe care îşi
- desenarea jucăriei preferate pe care lipeşte o marchează cu etichete numele, vârsta, hobby-
etichetă oferită de profesor cu denumirea ul, unde locuieşte (etichetele sunt oferite de
respectiva profesor)
- Desenarea animalului preferat pe care lipeşte
o etichetă oferită de profesor cu denumirea
acestuia

CONŢINUTURI
CP CLASA I CLASA a II-a
Acte de vorbire: Acte de vorbire: Acte de vorbire:
a saluta persoane cunoscute, a saluta/răspunde la salutul familiar a face prezentări simple (nume, gen, vârsta,
a se prezenta (nume, gen, vârsta) a prezenta pe cineva (nume) hobby)
a identifica un obiect din universul imediat a localiza (aici, acolo, stânga, dreapta) a localiza (pe, sub, în, în faţă, în spatele)
a cere un obiect din universul imediat a cere si a oferi informaţii simple, uzuale
a descrie simplu (o calitate)
a face o felicitare simplă
Sugestii de contexte: Sugestii de contexte: Sugestii de contexte:

- obiecte din universul imediat (spaţiul - animale preferate - activităţi la şcoală şi acasă
clasei) - obiecte uzuale - obiecte din clasă, şcoală, curte, de acasă
- personaje de desen animat - activităţi curente, instrucţiuni - dimensiuni (mic, mare, lung, scurt, înalt,
- jucării - culori scund)
- corpul - câteva componente - poziţii (aici, acolo, stânga, dreapta) - poziţii (pe, sub, în, în faţa, în spatele)
- comenzi simple - cântece si poezii pentru copii - personaje îndrăgite
- cântece simple, scurte - sărbători - serbări şi sărbători
- concursuri

Învăţarea unei limbi la clasele mici poate deveni o experienţă plină de bucurie, atât pentru
profesor, cât şi pentru copii, dacă acestora din urmă li se oferă spaţiu pentru a-şi manifesta
spontaneitatea. În fapt, de ce învăţăm o limbă? Pentru a da consistenţă personală - în formă verbală -
lumii în care ne aflăm. Mai concret, când învăţăm o limbă, învăţăm ”să vorbim/ să spunem” lumea
noastră. În cazul unei limbi străine, învăţăm, de fapt, lumea din nou. Din acest motiv, pentru eficienţa
învăţării copiilor din clasele mici, trebuie să ne raportăm la lumea lor, respectiv la universul imediat,
tangibil, la îndemână. Dar foarte adesea acest univers este şi o creaţie a copilului, care simte nevoia
să ”meşterească” ceva - desenează, modelează, rupe şi lipeşte, îngână o melodie cunoscută sau doar
de el ştiută. Pentru învăţarea competenţelor de comunicare în limba străină, asemenea activităţi
constituie contexte relevante pentru a ”învăţa lumea din nou”.
Deci, o primă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru intuirea
conceptelor, fie că e vorba de nume de obiecte sau de acţiuni, fie că e vorba de filtre de comunicare
de tipul funcţiilor limbii/ actelor de vorbire. Dacă profesorul mimează acţiunea de a se ridica/ sta jos
atunci când enunţă aceste activităţi, pentru elev va fi mult mai clar despre ce este vorba. Traducerea
în limba română este o cale mai încifrată pentru mintea copilului decât intuirea prin experienţă directă,
întrucât traducerea presupune o operaţie sofisticată de transcodare. În acelaşi context, învăţarea va fi
facilitată dacă elevii sunt stimulaţi să combine verbalul (ceea ce au receptat sau ceea ce exprimă) cu
limbajul corporal, vizual sau muzical.
O altă sugestie se referă la abordarea ludică: tot ceea ce se întâmplă la ”ora” de limba
modernă ar trebui să se deruleze sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente atractive. Din
spaţiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. Profesorul de limbă străină are posibilitatea să realizeze
jucării simple (din materiale reciclabile) cu elevii mai mari în cadrul unor proiecte. Aceste jucării pot fi
apoi folosite la cei mici, unde apar adesea ameliorări de design - copiii pot colora, adăuga accesorii -
ceea ce reprezintă tot atâtea contexte de învăţare (învăţarea unor calităţi şi exprimarea unei descrieri
rudimentare - Exemplu: X e roşu!).
Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare
are loc în contexte de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului,
elevii ajung să recite doar cuvinte şi fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situaţii.
De altfel, oricine învaţă mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea ce învaţă.
În cele ce urmează, sunt oferite câteva repere pentru diversele tipuri de competenţe vizate în
programă.
Receptare orală:
- Sunt avute în vedere mesaje scurte (de la mesaje monosilabice la întrebări şi instrucţiuni
uzuale) care vor fi articulate cu atenţie şi rar şi vor fi însoţite de gesturi. De exemplu, pentru
salut, profesorul poate dubla prin mişcarea mâinii exprimarea verbală ”Bună!” sau ”Pa!”
- Antrenamentele de ascultare reprezintă mesaje la care copiii oferă o reacţie care probează
înţelegerea
- Totodată, antrenamentele de ascultare oferă posibilitatea familiarizării cu sunete, accent şi
intonaţie deosebite de cele deja ştiute din limba maternă.
- La nivelul primelor clase, antrenamentele de ascultare dezvoltă o bază elementară pentru
sesizarea semnificaţiei transmise oral.
- Nu în ultimul rând, exerciţiile de ascultare antrenează atenţia copiilor.
Ce vor asculta elevii?
- Instrucţiuni: Iată câteva exemple: Zâmbeşte! Ridică-te! Uită-te la mine! Priveşte pe
fereastră! Ia un creion! Desenează o floare! Mimează un crocodil!
- Întrebări: Este acesta un copil? Este aceasta o fetiţă? Este aceasta o jucărie?
- Numere de la 1-10 - crescător, descrescător, pe sărite
- Cântece şi fragmente de film (pentru manifestarea curiozităţii faţă de semnificaţia
globală a mesajului oral)

Cum îi facem să asculte? Iată câteva sugestii:
- începând să vorbim tot mai încet şi ducând degetul la buze
- punând mâna pâlnie la ureche
- bătând din palme
- folosind o jucărie muzicală - o sticlă pet în care am introdus nişte pietricele, un borcan
în care am pus nişte nuci, un pahar în care bat cu creionul (acestea pot deveni în timp
emblemele activităţilor de ascultare!)
- explicându-le clar sarcina: Exemplu: Voi pune câteva întrebări şi voi arăta nişte
obiecte din clasă. Va trebui să daţi din cap de sus in jos dacă este adevărat şi dintr-o
parte în alta dacă nu este. Da?
Exprimare orală:
- Sunt avute în vedere antrenamente de repetare pentru a forma pronunţia corectă, oferirea de
informaţii simple şi participarea la jocuri orale
- In privinţa pronunţiei este util să găsim nişte metafore sugestive pentru a-i sprijini pe copii să
articuleze sunetele diferite de limba maternă în locul corect. De exemplu, pentru vocalele
nazale le putem spune elevilor că ne imaginăm că am răcit si că suntem fonfăiţi. Repetarea
”fonfăită” va fi şi amuzantă şi un bun antrenament pentru a găsi locul de articulare corect.
- Avantajoase pentru dezvoltarea unei pronunţii corecte vor fi şi intonarea unor cântece scurte
şi a unor rime scurte - in cor cu toată clasa sau pe grupuri de 3-4 copii
Ce vor exprima oral elevii?
- Răspunsuri la întrebări de identificare a unor obiecte din jur. ”Ce este acesta?” este o
întrebare care poate avea un răspuns scurt: ”Un creion” sau lung ”Este un creion/
acesta este un creion”. Pentru început răspunsurile scurte sunt suficiente, iar, din
perspectivă pragmatică, sunt adecvate.
- Oferirea unor informaţii simple despre propria persoană - Este de dorit ca elevii să fie
solicitaţi sistematic să spună câteva lucruri despre ei - Cum îi cheamă, câţi ani au,
dacă sunt băieţi sau fete)
- Identificarea unui obiect (numirea acestuia) în mediul clasei sau pe un artefact realizat
de colegi.
- Schimb simplu de replici scurte - în jocuri de rol. Exemplu. Bună. Eu sunt Victor. TU
cine eşti? / Eu sunt Alice. (în acest caz se pot folosi numele copiilor sau numele unor
personaje din cărţi/ desene animate.
Cum vor ajunge elevii să se exprime oral?
- cu sprijin din partea profesorului - Acesta va încuraja, completa cuvintele lipsă, oferi
modelul de pronunţie corect, solicita repetarea în cor sau individual
- prin oferirea unor contexte de exprimare amuzante şi accesibile -Exemplu: Hai să ne
jucăm de-a marţienii - ei nu ştiu nimic despre ceea ce ne înconjoară, să-i învăţăm deci cum se
numesc toate aceste lucruri... Dar mai întâi să ne prezentăm... Hai să ne jucăm de-a
fantomele - Uite, fantomele au furat toate jucăriile, eu o să vă pun o vorbă bună şi dacă
pronunţaţi corect vă vor da jucăria înapoi. Cine începe?
- prin stimularea spontaneităţii copiilor şi folosirea unui registru amplu de limbaje - vor
ajunge să se exprime mai uşor în limba străină dacă vor numi ce au desenat/ modelat sau
dacă vor mima şi explica ceea ce au mimat etc.
Registrul scris
Este acceptabil să solicităm decodarea şi producerea de mesaje scrise, având în vedere că la
limba maternă aceste două competenţe abia încep sa fie dezvoltate? In această privinţă, programa de
limba modernă prevede doar atitudini de comunicare (curiozitate pentru citirea globală a unor mesaje
scurte, şi participarea la proiecte unde elaborează cu sprijin scurte mesaje) Ce presupun acestea?
- Stimularea curiozităţii specifice vârstei pe suporturi adecvate nivelului lor. Cartea uriaşă, unde
imaginea este generoasă şi textul minimal, invită elevii la citire globală.
- Realizarea unor afişe - de exemplu: Afişul lunii ...(producându-se un afiş pe lună!) reprezintă
un mod de a implica elevii pentru a realiza o sinteză (şi deci o etapă de reflexivitate) a ceea ce

s-a învăţat. Cu această ocazie elevii desenează sau aduc imagini care reflectă achiziţiile
avute şi lipesc etichetele oferite de profesor pe fiecare desen/decupaj în parte. Rezultă
mesaje scrise elaborate de elevi, cu sprijinul profesorului şi ocazii de citire a etichetelor.
Antrenamentele pe suport scris, dacă sunt conduse în acelaşi spirit ludic ca si exersările orale, vor
consolida achiziţia de comunicare şi vor motiva elevii prin mai multă încredere în forţele lor.
Evaluarea
Competenţele de comunicare pot fi evaluate prin intermediul unor grile simple de observare.
Pentru fiecare competenţă se poate folosi un A4 pe care sunt trecuţi elevii şi 3 niveluri, de exemplu:
1.1. Oferirea unei reacţii adecvate....

Elevi greu Bine FB
AS 20.IX
BD 20.IX
CA 20.IX
DR 20.IX
MS 20.XI
TA 20.XI
....
20 XI - salut
Datele din observarea de mai sus indică reacţii în mare parte adecvate la salut. Va fi nevoie de un
plus de exersare cu DR. La următoarea observare se va nota din nou reacţia fiecărui elev prin
marcarea datei în dreptul performanţei avute şi a tipului de reacţie sub tabel sau pe verso (pot fi şi
reacţii nonverbale la comenzi, mima, răspunsuri la întrebări etc.). Asemenea grile sprijină profesorul
pentru a avea o imagine a achiziţiei atât la nivelul clasei cât şi la nivel individual (marcajele sunt cu
precădere la dreapta - deci rezultate bune sau cu precădere la stânga - mai e de lucrat!)
Feedback din partea profesorului sau autoevaluare prin semne convenţionale

convenite la nivel de clasă.
Elevii pot fi încurajaţi pentru performanţe bune prin oferirea unor steluţe colorate sau fundiţe
de hârtie creponată, buline autocolante etc.
Ar fi deosebit de util pentru copii daca ar fi stimulaţi la exerciţii de reflexivitate prin care să
coloreze de exemplu nişte baloane ca să indice dacă o activitate li s-a părut grea sau uşoară,
amuzantă sau plicticoasă.
1 2
Exemplu: Colorează balonul 1 cu roşu dacă şi s-a părut greu să participi la Vânătoarea de-nţelesuri şi
cu verde dacă ţi s-a părut uşor. Colorează balonul 2 cu roşu dacă jocul a fost plicticos şi cu verde
dacă a fost amuzant

Programa şcolară
pentru disciplina
COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ

Nr. 3418/19.03.2013
Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Comunicare în limba română este elaborată potrivit unui nou model de
proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să
contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de
studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru
care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
- Conţinuturi
- Sugestii metodologice
în diverse contexte particulare.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Comunicare în limba română jalonează
achiziţiile elevului pentru întregul ciclu primar.
dobândirea acestora şi se formează pe durata unui an şcolar. Pentru realizarea competenţelor
specifice, în programă sunt propuse exemple de activităţi de învăţare care valorifică experienţa concretă
a elevului şi care integrează strategii didactice adecvate unor contexte de învăţare variate.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru dobândirea
competenţelor de bază. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
- Comunicare orală (ascultare, vorbire, interacţiune)
- Citire/ lectură
- Scriere/ redactare
- Elemente de construcţie a comunicării
Sugestiile metodologice includ strategii didactice, proiectarea activităţii didactice, precum şi elemente
de evaluare continuă.
Prezenta programă şcolară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice,
să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare. Se urmăreşte astfel realizarea unui demers
didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă în contextul
specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul general şi
obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este necesară o
abordare specifică educaţiei timpurii bazată, în esenţă, pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în
acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de achiziţii variate
ale elevilor.
Curriculumul disciplinei are în vedere modelul comunicativ-funcţional, axându-se pe comunicare
ca domeniu complex ce înglobează procesele de receptare a mesajului oral şi scris precum şi cele de
exprimare orală şi scrisă. Actuala programă şcolară situează în centrul preocupării sale învăţarea
activă, centrată pe elev. Învăţarea nu este un proces pasiv, care li se întâmplă elevilor, ci o experienţă
personală, la care ei trebuie să participe.
Studiul disciplinei Comunicare în limba română, început în clasa pregătitoare, se continuă până
în clasa a II-a şi asigură o dezvoltare progresivă a competenţelor, prin valorificarea experienţei
specifice vârstei elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării
personalităţii elevilor.
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba română 2

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare

cunoscute
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de

comunicare cunoscute
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, 1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral, pe 1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj oral din
pe teme familiare, rostit clar şi rar teme accesibile, rostit cu claritate texte accesibile variate
- selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a - utilizarea imaginilor pentru indicarea semnificaţiei - selectarea unor enunţuri/ imagini corespunzătoare
indica despre ce este vorba în mesaj unui mesaj audiat subiectului unui text audiat
- realizarea unui desen pentru a indica despre ce - realizarea unui desen care corespunde subiectului - formularea unor întrebări şi răspunsuri orale la
este vorba în mesaj textului audiat întrebări legate de tema şi mesajul textului audiat
- oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce - oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce - alegerea răspunsurilor corecte la întrebări legate
este vorba (în acest fragment de poveste)?” este vorba... (în acest fragment de poveste/ în de mesajul textului audiat, dintr-o pereche/ serie
- aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri acest text) ?” de variante date
scurte care testează înţelegerea textului audiat - selectarea unor enunţuri simple, scrise, care - selectarea/ formularea unor titluri potrivite textelor
- formularea unor răspunsuri la întrebări despre exprimă mesajul textului audiat, dintr-o pereche scurte audiate
conţinutul unui mesaj/ text scurt audiat de enunţuri date - povestirea orală, cu întrebări de sprijin, a unui
- reformularea unor mesaje - formularea unor titluri potrivite textului audiat fragment audiat
- repovestirea unor secvenţe preferate dintr-un text - executarea unor comenzi/ instrucţiuni/ reguli de - executarea unor instrucţiuni în diferite tipuri de
audiat joc prezentate de adulţi sau copii activităţi
- observarea, recunoaşterea, executarea unor - jocuri de tipul: „Basme şi culoare”, „Scrisori - audierea unor scurte emisiuni informative
comenzi simple (priveşte, ascultă, fii atent) desenate”, „Ce nu se potriveşte?” etc. accesibile copiilor (prognoza meteo, spoturi
- audierea unor poveşti sau a unei descrieri şi - audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni şi publicitare, anunţuri, emisiuni de tipul „Cum se
manifestarea reacţiilor corespunzătoare indicaţii şi manifestarea unor reacţii fabrică” etc.)
- decodificarea mesajului încifrat în ghicitori corespunzătoare - audierea unor poveşti, descrieri, instrucţiuni şi
- decodificarea mesajului încifrat în ghicitori indicaţii şi manifestarea reacţiilor corespunzătoare
- audierea unor povestiri simple, ilustrate, despre la acestea
istoria scrisului - ilustrarea printr-o imagine/ serii de imagini/ bandă
desenată a mesajului transmis de un text audiat
1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un 1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un 1.2 Identificarea unor informaţii variate dintr-un
mesaj scurt, rostit clar şi rar mesaj rostit cu claritate text audiat
- numirea personajului/ personajelor dintr-un - identificarea personajelor/ personajului unui text - identificarea personajelor dintr-un text audiat
fragment de poveste audiat audiat - precizarea locului şi timpului acţiunii prezentate
- oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de - oferirea unor răspunsuri la întrebări de genul: într-un text audiat
informaţii: „Cine? Ce? Unde? Cum?” „Cine? Ce? Când? Unde? Cum? De ce?” - identificarea enunţurilor adevărate/ false
referitoare la textul audiat

- oferirea de replici afirmative/ negative la enunţuri - formularea unor întrebări şi răspunsuri referitoare - formularea de răspunsuri la întrebări referitoare la
scurte care vizează diverse informaţii din text – la conţinutul unui mesaj/ text audiat textul audiat („Cine?, Ce?, Cu cine?, Cum?,
Exemplu: numele greşit al personajului, locul - identificarea enunţurilor adevărate/ false Unde?, De ce?, Din ce cauză?, Cu ce scop?” etc.)
corect în care se petrece acţiunea referitoare la textul audiat - ordonarea cronologică a imaginilor care reprezintă
- recunoaşterea unor enunţuri care nu se potrivesc - completarea orală a unor enunţuri cu elemente momente ale acţiunii textului audiat
ca sens cu un mesaj audiat anterior din textul audiat - relatarea, în succesiune logică, a întâmplărilor din
- indicarea prin semne (ridicarea unui deget/ a - identificarea elementelor dintr-un text audiat care textul audiat
creionului etc.) pentru a selecta detaliul corect se regăsesc într-o ilustraţie corespunzătoare - precizarea evenimentelor din textul audiat,
dintr-un set de enunţuri/ cuvinte textului folosind expresiile: la început, mai întâi, prima
- îndeplinirea unei instrucţiuni simple - sesizarea unor elemente omise din ilustraţiile dată, apoi, după aceea, până la urmă etc.
- participarea la jocuri de grup, ca urmare a corespunzătoare unor texte audiate - recunoaşterea personajelor unui text după
înţelegerii regulilor jocului - asocierea unor imagini/ enunţuri cu informaţiile descrierea înfăţişării lor sau după prezentarea
desprinse din discuţiile cu colegii acţiunilor acestora
- stabilirea de asemănări/ deosebiri între - ilustrarea prin desen a unor fragmente de text, cu
personajele şi/ sau întâmplările prezentate în respectarea unor informaţii
povestirile audiate - completarea unor enunţuri lacunare cu informaţii
- jocuri de tipul: „Recunoaşte povestea şi dintr-un text audiat
personajul”, „Ce s-ar fi întâmplat dacă..” etc. - intuirea structurilor corecte sau incorecte dintr-un
enunţ oral
1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/ sau final 1.3. Identificarea unor sunete, silabe, cuvinte în 1.3. Identificarea sunetelor şi silabelor în cuvinte
dintr-un cuvânt, a silabelor şi a cuvintelor din enunţuri rostite cu claritate şi a cuvintelor în enunţuri rostite cu claritate
propoziţii rostite clar şi rar - jocuri de pronunţie a cuvintelor care încep/ se - analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor
- indicarea sunetelor/ silabelor/ cuvintelor percepute termină/ conţin un anumit sunet - identificarea vocalelor şi consoanelor în silabe şi
prin diferite semne: bătăi din palme, ridicarea unui - jocuri de tipul: „Telefonul fără fir”, „Fazan”, cuvinte
deget, a unui obiect, jetoane puse pe bancă, „Sunetul care se repetă”, „Nume cu silabă - ordonarea alfabetică a unor cuvinte date
săritură etc. – Exemplu: „Pune pe masă atâtea repetată”, „Completează silaba”, „Grupează după
jetoane câte cuvinte ai auzit” - formarea unor cuvinte din silabe date
numărul de silabe” etc.
- numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt - numărători melodice însoţite de mişcare - formarea unor cuvinte prin derivare cu prefixe sau
- stabilirea poziţiei sau succesiunii cuvintelor din sufixe (fără terminologie)
- analiza şi sinteza fonetică a cuvintelor şi silabelor
propoziţii orale de 3-4 cuvinte - jocuri de tip „Fazan” „Cuvinte alintate”
- despărţirea cuvintelor în silabe, numărarea
- punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu silabelor unui cuvânt şi reprezentarea lor prin - despărţirea cuvintelor în silabe
imaginea potrivită simboluri/ semne/ jetoane/ gesturi/ bătăi din palme - stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt
- identificarea sensului unui cuvânt rostit de cadrul - rostirea cuvintelor pe silabe în numărători sau - schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea
didactic/ colegi jocuri unei silabe/ unui sunet
- stabilirea poziţiei unui sunet în silabă/ cuvânt

- rostirea cuvintelor pe silabe, în jocuri, cântece sau - schimbarea sensului unui cuvânt prin schimbarea - identificarea unor cuvinte date după criterii
numărători ritmate unui sunet precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final
- audierea unor înregistrări cu sunete din mediul - identificarea unor cuvinte date după criterii etc.
înconjurător precum: număr de sunete, sunet iniţial, sunet final - stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din
- discriminarea sunetelor din natură şi a sunetelor etc. propoziţii de 4-6 cuvinte
din cuvinte - numărarea cuvintelor din propoziţii de 3-5 cuvinte - dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii prin
- interpretarea unor cântece care conţin - identificarea anumitor cuvinte în propoziţii audiate, adăugarea/ eliminarea unor cuvinte
onomatopee prin convenţii prestabilite: bătăi din palme, - schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără a
- construirea de rime pornind de la cuvinte date poziţionarea de jetoane, simboluri grafice etc. schimba mesajul transmis
- identificarea, dintr-un şir, a cuvintelor care încep/ - stabilirea poziţiei şi a ordinii cuvintelor din - jocuri de tipul: „Continuă propoziţia”, „ Cuvinte
se termină cu un anumit sunet propoziţii de 3-5 cuvinte dintr-un cuvânt”, „ Cum poate fi?”, „ Obiecte mari,
- sortarea jetoanelor care reprezentă obiecte din - dezvoltarea sau simplificarea unei propoziţii prin obiecte mici”, „Propoziţia crescătoare” etc.
mediul familiar, după diferite criterii (sunet iniţial/ adăugarea/ eliminarea unor cuvinte
final, număr de silabe etc.) - schimbarea ordinii cuvintelor în propoziţie, fără a
- desenarea unor obiecte/ fiinţe cu relevanţă pentru schimba mesajul transmis
copii, a căror denumire conţine (în poziţie iniţială - punerea în corespondenţă a unui cuvânt dintr-o
sau finală) sunetul specificat propoziţie cu imaginea potrivită/ corespunzătoare
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de 1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de
mesaje orale, în contexte de comunicare mesaje orale, în contexte de comunicare mesaje orale, în contexte de comunicare
cunoscute cunoscute cunoscute
- participarea la jocuri de rol de tipul vorbitor– - formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu - jocuri de rol/ dramatizări ale unor lecturi
ascultător, folosind păpuşi pe deget, pe mână, scopul înţelegerii unui mesaj oral cunoscute, folosind păpuşi pe deget, pe mână,
marionete, măşti etc. - jocuri de rol de tipul vorbitor–ascultător, folosind marionete, măşti etc.
- audierea unor poveşti citite/ înregistrate/ povestite păpuşi pe deget, pe mână, marionete, măşti etc. - participarea la activităţi de tipul „ce e nou în lumea
de adulţi/ copii - formularea unor întrebări de lămurire în urma poveştilor”, în care copiii ascultă întâmplări/
- participarea la activităţi de tipul „Ştirile zilei”, în audierii poveştilor şi povestirilor citite, înregistrate evenimente/ secvenţe din poveşti/ basme
care copiii ascultă întâmplări/ evenimente sau povestite de adulţi/ copii povestite/ citite de copii sau adulţi
povestite de colegi sau adulţi invitaţi - emiterea unor predicţii asupra derulării - conversaţii pe teme de interes pentru copii
- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni evenimentelor dintr-un text audiat - formularea orală a unor întrebări sau solicitări cu
pentru copii - activităţi de tipul „ştirile zilei” („Ce am făcut ieri”), scopul înţelegerii unui mesaj oral
- rezolvarea unor probleme întâlnite în jocurile pe în care copiii ascultă întâmplări/ evenimente - vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni sau
computer (unde instrucţiunile sunt oferite verbal) povestite de copii sau adulţi a unor filme româneşti/ dublate în limba română
- vizionarea unor scurte secvenţe din emisiuni şi pentru copii şi discutarea lor
filme pentru copii şi discutarea lor - aplicaţii interactive în jocurile pe computer cu
- conversaţii pe teme de interes pentru copii tematică adecvată, în care instrucţiunile sunt

- rezolvarea unor probleme la jocurile pe computer, oferite verbal
în care instrucţiunile sunt oferite verbal - folosirea dicţionarului pentru înţelegerea unor
- discuţii pe marginea unor spectacole de teatru termeni/ expresii din mesajele orale în care
pentru copii, emisiuni radio-tv, filme etc. contextul nu a oferit sensul noţiunilor
- vizitarea unor librării/ biblioteci şi observarea
organizării spaţiului/ standurilor de carte
- participarea la activităţi dedicate unor scriitori,
Zilei Mondiale a Cărţii etc.

2.1. Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în diverse 2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii
în enunţuri simple situaţii de comunicare concrete de comunicare
- jocuri de mişcare pentru exersarea corectă a - utilizarea formulelor specifice în situaţii concrete de - alcătuirea unor propoziţii prin care se
actului respirator, cu accent pe pronunţia corectă tipul: invitaţie, urare, solicitare, prezentarea unor formulează o solicitare, o întrebare, o mulţumire,
- exerciţii–joc de dicţie, cântece, numărători ritmate scuze etc. o rugăminte, un îndemn, un salut etc.
- formulare de răspunsuri la ghicitori - jocuri de rol - oferirea unor informaţii despre sine, despre
- participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul - oferirea unor informaţii despre sine, despre familie, familie, colegi, despre activităţile preferate etc.,
meu” (reproducerea unor mesaje formulate de colegi, despre activităţile preferate etc., folosind folosind enunţuri
adult sau copii) enunţuri simple - jocuri de rol
- rostirea cuvintelor cu prelungirea unor sunete - formularea unor întrebări şi răspunsuri prin care se - reformularea unor propoziţii prin schimbarea
stabilite anterior solicită lămuriri sau informaţii referitoare la diverse intonaţiei sau a accentului, în funcţie de scopul
- reglarea tonului, volumului şi vitezei vorbirii, prin teme din sfera de interes a copiilor comunicării
rostirea repetată a aceluiaşi enunţ, cu - exersarea unor formule de adresare, de solicitare, - schimbarea topicii propoziţiei, cu accentuarea
schimbarea tonului, volumului sau vitezei vorbirii de mulţumire, adaptate interlocutorului unor detalii ale mesajului transmis
- asocierea unor imagini sau obiecte, cu - relatarea unor evenimente semnificative din viaţa - transformarea/ completarea unor enunţuri după
onomatopeele corespunzătoare; proprie sau din activitatea şcolară/ a clasei modele date
- jocuri de pronunţare a onomatopeelor, însoţite de - enumerarea unor reguli de joc, a unor norme ale - identificarea şi corectarea greşelilor de
mişcare clasei exprimare
- reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea - formularea de enunţuri pe baza unei imagini/ suite - formularea de enunţuri după ilustraţii sau
intonaţiei, în funcţie de intenţia de comunicare de imagini sau folosind cuvinte date folosind cuvinte date
(aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, - dialoguri în pereche sau în grupuri mici pe teme - dramatizări ale unor fragmente din texte narative
bucurie etc.) familiare reale sau imaginate cunoscute

- simularea unor situaţii care presupun - exersarea exprimării, clare şi corecte, şi - recitarea unor poezii pe teme familiare
verbalizarea unor trăiri diferite conştientizarea importanţei acesteia în reuşita - combinarea unor propoziţii care au legătură
- jocuri de rol comunicării între ele, pentru a explora formarea textului
- repovestirea unor fragmente din poveşti audiate, - conştientizarea existenţei unor reguli simple de - povestirea unor vise, poveşti etc.
cu reproducerea intonaţiei interpreţilor (cadrul desfăşurare a schimburilor verbale (salutul,
didactic, actori etc.) prezentarea scuzelor, transmiterea mulţumirilor,
- dramatizări ale poveştilor/ fragmentelor din formularea unei cereri, formularea unor întrebări
basme audiate etc.) care pot determina reuşita comunicării
- sesizarea utilizării formulelor specifice în situaţii
concrete de tipul: invitaţie, urare, prezentarea
unor scuze etc. pentru a transmite intenţii,
gânduri, sentimente etc.
2.2. Transmiterea unor informaţii referitoare la 2.2. Transmiterea unor informaţii prin intermediul 2.2 Transmiterea unor informaţii printr-o suită
sine şi la universul apropiat, prin mesaje scurte mesajelor simple de enunţuri înlănţuite logic
- formularea de mesaje despre sine (nume, vârstă, - formularea unor enunţuri simple, corecte, coerente, - dialoguri despre sine, despre familie, colegi,
adresă), despre familie, colegi, animalul preferat, referitoare la activităţi desfăşurate despre animalul preferat, activităţile preferate/
culoarea preferată, mâncarea preferată etc. - repovestirea clară şi cu intonaţie a unui text audiat desfăşurate etc.
- formularea unor răspunsuri la întrebări adresate - exprimarea propriei păreri în legătură cu fapte sau - povestirea unor evenimente semnificative din
de colegi, pe teme de interes pentru copii situaţii familiare viaţa proprie sau din activitatea şcolară/ a clasei,
- prezentarea unor evenimente semnificative din - discuţii privind comportamentul personajelor cu folosirea verbelor la timpurile potrivite
viaţa proprie - completarea unor mesaje orale scurte, în cadrul
- evidenţierea unor modele de comportament,
- discuţii privind comportamentul unor personaje; formularea unor judecăţi de valoare faţă de faptele unor discuţii în grup
evidenţierea unor modele de comportament personajelor - construirea unor enunţuri pe baza unui set de
- formularea/ completarea unor enunţuri orale care - discuţii de grup, pe subiecte familiare cuvinte date şi/ sau a unui şir de imagini
să conţină comparaţii între obiecte familiare - dezvoltarea unor enunţuri simple prin folosirea
- completarea unor enunţuri care solicită realizarea
- alegerea cuvintelor potrivite pentru numirea şi acordului gramatical, menţinerea timpului verbului de conectori elementari: şi, atunci, însă,
descrierea unor lucruri şi evenimente familiare deoarece, dacă, atunci etc.
- formularea, completarea unor enunţuri orale care să
- exprimarea îngrijorării sau aprecierii faţă de conţină comparaţii între obiecte familiare - formularea unor răspunsuri la întrebări printr-o
evenimente, persoane, lucruri cunoscute suită de enunţuri
- scurte descrieri (cel puţin trei trăsături) referitoare la
- identificarea a cel puţin două trăsături ale unor personaje de desene animate/ benzi desenate/ - crearea unor scurte povestiri orale după o
personaje de desene animate/ benzi desenate/ persoane cunoscute (părinţi, fraţi, surori, colegi) imagine/ o suită de imagini şi după un şir de
poveşti cunoscute întrebări
- descrieri/ prezentări elementare ale unor activităţi,
- formularea unor descrieri/ prezentări elementare jocuri cunoscute - identificarea trăsăturilor unui personaj,
ale unor activităţi/ jocuri preferate descrierea unui loc, a unui fruct, a unei flori etc.

- jocuri de tipul: „Ce s-ar întâmpla dacă...”, „Dacă aş - realizarea acordului dintre subiect şi predicat,
fi...”, „Personajul preferat”, „Cine are dreptate?”, dintre substantiv şi adjectiv (fără menţionarea
„Continuă povestea” etc. terminologiei)
- jocuri de rol: „La secretariatul şcolii”; „La casa de
bilete”, „La bibliotecă” etc., cu respectarea
normelor de adresare civilizată
- prezentarea unor proiecte realizate individual
sau în echipă
2.3. Participarea cu interes la dialoguri scurte, în 2.3. Participarea cu interes la dialoguri simple, în 2.3. Participarea cu interes la dialoguri, în
situaţii de comunicare uzuală diferite contexte de comunicare diferite contexte de comunicare
- exersarea unor formule de salut, de adresare, - dialoguri în contexte reale sau simulate, pe teme - participarea la discuţii în perechi/ în grup pe
prezentare şi solicitare, adecvate contextului familiare teme de interes (timpul liber, animalul preferat,
- dialoguri în diferite contexte, reale sau simulate, - formularea unei opinii personale referitoare la un cartea preferată, prezentarea produselor
pe teme de interes personaj/ conduita unei persoane/ o întâmplare etc. activităţii şcolare etc.)
- jocuri de exersare a unor reguli de comunicare - jocuri de rol în contexte familiare: „La telefon”, - formularea unor întrebări referitoare la subiecte
eficientă, civilizată: vorbire pe rând, ascultarea „Pregătim o serbare”, „În vizită” etc. de interes
interlocutorului, păstrarea ideii – Exemplu: - concentrarea atenţiei pe subiectul discuţiei şi - formularea unor mesaje în care să-şi exprime
„Spune şi dă mai departe”, „Repetă şi continuă”, menţinerea unei conversaţii pe diferite teme de intenţia de a primi informaţii/ lămuriri în legătură
„Statuile vorbitoare” etc. interes cu un aspect/ o problemă din spaţiul familiar
- jocuri de rol: „La doctor”, „La telefon”, „În parc”, - exerciţii de primire sau de oferire a unor - formularea unor enunţuri scurte, clare, prin care
„La cumpărături”, „O zi în familie”, „Aniversări” complimente să solicite sprijin în condiţiile neînţelegerii unui
etc. mesaj oral
- jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar întâmpla
- formularea de sarcini/ instrucţiuni adresate dacă …” - utilizarea formulelor de adresare, de solicitare,
colegilor de mulţumire, corespunzătoare unui anumit
- formularea întrebărilor corespunzătoare în vederea
- jocuri de tipul: „Să ne imaginăm”; „Ce s-ar context
obţinerii unor informaţii sau pentru satisfacerea
întâmpla dacă …” curiozităţii (Cine? Unde? Ce? Când? De ce? Cum? - jocuri de rol: întâlniri cu personaje fantastice,
- povestirea unor experienţe trecute sau prezente Ce s-ar fi întâmplat dacă..?) întâmplări petrecute în vis, călătorii în lumi
- planificări, preziceri şi presupuneri realizate pe imaginare
baza unor experienţe posibile sau a unora - identificarea unor obiecte/ fiinţe prin
imaginare descoperirea caracteristicilor acestora pe baza
unor întrebări şi răspunsuri, în cadrul unor jocuri
de grup
- realizarea unor postere care să ilustreze reguli
de comunicare eficientă (vorbirea pe rând,
ascultarea, păstrarea ideii)

- formularea unei opinii referitoare la un personaj/
o întâmplare/ un mod de comportament etc.
- dramatizări
2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte 2.4. Exprimarea propriilor idei referitoare la 2.4. Exprimarea expresivă a ideilor în contexte
cunoscute, manifestând interes pentru contexte familiare, manifestând interes şi încredere familiare manifestând interes şi încredere în
comunicare în sine sine
- combinarea unor propoziţii simple prin folosirea - jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor - crearea propriilor, poveşti, poezii, jocuri, cântece
unor cuvinte de legătură poveşti după indicii date şi prezentarea acestora
- folosirea unor cuvinte descriptive pentru a - concursuri de ghicitori - utilizarea limbajului verbal şi nonverbal
îmbogăţi o descriere - dramatizări ale unor poveşti cunoscute corespunzător, în vederea asigurării/ menţinerii
- utilizarea şi interpretarea tonului folosit în - improvizarea unor povestiri plecând de la cuvinte atenţiei interlocutorului (contact vizual, expresie
vederea exprimării unor emoţii variate alese aleatoriu, de la teme familiare copiilor facială, claritate în exprimare, ton)
- iniţierea şi menţinerea unei discuţii pe o temă de - formularea unor ipoteze privind posibilităţile de - utilizarea unor gesturi şi mişcări cu scopul de
interes continuare ale unei întâmplări, în vederea stimulării a-şi susţine afirmaţiile
- recunoaşterea unui obiect, prin formularea de spontaneităţii şi a dezvoltării creativităţii - exprimarea prin mimare a diferitelor emoţii şi
întrebări despre caracteristicile acestuia - joc de - realizarea şi prezentarea unei „colecţii” de poveşti reacţii
tipul „Cutiuţa fermecată” audiate (album cu desene realizate de copil în urma - interpretarea emoţiilor şi reacţiilor celorlalţi
- conversaţii scurte în grup, pe baza unui text audierii textelor, însoţite sau nu de enunţuri scrise) - jocuri de recunoaştere a unor personaje, a unor
audiat sau a unei imagini - conversaţii în grup, pe baza unui text audiat sau a poveşti după indicii date
- jocuri de modificare a poveştilor audiate: unei imagini - prezentarea unor lucrări personale
schimbarea succesiunii evenimentelor, - jocuri de modificare a poveştilor audiate: - repovestirea unor poveşti citite sau audiate
modificarea finalului schimbarea succesiunii evenimentelor, modificarea - concursuri de ghicitori, povestiri, recitări etc.
- crearea unor poveşti orale pornind de la idei/ finalului, introducerea unor personaje etc.
- dramatizări ale unor poveşti cunoscute/ texte
imagini date sau desene create de copii - alcătuirea unor enunţuri orale şi/ sau crearea de citite
- poveşti despre istoria scrisului de-a lungul poveşti orale pornind de la idei/ imagini date sau
- participarea la serbări şcolare
timpului desene create de copii
- jocuri de tipul: „Spune mai departe”, „Cine este
personajul?”, „Continuă versul/ strofa”, „Spune după
mine” etc.
- crearea unor povestiri în grup, scrise apoi cu ajutorul
adultului şi ilustrate de copii

3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute
3.1. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din 3.1. Citirea unor cuvinte şi propoziţii scurte, 3.1. Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul
universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici de scrise cu litere de tipar sau de mână cunoscut
tipar - intuirea unor cuvinte însoţite de imagini - citirea în forme variate a enunţurilor şi textelor
- recunoaşterea şi numirea literelor mari şi mici de corespunzătoare scurte ( citire cu voce tare/ în şoaptă/ în gând;
tipar pe diferite suporturi (tablouri, cuburi, truse de - recunoaşterea literelor mari şi mici, de tipar şi de citire în lanţ, pe roluri, citire ştafetă etc.)
jucării, asocierea formei unui nor cu o literă) mână - citirea unor mesaje din mediul cunoscut: reclame,
- asocierea unor litere şi sunete - realizarea literelor mari de tipar din figuri afişe, anunţuri, enunţuri, texte scurte etc.
- observarea etichetelor din clasă, plasate pe tangram - citirea în ritm propriu a unui text scurt, cu
dulapuri, sertare, deasupra cuierelor, pe coşuleţe - compunerea, la alfabetarul mobil, a unor silabe, adaptarea intonaţiei impusă de semnele de
de plastic, nuiele sau carton (în care se cuvinte, propoziţii din 3-5 cuvinte punctuaţie
depozitează diferite lucruri) etc.; etichetarea se - marcarea prin colorare, subliniere, decupare, - citirea selectivă în funcţie de anumite repere
realizează împreună cu copiii încercuire, a unor cuvinte din propoziţii solicitate (alineatul, linia de dialog) sau respectând un
- citirea globală a numelui scris cu litere de tipar pe de cadrul didactic sau de elevi detaliu/ o idee din text (joc: „Găseşte şi citeşte”)
dulăpior, la cuier, la colţul de prezentare al clasei, - completarea unor silabe date pentru a obţine - identificarea alineatelor, paragrafelor, titlului şi
la panoul „Responsabilităţi” etc. cuvinte autorului unui text
- jocuri care au cuvinte scrise sub imagine: „Loto”, - ordonarea unor silabe dintr-o serie dată, pentru a - auto-corectarea greşelilor de citire atunci când
„Domino”, „Bingo” obţine cuvinte cuvântul/ propoziţia citit(ă) nu are sens
- punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate - citirea pe silabe/ integrală a cuvintelor scrise cu - adaptarea stilului de a citi în funcţie de scopul
din 1-2 silabe cu imagini potrivite, reprezentând litere de tipar sau de mână urmărit (de căutare a unui cuvânt, a unei idei)
obiecte din universul apropiat - exerciţii de utilizare a cuprinsului unei cărţi
- citirea în ritm propriu a unor enunţuri sau texte
- jocuri folosind carduri cu imagini ale unor obiecte scurte care conţin cuvinte cu structură fonetică - citirea unor cărţi, poveşti, poezii, reviste, articole
şi denumirea acestora simplă, scrise cu litere de tipar sau de mână din reviste electronice, enciclopedii etc. din
- răsfoirea unor cărţi care conţin doar imagini şi - marcarea cuvintelor care se repetă într-un text iniţiativa copilului
„citirea” acestora în grup/ cu ajutorul cadrului - căutarea unei anumite cărţi la colţul de lectură sau
- citirea unor cărţi de grup (Big-books)
didactic la bibliotecă
- citirea în perechi, citirea în lanţ, citirea ştafetă,
citirea ghidată şi/ sau selectivă a unor cuvinte şi - jocuri de tip „Loto”, „Domino”, „Bingo”, cu imagini,
propoziţii cuvinte sau simboluri
- realizarea unor colaje, afişe publicitare utilizând
cuvinte decupate din ziare şi reviste
- jocuri de tip „Loto”, „Domino”, „Bingo”, cu imagini,
cuvinte sau simboluri

3.2. Identificarea semnificaţiei unei/ unor imagini 3.2. Identificarea mesajului unui scurt text care 3.2. Identificarea mesajului unui text în care se
care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente prezintă întâmplări, fenomene, evenimente relatează întâmplări, fenomene din universul
familiare familiare cunoscut
- formularea unor răspunsuri ce presupun alegere - identificarea personajelor, locului şi timpului unei - formularea orală a mesajului/ învăţăturii desprinse
duală/ multiplă – Exemplu: „În prima imagine este întâmplări prezentate în textul citit dintr-un text citit
Cenuşăreasa sau Frumoasa din pădurea - citirea unor „cuvinte cheie” - discutarea textelor scurte, frază cu frază, relevând
adormită?” nume, cuvinte familiare şi expresii elementare
- recunoaşterea în ilustraţii a personajelor, locului,
- lectură după una sau mai multe ilustraţii/ benzi timpului şi momentului evocat - formularea unor întrebări şi răspunsuri pe baza
desenate textului citit
- formularea unor răspunsuri orale la întrebări
- prezentarea unor albume personale cu fotografii despre conţinutul textului citit - identificarea şi analizarea ilustraţiilor care însoţesc
sau imagini textul citit
- asocierea unor cuvinte/ enunţuri, scrise cu litere
- „citirea”/ povestirea creaţiilor proprii sau de grup de tipar şi de mână, cu imaginile potrivite - redarea prin cuvinte proprii, cu sprijin, a unui
(desene, şir de imagini) fragment dintr-un text citit
- citirea selectivă a unor cuvinte şi enunţuri dintr-un
- citirea orarului clasei (activităţile sunt reprezentate text scurt - formularea unor răspunsuri la întrebări, în legătură
prin imagini corespunzătoare fiecărei discipline) cu un scurt text citit
- ilustrarea unor enunţuri/ fragmente de text citite
- audierea unui fragment dintr-o poveste şi - aranjarea unei suite de propoziţii după ordinea
- analiza legăturii dintre text şi imaginea care îl
selectarea imaginilor corespunzătoare acesteia; logică de desfăşurare a evenimentelor din mesajul
însoţeşte
- continuarea unei poveşti pe baza imaginilor audiat
- identificarea titlurilor potrivite unui text scurt/ unor
selectate, cu sprijin din partea cadrului didactic - emiterea unor predicţii asupra firului narativ al
fragmente de text
sau al colegilor textului citit
- stabilirea valorii de adevăr a unor afirmaţii despre
conţinutul unor enunţuri sau al unui text scurt - identificarea unor informaţii previzibile în diverse
materiale cotidiene (reclame, prospecte, orare
etc.)
3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri din 3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri, în
care transmit mesaje de necesitate imediată, universul familiar, care transmit mesaje simple contexte cunoscute
din universul familiar - recunoaşterea unor simboluri întâlnite în situaţii - asocierea unor fapte/ evenimente/ lucruri din
- identificarea semnificaţiei unor simboluri întâlnite cotidiene: M – metrou, P- parcare, I - informaţii, universul apropiat cu fragmente de text/ simboluri/
în situaţii cotidiene: M – metrou, H - spital, I - intrare, ieşire, farmacie, trecere de pietoni, desene/ gesturi
informaţii, intrare, ieşire, farmacie, trecere de semafor etc. - decodarea unor informaţii din manual (viniete,
pietoni, semafor etc. - punerea în corespondenţă a imaginilor cu cuprins etc.), a simbolurilor întâlnite în drumul
- sortarea unor semne, simboluri grafice identice mesajele orale/ scrise indicate spre şcoală, în pliante/ reclame/ reviste pentru
- „citirea” simbolurilor pentru vreme şi a - plasarea în spaţiul clasei a unor jetoane sau afişe copii etc.
calendarului naturii, a orarului şi/ sau a jurnalului care transmit mesaje (reguli de conduită, - parcurgerea unor trasee semnalizate cu ajutorul
ilustrat aniversări ale copiilor, mesaje ale copiilor sau ale unor simboluri convenţionale sau inventate („In
profesorului etc.) căutarea comorii”, „Drumurile viitorului” etc.)

- punerea în corespondenţă a imaginilor cu - realizarea unor mesaje, utilizând simboluri din - transmiterea unor mesaje prin intermediul unor
mesajele orale indicate mediul apropiat simboluri sau coduri date/ proprii
- codarea sau decodarea unor mesaje scrise – - exerciţii de completare a unor rebusuri în care
Exemplu: expunerea în clasă a unor panouri care definiţiile sunt date prin desene/ simboluri
prezintă reguli de comportament, aniversări ale - exerciţii–joc de decodare a unor felicitări, invitaţii,
copiilor, mesaje ale copiilor sau ale cadrului scrisori, în care sunt utilizate cuvinte şi simboluri
didactic etc.
3.4. Exprimarea în cuvinte proprii a mesajelor 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor 3.4. Exprimarea interesului pentru lectura unor
redate pe suport vizual sau auditiv, manifestând texte simple, susţinute de suport imagistic cărţi adecvate vârstei
interes pentru lucrul cu cartea - citirea unor cărţi de grup (cărţi uriaşe) - realizarea unui jurnal personal de lectură în care
- observarea (intuitivă) a cărţilor de diverse forme, - citirea individuală şi din proprie iniţiativă a unor să fie înregistrate titlul şi personajele din
dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini etc. poveşti, povestiri etc. basmele/ poveştile/ povestirile citite sau
- răsfoirea unor cărţi în colţul amenajat cu o mini- - memorare unor poezii şi ghicitori din proprie transcrieri/ copieri de glume, ghicitori, poezii etc.
bibliotecă, în biblioteca şcolii etc. iniţiativă - realizarea unei „Colecţii de poveşti” individuală
- observarea şi stabilirea unor asemănări şi - confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare sau comună (album cu desene realizate de elevi
diferenţe între suporturi de lectură variate – (individual şi în grup); realizarea „Abecedarului în urma citirii/ audierii textelor, însoţite de scurte
Exemplu: carte de colorat, carte de poveşti cu clasei”, folosind planşe de colorat prezentări scrise de mână sau la computer)
ilustraţii, carte ce conţine doar text etc. - exerciţii de anticipare a evenimentelor sau a - prezentarea orală a unor cărţi/ poveşti citite
- observarea amplasării imaginilor în raport cu finalului unei poveşti din care a fost citit, cu voce individual sau în grup
textul tare, un fragment - memorare, din proprie iniţiativă, a unor poezii şi
- audierea unei poveşti, însoţită/ urmată de - activităţi în biblioteca şcolii ghicitori
răsfoirea cărţii ce conţine textul şi observarea - completarea unui jurnal de lectură al clasei, - autodictări cu autoevaluare sau evaluare în
imaginilor folosind desene şi enunţuri scurte pereche
- jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc. - amenajarea şi reactualizarea unui „colţ al cărţii” în - realizarea unor minicărţi pe teme de interes
sala de clasă comun sau personal
- completarea unor grafice, panouri cu titluri, - amenajarea unui „colţ al cărţii” în sala de clasă
personaje ale textelor citite - completarea unor grafice/ panouri cu titluri/ autori/
- observarea intuitivă a cărţilor de diverse forme, personaje ale textelor citite de elevi
dimensiuni, grosimi, cu sau fără imagini - recomandarea unor cărţi/ poveşti/ povestiri
- observarea şi stabilirea unor asemănări şi colegilor
diferenţe între suporturi de lectură variate (carte - citirea unor texte în urma recomandărilor făcute
de colorat, carte de poveşti cu ilustraţii, carte ce de părinţi, cadre didactice, bibliotecar, colegi
conţine doar text, carte electronică etc.) - repovestirea unui text citit, cu accent pe anumite
- jocuri de rol: „La librărie”; „Toneta cu reviste” etc. evenimente şi informaţii
- citirea unor reviste pentru copii - vizite la muzee şi case memoriale

4.1. Trasarea elementelor grafice şi a contururilor 4.1. Scrierea literelor de mână 4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de
literelor, folosind resurse variate - exerciţii de dezvoltare a musculaturii fine a mâinii comunicare
- exersarea musculaturii fine a mâinii şi a - modelarea din plastilină a contururilor unor litere; - copieri şi transcrieri de litere, silabe, cuvinte,
coordonării mişcărilor prin colorare, haşurare în decorarea literelor de mână şi de tipar; propoziţii
interiorul unui contur, înşirare de mărgele - trasarea în duct continuu a literelor de mână - autocorectarea literelor, silabelor, cuvintelor
- coaserea unor puncte pe etamină, în vederea (începând prin unirea punctelor care le compun) scrise, prin compararea cu un model
pregătirii copilului pentru respectarea liniaturii - executarea conturului unor litere, silabe, cuvinte - copierea unor texte scurte, exersând încadrarea
- modelarea plastilinei, ruperea hârtiei după un cu degetul pe blatul mesei, în aer, pe spatele în spaţiul paginii, respectarea proporţiei între litere
contur etc. colegului, pe hârtie, cu pensula şi acuarela, cu şi a spaţiului între cuvinte
- poziţionarea corectă a suportului de scriere, în creta pe tablă, cu markerul pe coli mari - transcrieri selective de cuvinte şi fraze dintr-un
raport cu propriul corp - scrierea literelor de mână, folosind diverse scurt text pe teme cunoscute
- orientarea în spaţiul scrierii, prin joc: sus, jos, instrumente de scris (creion, carioca, stilou, - transcrierea sau copierea unor mesaje în cadrul
dreapta, stânga etc. pensulă, cretă) pe variate suporturi (foaie velină, unor activităţi individuale sau comune
- exersarea poziţiei corecte la scris foaie liniată, tablă etc.) - scrierea corectă a unor propoziţii/ fraze/ a unui
- utilizarea corectă a instrumentelor de trasare/ de - copierea, transcrierea literelor, silabelor, text scurt pe foaie tip II, dictando, velină,
scris cuvintelor, enunţurilor din 3-5 cuvinte menţinând respectând încadrarea în pagina de caiet (tip II,
distanţa dintre elementele grafice, dintre litere şi dictando sau cu foaie velină), aprecierea spaţiilor
- jocuri de tip labirint dintre cuvinte dintre litere şi cuvinte
- observarea literelor din plastic/ din alfabetarul - completarea după model, cu litere de mână, a - realizarea unor planşe/ etichete/ postere/ afişe pe
magnetic sau tipărite în relief pe diferite suporturi unor enunţuri din cuprinsul unor bilete, invitaţii, teme familiare, după modele date
- construirea literelor din plastilină, pastă de felicitări, scurte scrisori - realizarea unor lucrări de tip proiect, cu sprijin din
modelaj, „fir” de hârtie creponată sau hârtie - exerciţii de aşezare în pagină a datei, a titlului, a partea cadrului didactic
reciclată răsucită etc. alineatelor, de păstrare a distanţei dintre cuvinte
- scrierea pe diferite suporturi (pe etamină, pe - scrierea după dictare a literelor, silabelor,
tablă, pe nisip, pe geamuri aburite etc.) şi cu cuvintelor, propoziţiilor din 3-5 cuvinte;
diferite instrumente, a unor modele liniare, - selectarea unor silabe dintr-o serie de silabe date,
simboluri etc. scrise cu litere de tipar sau de mână, pentru a
- decorarea literelor mari şi mici de tipar prin obţine cuvinte
desene sau prin colare, folosind seminţe, hârtie, - realizarea unor afişe, etichete cuprinzând reguli
fire etc. de conduită, norme de lucru, îndemnuri, încurajări
- scrierea elementelor grafice de dimensiuni şi etc.
culori variate (mari/ mici, groase/ subţiri), pe foaie - realizarea unor postere, pe diferite teme, în cadrul
velină sau pe spaţii de 1-2 cm proiectelor, folosind imagini, cuvinte şi propoziţii
preluate după modele

- realizarea unor lucrări plastice, decorative
(folosind linia şi punctul), utilizând instrumente
diferite
- realizarea unor desene cu litere personificate
4.2. Redactarea unor mesaje simple, în contexte 4.2. Redactarea unor mesaje scurte, formate din 4.2. Redactarea unor mesaje simple, cu
uzuale de comunicare cuvinte scrise cu litere de mână, folosind respectarea convenţiilor de bază
- confecţionarea unor felicitări şi bileţele cu litere de materiale diverse - scrierea cuvintelor obţinute prin completarea sau
tipar rupte sau decupate din reviste, ziare etc. - alcătuirea şi scrierea unor enunţuri scurte, având combinarea unor silabe
(învăţătoarea va comunica/ va arăta mesajul care suport vizual - folosirea convenţiilor limbajului scris (scrierea cu
trebuie scris – Exemplu: „Pe felicitare vom scrie 1 - adăugarea unor cuvinte/ semne de punctuaţie în majusculă/ cu alineat, utilizarea corectă a
Martie”) enunţuri eliptice semnelor de punctuaţie)
- decorarea unor obiecte/ desene folosind semne - ordonarea cuvintelor care formează un enunţ şi - plasarea semnelor de punctuaţie într-un text
grafice scrierea acestuia - scrierea unor bilete de mulţumire, de informare,
- „scrierea” unor bileţele folosind diferite semne, linii - scrierea unor cuvinte, propoziţii cu ajutorul de solicitare, cu respectarea convenţiilor
curbe, linii frânte şi „citirea” mesajului computerului - confecţionarea unor felicitări cu diverse ocazii
- confecţionarea unor etichete, afişe, materiale (Crăciun, Paşte, 8 Martie) şi scrierea mesajelor
necesare în activitatea zilnică corespunzătoare folosind diverse instrumente
- organizarea în clasă a unui colţ/ panou, destinat (stilou, creioane cerate, carioca, marker etc.)
transmiterii unor mesaje şi informaţii (prin - confecţionarea unor fişe, etichete, afişe, materiale
desene, cuvinte/ enunţuri simple şi simboluri) pe o necesare în activitatea zilnică
temă aleasă de copii sau referitoare la subiectul - marcarea prin chenare sugestive/ elemente
unui proiect grafice a unor definiţii, motouri, formule, mesaje,
- personalizarea unor modele predefinite de anunţuri importante etc., cu scopul de a le pune în
invitaţii, felicitări, scrisori (de exemplu, scrisoare evidenţă
către Moş Crăciun) - formularea, în scris, a răspunsurilor la întrebări pe
- jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise teme familiare/ care prezintă interes
- compunerea unor texte scurte (3-7 enunţuri) pe
teme din sfera de interes a copiilor, cu ajutorul
unor imagini sau întrebări
- scrierea unor dorinţe, vise (de ex., „Aş dori să...”,
„Visul meu este să...”), rime, poveşti etc. pe
propriul caiet, pe un caiet al clasei sau într-un
spaţiu special amenajat (de ex.: Colţul de creaţie)
- activităţi care implică folosirea calculatorului
pentru redactarea unor enunţuri/ texte scurte

- confecţionarea unei cărţi a clasei cu poveşti,
legende etc. scrise/ transcrise şi ilustrate de copii
- realizarea unui ziar/ a unei reviste a clasei
- jocuri care solicită schimbul unor mesaje scrise
- crearea şi completarea unor rebusuri
4.3. Exprimarea unor idei, trăiri personale şi 4.3. Exprimarea unor idei şi sentimente prin 4.3. Exprimarea unor idei, sentimente, păreri prin
informaţii prin intermediul limbajelor intermediul limbajelor convenţionale şi intermediul limbajelor convenţionale
neconvenţionale neconvenţionale - organizarea unui colţ în clasă/ panou unde copiii
- „scrierea” unor bileţele cu mesaje diverse, folosind - scrierea propriei versiuni a unei poveşti spuse de pot lăsa mesaje, invitaţii, pot lansa dezbateri, îşi
desene, simboluri (inventate spontan sau stabilite cadrul didactic pot exprima în scris şi cu ajutorul simbolurilor,
anterior) - scrierea unor mesaje diverse, utilizând cuvinte păreri şi impresii despre anumite evenimente, dar
- exprimarea răspunsului la anumite întrebări cu (propoziţii) şi simboluri/ desene şi informaţii pe o temă aleasă de ei (proiecte)
ajutorul desenului sau prin simboluri – Exemplu: - redactarea, din proprie iniţiativă, a unor poveşti, - completarea unui jurnal personal sau al clasei,
„Cum putem arăta prin „scris” ce frumoasă e jurnale, poezii etc., prin care copilul să îşi exprime folosind desene, decupaje şi enunţuri scurte
primăvara?” bucuria, tristeţea, încântarea, mândria etc. - crearea unor liste de cuvinte/ idei legate de o
- etichetarea originală a unor obiecte personale - realizarea unor scrisori desenate, jurnale, invitaţii temă propusă
- confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în la evenimente personale ori ale clasei, - ascultarea unor experienţe ale colegilor de clasă
care se vor folosi limbaje neconvenţionale documente cu valoare utilitară în cadrul clasei şi exprimarea, în scris, a părerilor şi a reacţiilor
- organizarea în clasă a unui colţ/ panou intitulat (orar, traseul unor excursii, hărţi simple care să personale
„Peretele vorbitor”, în care copiii să-şi poată lăsa marcheze obiective culturale din jurul şcolii etc.) - realizarea unor desene şi a unor poveşti pornind
mesaje şi informaţii pe o temă aleasă de ei, în - confecţionarea unor minicărţi pe teme familiare, în de la experienţe senzoriale (ceva ce a văzut şi i-a
cadrul unui proiect (prin desene, cuvinte şi care se vor folosi limbaje convenţionale şi atras atenţia, sunete, gusturi, mirosuri, atingerea
simboluri) neconvenţionale unei suprafeţe)
- organizarea unor concursuri – Exemplu: „Cine - prezentarea, în scris, a unor experienţe plăcute, - redactarea unor idei despre o melodie ascultată
realizează cel mai interesant colaj/ puzzle/ desen/ amuzante, surprinzătoare, a unor fapte bune - realizarea portretelor anotimpurilor în cuvinte,
poster din desene/ cuvinte/ alte simboluri?” formă şi culoare
- crearea unor ecusoane personalizate (cu
simboluri, cuvinte sau imagini)
- crearea unui orar pe un cod de culori sau
simboluri
- completarea jurnalului clasei folosind desene,
fotografii, simboluri

CONŢINUTURI

Comunicare orală Acte de vorbire: a saluta persoane Acte de vorbire: a saluta, a se prezenta, a Acte de vorbire: a se prezenta şi a prezenta pe
(ascultare, cunoscute, a se prezenta, a identifica formula o rugăminte, o idee/ o părere, o cerere cineva, a identifica un obiect/ o persoană/ un loc,
vorbire, un obiect, o persoană, a formula o a cere şi a da informaţii, a formula o idee/ o
interacţiune) rugăminte părere/ o opinie/ o solicitare
Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul Cuvântul. Propoziţia/ Enunţul
Utilizarea cuvintelor noi în enunţuri Utilizarea cuvintelor noi în contexte adecvate Introducerea cuvintelor noi în vocabularul propriu
adecvate Intonarea propoziţiilor enunţiative şi interogative Intonarea propoziţiilor exclamative
Dialogul Dialogul Dialogul
Formularea de întrebări şi răspunsuri Oferirea unor informaţii despre: identitatea proprie, Iniţierea, menţinerea şi încheierea unui dialog
despre: jocuri şi jucării, membrii desene animate, filme pentru copii, viaţa de şcolar, despre: şcoală, familie şi locuinţă, prieteni, colegi,
familiei, prieteni, animale, reguli de familie, prieteni, colegi de clasă, reguli de circulaţie, mediul înconjurător, igiena clasei şi a locuinţei,
igienă alimentară şi personală mediul social şi natural apropiat, igiena personală conduita în mijloacele de transport în comun, în
sala de spectacol
Reguli de vorbire eficientă: vorbirea pe rând, Reguli de vorbire eficientă: elemente de
ascultarea interlocutorului, păstrarea ideii politeţe verbală asociate actelor de limbaj utilizate
(salutul, prezentarea, formularea unei cereri,
ascultarea şi respectarea opiniei celuilalt)
Forme ale discursului oral Forme ale discursului oral Forme ale discursului oral
Povestirea după imagini Povestirea unor întâmplări trăite Povestirea unor întâmplări trăite sau observate
Repovestirea unor întâmplări auzite Repovestirea unor întâmplări citite
Descrierea unui obiect/ a unei persoane Descrierea unui obiect, fenomen sau a unei
persoane
Reguli ale discursului oral
Pronunţie clară şi corectă
Acord de număr şi gen, fără terminologie
Intonaţie adecvată
Citire/ lectură Cartea Cartea Cartea

Coperte, foaie, pagină, text, ilustraţii Numerotarea paginilor, direcţii de orientare în Cuprinsul unei cărţi
pagină
Literele mici şi mari de tipar Literele mici şi mari de tipar şi de mână
Simboluri uzuale din universul Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
apropiat: metrou, intrare, ieşire, spital, Alfabetul limbii române Alfabetul limbii române
trecere de pietoni etc. Citirea cuvintelor mono şi plurisilabice Citirea cuvintelor, enunţurilor, textelor scurte

Citirea cuvintelor pe etichete asociate (introduse progresiv) Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
unor imagini sau obiecte Cuvinte care conţin diftongii: oa, ea, ia, ie, ua, uă Textul (de maxim 120 de cuvinte)
Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări) (fără terminologie) Titlu. Autor. Alineate
Formularea de propoziţii cu suport Citirea propoziţiilor/ enunţurilor Aşezarea textului în pagină
intuitiv Citirea textelor scurte (de maxim 75 de cuvinte, Textul literar
Ordonarea propoziţiilor pe baza unui introduse progresiv) Textul narativ
suport intuitiv Aşezarea textului în pagină Recunoaşterea personajelor. Povestirea orală
Titlu. Autor. Alineate Textul liric
Poezii despre universul copilăriei
Textul nonliterar/ informativ
Scriere/ redactare Elemente grafice care intră în Alfabetul limbii române Alfabetul limbii române
componenţa literelor de mână: linii, Literele mici şi mari de mână Literele mici şi mari de mână
puncte, bastonaşe, zale, bucle, Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi Grupurile de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi
semiovale, ovale, noduleţe Ortografia Ortografia
Desenarea literelor de tipar Scrierea ortografică a cuvintelor Scrierea corectă a cuvintelor care conţin
Simboluri neconvenţionale folosite Scrierea cu majusculă la începutul propoziţiei şi al consoana m înainte de b şi p
în exprimarea scrisă titlului Scrierea corectă a cuvintelor care conţin diftongii
Scrierea cu majusculă a substantivelor proprii oa, ea, ia, ie, ua, uă (fără terminologie),
(fără terminologie) Scrierea corectă a cuvintelor care conţin literele â
Scrierea corectă a cuvintelor care conţin grupurile sau î, x
de litere ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi Scrierea corectă a cuvintelor într-un/ într-o,
dintr-un/ dintr-o, sau/ s-au, sa/ s-a
Punctuaţia Punctuaţia
Punctul Semnul exclamării
Semnul întrebării Virgula (în vocativ şi enumerare)
Linia de dialog Două puncte
Organizarea textului scris Organizarea textului scris
Scrierea caligrafică pe liniatură tip I Scrierea pe liniatură tip II şi dictando
Plasarea datei, a titlului, folosirea alineatelor Aşezarea textului în pagina caietului: plasarea
titlului, a autorului, folosirea alineatelor,
respectarea spaţiului dintre cuvinte
Scrierea funcţională folosind Scrierea funcţională Scrierea funcţională
desene, simboluri Copieri. Transcrieri (litere, silabe, cuvinte, Copieri (texte de maxim 50 de cuvinte)
Felicitarea propoziţii, texte de maxim 30 de cuvinte). Dictări Transcrieri (texte de maxim 50 de cuvinte)
Biletul Biletul Dictări (texte de maxim 40 de cuvinte)
Invitaţia. Felicitarea Biletul de mulţumire, de informare, de solicitare
Scrisoarea. Jurnalul (text şi desene) Felicitarea
Afişul

Scrierea imaginativă (texte de 3-5 enunţuri), Scrierea imaginativă (texte de 3-7 enunţuri), pe
pornind de la experienţe trăite baza unui suport vizual (imagini, benzi desenate)
sau a unui şir de întrebări
Cartea, ziarul sau revista clasei
Elemente de Vocabular Vocabular Vocabular
construcţie a Cuvântul Cuvântul– grup de sunete asociat cu un înţeles Cuvântul
comunicării Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens asemănător Cuvinte cu sens asemănător
Cuvinte cu sens opus Cuvinte cu sens opus Cuvinte cu sens opus
Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit Cuvinte care au aceeaşi formă şi înţeles diferit
Fonetică Fonetică Fonetică
Sunete specifice limbii române Sunetele limbii române. Articularea vocalelor şi Sunetele limbii române. Vocale şi consoane
Despărţirea cuvintelor în silabe consoanelor (fără denumire) Despărţirea cuvintelor în silabe la capăt de rând
Cuvinte alcătuite din una, două sau Silaba Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)
trei silabe, care nu conţin diftongi, Cuvântul
triftongi sau consoane redate în scris Despărţirea cuvintelor în silabe intuitiv, fără
prin grupurile de litere ce, ci, ge, gi, cunoaşterea regulilor
che, chi, ghe, ghi Propoziţia/ enunţul (fără teoretizări)

pentru proiectarea şi derularea la clasă a activităţilor de predare–învăţare–evaluare, în concordanţă cu
specificul acestei discipline.
Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa
armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea unor conexiuni între
toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de
învăţare pentru viaţa reală.
Strategii didactice
Această etapă de şcolaritate reprezintă un moment important pentru stimularea flexibilităţii
gândirii, precum şi a creativităţii elevului.
În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această disciplină
şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul pentru
participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi
sentimente. Tot ceea ce se întâmplă la „ora” de Comunicare în limba română ar trebui să se deruleze
sub forma unei suite de jocuri sau antrenamente amuzante, atât în cazul clasei pregătitoare, cât şi în
cazul claselor I şi a II-a. Din spaţiul clasei nu trebuie să lipsească jucăriile. De asemenea, accentul se
va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora.
Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, copilul ajunge să se corecteze singur, pe măsură ce
noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida treptat, pe măsură ce se dezvoltă
musculatura mâinii. În clasa pregătitoare, scrierea semnelor grafice va începe cu exerciţii de desenare
a unor elemente preluate din mediul înconjurător (beţişoare, cârcei de viţă-de-vie, bastoane, buline
etc.), continuându-se apoi cu scrierea lor pe foaie velină şi pe liniatură tip I.
Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să
răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să
exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă.
O altă sugestie metodologică se referă la folosirea nonverbalului pentru intuirea conceptelor, fie că
e vorba de nume de obiecte sau de acţiuni, fie că e vorba de filtre de comunicare de tipul funcţiilor
limbii/actelor de vorbire. Dacă profesorul mimează acţiunea de a se ridica/sta jos atunci când enunţă
aceste activităţi, pentru elev va fi mult mai clar despre ce este vorba. În acelaşi context, învăţarea va fi
facilitată dacă elevii sunt stimulaţi să combine verbalul (ceea ce au receptat sau ceea ce exprimă) cu
limbajul corporal, vizual sau muzical.
Foarte importantă este şi învăţarea în context. Dezvoltarea competenţelor de comunicare are loc
în contexte de comunicare şi, bineînţeles, cu un scop inteligibil copiilor. În absenţa contextului, elevii
ajung să recite doar cuvinte şi fraze memorate fără să poată să le transfere apoi în alte situaţii. De altfel,
oricine învaţă mult mai bine dacă înţelege de ce învaţă ceea ce învaţă.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu
prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile
copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini în contexte fireşti, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele
specifice, evitându-se comparaţiile între elevi. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în
reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă
ale elevilor.
Procesul de evaluare valorifică şi experienţele de învăţare / competenţele dobândite de către
copii în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor fi înregistrate, comunicate şi
discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi urmărit, încurajat şi valorizat
progresul fiecărui copil.
Prezentăm în continuare un exemplu de abordare integrată, în cadrul căruia activităţile de
învăţare au fost structurate astfel încât să concure la dezvoltarea de competenţe specifice, rămânând
totodată circumscrise unei teme accesibile şcolarului mic.

TEMA: Jucării
Ce urmărim? Cum procedăm?

- competenţe
specifice -
Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor. Activităţile se vor
desfăşura pe parcursul unei săptămâni. Se recomandă proiectarea în manieră integrată: comunicare în
limba română + matematică şi explorarea mediului + arte vizuale şi abilităţi practice + muzică şi mişcare
Comunicare în limba română
1.1.  selectarea unei imagini dintr-un set, pentru a indica despre ce este vorba în
textul audiat – Exemplu: „Cum au fugit odată jucăriile de la un copil”
 realizarea unui desen pentru a indica despre ce este vorba în mesaj oferirea de
răspunsuri scurte la întrebarea: „Despre ce este vorba poveste?”
 aprecierea cu adevărat/ fals a unor enunţuri scurte care testează înţelegerea globală
 formularea unor răspunsuri la întrebări despre conţinutul textului audiat –
Exemplu: „Ce jucării avea Petrişor?” „Ce au făcut ele?” „Din ce motiv au
plecat?”
 repovestirea secvenţei preferate din povestea audiată
1.2.  numirea personajelor din poveste
 oferirea unor răspunsuri la cererea elementară de informaţii – Exemplu: „Cum
arătau
 jucăriile lui Petrişor?”, „Care sunt jucăriile tale preferate?”, „Cum le
îngrijeşti?”
1.3.  indicarea cuvintelor percepute prin diferite semne: bătăi din palme/ jetoane
puse pe bancă – Exemplu: „Pune pe masă atâtea jetoane câte cuvinte ai auzit în
propoziţia Jucăriile au fugit.”
 numărarea cuvintelor dintr-un enunţ
 punerea în corespondenţă a unui cuvânt rostit cu imaginea potrivită – Exemplu:
minge, ursuleţ, jucării, maşină etc.
 despărţirea cuvintelor în silabe
 indicarea prin mimică a silabelor (prima silabă din cuvintele maşină, jucării,
minge)
 indicarea sunetelor percepute prin diferite semne (ridicaţi un deget când auziţi
sunetul j – jucărie, jar, cenuşă, curaj, jumătate, minge etc.)
 sortarea unor jetoane reprezentând obiecte din mediul familiar, după criteriul:
„Încep cu sunetul j” (se dau jetoane care reprezintă: jucării, jaluzele, minge,
cojoc etc.)
 colorarea unor imagini care reprezintă obiecte/ fiinţe a căror denumire începe
cu sunetul j (jucării, jder, jardinieră)
1.4.  audierea unor poveşti citite, înregistrate sau povestite de adulţi sau copii
 participarea la activităţi de tipul „Tu eşti ecoul meu” (reproducerea unor mesaje
formulate de adult sau copii)
2.1.  jocuri de cuvinte – Exemplu: „Spuneţi cuvinte în care sunetul j se aude la
început” (jumătate, jucărie, jumulit, japonez etc.)
 reproducerea unui mesaj scurt cu schimbarea intonaţiei, în funcţie de intenţia
de comunicare (aserţiune, întrebare, exclamaţie, supărare, bucurie etc.)
 ridicarea unui jeton-simbol, în funcţie de intenţia de comunicare – Exemplu:
„Ridică jetonul roşu atunci când auzi o întrebare.”
2.2.  prezentarea jucăriei preferate
1.1.  repovestirea textului audiat, respectând succesiunea momentelor prezentate
1.2.  participarea la jocuri de grup
3.1.  punerea în corespondenţă a unor cuvinte formate din 1-2 silabe cu imaginile
potrivite – Exemplu: minge, urs, copil, robot
3.2.  lectură după una sau mai multe ilustraţii
3.3.  punerea în corespondenţă a imaginilor cu mesaje orale indicate

3.4.  observarea unor pliante despre jucării
 observarea cutiilor jocurilor din sala de clasă (identificarea unor specificaţii
referitoare la vârsta participanţilor la joc, la regulile jocului etc.)
4.1.  decorarea unor jucării realizate din hârtie sau carton
 construirea literei J din plastilină, pastă de modelaj, „fir” de hârtie creponată
sau hârtie reciclată răsucită etc.
 trasarea literelor de tipar J şi j după contur dat sau prin unirea punctelor,
folosind instrumente diferite de scris (pensulă, carioca, creioane colorate, stilou
etc.)
 colorarea conturului literei, pe o fişă de dimensiuni A4
4.3.  etichetarea originală a jucăriilor din clasă/ din camera personală
 realizarea unor „prezentări” ale jucăriilor preferate, utilizând desene, simboluri
şi cuvinte, care vor fi afişate în spaţiul denumit „Peretele/ Panoul vorbitor”)
 completarea jurnalului clasei folosind desene, fotografii, simboluri (la finalul
săptămânii)
2.4.  crearea unei povestiri în grup despre jucăriile fericite ale unui copil; povestea
va fi scrisă de către profesor şi ilustrată de copii
Matematică şi explorarea mediului
1.1.  numărarea jucăriilor şi distribuirea lor
 construirea unor mulţimi din jucării
1.2.  compararea mulţimilor de jucării
2.2.  construcţii cu ajutorul figurilor geometrice
 confecţionarea unor jucării utilizând cutii, cilindri, sfere
 jocuri de construcţii cu cuburi
2.1.  jocuri de orientare şi de poziţionare a jucăriilor în funcţie de diferite repere
1.6.  jocuri care presupun rezolvarea unor situaţii practice: „Ia din coş cu două
jucării mai mult decât are colegul tău.”
3.1.  crearea/ completarea unor modele repetitive de cel mult 10 jucării
 recunoaşterea efectelor unor tipuri de forţe în jocuri cu obiecte (lovirea/
lansarea mingii; lansarea/ împingerea maşinuţelor etc.)
 utilizarea jucăriilor muzicale pentru identificarea relaţiei vibraţie-sunet
4.2.  jocuri cu jucării de tipul „Ce s-ar întâmpla dacă...”
5.1.  organizarea şi întreţinerea colţului cu jucării
 gruparea jucăriilor după un anumit criteriu
5.2.  jocuri care necesită rezolvarea de adunări şi scăderi cu 1–5 unităţi în concentrul
0–31
6.1.  ordonarea jucăriilor după înălţime; comparări succesive şi exprimarea
rezultatului
6.3.  joc de rol: „La magazinul/ raionul de jucării”
Arte vizuale şi abilităţi practice
1.3.  vizionarea unui fragment din filmul pentru copii „Toy story/ Povestea
jucăriilor” şi discutarea mesajului transmis
2.1.  enumerarea unor caracteristici ale jucăriei/ jucăriilor preferate
2.3.  realizarea unor construcţii libere, spontane
 realizarea unor construcţii libere cu materiale puse la dispoziţie
 confecţionarea unor jocuri şi jucării simple
Muzică şi mişcare
2.1; 2.2.  însuşirea şi interpretarea unor cântece în colectiv („Cutia cu jucării” –
www.gradinitaonline.wordpress.com sau www.trilulilu.ro/ muzica-diverse/
cutia-cujucarii-melodii-gradinita)

Programa şcolară
pentru disciplina
DEZVOLTARE PERSONALĂ
Nr. 3418/19.03.2013
Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Dezvoltare personală este elaborată potrivit modelului de proiectare
curriculară centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la
dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei de studiu,
demersul didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se învaţă şi a
dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
În Planul-cadru de învăţământ, disciplina Dezvoltare personală face parte din aria curriculară
Consiliere şi orientare, având alocate 2 ore pe săptămână în clasa pregătitoare şi câte o oră pe
săptămână în clasele I şi a II-a.
- Conţinuturi
în contexte diverse.
Competenţele generale pentru disciplina Dezvoltare personală vizează achiziţiile elevului
pentru întregul interval de studiu al disciplinei.
Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an şcolar, sunt derivate din
competenţele generale şi reprezintă etape în dobândirea acestora. Competenţele specifice sunt
corelate cu exemple de activităţi de învăţare. Exemplele de activităţi de învăţare constituie modalităţi de
organizare a activităţii didactice în scopul realizării competenţelor. Programa şcolară propune, cu
caracter de exemplu, diferite tipuri de activităţi de învăţare, care valorifică experienţa concretă a elevului
şi care integrează strategii didactice. Cadrul didactic are libertatea de a utiliza exemplele de activităţi de
învăţare pe care le propune programa şcolară sau de a le completa astfel încât acestea să faciliteze un
demers didactic adecvat situaţiei concrete de la clasă. Se asigură, în acest fel, premisele aplicării
contextualizate a programei şcolare şi a proiectării unor parcursuri de învăţare adaptate nevoilor clasei şi
elevilor.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului, organizate pe
următoarele domenii:
- Autocunoaştere şi stil de viaţă sănătos
- Dezvoltare emoţională şi socială
- Aspecte specifice ale organizării învăţării şi pregătirii pentru viaţă la şcolarul mic.
Disciplina Dezvoltare personală este dedicată activităţilor de învăţare care au ca scop
dezvoltarea capacităţii elevului de a se autocunoaşte şi de a-şi exprima într-o manieră pozitivă
interesele, aptitudinile, trăirile personale, abilităţile de relaţionare şi comunicare, reflecţiile cu privire la
învăţare. În cadrul disciplinei, se formează în primul rând abilităţi şi se dezvoltă atitudini, finalitatea
fiind dobândirea încrederii în sine, starea de bine a copiilor, pregătirea lor pentru viaţă si pentru viitor.
De-a lungul anilor de studiu, toate ariile curriculare îşi asumă o parte din responsabilitatea privind
dezvoltarea personală/socială, educaţională şi de carieră a elevilor, existând astfel posibilitatea
abordării integrate a unora dintre activităţile propuse.
În elaborarea prezentei oferte curriculare au fost valorificate şi recomandările documentelor
1
internaţionale ale Consiliului Europei prin cele două Rezoluţii (2004, 2008) care subliniază rolul
important al consilierii şi orientării ca suport concret pentru câştigarea autonomiei învăţării, pentru
deciziile cotidiene ale individului, facilitarea accesului la servicii de consiliere pentru toţi cetăţenii, de la
vârste tot mai mici.
1
http://register.consilium.eu.int, http://register.consilium.europa.eu
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Dezvoltare personală 2
1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii

pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi
2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi

cunoscuţi
3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context

şcolar

1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi

1.1. Identificarea unor trăsături personale 1.1. Prezentarea unor trăsături personale 1.1. Stabilirea unor asemănări şi deosebiri între
elementare elementare, în contexte variate sine şi ceilalţi, după criterii simple
- Jocuri de identificare şi denumire a trăsăturilor - crearea unor ecusoane personalizate - jocuri de autocunoaştere şi intercunoaştere prin
fizice (culoarea ochilor, lungimea părului, - crearea unor obiecte simple prin modelaj folosirea diferitelor forme de comunicare
înălţimea, greutatea) (plastilină, lut) sau colaj (reviste, ziare, materiale - exerciţii artcreative realizate în mod individual sau
- desenarea conturului corpului în mărime din natură) care să exprime caracteristicile în echipă (prezentarea unor forme originale de
naturală, colorarea conturului astfel încât să propriei persoane salut în cadrul cărora copiii îşi atribuie o
semene cât mai bine cu sine (culoarea părului, - prezentarea într-un cadru inedit (podium de însuşire/calitate care-i face unici şi diferiţi de
culoarea ochilor etc.), decuparea şi afişarea premiere, interviu) a trei aspecte plăcute ceilalţi; obţinerea unor produse unice: decuparea
produselor referitoare propria persoană unei hârtii împăturite în forme diferite, colorarea
- vizualizarea în oglindă a elementelor corporale şi - jocuri de continuare a unor fraze, pentru unui obiect, interpretarea în manieră proprie a
denumirea acestora evidenţierea calităţilor: „Eu pot să…”, „Îmi place unui rol etc., desenarea conturului mâinii sau a
- realizarea de desene de tip autoportret, colaje de mine pentru că…”, „Mâncarea mea preferată amprentelor personale etc.)
despre propria persoană este…”, „Culoarea mea preferată este…”, „Pe tine - confecţionarea unor cadouri de tipul „lucru
- prezentarea fotografiei proprii, la vârste diferite te apreciez pentru că…”, „Sunt mândru de mine manual”
- discuţii în perechi sau în grupuri mici pe baza atunci când…” - analizarea unor personaje din poveşti/ povestiri
desenelor şi poveştilor create de fiecare - jocuri de prezentare în perechi, în grupuri mici, în sau din viaţa reală, în scopul identificării unor
persoană despre părţile corpului şi rolul acestora faţa clasei, a rezultatelor activităţii asemănări şi deosebiri între sine şi acestea
- jocuri pentru recunoaşterea copiilor, pe baza - prezentarea trăsăturilor personale elementare în - rezolvarea unor fişe de lucru pentru identificarea
enumerării trăsăturilor fizice relevante fişe de lucru asemănărilor şi deosebirilor dintre sine şi ceilalţi
1.2. Identificarea unor obiecte şi activităţi simple 1.2. Identificarea unor reguli de igienă personală 1.3. Respectarea unor reguli de igienă personală
de igienă personală - recunoaşterea în imagini a respectării/încălcării - amenajarea clasei într-un mod prietenos (estetică
- jocuri de identificare a obiectelor de igienă regulilor de igienă personală vizuală, condiţii de învăţare etc.), care să respecte
personală şi explicarea modului de folosire a - desenarea unor personaje care respectă/ nu reguli simple de igienă
acestora respectă regulile de igienă personală - discuţii despre importanţa regulilor de igienă în
- ghicitori, poezii, cântece despre obiecte de - jocuri creative: “Ce s-ar întâmpla dacă nu ar viaţa noastră
igienă personală exista săpunul?”, „Imaginează-ţi că săpunul ar - realizarea unor proiecte în grupuri mici despre
- vizionarea unor filme scurte despre igiena conduce lumea”, “În geanta ta descoperi că o regulile de igienă şi prezentarea acestora în clasă
personală periuţă de dinţi îţi vorbeşte...” - jocuri de rol pentru exemplificarea
- activităţi practice de exersare a acţiunilor de - rebusuri, concursuri despre reguli simple de comportamentelor dezirabile de igienă personală
îmbrăcare/ dezbrăcare sau legarea şireturilor, igienă în diferite contexte
spălarea mâinilor înainte de servirea mesei, - realizarea unor colaje, desene, sloganuri/cuvinte

după utilizarea toaletei, ordonarea hainelor, cheie care ilustrează reguli de igienă
aranjarea/împachetarea hainelor, închiderea - fişe de lucru pentru exersarea învăţării regulilor - realizarea unor scurte descrieri verbale despre
fermoarului, nasturilor, în vederea dezvoltării de igienă personală: corespondenţe, asocieri, efectele igienei personale asupra sănătăţii
independenţei faţă de adult consecinţe, completare de obiecte care lipsesc, - elaborarea în echipă a unor scurte compuneri
- exercitii de reprezentare grafică a unor obiecte, exprimare de opinii despre sănătate şi igienă (spălarea mâinilor,
activităţi şi reguli simple de igienă personală - realizarea reclamelor pentru produsele de igienă folosirea săpunului, respectarea orelor de masă
preferate etc.)
- (auto)administrarea unor fişe de observare a
respectării regulilor de igienă personală
- organizarea şi implicarea elevilor în studii foarte
simple care să investigheze rolul şi consecinţele
respectării/nerespectării regulilor de igienă
personală (chestionar, interviu, prezentare de
rezultate)
2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi

2.1. Recunoaşterea emoţiilor de bază în situaţii 2.1. Asocierea emoţiilor de bază cu elemente 2.1. Exprimarea emoţiilor de bază în situaţii
simple, familiare simple de limbaj nonverbal şi paraverbal variate
- vizionarea unor secvenţe din desene animate, - selectarea unor imagini cu personaje care - dialoguri având ca suport imagini care surprind
filme pentru copii, audierea unor poveşti exprimă emoţii de bază (Exemplu: Alegeţi emoţii de bază, cu ajutorul cărora să se analizeze,
consacrate, pentru identificarea şi denumirea personajele care exprimă bucurie, fericire, de exemplu, stările de tristeţe, fericire, relaxare,
emoţiilor de bază ale personajelor (Exemplu: veselie…) frică etc. („Ce fac atunci când sunt...)
cocoşul supărat, iedul fricos, împăratul fericit, - crearea unei expoziţii cu imagini/fotografii (aduse - aplicarea unor tehnici art-creative prin care să se
albina curajoasă etc.) de acasă, realizate în clasă, decupate din exprime diferite stări emoţionale: desene,
- completarea frazelor lacunare (Exemplu: Cum se ziare/reviste) care exprimă diferite emoţii cântece, modelaje din lut şi plastilină, roluri în
simt copiii? „Băieţelul a terminat de colorat un - recitarea unei poezii în diferite ipostaze (vesel, teatru, colaje, tapiserii din materiale textile etc.
desen frumos şi este ..(bucuros).”, “Fetiţa a spart speriat, uimit) - participarea la scurte scenete, prin atribuirea unor
o cană şi este …(supărată)”, “Bunica a plecat - propunerea unor concursuri de „Poezii şi cântece roluri, pentru exersarea exprimării emoţiilor în
astăzi la ţară şi Monica este… (tristă)” etc. cu emoţii” situaţii variate
- jocuri de tipul “Roata emoţiilor”, pentru aprecierea - jocuri de mimă - dezbateri despre legătura dintre emoţii şi
emoţiilor în diferite situaţii (Exemplu: Cum m-am - turul clasei: “Cum te simţi astăzi?” (la comportamente
simţit? Situaţii: prima zi de şcoală, întâlnirea cu noii începutul/finalul zilei, la începutul/finalul unei - exerciţii de identificare a soluţiilor proprii pentru
colegi, când este încurajat/certat de părinţi, activităţi) exprimarea în mod sănătos a emoţiilor
sărbătorirea zilei de naştere, apariţia unui nou - descrierea emoţiilor trăite în jocurile preferate
membru în familie etc.)

- jocuri din folclorul copiilor, practicate în şcoală - scrierea unor texte formate din 4-5 propoziţii
sau în afara şcolii, vizând exprimarea emoţiilor despre cum s-au simţit în diverse situaţii
2.2. Identificarea regulilor de comunicare în 2.2. Transmiterea unor mesaje verbale şi non- 2.2. Utilizarea unor elemente de ascultare activă
activitatea şcolară verbale simple despre propriile experienţe de - vizionarea unor secvenţe de film pentru
- exerciţii de identificare a regulilor de comunicare viaţă identificarea expresiilor corporale, faciale, verbale
în imagini: anunţarea răspunsului; aşteptarea - prezentarea unei experienţe personale (prima zi simple, care indică ascultarea activă
rândului; completarea răspunsurilor colegilor de grădiniţă, prima zi de şcoală, zile de naştere, - observarea, în jocuri de rol create de colegi, a
după ce aceştia au încheiat; exprimarea opiniei jucăria favorită, o ceartă cu un prieten/coleg, elementelor specifice ascultării active
personale; criticarea ideii, nu a colegului victoria/înfrângerea într-un joc etc.) - utilizarea în comunicarea cu ceilalţi (familie,
- exprimarea prin desen a regulilor de comunicare - crearea unor scurte povestiri sau scenete hazlii, colegi, prieteni, cadre didactice) a unor modalităţi
la şcoală şi afişarea acestora pentru a fi pe baza unor cuvinte cheie: calendar, pădure, simple de ascultare activă: contact vizual, postură
vizualizate de elevi – exemplu: vorbim pe rând, furculiţă, zâmbet adecvată, intonaţie etc.
ascultăm activ, respectăm programul şcolar, - jocuri de mimă pentru înţelegerea unor mesaje - completarea cu elemente grafice specifice
ajutăm colegii când ne solicită sprijinul, adresăm nonverbale emiţător-receptor (mi-am făcut un ascultării active a unor personaje umane care
întrebări etc. prieten, mă doare măseaua, am primit un cadou, exprimă interes în comunicare
- jocuri de tipul „Continuă propoziţia”, „Continuă bunicul a venit în vizită etc.) - realizarea unor desene cu persoanele care
povestea” - verbalizarea ideilor, gândurilor, emoţiilor faţă de ascultă activ/nu ascultă activ
- jocuri de rol cu marionete ilustrând modalităţi unele situaţii date - fişe de lucru cu situaţii de comunicare/ascultare
pozitive/negative de interacţiune verbală sau - emiterea unor afirmaţii pozitive despre sine şi activă din viaţa cotidiană (acasă, pe stradă, în
fizică: se ajută unii cu ceilalţi, se exprimă ceilalţi, parc, la şcoală, la magazin, la film etc.)
politicos (te rog, mulţumesc), se întrerup, se - exprimarea opiniilor despre unele situaţii de viaţă
lovesc, se împing etc. „Eu cred că...”, „În opinia mea...”
- jocuri de selecţie şi plasare de jetoane: Da - miniscenete cu marionete, măşti, vestimentaţii
(comunicare eficientă)/Nu (comunicare create de elevi
ineficientă)
2.3. Explorarea caracteristicilor fiinţelor şi 2.3. Explorarea caracteristicilor necesare pentru 2.3. Explorarea abilităţilor de relaţionare cu
obiectelor preferate şi a interacţiunii simple cu a fi bun prieten ceilalţi
acestea - citirea şi discutarea unor poveşti despre prietenie, - exerciţii de identificare a unor reguli de
- jocuri de cunoaştere/intercunoaştere de tipul despre relaţiile existente într-un grup comportament în relaţia cu ceilalţi, pe baza discutării
„Pot să te prezint eu?” în care fiecare copil îşi - exerciţii de evidenţiere a regulilor de unor situaţii concrete din experienţa elevilor
prezintă colegul/colega, jucăria preferată, comportament din poveşti/povestiri/poezii/fabule - exerciţii de identificare a premiselor pentru a
animalul preferat, activităţi preferate - identificarea în imagini a comportamentelor coopera cu ceilalţi (hobby-uri, interese comune,
- realizarea unui jurnal în imagini „Eu şi prietenoase/ neprietenoase dintr-un grup activităţi preferate etc.)
prietenul/prietenii mei”, în care copilul desenează - crearea unor poveşti, în echipă, cu subiectul - exerciţii-joc de diferenţiere a comportamentelor
prietenul/prietenii, activităţile preferate „Colegii mei/ Colegele mele”, „Prietenul facilitatoare/frenatoare care contribuie sau nu la
desfăşurate împreună, obiectele/ fiinţele de care meu/Prietena mea” iniţierea şi păstrarea unei prietenii: cooperare,
se simte ataşat competiţie, compromis

- organizarea unor evenimente: „Ziua clasei - practicarea unor jocuri de prezentare a - elaborarea unor lucrări individuale sau în echipă
noastre”, „Expoziţie de lucrări plastice dedicate colegului/colegei despre prietenie
prietenilor” - vizionarea unor filme specifice universului - elaborarea unor compuneri despre prieteni,
- Activităţi şi jocuri de tipul “Prietenul secret” copiilor, în care se relevă caracteristicile unui universul extins al copilului (prietenii fraţilor/
prieten/se dezvoltă relaţii de prietenie surorilor)
- jocuri de rol: În clasă, În parc, Ziua de naştere, În - crearea unor mesaje de mulţumire adresate
vacanţă colegilor/prietenilor
3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar

3.1. Identificarea unor rutine în activitatea şcolară 3.1. Identificarea unor sarcini de lucru simple în 3.1. Realizarea unui program zilnic de activităţi,
- discuţii la începutul anului şcolar despre noile contexte variate cu sprijinul adulţilor
rutine (orar zilnic, orar săptămânal, pauze, - enumerarea sarcinilor de lucru ale diferitelor - crearea unui orar zilnic personalizat
vacanţe etc.) personaje din poveşti, povestiri, ale persoanelor - iniţierea unei agende în care să fie precizat
- discuţii despre statutul de preşcolar/şcolar din viaţa reală (mamă, tată, învăţătoare, bunici, programul zilnic
- discuţii de explorare a intereselor şi a director de şcoală, primar, preşedinte, medic, - enumerarea activităţilor într-o listă „Ce fac azi?”
experienţelor anterioare ale copiilor (la începutul actor etc.) - plasarea unor simboluri pentru activităţile
fiecărei zile/teme/săptămâni, în cadrul „Întâlnirii - bifarea sarcinilor de lucru de la şcoală dintr-o listă programului zilnic în funcţie de succesiune,
de dimineaţă”, în cadrul altor lecţii sau al cu diferite tipuri de sarcini (imagini, cuvinte cheie) frecvenţă, dificultate, durată
activităţilor extraşcolare) - jocuri de rol/ de mimă, referitoare la sarcinile de - completarea unor texte lacunare „Eu învăţ mai
- transformarea spaţiului clasei într-un mediu realizat într-o zi, acasă sau la şcoală bine… “, “Cel mai uşor învăţ cu..”, ”Îmi place să
prietenos de învăţare: modalităţi de prezentare - exerciţii de apreciere a timpului de lucru (mai învăţ despre …” Pentru a memora mai uşor am
personală afişate pe mese/bănci, construirea în mult, mai puţin) pentru sarcinile pe care le are de nevoie de …”, “ Pentru a învăţa, prefer să
echipă a simbolului, expunerea produselor îndeplinit la şcoală şi acasă folosesc următoarele obiecte…”
activităţilor la nivelul elevilor, pentru a fi - plasarea etichetelor care conţin sarcini de lucru - analiza gradului de îndeplinire a programului zilnic
vizualizate pe cadranul unui ceas - investigarea programelor zilnice ale membrilor
- interpretarea unor melodii preferate pentru - organizarea unor interviuri adresate colegilor familiei
anunţarea pauzei: „Cum mi-ar plăcea să sune despre sarcinile de lucru dintr-o zi
clopoţelul în şcoala mea?”
- teatru de marionete: „Sunt în clasa pregătitoare”
3.2. Aplicarea unor tehnici simple care sprijină 3.2. Evidenţierea importanţei învăţării pentru 3.2. Prezentarea condiţiilor (instrumente,
învăţarea şi succesul şcolar propria persoană persoane, contexte) care fac învăţarea uşoară
- exerciţii de identificare în imagini a organizării - jocuri de exprimare a opiniilor personale: “Pentru sau dificilă
învăţării: întreruperea jocului, pregătirea mine este important să învăţ deoarece…” - elaborarea în echipe a unor postere: “Cum
materialelor, concentrarea asupra rezolvării învăţăm?”
sarcinilor, eliminarea surselor de perturbare a - monitorizarea simplă a achiziţiilor şi atitudinilor - jurnalul învăţării prin imagini sau cuvinte (cum
atenţiei, momente de relaxare etc. specifice învăţării (Cadranul învăţării: Ce am aflat învăţ, ce îmi place să învăţ, uşor şi greu în
- organizarea orarului prin lipirea imaginilor cu nou ; Ce vreau să ştiu ; Ce mi-a plăcut) activitatea de învăţare, cine mă ajută)
activităţile zilnice şi săptămânale - realizarea unor colaje despre ceea ce îi place şi - crearea unor ştiri despre cum învaţă elevii de
- personalizarea orarului: desen, colaj, pictură, ceea ce nu îi place să înveţe la şcoală, acasă, pe clasa a II-a, elevii mai mari, adulţii
elemente grafice artistice stradă, în parc, în vacanţă, la teatru, la muzeu, la - prezentarea unor scurte proiecte despre condiţiile
- jocuri de rol: „Cum, ce, cu cine învăţăm la televizor, pe internet etc. de învăţare de acasă şi de la şcoală
şcoală?” - discuţii despre greşeală ca parte a procesului de - realizarea unor scurte interviuri adresate colegilor
- desenarea momentelor specifice unei zile învăţare (“Putem învăţa din propriile greşeli?”) de clasă sau părinţilor: „Dacă ai fi director, ce ai
obişnuite de şcoală - crearea unor refrene dedicate importanţei păstra şi ce ai schimba la şcoală, pentru ca elevii
- distribuirea şi asumarea unor sarcini în clasă învăţării să înveţe mai bine, mai uşor şi cu plăcere?”
(aranjarea jucăriilor, udatul florilor, distribuirea - organizarea unei expoziţii cu postere sau alte - „Cum învăţau bunicii noştri?” - invitarea la clasă a
fişelor de lucru, afişarea produselor învăţării, obiecte pe care sunt scrise propoziţii care să unor bunici care să relateze experienţele
ştergerea tablei, ordonarea consumabilelor, exprime importanţa învăţării personale din copilărie despre învăţare: şcoala,
inserarea produselor activităţii în portofolii etc.) clasa, condiţiile de acasă, cadrele didactice,
- vizite în şcoală (biroul directorului, cancelaria rechizitele etc.)
profesorilor, cabinetul de consiliere, toaletă, alte - interviuri aplicate membrilor familiei despre
clase, bibliotecă, sală de sport, cabinet medical, importanţa învăţării
cabinet stomatologic etc.)
- sărbătorirea primelor 100 de zile de şcoală prin
desene, lucruri interesante învăţate sau
momente în care s-au simţit bine, lucrări inedite
realizate împreună cu părinţii
3.3. Identificarea hobby-urilor, jocurilor şi 3.3. Explorarea unor meserii cunoscute sau 3.3. Prezentarea utilităţii unor meserii/profesii
activităţilor preferate preferate cunoscute
- prezentarea în faţa grupului a unor obiecte - jocuri de rol despre meserii - jocuri didactice despre meserii „De-a vânzătorul”,
personale care exprimă cel mai bine ceea ce îi - poveşti, poezii, ghicitori, cântece despre meserii, „De-a prezentatorul TV”, „De-a bucătarul” etc.
place fiecăruia să facă, pentru valorizarea susţinute de imagini - vizite la locuri de muncă interesante pentru copii
abilităţilor fiecărui copil, indiferent de domeniu - jocuri/ ghicitori de identificare a instrumentelor (fabrica de ciocolată, cabinet de stomatologie,
- ghicitori, colaje despre hobby-uri şi activităţi specifice unor meserii primărie, redacţie de ştiri, centrul pompierilor etc.).
preferate: „Ce îmi place să fac?” - organizarea unei expoziţii cu instrumente - crearea unor postere originale despre specificul
- „Micul colecţionar”, prezentarea colecţiilor pe confecţionate, fotografii, desene sau (unde e meseriilor şi beneficiile acestora pentru membrii
care fiecare le are acasă sau a posibil) direct cu instrumentele specifice comunităţii
obiectului/jucăriei/activităţii preferate meseriilor cunoscute - dezbateri despre produsele/rezultatele unor
- realizarea unor albume, agende speciale, - decuparea unor informaţii despre meserii din meserii, utilitatea meseriilor (mecanicul repară o
portofolii care cuprind date personale despre ziare, reviste, cărţi maşină stricată, medicul ne tratează când suntem

activităţi preferate, aptitudini, realizări etc. - prezentarea meseriilor de către specialişti invitaţi bolnavi, pictorul creează tablouri frumoase etc.)
- jocuri/activităţi/ concursuri de identificare a unor la clasă: medic, artist, mecanic, pictor, poliţist, - jocuri de prezentare a profesiilor prin costumaţii
abilităţi, a predispoziţiilor native/talentelor copiilor preot, zugrav, cercetător, pompier, contabil etc. din materiale reciclabile - “Parada meseriilor”
în diverse domenii: muzică, dans, sport, desen, - vizite la diferite locuri de muncă ale părinţilor sau - crearea unui pliant (cu imagini decupate, desene,
matematică, relaţionare cu ceilalţi etc. (cântat aflate în apropierea şcolii ori a locuinţei copiilor mesaje cheie) în care să prezinte meseriile din
vocal sau la un instrument, desenat, decupat, - organizarea unor evenimente (“Carnavalul zona în care locuiesc şi produsele diferitelor
sărit coarda, bun la fotbal, povestit, a fi curajos, a meseriilor”) în care grupuri de copii promovează meserii
fi politicos, a răspunde la întrebări, calcul diferite meserii, la care sunt invitaţi părinţi, bunici, - realizarea de sondaje de opinie cu privire la
matematic simplu etc.) reprezentanţi ai şcolii şi comunităţii specificul şi utilitatea unor meserii
- realizarea unor expoziţii cu temă, care să
cuprindă produsele/ lucrările tuturor elevilor
clasei
- crearea unor spaţii în clasă cu recuzită specifică
(construcţii, pictură, lectură, ştiinţe, muzică etc.),
unde copiii pot opta să lucreze, în funcţie de
interese pe diferite teme

CONŢINUTURI
Domenii Subdomenii CP CLASA I CLASA a II-a
Autocunoaştere Autocunoaştere şi Cine sunt eu? Cine sunt eu? Eu şi ceilalţi
şi stil de viaţă atitudine pozitivă Trăsături fizice Caracteristici personale simple, Asemănări şi deosebiri dintre sine şi ceilalţi
sănătos faţă de sine şi faţă Schema corporală: alcătuirea şi puncte tari şi limite observabile în după criterii simple: aspecte fizice, gen,
de ceilalţi denumirea părţilor corpului activităţile şcolare şi de timp liber vârstă, tipuri de vestimentaţie (sport,
elegant, tradiţional etc.)
Diversitate. Fiecare este unic; diferenţe
individuale
Igiena personală Obiecte şi activităţi zilnice de Norme de igienă la şcoală şi acasă Norme de igienă în contexte variate
igienă personală Igiena locuinţei, a sălii de clasă Importanţa normelor de igienă pentru
sănătate, învăţare şi relaţiile cu ceilalţi
Dezvoltare Trăire şi Emoţii de bază denumite prin Emoţii de bază (bucurie, tristeţe, Emoţii de bază (bucurie, tristeţe, frică,
emoţională şi manifestare cuvinte (bucurie, tristeţe, frică, frică, furie) şi elemente simple de furie) exprimate în comportamente
socială emoţională, starea furie) în activităţi / contexte limbaj nonverbal (expresii faciale,
de bine familiare postură) şi paraverbal (intonaţie)
Comunicare Reguli de comunicare în Abilităţi de comunicare de bază Elemente de ascultare activă: contact
şcolară eficientă activitatea şcolară Mesaje verbale, nonverbale, vizual, postură, voce (intonaţie, accent)
Comunicarea cu colegii şi cadrele paraverbale simple
didactice
Interacţiuni simple Fiinţe şi obiecte preferate Prietenia Abilităţi necesare şi comportamente
cu fiinţe şi obiecte Caracteristicile acestora Caracteristicile unui bun prieten acceptate în relaţiile cu ceilalţi
familiare Ce este un bun prieten? Respectul în relaţiile cu ceilalţi
Aspecte specifice Rutine şi sarcini Reguli elementare ale noilor Sarcini de lucru în activitatea şcolară Cum folosim timpul?
ale organizării de lucru rutine specifice activităţii clasei şi acasă: tipuri de sarcini, încadrare Program zilnic de lucru
învăţării şi pregătitoare în timp, finalizare Alternanţa efort/relaxare (timp de
pregătirii pentru lucru/timp liber)
viaţă la şcolarul Importanţa timpului în învăţare
mic Abilităţi şi Tehnici simple care sprijină Importanţa învăţări Condiţiile învăţării: factori
atitudini de învăţarea Tehnici simple de monitorizare a favorizanţi/resurse, factori de stress/
învăţare Reguli de organizare a învăţării achiziţiilor învăţării obstacole (instrumente, persoane,
contexte)
Explorarea Hobby-uri şi activităţi preferate Meserii cunoscute: denumire, La ce folosesc meseriile?
meseriilor Portofoliul personal cu activităţi principale, unelte şi Utilitatea socială a meseriilor: produse
rezultate/evidenţe ale învăţării instrumente, loc de desfăşurare realizate, beneficii pentru sine şi pentru
comunitate

Sugestiile metodologice au rolul de a orienta cadrul didactic în aplicarea programei şcolare,
specificul disciplinei.
O notă aparte a disciplinei Dezvoltare personală este dată de contribuţia la dezvoltarea
emoţională, socială şi pentru carieră a elevului. Valorificarea experienţelor elevilor fundamentează
autenticitatea învăţării. Există o raportare permanentă la ceea ce gândesc şi simt, precum şi la modul
în care se comportă elevii. Domeniile tematice ale programei conferă un spaţiu generos, în care elevii
sunt invitaţi să conştientizeze cine sunt, să analizeze emoţiile pe care le au, să se raporteze sănătos
la ceilalţi (diversitate), să fie motivaţi să înveţe cu succes, să exploreze ce meserii/profesii le-ar plăcea
să practice. Este important de luat în considerare opţiunea realizării unor activităţi integrate sau
diversificarea/ extinderea activităţilor extraşcolare. Abilităţile şi atitudinile „învăţate” la Dezvoltare
personală reprezintă acele achiziţii transferabile necesare obţinerii succesului şcolar, în carieră şi în
viaţă.
Strategii didactice
Disciplina Dezvoltare personală oferă un cadru semnificativ pentru stimularea flexibilităţii
cognitive şi a creativităţii elevului, aceştia fiind încurajaţi să adreseze întrebări, să comunice propriile
opinii, să aibă intervenţii argumentate, să reflecteze asupra temelor puse în discuţie, să manifeste
iniţiativă, să exprime idei originale şi emoţii autentice despre ceea ce învaţă.
Registrul complex al strategiilor didactice, organizate sub diferite forme, stimulează participarea
activă, în mod individual sau în echipă. Accentul în orele de Dezvoltare personală este dat de
spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor elevilor la sarcinile propuse. Analizele succesive,
momentele de autoevaluare şi de reflecţie oferă copiilor cadrul necesar pentru interiorizarea
conceptele tematice, pentru dezvoltarea încrederii în sine, pentru conturarea perspectivei pozitive
asupra resurselor personale, astfel încât să facă faţă provocărilor şcolare sau celor din viaţa de zi cu
zi.
O atenţie deosebită este acordată explorării intereselor şi exersării abilităţilor de învăţare,
identificării experienţelor anterioare şi cunoaşterii aşteptărilor elevilor cu privire la activităţile care
urmează a fi derulate.
La finalul unui modul tematic sau al unei lecţii, elevii sunt invitaţi să îşi exprime emoţiile cu
privire la ceea ce au descoperit sau experimentat. Expoziţiile, discuţiile pe baza portofoliului sunt
oportunităţi pentru valorizarea intereselor şi aptitudinilor personale. Astfel, se creează contextul
exprimării emoţiilor şi a atitudinii elevilor faţă de progresul în învăţare. Reflectarea „împreună” asupra
produselor individuale sau create în echipă contribuie la dezvoltarea coeziunii grupului. Valorizarea
rezultatelor prin acordarea de feedback pozitiv fiecărui elev asigură cadrul pentru optimizarea
imaginii de sine şi dezvoltarea încrederii în sine. Crearea unui climat securizant, de non-
etichetare, încurajator reprezintă un aspect important, care depinde, în principal, de atitudinea
cadrului didactic în relaţia cu elevii.
Disciplina Dezvoltare personală este realizată de către cadrul didactic de la clasă. În cazul
aprofundării unor teme, acesta poate colabora cu psihologul sau consilierul şcolar pentru
eficientizarea activităţilor derulate, spre exemplu: consultări cu privire la cele mai adecvate modalităţi
de lucru cu elevii, recomandarea unor resurse suplimentare care pot fi utilizate sau organizarea unor
activităţi în parteneriat.
Implicarea părinţilor presupune participarea în activităţi cum ar fi: expoziţii/târguri, serbări,
concursuri, excursii, carnavaluri, proiecte în echipă părinţi-copii, discuţii pe baza portofoliilor elevilor,
vizite la locul de muncă al părinţilor etc.
În cadrul activităţilor de Dezvoltare personală elevii explorează, apoi aplică şi ulterior reflectează
asupra propriului progres. Din această perspectivă, predarea se distanţează considerabil de înţelesul
ei tradiţional de „transmitere de cunoştinţe”. Rolul cadrului didactic este de a organiza şi oferi
oportunităţi de joc şi învăţare care să-i permită elevului să-şi descopere şi să experimenteze propriile
abilităţi şi atitudini, de a particulariza şi facilita transferul acestora în viaţa reală.
Selecţia activităţilor se va face şi în funcţie de specificul local, precum şi de resursele materiale
disponibile.
Strategiile didactice recomandate pentru orele de Dezvoltare personală sunt cele activ-
participative. Disciplina are un accentuat caracter explorator şi practic-aplicativ, care presupune
implicarea directă a elevilor. Elevii conştientizează, exersează abilităţi şi atitudini într-un mediu
prietenos de învăţare, devin responsabili pentru modul în care se implică în jocurile şi activităţile
propuse. Este foarte important ca activităţile să-i ajute pe copii să se simtă bine, să le placă şi, astfel,
să fie motivaţi intrinsec să înveţe. Sarcinile de lucru pot fi realizate individual, în perechi/echipă,
independent sau facilitate de cadrul didactic.

O activitate poate debuta cu un scurt brainstorming care valorifică ideile creative şi experienţele
anterioare ale elevilor. Metodele şi tehnicile art-creative permit utilizarea unei palete largi de resurse
(de la cele uzuale, precum creioanele şi colile colorate, pensule şi acuarele, foarfece, lipici, la
materiale reciclabile, elemente din natură, bucăţi de material textil, plastic sau lemnos etc.) care
antrenează şi motivează elevii. Este recomandată crearea unor produse diverse, colorate, originale,
care să valorifice imaginaţia şi creativitatea elevilor. Jocul de rol şi simularea (dramatizare, marionete,
teatru) pregătesc copilul pentru situaţii reale de viaţă şi facilitează dezvoltarea comunicării verbale şi
nonverbale, a empatiei, a toleranţei. Lucrul în echipă antrenează strategiile de rezolvare a conflictelor
şi modalităţile de comunicare eficientă. Problematizarea oferă oportunitatea de a căuta soluţii pentru
diferite situaţii de tip investigativ şi de a stimula curiozitatea naturală elevilor. Exerciţiile şi jocurile vor
combina mişcarea, verbalizarea, manipularea unor obiecte. Conversaţia euristică, dezbaterea şi
discuţiile de grup permit elevilor să se raporteze, să înveţe şi să valorizeze atât experienţa personală,
cât şi experienţa colegilor. Tehnicile specifice dezvoltării gândirii critice (de exemplu: turul galeriei,
ciorchinele, jurnalul cu dublă intrare, pălăriile gânditoare etc.) asigură exprimarea propriilor opinii şi
creează premisele dezvoltării asertivităţii. Utilizarea unor secvenţe din filme sau a imaginilor din
planşe/cărţi de poveşti reprezintă, printre altele, suporturi intuitiv-concrete indispensabile învăţării la
această vârstă.
În ceea ce priveşte contextele nonverbale şi informale de realizare a activităţilor de Dezvoltare
personală, sunt recomandate: vizite în diferite organizaţii publice sau private (bibliotecă, muzee,
companii/ firme, fabrici, magazine, cabinete, primării, alte şcoli, poliţie etc.), participarea la spectacole
de teatru, film, invitarea la clasă a unor personalităţi de succes din comunitate (actori, sportivi,
profesori, pompieri, medici etc.) sau „întâlniri” cu personaje din desene animate/filme preferate. Atunci
când este posibil, activităţile vor fi realizate într-un spaţiu neconvenţional, cum ar fi: parcuri, în curtea
şcolii, locaţii din cadrul excursiilor/ taberelor organizate, locuri de muncă ale părinţilor,
ONG/companii/firme. Sub îndrumarea cadrului didactic, copiii vor fi încurajaţi să organizeze şi să
participe la evenimente educaţionale: expoziţii, festivaluri, târguri, ateliere de lucru etc., care să
valorifice rezultatele activităţii lor. Sunt recomandate parteneriatele cu alte clase din şcoală sau din
alte şcoli, acţiunile de voluntariat şi caritabile, cu ocazia diferitelor sărbători.
Evaluarea reprezintă o componentă importantă a procesului de învăţare. La disciplina
Dezvoltare personală, evaluarea se realizează din mai multe perspective: a cadrului didactic, a
elevului însuşi (autoevaluare) şi a colegilor (interevaluare). Pentru evaluarea fiecărui elev, se
recomandă metode de evaluare precum: activităţi practice, proiecte individuale şi de grup,
postere/desene/colaje, portofolii. Este important feedbackul permanent faţă de progresul fiecărui elev,
încurajarea exprimării ideilor şi a argumentelor personale, expunerea şi valorizarea produselor
învăţării. Portofoliul va fi prezentat părinţilor în diferite momente pe parcursul anului şcolar, iar acesta
va constitui un prilej de dialog pe marginea intereselor/ talentului elevilor şi a ariilor recomandate
pentru îmbunătăţire. Alte modalităţi de realizare a evaluării sunt reprezentate de discuţiile de grup,
utilizarea cadranului învăţării (Ce mi-a plăcut, Ce nu mi-a plăcut, Ce am învăţat, Ce voi folosi etc.),
precum şi a fişelor individuale de observaţie (completate de către cadrul didactic).
Evaluarea nu reprezintă numai un instrument de control şi măsurare a competenţelor elevilor, ci
şi o modalitate de reglare a strategiilor de predare-învăţare, de adaptare a cadrului didactic la nevoile
individuale şi de vârstă ale elevilor. Cadrul didactic va urmări progresul elevilor reflectat în achiziţii
cognitive, emoţionale, comportamentale şi atitudinale.

Programa şcolară
pentru
EDUCAŢIE FIZICĂ

Nr.3418/19.03.2013
Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Educaţie fizică este elaborată potrivit unui nou model de proiectare
curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la
orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se
învaţă, precum şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
- Conţinuturi
în diverse contexte particulare.
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Educaţie fizică jalonează achiziţiile elevului
pentru întregul ciclu primar. Acestea concură la dezvoltarea motricităţii elevului, la familiarizarea
acestuia cu deprinderile necesare unei vieţi sănătoase şi unei dezvoltări fizice armonioase.
Conţinuturile învăţării sunt grupate pe următoarele domenii:
- Elemente de organizare a activităţilor motrice
- Elemente ale dezvoltării fizice armonioase
- Capacităţi motrice
- Deprinderi motrice de bază, aplicativ-utilitare
- Deprinderi de locomoţie, de manipulare şi de stabilitate
- Igienă şi protecţie individuală
- Deprinderi motrice specifice disciplinelor sportive
- Dezvoltarea trăsăturilor de personalitate
abordare specifică educaţiei timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în
ale elevilor.
Aria curriculară Educaţie fizică, sport şi sănătate face referire directă la finalităţile
învăţământului concretizate în menţinerea sănătăţii elevilor prin utilizarea activităţilor motrice de cele
mai diferite tipuri. Disciplina Educaţie fizică este cea prin care se influenţează în şcoală dezvoltarea
fizică, se realizează învăţarea deprinderilor motrice, dezvoltarea capacităţii de efort şi favorizarea
integrării în mediul natural şi social. În planul-cadru de învăţământ, disciplina Educaţie fizică are
alocate 2 ore pe săptămână. Disciplina Educaţie fizică urmăreşte o dezvoltare progresivă a
competenţelor, precum şi a celorlalte achiziţii dobândite de elevi, prin valorificarea experienţei
specifice vârstei elevilor, prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării
personalităţii elevilor. Programa şcolară pentru disciplina Educaţie fizică urmăreşte competenţele
cheie şi, în acelaşi timp, oferă posibilitatea asigurării transdisciplinarităţii în interiorul disciplinei, dar şi
cu celelalte discipline de studiu.
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Educaţie fizică 2

1. Valorificarea achiziţiilor psiho-motrice în menţinerea sănătăţii şi a

dezvoltării fizice armonioase
2. Exersarea deprinderilor şi a capacităţilor motrice în funcţie de

capacitatea psiho-motrică individuală
3. Participarea la jocurile şi activităţile motrice organizate sau spontane

1. Valorificarea achiziţiilor psiho-motrice în menţinerea sănătăţii şi a dezvoltării fizice armonioase
1.1. Recunoaşterea influenţei soarelui şi a 1.1. Recunoaşterea influenţelor aerului şi apei 1.1. Aplicarea unor reguli de bază în folosirea
temperaturii asupra sănătăţii asupra sănătăţii factorilor naturali pentru călirea corpului
- exersarea tipului de respiraţie specific - „băi” de soare, de aer şi, după caz, de apă - exersarea tipurilor de respiraţie specifice
efortului în diferite anotimpuri - aplicarea regulilor de expunere la factorii de diferitelor eforturi, în condiţii atmosferice
- expunerea organismului la factorii naturali mediu variate
benefici pentru sănătate: aer, soare - aplicarea regulilor de echipare (utilizarea - aplicarea măsurilor de protecţie faţă de
- utilizarea echipamentului adecvat diferitelor echipamentului sportiv) în funcţie de radiaţiile solare
anotimpuri anotimp/condiţii atmosferice - echiparea corespunzătoare şi, după caz,
dezechiparea parţială pe parcursul
desfăşurării lecţiei
1.2. Identificarea principalelor caracteristici ale 1.2. Demonstrarea principalelor caracteristici ale 1.2. Menţinerea posturii corecte a corpului în
posturii corporale corecte posturii corporale corect adoptate acţiuni statice şi dinamice
- adoptarea posturii corecte în poziţiile de - exersarea atitudinilor corecte ale corpului în - adoptarea posturii corecte în toate
bază şi derivate diferite poziţii şi mişcări împrejurările
- adoptarea diferitelor poziţii (stând, aşezat, pe - menţinerea posturii corecte în acţiuni motrice - hipercorectarea, la atenţionare, a abaterilor
genunchi, culcat) dinamice de la atitudinea corporală corectă
- autocontrol asupra posturii corpului în - sesizarea diferenţelor dintre posturile
activităţile cotidiene corecte şi abaterile de la acestea
1.3. Utilizarea cu interes a variantelor de mişcări 1.3. Utilizarea cu interes a variantelor de mişcări 1.3. Efectuarea zilnică a complexului de
specifice segmentelor corpului specifice principalelor segmente corporale dezvoltare fizică însuşit
- exersarea grupelor de mişcări specifice - exersarea parţială a componentelor - exersarea exerciţiilor selective de prelucrare
segmentelor corpului complexului de dezvoltare fizică a aparatului locomotor, libere şi cu obiecte
- efectuarea exerciţiilor de mobilitate în limitele - exersarea integrală a complexului de portative
anatomice dezvoltare fizică, respectând ordinea şi - utilizarea complexului de dezvoltare fizică
- efectuarea acţiunilor motrice în condiţiile volumul exerciţiilor însuşit ca „gimnastică de înviorare” zilnică
stabilităţii articulare - exersarea actelor motrice de expresivitate - exersarea actelor motrice de expresivitate
- exersarea actelor motrice de expresivitate corporală pe fond muzical corporală pe fond muzical
corporală pe fond muzical
1.4. Respectarea regulilor de igienă personală 1.4. Respectarea regulilor de igienă personală 1.4. Respectarea regulilor de igienă personală
- efectuarea procedurilor minimale de igienă - aplicarea sistematică a măsurilor imediate - aplicarea măsurilor de igienă în timpul şi
după efort (spălare pe mâini, ştergere transpiraţie, după activităţile motrice

- întreţinerea, depozitarea şi transportul în schimbare echipament etc.) de igienă după - autoverificări şi verificări reciproce a stării de
condiţii de igienă a echipamentului sportiv efort igienă a echipamentului
- prezentarea constantă în echipament - aplicarea regulilor de igienă personală
adecvat, curat şi estetic
2. Exersarea deprinderilor şi a capacităţilor motrice în funcţie de capacitatea psiho-motrică individuală

2.1. Aplicarea deprinderilor motrice în condiţii de 2.1. Efectuarea de acţiuni motrice specifice unor 2.1. Efectuarea de acţiuni motrice specifice
joc forme de manifestare a capacităţilor motrice capacităţilor motrice combinate
- exersarea săriturilor prin jocuri dinamice - exersarea unor structuri motrice - exersarea de acţiuni motrice singulare şi
- exersarea aruncărilor şi a prinderilor prin - întreceri şi jocuri dinamice cu caracter de repetate
manipularea obiectelor viteză - exersarea variantelor de manevrare a
- ştafete simple - exersarea individuală şi în perechi a obiectelor ce pot fi apucate
exerciţiilor de dezvoltare a forţei dinamice a - exersarea de acţiuni motrice complexe (2-3
musculaturii spatelui, abdomenului şi a deprinderi)
picioarelor
2.2. Participarea la jocuri dinamice care
antrenează capacităţile motrice individuale 2.2. Aplicarea deprinderilor motrice în condiţii de 2.2. Aplicarea combinată a deprinderilor motrice
joc şi de întrecere în activitatea şcolară şi în afara şcolii
- întreceri şi jocuri dinamice cuprinzând
alergare, ocolire de obstacole, trecere - exersarea fiecărei deprinderi (global) - participarea la activităţi motrice complexe,
peste şi pe sub obstacole, aruncări la ţintă - integrarea deprinderilor noi în fondul motric organizate în lecţie (trasee tematice, ştafete,
etc. existent jocuri dinamice şi pregătitoare)
- exersarea vitezei de reacţie şi de execuţie, - ştafete şi jocuri cuprinzând înlănţuiri variate - iniţierea în timpul liber a unor activităţi
cu ajutorul semnalelor vizuale şi auditive de deprinderi motrice motrice atractive şi integrarea în cele iniţiate
de alţi copii
- organizarea de jocuri dinamice de alergare,
urmărire, schimbări de direcţie, adoptări de
poziţii – Exemplu: „Ogarul şi iepurele”,
„Raţele şi vânătorul” etc.
2.3. Redarea prin limbaj corporal a unor 2.3. Integrarea activă în activităţile motrice cu
2.3. Aplicarea deprinderilor de expresivitate
acţiuni/trăiri personale componente estetice (dans, euritmie, gimnastică
corporală şi a celor adaptate din diferite
- utilizarea elementelor simple din gimnastica discipline sportive ritmică etc.)
de bază: echilibru pe un picior; exerciţii cu - exersarea în lecţii şi în afara acestora a
- jocuri dinamice şi jocuri pregătitoare pentru
obiecte (cerc, minge, eşarfă, steaguri etc.) complexelor de exerciţii (individual şi în
jocurile sportive
- pantomimă grup) de gimnastică acrobatică/ ritmică/

- utilizarea elementelor simple din gimnastica - exersarea elementelor de gimnastică sportivă/ aerobică, euritmie şi a dansurilor
ritmică şi aerobică şi a combinaţiilor acestora acrobatică, ritmică sportivă, aerobică, dans însuşite
pe fond muzical folcloric sau sportiv, pe fond muzical - integrarea în formaţiile cultural-artistice şi
- participarea la dansuri tematice şi sportive care vor reprezenta clasa/unitatea
ansambluri sportive de învăţământ la diferite evenimente
3. Participarea la jocurile şi activităţile motrice organizate sau spontane

3.1. Sesizarea regulilor necesare desfăşurării 3.1. Sesizarea regulilor necesare desfăşurării 3.1. Aplicarea regulilor necesare desfăşurării
jocurilor jocurilor şi altor activităţi motrice activităţilor motrice organizate sau spontane
- acceptarea şi respectarea unui sistem de - aplicarea regulilor stabilite în toate activităţile - încredinţarea urmăririi respectării regulilor
reguli simple motrice desfăşurate stabilite pentru fiecare activitate, prin rotaţie,
- adoptarea unui comportament adecvat în - îndeplinirea, prin rotaţie, a rolurilor de tuturor elevilor
cadrul relaţiilor interpersonale şi de grup responsabil de grup, căpitan de achipă, - implicarea elevilor în stabilirea unor reguli
- participarea la ştafete simple, cu respectarea arbitru, scorer etc. „ad-hoc” de desfăşurare a întrecerilor
regulilor stabilite
3.2. Participarea la activităţi motrice organizate 3.2. Participarea la activităţi specifice educaţiei 3.2. Participarea la activităţi specifice educaţiei
în grup fizice, organizate în grup fizice organizate în grup
- exersări în perechi şi pe grupe - participarea la activităţi de grup - organizarea formaţiilor de exersare şi a
- participarea la ştafete şi parcursuri - întreceri pe echipe grupelor/echipelor pentru întreceri pe criterii
combinate sub formă de întrecere variabile (mini-fotbal/ baschet etc.)
- încurajarea colegilor pentru participare activă - extinderea formelor de organizare a
- manifestarea empatiei cu propria exersării
ecgipă/grup - implicarea tuturor elevilor prin repartizarea
3.3. Manifestarea atitudinii de cooperare,
3.3. Manifestarea atitudinii de cooperare, de sarcini motrice şi organizatorice
întrajutorare şi fair-play în timpul activităţilor
întrajutorare şi fair-play în timpul jocurilor motrice corespunzătoare particularităţilor individuale
- acordarea şi primirea ajutorului/sprijinului - acordare şi primire de ajutor şi sprijin în 3.3. Manifestarea atitudinii de cooperare,
partenerului exersare întrajutorare şi fair-play în timpul
- evidenţierea comportamentelor lăudabile – - stimularea coechipierilor prin aprecieri şi activităţilor motrice
Exemplu: fair-play încurajări - recunoaşterea meritelor învingătorilor
- dezvoltarea spiritului de echipă, prin - trecerea elevilor prin roluri de conducere şi
evidenţierea rolului fiecărui membru şi a subordonare
beneficiilor lucrului în echipă

CONŢINUTURI
1. Elemente de - Poziţii: drepţi, pe loc repaus, şezând - Formaţii de adunare (în linie pe un - Formaţii de adunare în linie pe
organizare a activităţilor - Formaţii de adunare: în cerc, în rând şi pe două rânduri) unul şi pe două rânduri;
motrice semicerc, în linie pe un rând - Formaţiile de deplasare în coloană - Formaţii de deplasare în coloană
- Formaţii de deplasare: în cerc, în câte unul câte unul şi câte doi
coloană câte unul - Poziţiile drepţi şi pe loc repaus - Alinierea în linie şi în coloană
- Întoarceri prin săritură la stânga şi la - Întoarceri prin săritură, la stânga şi - Poziţiile drepţi şi pe loc repaus
dreapta la dreapta - Întoarceri la stânga şi la dreapta
- Pornire cu mers pe loc şi oprire
2. Elemente ale - Cerinţele specifice şi regulile - Postura corectă - Postura corectă în poziţii şi acţiuni
dezvoltării fizice participării la activităţile de educaţie - Poziţiile: stând, stând depărtat, motrice variate
armonioase psiho-motrică, în interior şi în aer liber stând pe genunchi, aşezat şi - Poziţiile: stând, stând depărtat,
- Băi de aer şi de soare culcat. stând pe genunchi, aşezat, culcat
- Exerciţii de influenţare selectivă a - Exerciţii de prelucrare selectivă a - Educarea actului respirator
aparatului locomotor segmentelor corpului (inspiraţii profunde, expiraţii
- Educarea actului respirator - Complexe de exerciţii pentru forţate, fazele actului respirator)
dezvoltare fizică - Exerciţii de prelucrare selectivă a
- Exerciţii corective pentru atitudini segmentelor corpului
deficiente. - Complexe de dezvoltare fizică,
cu/fără fond muzical
3. Capacităţi motrice - Forţa dinamică a membrelor - Viteza de reacţie la stimuli vizuali, - Viteza de reacţie la stimuli vizuali,
inferioare, a spatelui şi a abdomenului auditivi şi tactili auditivi şi tactili
- Dezvoltarea rezistenţei la eforturi - Viteza de execuţie în acţiuni - Viteza de execuţie în acţiuni
aerobe motrice singulare motrice singulare
- Viteza de reacţie şi de execuţie a - Viteza de deplasare pe direcţie - Viteza de deplasare pe direcţie
mişcărilor singulare, la semnale rectilinie rectilinie
acustice, vizuale şi tactile - Coordonarea acţiunilor motrice - Coordonarea acţiunilor motrice
- Viteza de deplasare pe distanţe realizate individual realizate individual
scurte (10-15m) - Forţa dinamică segmentară - Forţa dinamică segmentară
- Viteza de execuţie a unor mişcări - Rezistenţa generală la eforturi - Rezistenţa generală la eforturi
repetate şi cunoscute aerobe aerobe
- Mobilitate şi stabilitate articulară - Mobilitate şi stabilitate articulară - Mobilitate şi stabilitate articulară

4. Deprinderi motrice - Variante de mers: obişnuit, pe vârfuri, - Mersul: pe vârfuri, ghemuit, cu pas - Mersul: pe vârfuri, ghemuit, cu
(clasa pregătitoare) ghemuit fandat pas adăugat
Deprinderi de locomoţie, - Variante de alergare: în tempo - Alergarea: în tempo uniform - Alergarea: şerpuită, cu ocoliri de
de manipulare şi de uniform moderat, accelerată, cu moderat, accelerată, cu ocolire de obstacole, cu purtare de obiecte,
stabilitate (clasele I şi a ocolire de obstacole, cu schimbare de obstacole, cu schimbare de cu trecere peste obstacole
II-a) direcţie direcţie, cu purtare de obiecte - Săritura: cu desprindere de pe un
- Sărituri: pe loc, de pe loc în lungime, - Săritura cu desprindere de pe unul picior şi de pe de pe ambele
peste obstacole şi de pe ambele picioare: de pe picioare (pe şi de pe loc şi cu
- Deplasări în echilibru pe banca de loc, din deplasare deplasare), la coardă
gimnastică - Deplasări în echilibru pe banca de - Deplasări în echilibru pe suprafeţe
- Tracţiuni pe banca de gimnastică, cu gimnastică, cu purtare şi păşire înguste şi înălţate, orizontale şi
ajutorul braţelor şi picioarelor peste obiecte înclinate
- Târâre pe genunchi şi coate - Escaladarea: prin apucare şi
- Escaladarea: prin apucare, sprijin
- Manevrarea obiectelor (mingi de păşire pe aparat, prin apucare şi
şi păşire pe obstacol rulare pe partea anterioară a
tenis, volei, fotbal etc.)
- Tracţiunea: pe banca de corpului
- Prindere cu două mâini la piept, din gimnastică, pe perechi
autoaruncări şi de la partener - Tracţiunea – împingerea:
- Căţărarea – coborârea: la scara deplasarea unui obiect sau
- Specifice atletismului: startul de sus, fixă, pe plan înclinat partener prin tractare şi împingere
alergarea de viteză
- Târârea: pe genunchi şi pe coate cu braţele, realizată individual şi în
- Specifice jocurilor sportive: unu-două perechi
procedee de prindere şi pasare a - Deprinderi de manipulare de tip
propulsie: lansare, rostogolire şi - Căţărarea – coborârea: la scara
mingii
aruncare; lovire cu mâna şi cu fixă, pe banca de gimnastică
- Ştafete simple şi jocuri dinamice piciorul; lovire cu obiecte: racheta, înclinată
paleta etc. (manevrarea obiectelor) - Târârea: pe palme şi pe genunchi,
- Deprinderi de manipulare de tip pe antebraţe şi pe genunchi
absorbţie: prindere cu două mâini - Transport de obiecte uşoare,
de pe loc, din autoaruncări şi de la apucate cu una/ambele mâini,
partener sprijinite la piept, individual şi în
- Deprinderi de stabilitate de tip perechi
axial: îndoire, întindere, răsucire, - Deprinderi de manipulare de tip
întoarcere, balansare propulsie: aruncare, voleibolare şi
- Posturi statice sau dinamice: ricoşare; lovire cu mâna şi cu
posturi ortostatice, rostogoliri, piciorul; lovire cu obiecte: racheta,
starturi din poziţii diferite paleta, crosă etc.
- Ştafete şi parcursuri aplicative - Deprinderi de manipulare de tip

conţinând deprinderile de absorbţie: prindere cu o mână şi
locomoţie, de manipulare şi de cu două mâini, de pe loc şi din
stabilitate formate deplasare, din autoaruncări şi de la
partener
- Deprinderi de stabilitate de tip
axial: îndoire, întindere, răsucire,
întoarcere, balansare
- Posturi statice sau dinamice:
posturi ortostatice, rostogoliri,
starturi
- Parcursuri aplicative şi ştafete,
conţinând deprinderile de
locomoţie, de manipulare şi de
stabilitate formate
5. Igienă şi protecţie - Măsuri igienice minimale după lecţia - Igiena echipamentului - Igiena efortului - raportul funcţional
individuală de educaţie fizică şi sport - Importanţa pregătirii organismului între activitate şi repaus; odihna
- Măsuri de protejare individuală şi a activă
pentru efort (încălzirea)
colegilor/partenerilor - Importanţa pregătirii organismului
- Măsuri de prevenire a accidentelor pentru efort (încălzire)
- Rolul respiraţiei în efort şi refacere
- Tehnicile de acordare reciprocă a
ajutorului/ sprijinului în execuţii
6. Deprinderi motrice - Specifice atletismului: alergarea de - Specifice atletismului: alergarea de
specifice disciplinelor rezistenţă; alergarea de viteză cu rezistenţă; alergarea de viteză cu
sportive start din picioare; aruncarea mingii start din picioare; aruncarea mingii
de oină de pe loc, la distanţă de oină de pe loc, la distanţă
- Specifice gimnasticii acrobatice: - Specifice gimnasticii acrobatice:
cumpănă pe un genunchi; cumpănă pe un genunchi;
semisfoara; podul de jos; rulare: semisfoara; podul de jos; rulări;
laterală, dorsală, pe piept şi rostogolire înainte din ghemuit în
abdomen; rostogolire înainte din ghemuit
ghemuit în ghemuit - Specifice gimnasticii ritmice:
- Specifice gimnasticii ritmice: balansări de braţe; variaţii de paşi;
balansări de braţe; variaţii de paşi; întoarceri pe loc
întoarceri pe loc - Specifice gimnasticii aerobice: paşi

- Specifice gimnasticii aerobice: paşi de bază din gimnastica aerobică

aerobici de bază - Specifice jocurilor sportive – jocuri
- Specifice jocurilor sportive – jocuri dinamice şi pregătitoare, specifice
dinamice şi pregătitoare, specifice fiecărui joc sportiv predat:
fiecărui joc sportiv predat: minibaschet; minifotbal;
minibaschet; minifotbal; minihandbal; badminton; tenis de
minihandbal; badminton; tenis de masă; tenis de câmp
masă; tenis de câmp - Specifice sporturilor sezoniere:
- Specifice sporturilor sezoniere: schi; patinaj role/ gheaţă; înot; şah;
schi; patinaj role/ gheaţă; înot; şah; sanie
sanie - Regulile de bază ale sporturilor
- Regulile de bază ale sporturilor predate
predate - Informaţii sportive
- Informaţii sportive
7. Dezvoltarea - Rolurile care se atribuie elevilor în - Rolurile care se atribuie elevilor în

trăsăturilor de lecţiile de educaţie fizică şi sport lecţiile de educaţie fizică şi sport
personalitate - Cerinţele comportamentului în - Capacitatea de decizie corectă
întreceri; agresivitate versus - Comunicarea între colegi (norme
combativitate de comunicare, conştientizarea
- Relaţiile dintre componenţii unei importanţei comunicării, calitatea
grupe/echipe, în cadrul lecţiei de comunicării)
educaţie fizică şi sport - Cunoaşterea şi explicarea stărilor
şi a reacţiilor emoţionale
- Cerinţele comportamentului în
întreceri
- Relaţiile dintre componenţii unei
grupe/echipe, în cadrul lecţiei de
educaţie fizică şi sport

Sugestii metodologice
Programa şcolară se adresează profesorilor care predau disciplina Educaţie fizică. Proiectarea
demersului didactic începe cu lectura personalizată a programei şcolare. Pentru o lectură aprofundată,
este necesar să se răspundă la următoarele întrebări:
- În ce scop voi face? (identificarea competenţelor)
- Cum voi face? (determinarea activităţilor de învăţare)
- Ce conţinuturi voi folosi? (selectarea conţinuturilor)
- Cu ce voi face? (analiza resurselor)
- Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)
Lectura se realizează în succesiunea următoare: de la competenţe generale, la competenţe specifice,
la activităţi de învăţare şi de la acestea din urmă la conţinuturi. Profesorii vor proiecta demersul de
învăţare în funcţie de particularităţile clasei de elevi, de baza materială de care dispun şi de opţiunile
elevilor.
Strategii didactice
Programa şcolară valorifică exemplele de activităţi de învăţare care să permită trecerea de la
centrarea pe conţinuturi, la centrarea pe experienţe de învăţare. În vederea formării competenţelor, se
recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei Educaţie fizică să pună accent pe:
construcţia progresivă a cunoaşterii, flexibilitatea abordărilor şi parcursul diferenţiat.
Ţinând seama de particularităţile copiilor cuprinşi în clasa pregătitoare, profesorii vor folosi demersuri
care să facă accesibil şi atractiv conţinutul orei de educaţie fizică. Jocul devine metodă, mijloc şi formă
de organizare, efectuat sub formă de întrecere, adaptat capacităţilor motrice şi psihice ale elevilor.
La începutul anului şcolar se va urmări organizarea claselor şi a grupelor de lucru în spiritul educaţiei
incluzive. În prima lună de şcoală se va acorda atenţie formelor de deplasare individuală şi în grup,
precum şi formaţiilor de lucru (cerc, coloană, linie, semicerc etc.).
În paralel cu activitatea motrică se va folosi limbajul de specialitate, din care să nu lipsească metafora
ca mijloc de formare a imaginii mentale şi de valorificare a cunoştinţelor însuşite.
La toate clasele ciclului primar, cu deosebire la clasa pregătitoare, se va pune accentul pe lucrul în
perechi şi în grup, favorizând integrarea, ajutorarea şi stimularea reciprocă.
Se va asigura utilizarea unor mijloace (mingi, cercuri, steaguri, dispozitive, instalaţii, sisteme de
protecţie etc.) care să asigure protejarea copiilor, înlăturându-se orice posibilitate de a se produce
accidente. Se recomandă ca resursele să fie estetice, atractive şi uşor de manevrat.
În perspectiva unui demers educaţional centrat pe competenţe, se recomandă utilizarea continuă a
evaluării cu accent pe valorizarea rezultatelor învăţării prin raportarea la progresul şcolar al fiecărui
elev. Profesorii pot elabora şi alte forme de învăţare şi conţinuturi în funcţie de particularităţile clasei
de elevi, baza materială de care dispune şcoala şi opţiunile elevilor.
În vederea valorizării competenţelor cheie şi a asigurării transferabilităţii la nivelul activităţii
educaţionale, se recomandă ca strategiile didactice utilizate în predarea disciplinei educaţie fizică şi
să pună accent pe: construcţia progresivă a cunoaşterii, flexibilitatea abordărilor şi parcursul
diferenţiat, coerenţă şi abordări inter- şi transdisciplinare.

Programa şcolară
pentru disciplina
MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI

Nr. 3418/19.03.2013
Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Matematică şi explorarea mediului este elaborată potrivit unui nou model
de proiectare curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât
să contribuie la dezvoltarea profilului de formare al elevului din ciclul primar. Din perspectiva disciplinei
de studiu, orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului
pentru care se învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
- Conţinuturi
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Matematică şi explorarea mediului
jalonează achiziţiile de cunoaştere şi de comportament ale elevului pentru întregul ciclu primar.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru alfabetizarea cu
elemente de bază ale celor două domenii integrate. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
- Numere
- Figuri şi corpuri geometrice
- Măsurări
- Date
- Ştiinţele vieţii
- Ştiinţele Pământului
- Ştiinţe fizice
să completeze sau să înlocuiască activităţile de învăţare exemplificate. Se urmăreşte astfel realizarea
unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competenţelor prevăzute de programă, în
contextul specific al fiecărei clase şi al fiecărui elev. Includerea clasei pregătitoare în învăţământul
general şi obligatoriu implică o perspectivă nuanţată a curriculumului la acest nivel de vârstă. Este
necesară o abordare specifică educaţiei timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, care
să ofere în acelaşi timp o plajă largă de diferenţiere a demersului didactic, în funcţie de nivelul de
achiziţii variate ale elevilor.
Disciplina Matematică şi explorarea mediului are un caracter de noutate în raport cu disciplinele
studiate până în prezent în clasele I şi a II-a din învăţământul primar. În planul-cadru de învăţământ,
disciplina Matematică şi explorarea mediului face parte din aria curriculară Matematică şi Ştiinţe ale
naturii, realizând o abordare integrată a conceptelor specifice domeniilor Matematică şi Ştiinţe ale
naturii, pentru care sunt alocate, la clasa pregătitoare şi clasa I, 4 ore pe săptămână, iar la clasa a II-a,
5 ore.
Principalele motive care au determinat abordarea integrată a matematicii şi a unor elemente de
ştiinţe ale naturii în cadrul aceleiaşi programe sunt următoarele:
- O învăţare holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi,
fiind mai apropiată de universul lor de cunoaştere.
- Contextualizarea învăţării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporeşte profunzimea
înţelegerii conceptelor şi a procedurilor utilizate.
- Armonizarea celor două domenii: matematică şi ştiinţe permite folosirea mai eficientă a
timpului didactic şi măreşte flexibilitatea interacţiunilor.
Studiul disciplinei Matematică şi explorarea mediului, început în clasa pregătitoare, se
continuă până în clasa a II-a, urmărind o dezvoltare progresivă a competenţelor, precum şi a celorlalte
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Matematică şi explorarea mediului 2

achiziţii dobândite de elevi, prin valorificarea experienţei specifice vârstei elevilor, prin accentuarea
dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii elevilor. Programa de
Matematică şi explorarea mediului pentru clasa pregătitoare a fost structurată astfel încât să
promoveze un demers didactic centrat pe dezvoltarea unor competenţe incipiente ale elevului de
vârstă mică, în scopul construirii bazei pentru învăţări aprofundate ulterioare.
1. Utilizarea numerelor în calcule elementare

2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în
spaţiul înconjurător
3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul
apropiat
4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de
logică
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor
date
6. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări

1.1. Recunoaşterea şi scrierea numerelor în 1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până 1.1. Scrierea, citirea şi formarea numerelor până
concentrul 0-31 la 100 la 1000
- numărarea elementelor unei mulţimi, pentru - reprezentarea numerelor de două cifre cu ajutorul - reprezentarea numerelor de trei cifre cu ajutorul
evidenţierea faptului că numărul de elemente ale numărătorii de poziţionare; numărătorii de poziţionare;
acesteia este dat de ultimul număr din
- reprezentarea prin obiecte (beţişoare, bile etc) a - citirea şi scrierea numerelor de la 0 la 1000;
succesiunea 1, 2,…x, unde x 31;
numerelor din intervalul 0 -100;
- transcrierea cu cifre a unor numere din intervalul
- recunoaşterea cifrelor de la 0 la 9, ca simboluri
- reprezentarea zecilor prin mănunchiuri de câte 10 0 – 1000, scrise în cuvinte;
convenţionale ale numerelor mai mici decât 10;
beţişoare;
- jocuri de asociere a numerelor mai mici decât
- recunoaşterea cifrelor pe tastele unui calculator
- citirea numerelor de la 0 la 100; 1000 cu reprezentarea lor prin desen;
sau ale altor resurse digitale;
- scrierea numerelor de la 0 la 100, pe reţeaua - identificarea ordinelor şi claselor;
- reprezentarea numerelor de la 1 la 31 cu ajutorul
caietului de matematică;
unor obiecte (jetoane, creioane, mărgele etc.) sau - evidenţierea cifrei unităţilor/zecilor/sutelor dintr-un
semne (cerculeţe, linii etc.); - evidenţierea cifrei unităţilor/zecilor dintr-un număr; număr;
- citirea numerelor de la 0 la 31; - numărarea obiectelor/fiinţelor din mediul apropiat - numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., în
ordine crescătoare şi descrescătoare, cu
- scrierea numerelor de la 0 la 31; - numărare din 1 în 1, din 2 în 2, din 3 în 3 etc., în
precizarea limitelor intervalului (de la ...până la)
ordine crescătoare şi descrescătoare, cu
- numărarea înainte şi înapoi, în variante complete
precizarea limitelor intervalului (de la ...până la) - reprezentarea zecilor, a sutelor şi a miei prin
sau de la un punct al seriei, din 1 în 1, cu/fără
simboluri (forme geometrice, liniuţe, bile colorate,
manipularea obiectelor; - evidenţierea cifrei unităţilor sau a zecilor dintr-un
etc.)
număr (ex.: Coloraţi cifra zecilor cu roşu; Scrieţi cu
- explorarea mediului înconjurător pentru a
verde cifra unităţilor); - generarea de numere mai mici decât 1000, ale
identifica şi număra fiinţe şi lucruri;
căror cifre îndeplinesc condiţii date (ex.:
- generarea de numere mai mici decât 100, ale
- gruparea unor jetoane reprezentând animale, precizarea cifrei unităţilor/ zecilor/sutelor);
căror cifre îndeplinesc condiţii date(ex.: precizarea
mijloace de transport etc. după numărul unor
cifrei unităţilor/zecilor); - aflarea unui număr/a unor numere, respectând
elemente specifice;
anumite condiţii;
- aflarea unui număr/a unor numere respectând
- colorarea unor planşe în care codul culorilor este
anumite condiţii (ex. „scrie cel mai mare număr
dat de numere;
mai mic decât 80”, „scrie toate numerele naturale
- joc: Zilele de naştere „Găseşte colegul născut în de două cifre identice” etc.);
aceeaşi zi cu tine”;

1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-31 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-100 1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-1000
- compararea grupurilor de obiecte (bile, beţişoare, - compararea unor grupuri de obiecte prin punerea - compararea unor grupuri de obiecte prin punerea
puncte etc.) prin figurarea lor unele sub altele, elementelor unele sub altele, încercuirea părţilor elementelor unele sub altele, încercuirea părţilor
încercuirea părţilor comune ale grupurilor, comune, punerea în corespondenţă; comune, punerea în corespondenţă;
punerea în corespondenţă 1 la 1 a elementelor
- scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, - scrierea rezultatelor obţinute prin comparare,
grupurilor;
utilizând semnele <, >, =; utilizând semnele <, >, =;
- colorarea elementelor unei mulţimi după criterii
- compararea a două numere naturale mai mici - compararea a două numere naturale mai mici
date (ex.: „Colorează mulţimea care are cele mai
decât 100, atunci când acestea au acelaşi număr decât 1000, atunci când acestea au acelaşi
multe/cele mai puţine ...”; „Construieşte/
de zeci/de unităţi, cu ajutorul mulţimilor de obiecte număr de sute/de zeci/de unităţi, cu ajutorul
desenează o mulţime cu tot atâtea/ cu mai multe/
sau al numărătorii de poziţionare; numărătorii de poziţionare;
cu mai puţine ...” etc.);
- identificarea numerelor pare şi impare dintr-un şir - aşezarea în ordine crescătoare/descrescătoare a
- identificarea „vecinilor” unui număr;
(ex.: numerotarea clădirilor pe o stradă); unor numere date;
- selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.:
- identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la 100; - identificarea „vecinilor” unui număr de la 0 la
„Încercuiţi cu verde numerele mai mari decât 3 şi
1000;
mai mici decât 15”); - identificarea numerelor pare/impare dintr-un şir
dat; - identificarea numerelor pare şi impare dintr-un şir
dat;
- selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.:
„Încercuiţi cu verde numerele mai mari decât 39 şi - selectarea unor numere după un criteriu dat (ex.:
mai mici decât 45”); „Transcrieţi numerele mai mari decât 395 şi mai
mici decât 405”);
- identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
algoritmului de comparare a două numere mai - identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
mici decât 100; algoritmului de comparare a două numere mai
mici decât 1000;
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-31, 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0 -100, 1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-1000,
folosind poziţionarea pe axa numerelor folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări, folosind poziţionarea pe axa numerelor, estimări,
aproximări aproximări
- ordonarea unor numere date, crescător sau
descrescător; - ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor - ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor
numere naturale prin compararea acestora două numere naturale de trei cifre prin compararea
- completarea unor serii numerice;
câte două; acestora două câte două;
- identificarea numerelor lipsă de pe axa numerelor,
- identificarea unor numere, situate într-un interval - identificarea unor numere mai mici decât 1000 în
în situaţia în care se dau două numere;
dat (ex.: „Scrie trei numere mai mici decât 25”); condiţii precizate;
- estimarea ordinului de mărime a unor grupuri de - estimarea ordinului de mărime a unor grupuri de

obiecte; obiecte/reprezentări simbolice/numere;
- rotunjirea la zeci a unui număr dat, prin adăugarea - aproximarea unor valori numerice: sume cheltuite
sau eliminarea unui număr de unităţi; pentru un obiect/serviciu, vârsta unor
arbori/animale;
- scrierea unui şir de numere pare/impare, având
date limitele intervalului; - rotunjirea la zeci şi /sau sute a unui număr dat;
- citirea şi scrierea relaţiei de ordine între - estimarea rezultatului unui calcul fără efectuarea
cardinalele a două mulţimi; calculului;
- poziţionarea pe axă a unor numere date; - scrierea unui şir de numere pare/impare, având
date limitele intervalului;
- identificarea, scrierea şi citirea relaţiei de ordine
între numere date;
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi în 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în 1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi, mental şi în
concentrul 0-31, prin adăugarea /extragerea a 1-5 scris, în concentrul 0-100, recurgând frecvent la scris, în concentrul 0-1000, recurgând la
elemente dintr-o mulţime dată numărare numărare şi/sau grupare ori de câte ori este
necesar
- numărare cu pas dat ( ex. din 2 în 2, din 3 în 3), - numărare cu pas dat ( ex. din 2 în 2, din 10 în 10),
cu suport intuitiv ( ex. pietre/frunze pe care sare o folosind ca suport intuitiv obiecte sau desene; - numărare cu pas dat (din 2 în 2, din 20 în 20, din
broscuţă, flori din care culege albina polen); 100 în 100 etc.) cu sau fără suport intuitiv;
- compunerea şi descompunerea numerelor în
- compunerea şi descompunerea unor mulţimi de concentrul 0 – 100, folosind obiecte, desene şi - compunerea şi descompunerea numerelor în
obiecte având drept cardinal un număr de numere; concentrul 0 – 1000, folosind obiecte, desene şi
elemente mai mic decât 10; mai mic decât 31; numere;
- jocuri de rol care solicită compunerea/
- adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o descompunerea numerelor din concentrul 0-100 - jocuri de rol care solicită compunerea/
mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită (ex.: La piaţă, Facem ordine în bibliotecă etc.); descompunerea numerelor din concentrul 0-100
de numărarea obiectelor; (ex.: La cumpărături, În parcare etc.);
- adăugarea/extragerea de elemente dintr-o
- adăugarea/extragerea de elemente dintr-o mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind însoţită - efectuarea de adunări/scăderi cu numere mai mici
mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot de numărarea obiectelor; decât 1000, fără şi cu trecere peste ordin şi
atâtea elemente”; verificarea prin operaţia inversă;
- adăugarea/extragerea de elemente dintr-o
- rezolvarea de exerciţii de adunare şi scădere cu mulţime dată, pentru a obţine mulţimi „cu tot - evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate,
1-5 unităţi în concentrul 0-31 şi verificarea atâtea elemente”; asociativitate, element neutru), fără precizarea
operaţiilor efectuate prin numărare de obiecte/prin terminologiei;
- efectuarea de adunări şi scăderi şi verificarea cu
desene;
obiecte sau prin operaţia inversă;

- folosirea unui calculator pentru operaţii simple de - evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate, - identificarea elementelor unei a doua mulţimi, fiind
adunare şi verificarea rezultatelor cu ajutorul asociativitate, element neutru), fără precizarea date elementele primei mulţimi şi regula de
obiectelor; terminologiei; corespondenţă;
- găsirea ”regulii” pentru o corespondenţă de - identificarea ”regulii” pentru o corespondenţă de
următorul tip: 3→7; 4→8; 5→9 următorul tip: 62→68; 63→69; 64→70
- rezolvarea de adunări şi scăderi, mental şi în scris, - rezolvarea de adunări şi scăderi, mental şi în
cu şi fără trecere peste ordin, respectând scris, cu şi fără trecere peste ordin, respectând
algoritmul şi aşezarea corectă a unităţilor şi algoritmul şi aşezarea corectă a unităţilor, zecilor
zecilor; şi sutelor;
1.5. Efectuarea de adunări repetate/ scăderi 1.5. Efectuarea de adunări repetate/ scăderi 1.5. Efectuarea de înmulţiri şi împărţiri în
repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale concentrul 0-1000 prin adunări/scăderi repetate
în concentrul 0-31 în concentrul 0-100
- adunarea cardinalelor unor mulţimi care au
- jocuri de extragere repetată a unui anumit număr - adunarea cardinalelor unor mulţimi care au acelaşi acelaşi număr de elemente;
de elemente dintr-o mulţime dată (ex.: „Câţi copii număr de elemente;
- jocuri de extragere repetată a unui anumit număr
pot primi de la tine câte 2 baloane dacă tu ai 10
- evidenţierea mai multor modalităţi de grupare a de elemente dintr-o mulţime dată;
baloane?” „Un băieţel dă câte 10 jetoane celor 3
elementelor unei mulţimi pentru determinarea
colegi ai săi. Câte a dat în total?”); - evidenţierea mai multor modalităţi de grupare a
cardinalului acesteia;
elementelor unei mulţimi pentru determinarea
- numărare cu pas indicat prin desen sau obiecte,
- jocuri de extragere repetată a unui anumit număr cardinalului acesteia;
crescător şi descrescător;
de elemente dintr-o mulţime dată (ex.: „De câte ori
- aflarea unei sume de termeni egali prin rezolvarea
pot extrage câte 3 bile dintr-un grup de 9 bile”; „Un
unor probleme practice;
băieţel împarte în mod egal 10 bomboane celor 5
colegi ai săi. Câte bomboane primeşte fiecare - efectuarea de înmulţiri în concentrul 0-100 , prin
coleg?”); adunări repetate sau utilizând proprietăţi ale
înmulţirii;
- rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei
sume/diferenţe de termeni egali (ex.: „4 fraţi - evidenţierea unor proprietăţi ale înmulţirii
primesc câte 2 mere. Câte mere au primit fraţii?”); (comutativitate, asociativitate, element neutru),
fără precizarea terminologiei;
- rezolvarea unor situaţii practice de aflare a unei
sume/ diferenţe de termeni egali;
- efectuarea de împărţiri cu rest 0, în concentrul 0-
100 prin scăderi repetate sau recurgând la
înmulţire;
- rezolvarea de exerciţii cu ordinea efectuării

operaţiilor;
- jocuri de tip LOTO cu numere;
- rezolvarea de probleme în care sunt necesare
operaţii de acelaşi ordin/ de ordine diferite;
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri 1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri
matematice (sumă, total, diferenţă, =, +. -) în matematice (termen, sumă, total, diferenţă, <, >, matematice (sumă, total, termenii unei sume,
rezolvarea şi/sau compunerea de probleme =, +. -) în rezolvarea şi/sau compunerea de diferenţă, rest, descăzut, scăzător, produs,
probleme factorii unui produs, cât, deîmpărţit, împărţitor, <,
- aflarea sumei/diferenţei a două numere mai
>, =, +, -, ·, :) în rezolvarea şi/sau compunerea de
mici decât 31; - aflarea sumei/diferenţei a două numere mai
probleme
mici decât 100;
- aflarea unui termen necunoscut, folosind
- rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află suma/
metoda balanţei; - aflarea unui termen necunoscut, folosind
diferenţa/ produsul/ câtul/ jumătatea/ sfertul/
metoda balanţei;
- jocuri de rol care necesită gruparea/regruparea dublul etc.”;
de obiecte şi relaţia întreg-parte (ex.: „La ora - identificarea numărului mai mic/mai mare pe
- utilizarea fracţiilor jumătate, respectiv sfert,
de sport”, „La bibliotecă” etc.); baza comparării a două numere mai mici decât
utilizând suport concret sau desene (pizza, tort,
100 şi scrierea relaţiei;
- crearea unor probleme simple după imagini măr, pâine, cutie de bomboane, caiet etc.);
date; - compararea a două sume, două diferenţe sau
- aflarea unui termen necunoscut, folosind metoda
a unei sume cu o diferenţă sau cu un număr
- formularea şi rezolvarea unor probleme balanţei, proba adunării/scăderii sau prin
(de exemplu, „24 + 13 ꞊ 45 – 40 sau 99 ꞊ 34-
pornind de la o tematică dată, prin schimbarea încercării;
30” etc.)
numerelor/ acţiunilor/ întrebării dintr-o
- identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza
problemă rezolvată; - transformarea unei probleme rezolvate prin
comparării a două numere mai mici decât 100 şi
schimbarea numerelor/ întrebării, prin
- schimbarea componentelor unei probleme scrierea relaţiei;
înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia;
(date numerice, tematică, acţiuni), fără ca tipul
- realizarea unor modalităţi diferite de grupare a
de problemă să se schimbe; - crearea unor probleme simple după imagini/
termenilor/factorilor, folosind semne grafice cu
desene/ scheme date;
- transformarea unei probleme de adunare în semnificaţia parantezei;
problemă de scădere şi invers; - formularea şi rezolvarea unor probleme
- compararea rezultatelor obţinute la exerciţii cu
pornind de la o tematică dată/de la numere
transformarea unei probleme prin extinderea/ operaţii de acelaşi ordin sau de ordine diferite;
date, de la imagini;
reducerea numărului de operaţii;
- transformarea unei probleme rezolvate prin
- modificarea unei probleme fără ca tipul de
schimbarea numerelor sau a întrebării, prin
problemă să se schimbe;
înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, prin
- transformarea problemelor de adunare în adăugarea unei întrebări etc.;
probleme de scădere şi invers;
- crearea unor probleme după imagini/ desene/

- transformarea unei probleme prin extinderea/ scheme/ exerciţii/ formule;
reducerea numărului de operaţii;
- formularea şi rezolvarea unor probleme pornind
de la o tematică dată/de la numere date/de la
verbe/expresii care sugerează operaţii;
- modificarea unei probleme fără ca tipul de
problemă să se schimbe;
- transformarea problemelor de adunare în
probleme de scădere şi invers, a problemelor de
înmulţire în probleme de împărţire şi invers;
2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul înconjurător

2.1. Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu 2.1. Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu 2.1. Localizarea unor obiecte prin stabilirea unor
repere/direcţii precizate, folosind sintagme de repere/direcţii date folosind sintagme de tipul: în, coordonate în raport cu un sistem de referinţă
tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţă, în spate, dat, folosind sintagmele învăţate
spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic ,
- identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse
vertical, oblic interior, exterior,
obiecte în desene/realitatea imediată, în raport cu
- jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în - identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse alte obiecte precizate;
raport cu alte obiecte precizate; obiecte în desene/realitatea imediată, în raport cu
- poziţionarea obiectelor în spaţiu, în raport cu alte
alte obiecte precizate;
- identificarea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte precizate;
obiecte în spaţiu în raport cu alte obiecte - jocuri de poziţionare a obiectelor în spaţiu, în
- descrierea structurii unui ansamblu de obiecte/
precizate; raport cu alte obiecte precizate (ex.: aşază
persoane în raport cu poziţia lor spaţială;
creionul galben în stânga creionului roşu);
- jocuri de identificare a obiectelor din realitatea
- realizarea unor desene, respectând condiţii date;
imediată sau din imagini, în funcţie de poziţia pe - identificarea unor obiecte/persoane în funcţie de
care o au faţă de un reper; poziţia lor spaţială (Cine se află în faţa ta?) - recunoaşterea poziţiei verticală, orizontală sau
oblică a unor obiecte din realitatea imediată sau în
- prezentarea propriei persoane în funcţie de - realizarea unor desene simple, pe baza unor
cadrul unor desene;
poziţia din clasă şi prin raportarea la ceilalţi condiţii date (ex.: desenaţi un triunghi; la stânga
colegi; acestuia desenaţi o steluţă; sub el desenaţi o linie - compararea poziţiei a două obiecte din mediul
orizontală); apropiat;
- utilizarea unui program simplu de calculator
pentru vizualizarea unor deplasări în plan; - identificarea poziţiei verticală, orizontală sau
oblică a unor obiecte din realitatea imediată sau în
- scrierea de elemente grafice: liniuţe verticale, - sesizarea intuitivă a simetriei la figurile geometrice

orizontale, oblice, separat şi în combinaţii; cadrul unor desene (ex.: încercuieşte obiectele plane, la obiecte şi fiinţe din mediul apropiat;
desenate în poziţie orizontală; colorează obiectele
- reprezentarea prin desene a unor modele - realizarea unor desene simple, respectând o axă
desenate în poziţie oblică;)
decorative simple, folosind linii orizontale, de simetrie dată;
verticale, oblice; - scrierea pe reţeaua de pătrăţele a caietului de
- realizarea şi completarea unor tabele respectând
matematică a liniuţelor orizontale, verticale,
- colorarea unor elemente în funcţie de poziţia pe instrucţiuni în care se folosesc cuvintele „rând” şi
oblice;
care o ocupă faţă de un anumit reper într-un „coloană”
desen; - compunerea/asocierea elementelor grafice pentru
- stabilirea coordonatelor unui obiect intr-un plan în
obţinerea unor forme stilizate ale unor elemente
raport cu un sistem de referinţă dat (ex.: este
din viaţa reală;
situat pe peretele cu uşa, în stânga dulapului)
- observarea simetriei la figurile geometrice plane,
- identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri;
la obiecte şi fiinţe din mediul apropiat;
- identificarea apartenenţei unui punct interiorului
- jocuri care necesită orientarea în tabele şi
unei figuri geometrice;
folosirea cuvintelor „rând” şi „coloană”;
- jocuri de construcţii cu obiecte cu formă
- identificarea interiorului şi exteriorului unei figuri;
geometrică, din diferite materiale;
- construirea unor obiecte uzuale, folosind corpuri
geometrice, fără utilizarea terminologiei;
- jocuri de construcţii cu obiecte cu formă
geometrică, din diferite materiale;
2.2. Identificarea unor forme geometrice plane 2.2. Recunoaşterea unor figuri şi corpuri 2.2. Evidenţierea unor caracteristici simple
(pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) şi a unor geometrice în mediul apropiat şi în reprezentări specifice formelor geometrice plane şi corpurilor
corpuri geometrice (cub, cuboid, sferă) în obiecte plane accesibile (incluzând desene, reproduceri geometrice identificate în diferite contexte
manipulate de copii şi în mediul înconjurător de artă, reprezentări schematice)
- identificarea şi denumirea formelor plane: pătrat,
- descrierea unor figuri şi corpuri geometrice din - conturarea pe foaie velină a unor forme triunghi, dreptunghi, cerc
mediul apropiat; geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, - recunoaşterea şi descrierea formei obiectelor/
cerc), cu ajutorul unor şabloanelor; feţelor unor corpuri din mediul apropiat
- recunoaşterea unor figuri şi corpuri geometrice:
pătrat, dreptunghi, cerc, triunghi, cub, sferă, în - desenarea formelor geometrice (pătrat, triunghi, - recunoaşterea unor corpuri geometrice în mediul
mediul înconjurător şi în materiale tipărite; dreptunghi, cerc), pe reţeaua de pătrate din apropiat (cub, cuboid, sferă, cilindru, con);
caietul de matematică;
- reproducerea, prin desen, a formelor geometrice - conturarea formelor geometrice plane (pătrat,
plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) cu - decorarea unor obiecte cu motive geometrice prin triunghi, dreptunghi, cerc), cu ajutorul
ajutorul unor şabloane sau cu mâna liberă pe desen sau colaj; instrumentelor de geometrie/şabloanelor;

foaie cu pătrăţele; - realizarea unor colaje cu ajutorul formelor - identificarea numărului de forme geometrice plane
geometrice învăţate (case, castele, pomi, dintr-un desen dat/ dintr-o figură geometrică
- folosirea formelor geometrice (pătrat, dreptunghi, gărduleţe, roboţi etc.); „fragmentată”;
cerc, triunghi,) în realizarea unor desene (casă,
robot, vapor etc.) pe foaie velină sau cu pătrăţele; - compunerea unui spaţiu plastic folosind ca forme - gruparea unor forme/corpuri geometrice după
doar pătrate sau doar cercuri etc. (ex.: un copac criterii date;
- recunoaşterea Soarelui, a Lunii şi a Pământului stilizat, doar din cercuri – mari, mici, medii); - decuparea pe contur a desfăşurării unui corp
folosind imagini sau modele;
- decuparea pe contur a formelor geometrice plane geometric dat: cub, cuboid, cilindru, con;
- construirea unor obiecte uzuale folosind suportul de diferite dimensiuni, realizate pe diverse - identificarea axei/axelor de simetrie ale figurilor
desfăşurat al unui cub (ex.: suport de creioane, suporturi (hârtie glasată, carton); geometrice;
cutia pentru cadouri);
- descrierea corpurilor geometrice: cub, cuboid, - marcarea jumătăţii/ sfertului de suprafaţă a unei
- jocuri de construcţii folosind piese din lemn sau sferă, cilindru- feţe (formă, număr); figuri geometrice cu fracţia corespunzătoare: ½,
plastic; respectiv ¼ ;
- identificarea fracţiilor echivalente: 1/2=2/4;
- realizarea unor desene/ colaje cu ajutorul formelor
geometrice învăţate;
3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat

3.1. Descrierea unor fenomene/procese/ structuri 3.1. Rezolvarea de probleme prin observarea 3.1. Rezolvarea de probleme în cadrul unor
repetitive simple din mediul apropiat, în scopul unor regularităţi din mediul apropiat investigaţii, prin observarea şi generalizarea unor
identificării unor regularităţi modele sau regularităţi din mediul apropiat
- completarea de şiruri de numere/obiecte ordonate
- continuarea unor modele repetitive reprezentate mai mici decât 100, respectând reguli precizate; - completarea de şiruri de numere mai mici decât
prin obiecte, desene sau numere; 1000 sau de obiecte ordonate, respectând reguli
- realizarea/transcrierea unor modele repetitive -
precizate;
- descoperirea „intrusului” în cadrul unui model înşirarea mărgelelor, jucăriilor etc. respectând o
repetitiv; anumită regulă; - realizarea unor modele repetitive (prin desen sau
cu obiecte), respectând o anumită regulă;
- găsirea elementelor unei mulţimi, fiind date - identificarea unei zile/luni care lipseşte dintr-o
elementele celeilalte mulţimi şi regula de serie dată (ex.: ianuarie,...., martie; - completarea unor spaţii lacunare dintr-un şir de
corespondenţă dintre acestea; joi,...sâmbătă); obiecte/simboluri/numere;
- exerciţii variate de asocieri şi corespondenţe (ex.: - descoperirea algoritmului de rezolvare a unor - identificarea algoritmului de rezolvare a unor
păpuşă-rochie, pantof-picior, maşină-şofer, exerciţii; exerciţii;
ploaie-umbrelă, pătrat-linie etc.);
- verbalizarea modului de rezolvare a unor - verbalizarea modului de rezolvare a unor exerciţii

- identificarea regulii de corespondenţă în cazul probleme; şi probleme;
unor maşinării funcţionale (care presupun intrare
- inventarea unor reguli de operare şi aplicarea lor - inventarea unor reguli de operare şi aplicarea lor
– ieşire);
în jocuri; în jocuri;
- jocuri de tipul: „Ce anotimp este?” pentru - identificarea regulii de construire a unui şir de - recunoaşterea în desene/ imagini/ machete/ filme
recunoaşterea fenomenelor naturii în situaţii reale numere; documentare/ prezentări a unor forme de relief
sau în imagini (ploaie, ninsoare, vânt etc.);
- realizarea unor colaje/desene care reprezintă (munţi, câmpii) sau medii de viaţă;
- diferenţierea anotimpurilor, două câte două, în corpul omenesc cu principalele organe; - realizarea unor albume/colaje/puzzle-uri cu
funcţie de caracteristicile specifice observate
- recunoaşterea organelor şi localizarea acestora formele de relief sau cu mediile de viaţă, individual
- completarea unui calendar pe o săptămână/ lună folosind imagini din atlase sau mulaje; sau la nivelul clasei;
cu starea vremii, prin lipirea/desenarea unor - identificarea pe propriul corp a zonelor unde sunt - compunerea unui spaţiu plastic, utilizând forme
simboluri - nori, soare, vânt etc.; amplasate anumite organe; geometrice, astfel încât să evidenţieze
- observarea unor modificări apărute în viaţa - stabilirea, prin observare, a principalelor structuri ale caracteristici observabile ale formelor de relief şi
omului, animalelor, plantelor, în funcţie de animalelor şi plantelor; utilizarea unui set de „culori convenţionale” pentru
anotimp; - reprezentarea în desen a componentelor principale acestea;
- observarea părţilor componente ale vieţuitoarelor ale plantei; - realizarea unor colecţii de plante din diferite medii
(plante, animale) pentru identificarea structurii lor - relaţionarea principalelor structuri ale de viaţă, la nivelul clasei;
comune; organismului uman şi animal cu rolurile acestora; - realizarea unor investigaţii referitoare la aer:
- numărarea florilor/frunzelor unei plante care apar - relaţionarea principalelor structuri ale plantelor cu umflarea unui balon; scufundarea unui pahar
în interval de o săptămână, în scopul evidenţierii rolurile acestora; înclinat într-un vas cu apă; realizarea unei morişti,
creşterii acesteia; - realizarea unor experienţe care să pună în arderea unei lumânări sub un vas de sticlă etc.
- marcarea înălţimii personale, din 2 în 2 luni, cu evidenţă transformările de stare ale apei plecând de la întrebarea ”Cum putem vedea
aerul?”;
ajutorul fâşiilor de hârtie colorată, fixate pe tocul (solidificare, topirea gheţii, evaporare, fierbere,
uşii/dulap/perete; condensare); - realizarea unor experienţe simple care evidenţiază
- urmărirea creşterii unei plantule ţinând sub - utilizarea unei lupe pentru evidenţierea căldurii mişcarea aerului (ex.: modificarea direcţiei flăcării
observaţie unul dintre factorii care întreţin viaţa; primite de la Soare; unei lumânări la poziţionarea acesteia la diferite
înălţimi în cadrul unei uşi);
- identificarea simţurilor şi utilizarea acestora în - desenarea poziţiei Soarelui dimineaţa şi la prânz,
la aceeaşi oră şi în raport cu acelaşi reper, timp - realizarea de experimente care să evidenţieze
explorarea mediului înconjurător;
de o săptămână şi evidenţierea regularităţilor; intensitatea/tăria sunetului;
- observarea directă în mediul natural a unor
- realizarea unor experienţe în scopul punerii în - investigarea unui mediu de viaţă natural sau
plante, insecte etc.;
evidenţă a forţei gravitaţionale: căderea liberă a artificial (balta/acvariul, pădurea/parcul etc.) pentru
- identificarea şi denumirea corectă a părţilor diferitelor obiecte; a identifica plantele şi animalele care îl populează,
componente ale corpului omenesc, pentru condiţiile de viaţă şi adaptările la mediu;
evidenţierea rolului acestora; - realizarea unor experienţe care să pună în
- investigarea apariţiei zilei şi nopţii prin modelare – un

- compararea propriilor fotografii cu cele ale evidenţă propagarea sunetului prin diverse medii glob se roteşte în sens invers acelor de ceasornic şi
colegului de bancă, în scopul identificării care-i alterează tăria: un radio care se va acoperi este luminat cu o lanternă;
caracteristicilor comune oamenilor; cu diferite materiale - hârtie, ţesătură, material
- realizarea unor experienţe care evidenţiază
izolator, vată etc.;
- compararea fotografiilor personale cu acelea ale mişcarea Lunii în jurul Pământului/unui satelit în
părinţilor, în scopul identificării asemănărilor - producerea de sunete specifice ploii – picături de jurul unei planete;
(transmiterea moştenirii genetice de la generaţie apă care cad, tunetul, mersul prin apă etc.; - recunoaşterea planetelor Sistemului Solar pe
la generaţie); planşe/modele simple/ în filme documentare;
- identificarea surselor convenţionale de energie şi
- enumerarea unor aparate electrocasnice, a unor surse alternative de energie; - discutarea unor articole care prezintă Sistemul
electronice care funcţionează cu ajutorul Solar;
- evidenţierea formelor de energie prin experimente
electricităţii;
simple; - investigarea nevoilor unor organisme vii folosind
- identificarea activităţilor zilnice în care intervine secvenţe de film în scopul generalizării
- evidenţierea forţei vântului şi a apei, ca surse de
electricitatea; caracteristicilor vieţuitoarelor;
energie, prin utilizarea unor modele (ex.: morişcă,
- identificarea unor surse de electricitate (baterii, roată pusă în mişcare de o apă curgătoare/ apa - investigarea cauzelor posibile pentru anumite boli
acumulatori) care asigură funcţionarea unor de la robinet); (ex. gripa);
obiecte; - investigarea forţelor exercitate de magneţi asupra
- utilizarea jucăriilor muzicale pentru producerea altor magneţi sau materiale magnetice cu
sunetelor (identificarea relaţiei vibraţie – sunet); evidenţierea polilor N şi S şi a atracţiei/respingerii
dintre polii opuşi/identici;
- explorarea unor softuri educaţionale adecvate
- investigarea materialelor conductoare şi izolatoare
vârstei;
în cadrul unui circuit electric simplu;
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea 3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea 3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea
corectă în relaţie cu mediul familiar corectă în relaţie cu mediul natural corectă în relaţie cu mediul natural şi social
- realizarea unor desene având ca tematică - activităţi practice de întreţinere a spaţiului verde - efectuarea de drumeţii în scopul de a observa
locuinţa, camera proprie; din curtea şcolii sau a colţului verde din clasă; medii de viaţă naturale;
- participarea la acţiuni care implică un mediu curat şi - utilizarea unor unelte şi materiale de curăţare a - identificarea consecinţelor unor acţiuni ale omului
prietenos în cadrul clasei; mediului (greblă, mănuşi de protecţie etc.); asupra mediilor de viaţă explorate;
- identificarea efectelor pozitive şi negative ale - refolosirea unor materiale în cadrul unor activităţi - exprimarea unor opinii (acord/dezacord) cu privire
acţiunilor proprii asupra mediului apropiat; (ex.: paharul de la iaurt pentru decorare şi la anumite atitudini şi comportamente observate în
utilizarea ca ghiveci pentru plante, folosirea unor mediile de viaţă explorate;
- realizarea unor desene/afişe/colaje care să
imagini din pliantele publicitare pentru crearea - realizarea unor postere referitoare la regulile ce
prezinte norme de comportare civilizată;
unor şiruri, pentru ilustrarea anotimpurilor etc.); trebuie respectate în pădure/la locul de picnic/ pe
stradă etc.;
- realizarea unor postere referitoare la regulile de - identificarea importanţei energiei în viaţa omului,
- realizarea de proiecte tematice individuale şi în

igienă colectivă; a modalităţilor de economisire a energie; grup;
- exprimarea unor opinii (acord / dezacord) cu - plantarea unor arbori/arbuşti;
privire la anumite atitudini şi comportamente
observate în mediul înconjurător; - iniţierea şi participarea la programe/proiecte eco;
- identificarea propriilor greşeli de comportament
faţă de mediul înconjurător;
4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică

4.1. Formularea unor observaţii asupra mediului 4.1. Formularea rezultatelor unor observaţii, 4.1. Descrierea unui plan de lucru folosind câţiva
apropiat folosind limbajul comun, reprezentări folosind câţiva termeni ştiinţifici, reprezentări termeni ştiinţifici, reprezentări prin desene şi
prin desene şi operatorii logici „şi”, „nu” prin desene şi operatorii logici „şi”, „sau”, „nu” operatorii logici „ şi”, „sau”, „nu”
- jocuri de mişcare în care se folosesc operatorii - jocuri logico-matematice referitoare la reuniunea a - jocuri logico-matematice;
logici „şi”, „nu” (ex.: „Copiii care au ochi verzi şi două mulţimi disjuncte;
- punerea în scenă a unor probleme/situaţii
păr blond să ridice mâna.”);
- punerea în scenă a unor probleme/situaţii problematice care folosesc operatorii logici “şi”,
- executarea unor instrucţiuni care folosesc problematice care folosesc operatorii logici “şi”, “sau”, “nu”;
operatorii logici (ex.: „Copiii care nu au şosete “sau”, “nu”;
- realizarea unui plan de lucru pentru explorarea
verzi să facă 2 paşi în faţă.”);
- prezentarea, într-un jurnal, a propriilor observaţii unui mediu de viaţă ;
- transmiterea unor instrucţiuni simple, de tipul referitoare la transformările apei (solidificare,
- prezentarea unor fotografii/desene ale unor
celor de mai sus, în cadrul unor jocuri în topirea gheţii, evaporare, fierbere, condensare);
plante/animale din mediile de viaţă explorate;
perechi/de grup;
- realizarea unui jurnal desenat referitor la viaţa
- prezentarea planului de înregistrare a schimbărilor
- exerciţii care implică atenţie concentrată pe unei plante/animal;
meteo şi de prezentare a calendarului naturii,
detalii: observă elemente de detaliu dintr-un
- prezentarea unor fotografii/desene ale unor plante realizat pe o perioadă determinată de timp (ex.:
desen, componente ale unei scheme simple,
în diferite etape de dezvoltare ale acestora; prezentarea unui ”buletin meteo retrospectiv” pe o
componente de mici dimensiuni ale unei plante
perioadă scurtă);
etc.; - prezentarea înregistrărilor din calendarul naturii,
realizat pe o perioadă determinată de timp;, - descrierea etapelor parcurse în realizarea unei
- jocuri logico-matematice referitoare la intersecţia
investigaţii/ experiment;
a două mulţimi; - formularea unei concluzii în urma unor observaţii
repetate: ”Şi creionul, şi cartea, şi căţelul de pluş - comunicarea prin desen sau verbal a unor efecte
cad pe Pământ/sunt atrase de Pământ” sau ” pe care le au fenomene ale naturii asupra
Planta are nevoie de apă ca să trăiască” sau mediului înconjurător;
”Sunetul încă se aude (deşi trece prin diferite

materiale)” etc.; - realizarea unui plan pentru micşorarea şanselor
de îmbolnăvire cu boli provocate de germeni;
- reprezentarea rezultatelor prin desene;
- realizarea planului individual de menţinere a stării
de sănătate prin indicarea unei diete, a
programului de exerciţii fizice etc.;
- alcătuirea unor postere care cuprind planul
individual de menţinere a stării de sănătate;
- realizarea unui plan pentru construirea unui joc cu
magneţi;
- descrierea planului de lucru pentru investigarea
materialelor conductoare şi izolatoare;
4.2. Identificarea relaţiilor de tipul „dacă... 4.2. Identificarea unor consecinţe ale unor 4.2. Formularea unor consecinţe rezultate în
atunci…” între două evenimente succesive acţiuni, fenomene, procese simple urma observării unor relaţii, fenomene, procese
simple
- identificarea consecinţelor unor acţiuni asupra - realizarea de asociaţii între fenomene şi cauzele
propriului corp; posibile - realizarea de asociaţii între fenomene şi cauzele
posibile;
- jocuri de mişcare pentru evidenţierea forţelor şi a - recunoaşterea cauzei care a determinat uscarea
efectelor acestora: deformarea/ ruperea/ spargerea; unei plante verzi ca urmare a explorării - explicarea apariţiei zilei şi nopţii ca urmare a
fenomenului (lipsa de apă, lipsa luminii etc.); rotaţiei Pământului în jurul axei sale, prin modelare;
- analiza consecinţelor acţiunilor unor personaje din
poveşti; - recunoaşterea efectului forţei gravitaţionale asupra - identificarea şi explicarea unor schimbări/evenimente
corpurilor de pe Pământ – căderea liberă; din viaţa plantelor, a animalelor şi a omului, ca urmare
- organizarea unor jocuri de tip „Ce s-ar întâmpla
a ciclului zi-noapte;
dacă…?”; - realizarea unor discuţii: „Ce credeţi că se întâmplă
într-o navetă spaţială?” etc.; - explicarea rolului aerului/oxigenului pentru
- vizionarea unor filme/prezentări pentru identificarea
supravieţuirea speciei umane, a plantelor şi
efectelor pozitive/negative ale unor alimente, a - recunoaşterea rolului Soarelui ca sursă de lumină
animalelor;
necesităţii hranei pentru creştere şi dezvoltare etc.; şi căldură şi importanţa acestuia în menţinerea
vieţii; - descrierea condiţiilor pentru supravieţuirea
oamenilor, animalelor, plantelor;
- identificarea unui şir de efecte ale unei pene de
curent şi recunoaşterea nevoii de surse alternative - realizarea unor colaje pentru evidenţierea
de energie; caracteristicilor unor medii de viaţă: lac/iaz/baltă;
pădure; deltă; mare etc. ;
- identificarea căilor de economisire a energiei
electrice şi recunoaşterea caracterului limitat al - asocierea unor caracteristici speciale ale plantelor
energiilor convenţionale; şi animalelor cu anumite caracteristici ale mediului

- identificarea efectelor pozitive/negative ale Soarelui în care trăiesc, în scopul recunoaşterii adaptărilor la
asupra Pământului; mediu;
- identificarea efectelor pozitive şi negative produse - realizarea unor jocuri de rol ”La doctor” pentru
de precipitaţii; recunoaşterea unor simptome ale unor boli
frecvente;
dacă…?” ; - identificarea efectelor intensităţii şi tăriei sunetelor
asupra vieţuitoarelor;
- stabilirea efectelor lipsei de igienă asupra propriei
persoane şi a celor din jur;
dacă…?”
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date

5.1. Sortarea/clasificarea unor obiecte/ materiale 5.1. Sortarea şi clasificarea unor date din mediul 5.1. Sortarea, clasificarea şi înregistrarea prin
etc., pe baza unui criteriu dat apropiat pe baza a două criterii desene şi tabele a unor date din mediul cunoscut
- gruparea obiectelor/corpurilor după un anumit - identificarea dintr-un şir de imagini a celor care - selectarea/gruparea unor figuri geometrice după
criteriu (formă, culoare, mărime, grosime, gust, întrunesc simultan două condiţii (ex.:animale cu mai multe criterii date;
utilitate, naturale/prelucrate etc.); schelet intern şi cu două picioare; cu patru
- selectarea materialelor de lucru după mai multe
picioare şi se hrănesc doar cu iarbă etc.);
- gruparea materialelor după caracteristici observate: criterii date (ex.: Alegem materiale tari, aspre şi
transparenţă, duritate, flexibilitate, utilizare etc.; - gruparea fotografiilor elevilor clasei după luna în colorate.) ;
care s-au născut şi zodie, gen etc. şi realizarea
- sortarea pe diverse categorii: legume/fructe; cu - realizarea unor colecţii de materiale/ obiecte după
unui grafic cu bare pe baza datelor colectate;
gust dulce/acru etc.; criteriul conductivităţii electrice şi utilizarea lor în
- înregistrarea observaţiilor realizate în timpul activităţile curente (pietricele, dopuri de sticlă,
- identificarea unor elemente/prototipuri din diverse
experimentelor prin desen/ prin marcarea cu nasturi etc.);
categorii (plante, animale, figuri geometrice,
diverse simboluri a momentului în care a avut loc
mulţimi etc.); - clasificarea corpurilor dintr-un mediu, în vii şi nevii
o anumită modificare;
şi înregistrarea concluziilor într-o diagramă Venn;
- identificarea categoriei căreia îi aparţine un
anumit element; - înregistrarea schimbărilor meteorologice în - gruparea unei varietăţi de plante şi animale pe
calendarul naturii utilizând simboluri-desene – criteriul apartenenţei la un mediu de viaţă şi
- clasificarea animalelor în funcţie de numărul de soare, nori, precipitaţii, vânt; înregistrarea rezultatelor într-un organizator grafic;
picioare, de mediul de viaţă, de modul de hrănire

etc.; - înregistrarea vremii şi a temperaturii (la prânz) - gruparea unor animale după mediul de viaţă
timp de o săptămână; (terestru/acvatic) şi adaptările la mediu etc;
- înregistrarea într-o diagramă T a resurselor - selectarea unor imagini care reprezintă anumite
convenţionale şi neconvenţionale de energie dintr- forme de relief (munţi, dealuri, câmpii) dintr-o
un set de resurse; serie de imagini date;
- înregistrarea „calificativelor” personale, pentru o - sortarea unui set de fotografii cu oameni de pe
activitate specifică desfăşurată într-o zi; diferitele continente şi de rase diferite pentru
evidenţierea varietăţii speciei umane;
- ordonarea anotimpurilor pe o scală a preferinţelor
(îmi place cel mai mult, îmi place mult, îmi place, - realizarea unui album cu fotografii personale şi ale
îmi place puţin); membrilor familiei, grupate pe mai multe criterii
(vârstă - până la 1 an, până la 5 ani, până în clasa
a II-a, la liceu, în prezent; gen; grade de rudenie –
bunici, fraţi şi părinţi, mătuşi, unchi şi verişori )
pentru a evidenţia asemănările dintre aceştia;
- alcătuirea unor postere care cuprind planul
individual de menţinere a stării de sănătate;
- înregistrarea observaţiilor din investigaţii în tabele;
- construirea unor grafice simple (cu bare) pe baza
unor informaţii date/culese;
- clasificarea materialelor investigate în conductori,
izolatori, cu proprietăţi magnetice;
5.2. Rezolvarea de probleme în care intervin 5.2. Rezolvarea de probleme simple în care 5.2. Rezolvarea de probleme de tipul a±b=x;
operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în intervin operaţii de adunare sau scădere în a±b±c=x în concentrul 0-1000; a·b=x; a:b=x, în
concentrul 0-31, cu ajutorul obiectelor concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini concentrul 0-100, cu sprijin în obiecte, imagini
sau reprezentări schematice sau reprezentări schematice
- jocuri de rol în care intervin operaţii de adunare
sau scădere cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31 – - identificarea semnificaţiei datelor unei probleme - identificarea semnificaţiei datelor unei probleme
(ex.: „La cumpărături”, „În parc” etc.)
- identificarea cuvintelor care sugerează operaţii - identificarea cuvintelor care sugerează operaţii
- rezolvarea de probleme în care numerele sunt aritmetice (a dat, a primit, s-a spart) aritmetice (a dat, a primit, s-a spart, a distribuit în
date obiectual sau figurate prin semne simple: mod egal, pentru fiecare etc)
- rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete
puncte, cerculeţe, linii etc.
sau reprezentări simbolice
- rezolvarea de probleme folosind obiecte concrete,
- identificarea situaţiilor contextuale care impun
- rezolvarea unor probleme după imagini date desene sau reprezentări simbolice
rezolvarea unor probleme prin adunare/scădere:

am primit, a adus, au venit, au urcat, a spart, a - asocierea rezolvării unei probleme cu o - asocierea rezolvării unei probleme cu o
dat, pleacă, zboară, s-au ofilit, au coborât etc. şi reprezentare grafică/desen reprezentare grafică/desen; marcarea
asocierea lor cu operaţia corespunzătoare jumătăţii/sfertului cu fracţia corespunzătoare: ½,
- rezolvarea unor situaţii problematice reale prin
respectiv ¼;
- folosirea unor reprezentări simbolice simple utilizarea operaţiilor de adunare şi scădere în
pentru a reda înţelegerea enunţului unei concentrul 0-100 - rezolvarea unor situaţii problematice reale prin
probleme utilizarea operaţiilor de adunare şi scădere în
- organizarea datelor unei probleme în tabel
concentrul 0-1000, respectiv de înmulţire şi
- rezolvarea unor probleme cu sprijin în imagini
- compunerea şi rezolvarea unor probleme, împărţire în concentrul 0-100
date
utilizând date scrise într-un tabel
- organizarea datelor unei probleme în tabel sau în
- recunoaşterea reprezentării prin desen a
- rezolvarea de probleme în mai multe moduri grafice simple în scopul rezolvării
rezolvării unei probleme
- rezolvarea de probleme în mai multe moduri

6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale 6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale 6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale
pentru determinarea şi compararea lungimilor pentru determinarea şi compararea capacităţilor pentru determinarea şi compararea maselor,
şi a lungimilor lungimilor şi capacităţilor
- alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale
(palma, creionul etc.) pentru măsurarea lungimii; - alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale - alegerea potrivită a unor unităţi neconvenţionale
(pahare/sticluţe de plastic etc.) pentru măsurarea pentru măsurarea masei;
- precizarea dimensiunii unui obiect cu ajutorul
capacităţii;
unor unităţi de măsură neconvenţionale; - măsurarea masei unor obiecte folosind etaloane
- măsurarea capacităţii unor vase folosind etaloane de forme şi mărimi diferite; consemnarea
- exerciţii-joc de comparare a unor lungimi;
de forme şi mărimi diferite, urmată de rezultatelor şi discutarea lor;
- ordonarea unor obiecte după lungime, comparări consemnarea şi discutarea rezultatelor, cu
- modificarea unei reţete culinare simple în vederea
succesive şi exprimarea rezultatelor („mai lung”, folosirea expresiilor ”mai mult”, ”mai puţin”,”plin”,
realizării unui număr mai mare/mai mic de porţii;
„mai înalt”, „cel mai lung” etc.); ”gol” etc.;
- aprecierea maselor unor obiecte, „cântărite” în
- colorarea selectivă a elementelor unui desen, pe - realizarea unei reţete culinare simple;
propriile mâini ;
baza unui criteriu precizat (ex.: cel mai
- comparări de capacităţi de obiecte (de exemplu,
scurt/lung); - compararea maselor unor obiecte dintre care
de câte ori se cuprinde conţinutul unui recipient
masa unuia se cuprinde de un număr întreg de ori
- completarea unui desen prin realizarea unui într-altul mai mare);
în masa celuilalt;
element asemănător cu unul dat, dar mai
- ordonarea unor obiecte date, pe baza comparării
lung/mai scurt; mai înalt/mai scund; - ordonarea unor obiecte date, pe baza comparării

- estimarea unor lungimi pe baza unor unităţi succesive (două câte două) a capacităţii lor; succesive (două câte două) a lungimii / capacităţii
neconvenţionale date; / masei lor;
- identificarea unor obiecte pe baza unor
caracteristici privind capacitatea acestora (”plin”, - identificarea unor obiecte pe baza unor
”gol” etc.); caracteristici privind lungimea/capacitatea/ masa
acestora (”mai lung”, ”mai scurt”,”plin”, ”gol”, ”mai
- estimarea unor mărimi (Cam câţi paşi sunt de la
uşor”,”mai greu” etc.);
uşă până la banca ta; În câte pahare pot vărsa
sucul dintr-o sticlă de 2l?) - estimarea unor dimensiuni (Care copii sunt
aproximativ la fel de înalţi?; Care copii cântăresc
aproape la fel?; În câte pahare pot vărsa sucul
dintr-o sticlă de 2l?);
- echilibrarea leagănului-balansoar de către copii cu
mase asemănătoare/ diferite;
- cântărirea unor obiecte folosind metoda balanţei;
6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru 6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru 6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru
determinarea/ estimarea duratelor unor determinarea şi compararea duratelor unor determinarea, compararea şi ordonarea duratelor
evenimente familiare activităţi cotidiene unor evenimente variate
- marcarea unei săptămâni pe calendar; - aşezarea unor cartonaşe reprezentând zilele - ordonarea unor jetoane cu numele zilelor
săptămânii, în ordinea succesiunii lor în săptămânii sau ale lunilor anului;
- ordonarea cronologică a anotimpurilor/zilelor
săptămână;
săptămânii; - identificarea datei unor evenimente din viaţa
- precizarea lunilor specifice unui anotimp; personală a copilului;
- realizarea unui orar săptămânal, cu ajutorul
desenelor şi simbolurilor; - identificarea datei unor evenimente din viaţa - găsirea corespondenţei dintre un eveniment şi
personală a copilului (ziua de naştere, prima zi de anotimpul în care acesta are loc;
- aşezarea unor imagini în ordinea derulării
evenimentelor dintr-o zi; şcoală, prima zi a vacanţei de vară , Ziua - completarea calendarului personal/ calendarului
Internaţională a copilului, Mărţişorul etc); clasei cu evenimente care au importanţă pentru
- plasarea unui eveniment în timp, utilizând repere
- găsirea corespondenţei dintre un eveniment şi copii/ activităţi extraşcolare;
cronologice (ieri, azi, mâine);
anotimpul în care acesta are loc (01.03.- - prezentarea unor evenimente/întâmplări
- jocuri de evidenţiere a duratelor, de tipul „Cine Mărţişorul-primăvara; 25.12-Crăciunul-iarna etc.); personale şi ordonarea acestora;
ajunge mai repede la...?” „A cui activitate a durat
mai mult?”; - completarea calendarului personal/ al clasei cu - planificarea /repartizarea unor responsabilităţi
evenimente care au importanţă pentru copii; personale/de grup pe o perioadă determinată de
- prezentarea unor evenimente/întâmplări timp;
personale, utilizând denumirile zilelor săptămânii - identificarea unor instrumente de măsurare a
timpului: ceas de perete, ceasul electronic, ceasul

şi ale lunilor anului; de mână, clepsidră, nisiparniţă, cadran solar;
- realizarea unui calendar personal, privind - poziţionarea acelor ceasului pe baza unei cerinţe
activităţile extraşcolare (luni-tenis, marţi-vizitarea date şi citirea orei indicate, folosind pasul de 5
unui muzeu, miercuri-efectuarea unui experiment: minute (ora 8 fix, ora 9 şi un sfert/15 minute, ora
plantarea unei flori într-un ghiveci); 10 şi jumătate/30 de minute, ora 7 şi 20 de minute
etc.);
- planificarea unei activităţi în cadrul unui orar;
- marcarea pe cadrane de ceas desenate a
- planificarea /repartizarea unor responsabilităţi jumătăţii şi sfertului de oră;
personale/de grup pe o perioadă determinată de
timp; - realizarea unei corespondenţe între ora indicată
de ceasul cu ace indicatoare şi cel electronic;
- identificarea mai multor tipuri de ceas (de perete,
ceasul electronic, ceasul de mână); - înregistrarea duratei unor activităţi şi ordonarea
lor după criterii variate (durată, momentul începerii
- evidenţierea asemănărilor şi deosebirilor dintre etc.);
diferitele tipuri de ceasuri (ex.: ceasul electronic
nu are ace indicatoare); - calcularea numărului de ore/ zile / săptămâni
dintr-un interval dat;
- poziţionarea acelor ceasului pe baza unei cerinţe
date: ”Ceasul arată ora 9 fix/ 9 şi jumătate”;
- realizarea unei corespondenţe între ora indicată
de ceasul cu ace indicatoare şi cel electronic;
6.3. Realizarea unor schimburi echivalente 6.3. Realizarea unor schimburi echivalente 6.3. Realizarea unor schimburi echivalente
valoric folosind reprezentări neconvenţionale în valoric folosind reprezentări convenţionale valoric prin reprezentări convenţionale standard
probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli, cu standard şi nonstandard în probleme-joc simple şi nonstandard şi prin utilizarea banilor în
numere din concentrul 0-31 de tip venituri-cheltuieli, cu numere din probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli, cu
concentrul 0-100 numere din concentrul 0-1000
- recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei
- recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50 - recunoaşterea bancnotelor de 1 leu, 5 lei, 10 lei, 50
- confecţionarea „banilor” necesari pentru o
lei, 100 lei lei, 100 lei, 200 lei, 500 lei
activitate-joc
- recunoaşterea monedelor de 1 ban, 5 bani, 10 - schimbarea unui grup de monede/bancnote cu o
- jocuri de utilizare a banilor (ex.: „La magazin”, „În
bani, 50 de bani; bancnotă/ un alt grup de bancnote sau monede
parcul de distracţii” etc.);
având aceeaşi valoare;
- schimbarea unui grup de monede/bancnote cu altul
- jocuri de gestionare a unui mic buget – pentru
având aceeaşi valoare; - adunarea şi scăderea în limitele 0-1000, folosind
excursie, vizită la muzeu, plimbare în parc,
- punerea în corespondenţă: 1 leu –→o pâine; 1 leu bancnotele şi monedele învăţate;
vizionarea unui film etc.;
–→o acadea etc; 5 lei –→1 suc; 5 lei –→o revistă - implicarea copiilor în experienţe în care să decidă

- negocierea unor schimburi de obiecte echivalente singuri dacă pot/nu pot cumpăra un obiect cu suma
valoric (troc); de bani de care dispun;
- echivalarea ca valoare a unor grupuri de obiecte cu - jocuri de utilizare a banilor;
un singur obiect (3 creioane ≈ 1 pix);
- compararea unor sume de bani compuse din
- jocuri: Schimbul de cartonaşe (ex.: un cartonaş cu monede şi bancnote diferite;
animale valorează cât două cu fotbalişti);
- rezolvarea unor probleme de cheltuieli/ buget/
- calcularea costurilor (şi a profitului, în cazul cumpărături, oral şi scris, folosind adunarea şi /sau
vânzării) unor obiecte confecţionate de copii; scăderea, înmulţirea, împărţirea;
- adunarea şi scăderea în limitele 0-100, folosind - jocuri: „Schimbul de cartonaşe”, „La cumpărături”,
bancnotele şi monedele învăţate; „În excursie”;
- implicarea copiilor în experienţe în care să decidă
singuri dacă pot/nu pot cumpăra un obiect cu suma
de bani de care dispun;
- jocuri de utilizare a banilor: La piaţă, La librărie, La
chioşc;
- rezolvarea unor probleme legate de stabilirea unui
buget pentru un scop precis;
- estimarea bugetului necesar pentru atingerea unui
scop;
6.4. Identificarea unităţilor de măsură uzuale 6.4. Identificarea şi utilizarea unităţilor de măsură
pentru lungime, capacitate (centimetrul, litrul) şi uzuale pentru lungime, capacitate, masă (metrul,
a unor instrumente adecvate centimetrul, litrul, mililitrul, kilogramul, gramul) şi
a unor instrumente adecvate
- măsurarea lungimii unor obiecte şi exprimarea
acesteia în centimetri; - măsurarea capacităţii unor obiecte şi exprimarea
acesteia în mililitri;
- măsurarea capacităţii unor obiecte şi exprimarea
acesteia în litri; - măsurarea masei unor obiecte şi exprimarea
acesteia în kilograme/grame;
- identificarea şi utilizarea instrumentelor de măsură
potrivite pentru efectuarea unor măsurători (rigla, - identificarea instrumentelor de măsură potrivite
vasul gradat); pentru efectuarea unor măsurători (rigla, panglica
de croitorie, metrul de tâmplărie, vasul gradat,
- măsurarea unor volume/dimensiuni cu instrumente
cântarul, balanţa);
de măsură potrivite (ex.: măsurarea volumului unui

vas, măsurarea taliei etc.); - măsurarea unor dimensiuni/ cantităţi/volume, cu
instrumente de măsură potrivite (ex.: măsurarea
- compararea rezultatelor obţinute prin măsurarea
taliei, a masei corporale, a masei ghiozdanului, a
dimensiunilor/capacităţii unor obiecte/vase de
volumului de apă dintr-un recipient negradat etc.);
formă asemănătoare;
- aflarea propriei mase cu ajutorul cântarului;
- completarea, până la egalizare, a lungimii/
capacităţii a două obiecte; - rezolvarea de probleme practice folosind unităţile
de măsură (Cântăreşte cu balanţa 2 mere etc.);
- rezolvarea de probleme practice folosind unităţile
de măsură (ex.: Taie o bucată de sfoară de 50 cm
etc., plantează bulbii la 10 cm distanţă etc.);

Conţinuturile învăţării
Domenii CLASA PREGĂTITOARE CLASA I CLASA a II-a
Numere Numerele naturale 0-31: Numere naturale 0 -100: Numerele naturale 0-1000:
recunoaştere, formare, citire, scriere (cu recunoaştere, formare, citire, scriere (cu recunoaştere, formare, citire, scriere, (cu
cifre), comparare, ordonare: cifre), comparare, ordonare, numere cifre şi litere) comparare, ordonare, numere
- de la 0 la 10 pare/impare: pare/impare:
- de la 10 la 20 - de la 0 la 31 - de la 0 la 100
- de la 20 la 31 - de la 31 la 100 - de la 100 la 1000
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10, Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 10 Adunarea şi scăderea în concentrul 0 –
prin numărare Evidenţierea proprietăţilor adunării 1000, fără trecere peste ordin
Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 31 (comutativitate, asociativitate, element
fără şi cu trecere peste ordin, prin neutru - fără precizarea terminologiei) Înmulţirea în concentrul 0-100
numărare/cu suport intuitiv Adunarea şi scăderea în concentrul 0 – 100, Evidenţierea proprietăţilor înmulţirii
fără şi cu trecere peste ordin (comutativitate, asociativitate, element
Proba adunării. Proba scăderii neutru - fără precizarea terminologiei)
Împărţirea cu rest 0 în concentrul 0-100

Proba înmulţirii. Proba împărţirii
Fracţii: ½ (jumătate/doime), ¼ (sfert/pătrime)

Fracţii echivalente: ½= 2/4
Probleme simple de adunare sau scădere Probleme care se rezolvă printr-o operaţie Probleme care se rezolvă prin una, două sau
cu 1-5 unităţi în concentrul 0-31, cu suport Probleme care se rezolvă prin două operaţii mai multe operaţii de adunare şi/sau
intuitiv de adunare şi/sau scădere scădere, înmulţire, împărţire
Orientare spaţială şi localizări în spaţiu Orientare spaţială şi localizări în spaţiu

Figuri şi corpuri Repere/direcţii în spaţiu : în, pe, deasupra, Poziţii ale unui obiect: verticală, orizontală,
geometrice dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, oblică; interior, exterior
jos, stânga, dreapta, orizontal, vertical, oblic
Figuri plane / 2D
Figuri plane/ 2D
Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: Figuri plane / 2D
Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc: denumire;
reprezentare grafică Pătrat, dreptunghi, triunghi, cerc, semicerc:
conturare
axa de simetrie

Corpuri/ 3D Corpuri/ 3D Corpuri/ 3D
Cub, cuboid, sferă: denumire Cub, cuboid, cilindru, sferă: descriere (feţe – Cub, cuboid, cilindru, sferă, con: construcţie
formă, număr) după desfăşurare dată
Măsurări Lungime Lungime Lungime

Unităţi nonstandard Unităţi standard: centimetrul Unităţi standard: metrul, centimetrul,
(1m = 100 cm) milimetru
Instrumente de măsură: rigla (1m = 1000 mm);
Instrumente de măsură: metrul de tâmplărie,
panglica de croitorie, ruleta
Capacitate Capacitate
Unităţi nonstandard Unităţi standard: litrul, mililitrul (1l = 1000ml)
Unităţi standard: litrul
Masă
Unităţi standard: kilogramul, gramul
(1 kg = 1000 g);
Instrumente de măsură: cântarul, balanţa
Timp Timp Timp

Ziua, săptămâna, luna: denumire, ordonare Ora (ora fixă, jumătatea de oră), Ora (1 oră = 60 de minute; 5 minute;
Anotimpurile: denumire, ordonare Ziua, săptămâna, luna, anul: durată jumătatea de oră, sfertul de oră),
Anotimpurile: durată Ziua (ieri, alaltăieri, mâine, poimâine),
săptămâna, luna, anul (calendarul)
Anotimpurile: lunile corespunzătoare
Instrumente de măsură: ceasul
Bani Bani Bani

Leul (bancnotele de 1 leu, 5 lei, 10 lei) Leul (1 leu = 100 de bani); monede şi Leul: bancnote de 200 de lei, 500 de lei
Schimburi echivalente valoric în concentrul 0- bancnote (maxim 100 lei) Euro (1 euro = 100 de cenţi) monede şi
31 Schimburi echivalente valoric în concentrul 0- bancnote
100 Schimburi echivalente valoric în concentrul 0-
1000
Date Colectarea şi gruparea datelor Colectarea, citirea şi înregistrarea Organizarea şi reprezentarea datelor
datelor (tabele, grafice cu bare)

Ştiinţele vieţii Corpul omenesc Corpul omenesc Corpul omenesc

Părţi componente şi rolul lor Scheletul şi organe majore ale corpului Menţinerea stării de sănătate – dietă, igiena
Simţurile (creier, inimă, plămâni, stomac, rinichi); personală, exerciţiul fizic etc.
Igiena corpului localizare şi roluri Boli provocate de virusuri - metode de
Hrana ca sursă de energie: importanţa prevenţie şi tratare
hranei pentru creştere şi dezvoltare; igiena
alimentaţiei
Plante şi animale Plante şi animale Plante şi animale

Părţi componente Rolul structurilor de bază la plante Caracteristici comune vieţuitoarelor
Hrana ca sursă de energie: importanţa Scheletul şi organele majore la animale (reproducere, creştere, nevoi de bază: aer,
hranei pentru creştere şi dezvoltare (creier, inimă, plămâni, stomac, rinichi); hrană, apă)
Condiţii de viaţă (apă, aer, lumină, căldură) localizare şi roluri Medii de viaţă: lacul/iazul/balta, pădurea,
Delta Dunării, Marea Neagră, deşertul,
Polul Nord, Polul Sud
Ştiinţele Pământului Elemente intuitive privind: Elemente intuitive privind: Elemente intuitive privind:
Pământul Pământul Pământul
Prezenţa apei în natură sub diverse forme Transformări ale apei: solidificare, topire, Alcătuire: uscat, apă şi atmosferă
(precipitaţii, râuri, lacuri, mare etc.) evaporare, fierbere, condensare Forme de relief: munţi, dealuri, câmpii
Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare,
vânt, fulger, tunet
Universul Universul Universul

Pământul, Soarele şi Luna: recunoaştere în Soarele, sursă de căldură şi lumină Planetele sistemului solar
modele simple Ciclul zi-noapte
Ştiinţele fizicii Forţe şi mişcare Forţe şi mişcare Forţe şi mişcare

Efecte observabile ale forţelor: împingere, Căderea liberă a corpurilor Forţe exercitate de magneţi
tragere
Mişcarea corpurilor şi schimbarea formei:
deformare, rupere

Forme şi transfer de energie Forme şi transfer de energie Forme şi transfer de energie
Electricitate: aparate care utilizează Forme de energie (lumina, căldura Electricitate: corpuri şi materiale care
electricitatea şi reguli de siguranţă în electricitatea), surse de energie (soarele, conduc electricitatea
mânuirea aparatelor electrice apa, vântul, cărbunii, petrolul) şi utilizări în
practică
Unde şi vibraţii: producerea sunetelor Unde şi vibraţii: producerea şi propagarea Unde şi vibraţii: intensitatea şi tăria
sunetelor sunetelor

specificul acestei discipline integrate.
Elevul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa
armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare.
La acest nivel de vârstă, cadrul didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între
toate disciplinele prevăzute în schema orară a clasei respective, creând contexte semnificative de
Strategii didactice
gândirii, precum şi a creativităţii elevului.
În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea interesului copilului pentru această
disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic va predomina, asigurând contextul
pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită exprimarea liberă a propriilor idei şi
sentimente. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea şi creativitatea răspunsurilor şi nu
pe rigurozitatea ştiinţifică a acestora. Prin reluări succesive şi prin utilizarea obiectelor, elevul ajunge
să se corecteze singur, pe măsură ce noţiunile devin înţelese şi interiorizate. Scrierea se va consolida
treptat, pe măsură ce se dezvoltă musculatura mâinii. Se poate începe direct cu antrenamentul
mental, pe de o parte şi cu scrierea globală a cifrei, pe de altă parte, având în vedere faptul că elevul
nu are dificultăţi în a reproduce forma cifrei, ci la încadrarea ei în pătrăţelul cu latura de 0,5 cm.
Activitatea didactică se va desfăşura într-o interacţiune permanentă cu copiii, astfel încât să
răspundă intereselor acestora. Copiii vor fi stimulaţi să întrebe, să intervină, să aibă iniţiativă, să
exprime idei şi sentimente despre ceea ce învaţă.
Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţământ. Se recomandă cu
prioritate metode moderne de evaluare precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor,
centrarea pe progresul personal, autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile
copiilor şi să stimuleze în acelaşi timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice,
adaptate vârstei. Este recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la competenţele
specifice, evitându-se comparaţiile între copii. De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în
reglarea strategiilor de predare, pentru o mai bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă
ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a
competenţelor dobândite de către elevi în contexte nonformale sau informale. Rezultatele elevilor vor
fi înregistrate, comunicate şi discutate cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi
urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui elev.
Prezentăm în continuare exemple de abordare integrată, în cadrul cărora activităţile de
învăţare au fost structurate astfel încât să conducă la dezvoltarea unor anumite competenţe specifice,
rămânând totodată circumscrise unei teme accesibile şcolarului mic şi reprezentative pentru specificul
acestei discipline din planul de învăţământ.

TEMA: Ne jucăm cu maşinuţe
Ce urmărim?
Competenţa Cum procedăm?
specifică
Copiii aduc maşinuţe în scopul simulării unor situaţii similare celor din viaţa reală – Exemplu: Curse de
maşini (Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor)
1.1.  realizarea unei parcări, organizate pe sectoare A, B, C, D etc., pentru maşinuţele
participante la curse şi numărarea în ordine crescătoare a maşinuţelor din sectorul ...
 împărţirea maşinuţelor (în număr mai mic decât 10) în cadrul perechilor de copii
participante la concursuri
 numărarea maşinuţelor care participă la concurs
2.1.  stabilirea poziţiei maşinuţelor în parcare
 jocuri de deplasare a maşinilor către diverse puncte, în funcţie de anumite cerinţe
 jocuri cu maşinuţe într-un labirint
3.1.  crearea de situaţii concrete în care să se aplice adunarea şi scăderea cu 1-5 unităţi, în
contextul parcării şi al participării la concursurile de maşinuţe
 completarea unor şiruri de maşinuţe ordonate după o anumită regulă
 transcrierea unui model repetitiv în funcţie de culoarea maşinuţei
 continuarea unor modele repetitive reprezentate cu ajutorul maşinuţelor din parcare
 observarea efectului deformator al unei forţe („maşinuţele sunt testate înainte de intrarea
în concurs pentru stabilirea rezistenţei acestora, precum şi a siguranţei piloţilor”) -
maşinuţele intră în contact cu construcţii de plastilină (se observă modificarea formei
plastilinei)
 recunoaşterea mişcării ca efect al forţei – organizarea unui concurs de maşinuţe şi
identificarea câştigătoarei trofeului; realizarea de discuţii în scopul familiarizării cu noţiuni
precum: forţă, mişcare, viteză – Exemplu: De ce acea maşinuţă a ieşit pe locul I?, De ce
nu au ajuns acele maşinuţe la linia de sosire? (Se introduc cuvinte cheie - folosite în
limbajul comun şi cu aceeaşi semnificaţie fizică, atunci când se furnizează explicaţii: are
„viteză” mai mare, este trasă cu o „forţă” mai mare)
4.1.  identificarea distanţei parcurse la concursul „Ce distanţă parcurge maşinuţa mea”?
Se folosesc două piste de concurs (cu rugozităţi diferite - Exemplu: podeaua şi o coală
mare de hârtie velină), dispuse în paralel, pentru vizualizarea tuturor marcajelor şi
rezultatelor obţinute în vederea comparării acestora.
1. Se foloseşte podeaua şi se marchează cu creta până unde a ajuns fiecare maşinuţă.
2. Se foloseşte o coală velină şi se marchează cu un marker până unde a ajuns fiecare
maşinuţă din concurs.
 realizarea unor discuţii în scopul familiarizării cu noţiuni precum: forţă, mişcare, viteză:
Exemplu: De ce maşina mea a depăşit maşina ta?, De ce maşinile de pe pista 2 au ajuns
mai departe? etc., acordându-se atenţie folosirii cuvintelor cheie menţionate
 compararea distanţelor: „mai departe/mai aproape” sau „distanţă mai mare
parcursă/distanţă mai mică parcursă şi compararea vitezelor „viteză mai mare/viteză mai
mică”
 formularea de comenzi adresate colegilor, folosind operatorii logici „şi”, „nu” în concursul
de maşinuţe - Exemplu: Cristi şi Ioana la linia de start! Nu Ionuţ, nici Mihai! etc.
4.2.  organizarea jocului „Ce s-ar întâmpla dacă…”- Exemplu: Ce s-ar întâmpla dacă
maşinuţele ar concura pe zăpadă?; …Dacă maşinuţa s-ar lovi de un obstacol (o altă
maşinuţă etc.)? etc.
5.1.  gruparea maşinuţelor după culoare în parcare sau la linia de start
5.2.  numărarea maşinuţelor care s-au oprit înainte de linia de sosire; rezolvarea unor
probleme cu maşinuţe în contextul concursurilor/jocului la care au participat
 realizarea unor desene care corespund unei situaţii transpuse în adunare sau scădere, în
contextul concursurilor organizate
6.1  măsurarea distanţelor parcurse de maşinuţe folosind diferite etaloane – Exemplu: Câte
rigle a parcurs maşinuţa X?
 compararea distanţelor parcurse şi colorarea distanţei celei mai mici etc.
6.3.  vânzarea de bilete la cursa de maşini

Exemplu de abordare integrată la clasa I
TEMA: VREMEA
Ce urmărim?
Competenţa
specifică Cum procedăm?
Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor.

1.1.  identificarea pe benzi desenate: numărul picăturilor de ploaie, numărul norilor, numărul
fulgilor de nea, numărul lunilor/numărul sorilor etc. (Câte picături de ploaie? etc.)
 scrierea numerelor, identificate prin numărare, pe etichete
 evidenţierea cifrei unităţilor şi a zecilor în cazul numerelor de pe etichete
 selectarea numerelor de pe etichete după un criteriu dat („subliniaţi toate numerele
pare”, „încercuiţi cu verde numerele mai mari decât 13 şi mai mici decât 21”, „tăiaţi cu o
linie numerele …..”
 scrierea vecinilor numărului…
1.2.  reprezentarea prin desen a zecii – înconjurarea a 10 nori, a 10 sori etc.
 compararea a două numere naturale mai mici decât 100, atunci când acestea au
acelaşi număr de zeci/de unităţi, cu ajutorul mulţimilor de nori, de luni, de picături de
ploaie etc.
 ordonarea numerelor naturale de două cifre, de pe etichete, prin compararea acestora
două câte două selectarea unor numere după un criteriu dat – Exemplu: În tabelul dat, s-
a notat numărul de pelicani, raţe sălbatice, lebede, egrete şi cormorani din deltă.
Transcrieţi numerele mai mari decât 695 şi mai mici decât 705.
 identificarea numărului mai mic/mai mare pe baza comparării a două numere mai mici
decât 1000
1.4.  compunerea/descompunerea mulţimilor de sori/luni/fulgi de nea/picături de ploaie
având drept cardinal un număr de elemente mai mic decât 100
 adăugarea/extragerea de picături din mulţimea picăturilor etc., pentru a obţine mulţimi
cardinal echivalente (mulţimea picăturilor de ploaie să devină ”cu tot atâtea elemente” ca
şi mulţimea fulgilor de nea)
 rezolvarea de exerciţii de adunare/scădere a numerelor formate din zeci întregi, de pe
benzile desenate, şi verificarea cu obiecte
 compunerea şi descompunerea numerelor în concentrul 0 – 100, folosind jetoane pe
care sunt reprezentate picături de ploaie, fulgi de nea etc.
 schimbarea componentelor problemelor create cu nori/picături de ploaie/fulgi de nea
etc. fără ca tipul de problemă să se schimbe
1.6.  aflarea sumei/diferenţei a două numere, mai mici decât 100, dintre cele de pe etichete
 evidenţierea proprietăţilor adunării (comutativitate, asociativitate, element neutru - fără
precizarea terminologiei)
 evidenţierea alternanţei par/impar într-o serie de numere consecutive (numărul de
picături, numărul de fulgi de nea, numărul de nori, numărul de sori, numărul de luni)
2.1.  conturarea pe foaie velină a unor forme geometrice plane (cercuri galbene pentru sori
şi cercuri albe pentru luni)
 desenarea formelor geometrice (cerc), cu ajutorul reţelei de pătrate din caietul de
matematică
 desenarea picăturilor de apă ca ovale
 compunerea unui spaţiu plastic folosind ca forme doar cercuri etc.
2.2.  recunoaşterea şi numirea poziţiei pe care o ocupă diverse obiecte în desene/realitatea
imediată (în, pe, deasupra, dedesubt, alături, lângă, în faţă, în spate, stânga, dreapta,
interior, exterior) în raport cu alte obiecte precizate (de ex: Unde se află Soarele acum?
Unde s-a aflat dimineaţă, la ora 7.30? Unde s-a aflat la ora 5 după-amiaza?)
 completarea unor desene, pe baza unor condiţii date (de ex: ”Desenează un soare în
colţul din dreapta al desenului!”, ”Desenează norii!” etc.)
 recunoaşterea poziţiei verticale, orizontale sau oblice a unor obiecte din realitatea
imediată sau în cadrul unor desene/imagini (În ce poziţie se află Soarele la ora 12? Dar la
apus?)
3.1.  transformarea problemelor de adunare create cu nori/picături de ploaie/fulgi de nea
etc. în probleme de scădere şi invers;
3.2.  completarea unor şiruri ordonate după o anumită regulă, având la dispoziţie sori, luni,
picături de ploaie, fulgi de nea, nori să completeze şirurile date etc.
 realizarea/ transcrierea unor modele repetitive (3 fulgi de nea, 1 picătură de ploaie etc.
– punct de plecare pentru a descrie ”lapoviţa” atunci când se discută despre precipitaţiile
specifice iernii), folosind diverse instrumente de scris, pe foaie velină, cu liniatură sau cu

pătrăţele;
 urmărirea creşterii unei plantule ţinând sub observaţie unul dintre factori: prezenţa
apei/absenţa apei - ”Planta are nevoie de apă?”; generalizarea concluziilor fenomenului
observat în cadrul unor discuţii pe tema: ”De avem nevoie de ploaie?”
 desenarea poziţiei Soarelui dimineaţa şi la prânz - la aceeaşi oră şi în raport cu acelaşi reper
- timp de o săptămână şi evidenţierea regularităţilor;
 utilizarea unei lupe pentru evidenţierea căldurii primite de la Soare; discuţii pe tema ”Soarele
sursă de căldură”, ”Cum este vremea vara?”, ”Cum este vremea iarna?”
 producerea de sunete specifice ploii – picături de apă care cad, tunetul, mersul prin apă etc.
 modelarea obţinerii energiilor alternative: morişca de vânt, moara de apă etc.
4.1.  povestirea transformărilor apei (îngheţare, topirea gheţii, evaporare, condensare) şi
generalizarea concluziilor acestor observări pentru producerea precipitaţiilor;
 realizarea unui scurt raport la finalul unei investigaţii ”Planta are nevoie de apă?” şi
formularea unei concluzii : ” Planta are nevoie de apă ca să trăiască”/”Trebuie să plouă ca
plantele să trăiască”
 realizarea unui scurt raport ”Vremea în săptămâna…”, pe baza înregistrărilor din calendarul
realizat şi identificarea surselor potenţiale de energie neconvenţională (vânt, Soare, apa)
4.2.  recunoaşterea cauzei care a determinat uscarea unei plante verzi ca urmare a
investigării fenomenului (lipsa de apă);
 recunoaşterea rolului Soarelui ca sursă de căldură şi rolul acestuia în menţinerea
vieţii;
 identificarea efectelor pozitive/negative ale Soarelui asupra Pământului
 recunoaşterea curcubeului şi a momentului apariţiei acestuia;
 identificarea unui şir de efecte ale unei pene de curent şi recunoaşterea nevoii de surse
alternative de energie
 identificarea căilor de economisire a energiei electrice şi recunoaşterea caracterului
limitat al energiilor convenţionale
5.1.  marcarea prin simboluri, în tabele, a observaţiilor realizate pe parcursul urmăririi unui
fenomen (ex.: ziua când a nins, când s-a topit zăpada, când a îngheţat apa etc.)
 înregistrarea vremii şi a temperaturii (la prânz) timp de o săptămână;
 înregistrarea într-o diagramă T a resurselor convenţionale şi neconvenţionale de
energie
 înregistrarea observaţiilor realizate în timpul experimentelor prin desen/marcarea în
tabele cu diverse simboluri
 înregistrarea schimbărilor meteorologice utilizând simboluri-desene, într-un calendar special;
 selectarea, decuparea şi aplicarea în casete date a câtorva imagini specifice unui anotimp;
5.2.  rezolvarea unor probleme după imagini din calendarul naturii;
6.1.  identificarea, într-o zi ploioasă, a numărului de căni care se umplu cu apă de ploaie într-o oră
6.2.  precizarea lunilor specifice anotimpurilor
6.4.  identificarea volumului de apă de ploaie culeasă într-o oră, în litri, folosind vase gradate
Exemplu de abordare integrată la clasa a II-a

TEMA: Medii de viaţă
Ce urmărim?
Competenţa
specifică Cum procedăm?
Ordinea realizării activităţilor nu coincide cu ordinea prezentării competenţelor.

1.1.  scrierea şi citirea unor numere în concentrul 0-1000, care reprezintă date referitoare
la masa unor animale, la distanţele parcurse în timpul migraţiei, la numărul de
specii/indivizi ce pot fi întâlnite într-un mediu de viaţă etc.
 generarea de numere mai mici decât 1000, ale căror cifre îndeplinesc condiţii date –
Exemplu: „În Deltă au fost filmaţi mai mult de 456 de pelicani, dar mai puţini de 470.
Care ar putea fi numărul lor?”
1.2.  compararea a două numere naturale mai mici decât 1000, atunci când acestea au
acelaşi număr de sute/de zeci/de unităţi, cu ajutorul numărătorii de poziţionare –
Exemplu: „Ursul polar este cel mai mare animal de pradă terestru. Masculii pot fi de 3
m înălţime si cântăresc 650 kg, în timp ce femelele cântăresc 250 kg. Care cântăreşte
mai mult?”

 discutarea unor recorduri din natură şi ordonarea numerelor naturale de trei cifre
menţionate prin compararea acestora două câte două
 aşezarea în ordine crescătoare/descrescătoare a acestor numere
1.3.  reprezentarea la numărătoarea de poziţionare a numerelor extrase din „Curiozităţi
despre plante şi animale”
 generarea unor numere mai mici decât 1000 în condiţii precizate – Exemplu: „O
balenă albastră poate cântări până la 190 de tone. Ce masă poate avea, dacă cifra
zecilor este 8?” SAU „Ce masă poate avea dacă masa ei este mai aproape de 150
decât de 190 tone?” etc.
 aproximarea vârstei unor arbori/animale
1.4.  compunerea şi descompunerea numerelor în concentrul 0 – 1000 folosind contexte
legate de mediile de viaţă
2.1.  asocierea unor elemente din mediile de viaţă observate cu corpuri şi forme
geometrice
 realizarea siluetei unor animale folosind figurile Tangram
2.2.  realizarea, în echipe, a unor colaje reprezentând unul dintre mediile de viaţă pe care
le-au studiat, poziţionând elementele conform unor repere date
 identificarea axei/axelor de simetrie în reprezentări schematice ale unor plante şi
animale prin figuri geometrice
 realizarea şi completarea unor tabele cu date despre mediile de viaţă studiate,
respectând instrucţiuni în care se folosesc cuvintele „rând” şi „coloană”
3.1.  alcătuirea unor probleme pornind de la mediile de viaţă favorite
 crearea unor probleme pornind de la tabelele completate cu date referitoare la diverse
habitate
 recunoaşterea unor medii de viaţă în desene/ imagini/ machete/ filme documentare/
prezentări
 descrierea verbală a animalelor şi plantelor preferate din mediile de viaţă studiate şi a
formelor de relief specifice acestora
 realizarea unor experimente în scopul punerii în evidenţă a prezenţei aerului: umflarea unui
balon, scufundarea unui pahar, înclinat, într-un vas cu apă, realizarea unei morişti etc.;
realizarea unor discuţii pe tema respiraţiei la plante şi animale şi la om: ”Ce respirăm?”(se
discută şi despre oameni şi despre animale şi plante)
 realizarea unor experimente simple care evidenţiază mişcarea aerului – Exemplu:
modificarea direcţiei flăcării unei lumânări la poziţionarea acesteia la diferite înălţimi în
cadrul unei uşi; realizarea unor discuţii pe tema fenomenelor meteo ”Când este vânt, este
mai frig sau mai cald?”(se discută despre scăderea temperaturii când este vânt); ”Când
plouă?”(vântul transportă norii dintr-un loc în altul); ”De ce se învârte morişca?”
3.3.  realizarea unor postere referitoare la regulile ce trebuie respectate pentru a limita
poluarea din mediul de viaţă explorat
4.1.  punerea în scenă a unor povestiri reale/imaginare din mediul de viaţă studiat folosind
operatorii logici “şi”, “sau”, “nu”
 realizarea unui plan de lucru pentru explorarea unui mediu de viaţă
 prezentarea planului de înregistrare a schimbărilor meteo pe o perioadă determinată
de timp în mediul de viaţă explorat – prezentarea unui ”buletin meteo retrospectiv” pe
perioada respectivă
4.2.  recunoaşterea rolului aerului/oxigenului pentru supravieţuire;
 realizarea unor discuţii pe tema: ”Care este casa mea?” (se ilustrează, pe 2 coloane,
animale şi plante specifice unui anumit mediu de viaţă cu focalizarea pe adaptarea la
mediu)
 recunoaşterea adaptărilor la mediu ale plantelor şi animalelor în cadrul unor discuţii
pe tema: ”Ce s-ar întâmpla dacă am muta animalele/plantele din mediul acvatic X în
mediul terestru Z?”
 identificarea unor schimbări/evenimente din viaţa plantelor, a animalelor şi a omului ca
urmare a ciclului zi-noapte
5.1.  clasificarea corpurilor, dintr-un mediu de viaţă, în vii şi nevii şi înregistrarea
concluziilor într-o diagramă Venn
 gruparea unei varietăţi de plante şi animale pe criteriul apartenenţei la un mediu de
viaţă şi înregistrarea rezultatelor într-un organizator grafic
5.2.  asocierea rezolvării unei probleme cu o reprezentare grafică/desen
 rezolvarea unor probleme folosind imagini reprezentative pentru un mediu de viaţă

6.1.  cântărirea unor jucării reprezentând animalele din mediul de viaţă studiat, cu ajutorul
balanţei/cântarului
 identificarea unor animale dintr-un anumit mediu de viaţă pe baza unor caracteristici
privind lungimea/ masa acestora (”mai înalt”, „mai scund”, ”mai uşor”, ”mai greu”, etc.)
6.3.  implicarea copiilor în experienţe în care să decidă singuri dacă pot/nu pot cumpăra un
obiect cu suma de bani de care dispun – Exemplu: „Dacă pot cumpăra peştişori pentru
acvariul şcolii şi hrană pentru aceştia.”
 participarea la jocuri - Schimbul de cartonaşe

Programa şcolară
pentru
MUZICĂ ŞI MIŞCARE

Nr. 3418/19.03.2013
Bucureşti, 2013
Notă de prezentare
Programa disciplinei Muzică şi mişcare este elaborată potrivit unui nou model de proiectare
curriculară, centrat pe competenţe. Construcţia programei este realizată astfel încât să contribuie la
orientarea demersului didactic pornind de la competenţe permite accentuarea scopului pentru care se
învaţă şi a dimensiunii acţionale în formarea personalităţii elevului.
Disciplina Muzică şi mişcare reprezintă o ofertă curriculară pentru învăţământul primar,
înscriindu-se în categoria disciplinelor abordate integrat. Situată la intersecţia ariilor curriculare Arte şi
Educaţie fizică, sport şi sănătate, această disciplină este prevăzută în planul-cadru de învăţământ
cu un buget de timp de 2 ore /săptămână, la clasele pregătitoare, I, a II-a şi 1 oră /săptămână la
clasele III-IV.

- Conţinuturi
Competenţele generale vizate la nivelul disciplinei Muzică şi mişcare jalonează achiziţiile de
cunoaştere ale elevului pentru întregul ciclu primar.
Conţinuturile învăţării se constituie din inventarul achiziţiilor necesare elevului pentru familiarizarea
cu elemente de bază ale muzicii şi mişcării. Astfel, ele sunt grupate pe următoarele domenii:
- Cântare vocală
- Cântare instrumentală
- Elemente de limbaj muzical
- Mişcare pe muzică.
Sugestiile metodologice includ recomandări de strategii didactice şi elemente de evaluare
continuă. Pornind de la competenţele generale, sunt analizate strategiile de formare care contribuie
predominant la realizarea acestora.
abordare specifică educaţiei timpurii, bazată în esenţă pe stimularea învăţării prin joc, care să ofere în
ale elevilor.
Disciplina Muzică şi mişcare are un caracter de noutate în raport cu disciplinele studiate până în
prezent în învăţământul primar, prin caracterul său integrat. Principalele motive care au determinat
abordarea integrată a acestei discipline sunt următoarele:
- învăţarea holistică la această vârstă are mai multe şanse să fie interesantă pentru elevi,
fiind mai apropiată de universul lor de cunoaştere;
- contextualizarea învăţării prin referirea la realitatea înconjurătoare sporeşte profunzimea
înţelegerii conceptelor şi a procedurilor utilizate;
- abordarea integrată permite folosirea mai eficientă a timpului didactic şi măreşte
flexibilitatea interacţiunilor;
Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Muzică şi mişcare 2

- asocierea muzicii cu mişcarea este, pe de o parte, adecvată particularităţilor de vârstă ale
copiilor, iar pe de altă parte are valenţe pedagogice în sfera sprijinirii dezvoltării fizice
armonioase, a coordonării motrice, a dezvoltării simţului estetic, a dezvoltării afective şi
dezvoltării intelectuale.
În clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina Muzică şi mişcare vizează un parcurs educativ
specific etapei intuitive, ca primă etapă în realizarea educaţiei muzicale. Asocierea muzicii şi a mişcării
la nivelul curriculumului oficial prezintă câteva avantaje, prezentate mai jos.
- Stimulează manifestarea expresivă a elevului. De la cea mai fragedă vârstă, reacţia spontană
şi naturală a copilului este mişcarea. Respectând acest specific, combinarea audiţiei şi a
cântecului cu mişcarea este pe deplin motivată, asigurându-se prin aceasta o practică
muzicală tip joc, consonantă cu caracterul sincretic al activităţii şcolarului mic.
- Reduce diferenţa contraproductivă între şcoală şi viaţă. Elevul este motivat în spaţiul şcolar să
înveţe prin contactul cu un mediu prietenos, care îi valorifică exprimarea personală şi creativă.
- Pune bazele învăţării conceptelor muzicale la nivel elementar într-o manieră intuitivă,
accesibilă.
Studiul disciplinei Muzică şi mişcare, început în clasa pregătitoare, se continuă până în clasa a IV-a,
urmărind o dezvoltare progresivă a competenţelor prin valorificarea experienţei specifice vârstei
elevilor şi prin accentuarea dimensiunilor afectiv-atitudinale şi acţionale ale formării personalităţii
elevilor.
1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a

unor elemente simple de limbaj muzical
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu

mijloace specifice vârstei
3. Exprimarea unor idei, sentimente şi

experienţe prin intermediul muzicii şi
mişcării, individual sau în grup

1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical
1.1. Receptarea unor sunete din mediul 1.1. Receptarea unor sunete din mediul 1.1. Receptarea unor sunete emise de surse
înconjurător, cu durate şi intensităţi înconjurător şi din natură, cu durate, diferite, cu durate, intensităţi, înălţime şi
contrastante intensităţi şi viteză de succesiune viteză de succesiune contrastante
- jocuri de ascultare şi comparare intuitivă a contrastante - audiţia – joc pentru diferenţierea intuitivă a
unor sunete emise de obiecte cunoscute, cu - joc de recunoaştere a sunetelor străzii şi ale duratelor, a intensităţilor, a înălţimii şi a
sonorităţi distincte clasei, a sunetelor din natură (ciripitul tempoului; asocierea acestora cu mişcări
- jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau păsărelelor, lătratul câinelui etc.) sugestive ale braţelor
scurte, emise tare sau încet de obiecte - jocul ”Mergi cum se cântă!”
cunoscute - jocul ”Ghici de unde se aude sunetul?”
- mişcarea braţelor sus-jos la sunetele de
înălţimi diferite (exemplu - cântecul Coroana
1.2. Diferenţierea sunetelor vorbite sau cântate de Gr. Teodosiu)
1.2. Diferenţierea sunetelor cântate vocal sau
- jocuri de audiere alternativă şi comparată a instrumental 1.2. Receptarea sunetelor emise de anumite
sunetelor vorbite şi cântate – Exemplu: instrumente muzicale şi identificarea direcţiei
- jocul „Recunoaşte interpretul!” (bărbat, de propagare a sunetului
ascultarea unei poezii, în comparaţie cu femeie, copil sau un instrument)
audierea unui cântec - jocul „Ghiceşte instrumentul!” (percuţie, pian,
- exerciţii alternative în colectiv – Exemplu: o vioară)
parte din copii prezintă poezia sau cântecul, - exersarea acuităţii auditive de diferenţiere
iar ceilalţi recunosc auditiv spaţială a sunetelor (exemplu - jocul ”De
1.3. Receptarea sunetelor emise de jucăriile unde se aude?”)
muzicale şi percuţia corporală 1.3. Recunoaşterea sunetelor emise de jucăriile 1.3. Recunoaşterea sunetelor emise de jucăriile
- observarea/familiarizarea cu aspectul muzicale şi percuţia corporală muzicale, în corelarea lor auditivă cu anumite
jucăriilor muzicale - jocul: „Perechile jucăriilor” - recunoaşterea calităţi ale sunetelor muzicale
- mânuirea liberă a jucăriilor muzicale, auditivă a jucăriilor muzicale şi asocierea lor - marcarea intuitivă a unor elemente de limbaj
respectiv executarea percuţiei corporale, în perechi muzical din cântece, cu ajutorul anumitor
detaşat de cântec, în colectiv şi individual - jocul „Ploaia şi vântul”: alegerea şi mânuirea jucării muzicale cu sonorităţi potrivite sau
- audiţie: Leopold Mozart – „Simfonia jucăriilor potrivite (sau a percuţiei corporale) folosind percuţia corporală - sunete egale,
Jucăriilor” pentru imitarea diferitelor sonorităţi din pauza de pătrime, intensităţi diferite
natură

1.4. Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprins 1.4. Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprins 1.4. Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprins
între DO1-La, cu o structură ritmico-melodică între DO1-DO2, alcătuite din formule ritmico- între c
asemănătoare cântecelor din folclorul melodice simple şi repetate
copiilor - crearea unei atmosfere propice însuşirii
- însuşirea după auz a cântecelor, prin cântecului, prin prezentarea unor materiale
- audierea cântecului demonstrat de demonstrarea lor de către cadrul didactic muzicale sau ilustrative potrivite
propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor sau cu ajutorul mijloacelor tehnice, urmată
tehnice - însuşirea cântecelor pe traseul: colectiv –
de preluarea intuitivă / receptarea lor de
grupuri mici - colectiv
- observarea unor ilustraţii pe textul cântecului către copii
care uşurează receptarea - crearea unei atmosfere propice însuşirii
- implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecului, prin prezentarea unor materiale
cântecelor muzicale sau ilustrative potrivite
- însuşirea cântecelor pe traseul: colectiv –
grupuri mici – colectiv
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei

2.1. Cântarea în colectiv, asociind mişcarea 2.1. Cântarea individuală sau în grup, asociind 2.1. Cântarea în colectiv, în grupuri mici şi
sugerată de text mişcarea sugerată de text şi de ritm individual, asociind dirijatul intuitiv
- reproducerea în grup a cântecelor însuşite - interpretarea cântecelor însoţită de dirijarea
- exersarea asimilării integrale a cântecului –
intuitiv, respectând sincronizarea cu ambele braţe, urmând o mişcare egală
Exemplu: „Căldăruşă plină” (din folclorul
- dialog între grupe, sugerat de textul cântecului jos-sus;
copiilor), „Huţa, huţa” (din folclorul copiilor),
sau pe strofe; indiferent de procedeul - executarea unor mişcări sugerate de text (de - interpretarea cu solist şi cor a cântecelor cu
abordat, cântecul se însuşeşte ca un tot exemplu, deplasarea pe cântecele „Codobelcul” refren (exemplu: În poiană***, Floarea
unitar - text şi melodie, care nu se despart de L.Comes, „Voiniceii” de A. Ivăşcanu mea***)
- reproducerea în colectiv a cântecelor - audiţie interioară (un vers cântat cu vocea,
însuşite intuitiv, pronunţând corect cuvintele un vers – în gând) însoţite de dirijat intuitiv
sau cu acompaniamentul jucăriilor muzicale
- jocuri pe cântec cu executarea unor mişcări
potrivite conţinutului de idei al textului - reproducerea unor structuri ritmice din
(acţiuni, personaje) – Exemplu: „La moară” cântece, însoţite de dirijat intuitiv
(din folclorul copiilor), „Moş Cioc-Boc” de L.
Comes etc.

2.2. Cântarea în colectiv, asociind 2.2. Cântarea, individual sau în grup, asociind 2.2.Cântarea în colectiv, asociind
acompaniamentul liber acompaniamentul sugerat de ritm acompaniamentul sugerat de ritm şi de măsură
- acompanierea cântecelor cu jucării muzicale - marcarea structurii ritmice a cântecului, prin - acompanierea cântecelor cu orchestra de
(tobe, lemne etc.) acompaniamentul cu jucării muzicale (tobiţe, jucării muzicale sau cu percuţie corporală
trianglu, maracas, clopoţel, tamburină, diversă, care să marcheze fie ritmul, fie
- acompanierea cântecelor cu percuţie lemne) sau a percuţiei corporale (bătăi din timpii egali
corporală (bătăi din palme, bătăi cu degetul
palme, bătăi ale degetului în bancă, cu bătăi - acompanierea melodiilor populare audiate
în bancă etc.)
pe genunchi)
- alegerea instrumentului potrivit sau a
percuţiei corporale pentru fiecare cântec
2.3. Emiterea unor onomatopee asemănătoare cu 2.3. Emiterea unor onomatopee asemănătoare cu 2.3. Reprezentarea unor calităţi ale sunetelor prin
sunetele din mediul înconjurător, cu durate şi sunetele din mediul înconjurător, cu durate, semne convenţionale
intensităţi diferite intensităţi şi viteză de succesiune diferite - joc pentru diferenţierea în cântecele simple a
- jocuri de recunoaştere auditivă a unor - imitarea unor animale sau a unor fenomene duratelor şi a înălţimilor sunetelor muzicale
sonorităţi din mediul înconjurător şi imitarea ale naturii cu onomatopee lungi-scurte, (jetoane – ca simboluri convenţionale de
lor folosind onomatopee cântate tare-încet, repede-lent (exemplu : structurare a melodiilor simple)
„Jocul animalelor” - imitarea unor animale;
sonorităţi şi acţiuni specifice, jocul „Ploaia şi
vântul”, jocul silabelor muzicale - ma, me, mi,
mo, mu, jocul „Cântă ca mine!” etc.)
- emiterea unor onomatopee cu rol de exerciţii
de dicţie şi de sincronizare; numărători
- „Mergi cum îţi spun!” - joc de mişcare cu
deplasare: tare-încet, repede-lent

3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării, individual sau în grup
3.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică, 3.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică, 3.1. Manifestarea adecvată pe muzică, sugerată
apelând la diverse forme de exprimare apelând la diverse forme de exprimare, în de anumite elemente de limbaj muzical
- exersarea mişcării spontane pe cântec - funcţie de conţinutul şi caracterul muzicii - organizarea unui joc de mişcare, utilizând
Exemplu: „Fluturaş, fluturaş” (din folclorul - jocuri inspirate de cântece: joc liber „Barza onomatopeele din cântecele învăţate,
copiilor ), însoţit de imitarea zborului; „Huţa, şi broaştele”, inspirat de personajele sugestive pentru anumite elemente de limbaj
huţa” (din folclorul copiilor), cu balansul cântecului „Brotăceii şi broscoiul” de muzical (intensitate, durată, înălţime)
braţelor, „Căldăruşă plină”, „Umblă ursul”, L.Comes, joc inspirat de scenariul acţiunii - stabilirea unor mişcări speciale pentru
„Ariciul” (din folclorul copiilor) desprinse din cântece fiecare cântec; recunoaşterea cântecelor
- desenarea unor imagini sugerate de textele - desenarea unor imagini sugerate de textul după mişcarea caracteristică
cântecelor diferitelor strofe ale unui cântec (de exemplu, - marşul – pas egal pe muzică
cântecul Iepuraşul Ţup, de Gh. Ciorănescu)
- audierea unor creaţii muzicale care declanşează - joc pe audiţie: mişcarea diferenţiată, la
mişcarea liberă, spontană - Exemplu: J.Haydn - - jocul perechilor – joc cu personaje care se alegerea copiilor, funcţie de nunanţă sau
Simfonia „Ceasornicul” Partea a II-a (fragment mişcă în perechi pe muzica audiată tempo
incipient), Partea a IV-a (fragment) (exemplu: J.Strauss – „Marşul persan”)
- desenarea unui personaj din cântec –
- organizarea unor jocuri inspirate de muzica - mişcare liberă pe muzică de facturi diferite Exemplu: cântecul „Leneşul”, de
audiată - Exemple de audiţii: W.A.Mozart –„Mica (de exemplu: W.A.Mozart – „Flautul Al.Hrisanide, cântecul „Azi Grivei e mânios”,
serenadă”, Partea I; George Enescu - „Impresii fermecat” (uvertura), „Rondo à la Turc”) de L.Comes
din copilărie” (fragment)
3.2. Executarea unui dans cu mişcare repetată, pe 3.2. Executarea unui dans / joc pe muzică, iniţiat
3.2. Executarea unui dans cu mişcare repetată, pe şi organizat în colectiv
un cântec simplu sau pe audiţie
un cântec simplu, din folclorul copiilor
- desfăşurarea unui dans popular liber pe
- jocuri pe cântece cu caracter de dans, prin - dans cu paşi egali pe cântec
cântecul „Hora” (din folclorul copiilor),
asocierea cu o mişcare simplă (paşi, ridicări - dans liber pe muzică populară din zonă valorificând elementele de mişcare deja
pe vârfuri etc.) asimilate
- dans popular pe un cântec de joc din zonă
- dans liber, cu obiect portabil
- joc pe audiţie: sincronizarea mişcărilor în
perechi, pe o muzică audiată
- desfăşurarea unui joc cu personaje pe
muzica audiată sau pe cântec
3.3. Confecţionarea de jucării muzicale din

3.3. Descoperirea şi selectarea unor sonorităţi din materiale şi obiecte refolosibile 3.3. Confecţionarea de jucării muzicale din
mediul înconjurător, pentru acompanierea - utilizarea unor mariale şi obiecte refolosibile materiale naturale
cântecelor pentru confecţionarea unor jucării muzicale - utilizarea unor mariale naturale pentru
- acompanierea liberă a cântecelor, cu simple (cutii/sticle cu pietricele, nisip sau confecţionarea de jucării muzicale simple
sonorităţi emise de obiecte din clasă nasturi; linguri de lemn decorate de copii (exemplu: şiragul de nuci, castanieta)
(creioane, beţişoare, masă, podea,dulap etc.) - alegerea cântecelor potrivite pentru
etc.) - acompanierea cântecelor cu jucării muzicale acompaniamentul cu aceste jucării
de tipul: linguri de lemn decorate în prealabil - acompanierea cântecelor cu jucăriile
de către copii, pahare de sticlă şi plastic cu muzicale confecţionate de copii
diferite tipuri de boabe, cutii din lemn/ plastic/
metal cu boabe/ pietricele
3.4. Crearea unor linii melodice simple sau a unor
3.4. Improvizarea a unei combinaţii ritmice 3.4. Crearea unor linii melodice simple şi a unor
combinaţii ritmice şi asocierea acestora cu
asemănătoare celor din folclorul copiilor şi combinaţii ritmice, asociate cu mişcări adecvate
mişcări adecvate
asocierea acesteia cu mişcări adecvate - selectarea şi organizarea unor sunete pentru
- crearea spontană a unei linii melodice simple
- crearea spontană a unor combinaţii ritmice crearea unei idei muzicale proprii;
sau a unor combinaţii ritmice de silabe
de silabe onomatopeice, însoţite de mişcare
onomatopeice, însoţite de mişcare - gruparea unor mişcări sau sunete astfel
- asocierea unor mişcări ritmice sau sunete în încât să genereze un dans liber pe linii
- gruparea unor mişcări sau sunete astfel
relaţie cu poveşti, poezii, cântece melodice proprii, simple
încât să genereze un dans liber pe linii
- discuţii despre propriile creaţii, analiza şi melodice proprii, simple - discuţii despre propriile creaţii, analiza şi
aprecierea lor aprecierea lor
- asocierea unor mişcări ritmice sau sunete în
relaţie cu poveşti, poezii, cântece
- discuţii despre propriile creaţii, analiza şi
aprecierea lor

CONŢINUTURI
Cântare vocală Cântarea vocală în grup şi individual Cântarea vocală în grup şi individual Cântarea vocală în colectiv, în grupuri mici şi
Poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de Poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de individual
început, dicţia, sincronizarea început, dicţia, sincronizarea Poziţia, emisia naturală, tonul, semnalul de
început, dicţia, sincronizarea
Cântare Percuţia corporală (bătăi din palme, cu Percuţia corporală (bătăi din palme, cu Percuţia corporală diversă
instrumentală degetul pe bancă etc.) degetul în bancă, cu palmele pe genunchi)
Jucării muzicale improvizate Jucării muzicale din materiale şi obiecte Jucării muzicale din materiale naturale
Mânuirea jucăriilor muzicale (tobe, lemne) refolosibile Orchestra de jucării
Cântarea cu acompaniament Cântarea cu acompaniament Cântarea cu acompaniament
Acompaniament instrumental realizat de Acompaniament instrumental realizat de Acompaniament instrumental realizat de
cadrul didactic cadrul didactic cadrul didactic
Acompaniament de jucării muzicale realizat Acompaniament de jucării muzicale realizat Acompaniament de jucării muzicale realizat
de copii de copii (trianglu, maracas, clopoţel, de copii
tamburină)
Elemente de limbaj Timbrul Timbrul Timbrul
muzical Sunete din mediul înconjurător Sunete din mediul înconjurător Sunete din mediul înconjurător
Sunete vocale (vorbite sau cântate) Sunete muzicale vocale Sunete muzicale vocale
Sunete muzicale instrumentale Sunete muzicale instrumentale Sunete muzicale instrumentale
(toba, pianul, vioara)
Ritmul Ritmul Ritmul
Sunete lungi/scurte Sunete lungi/scurte Sunet lung/scurt
Tempo-ul în audiţii? Marcarea structurilor ritmice
Improvizaţia spontană colectivă Audiţia interioară
Improvizaţia ritmică spontană
Melodia Melodia Melodia
Genuri muzicale: folclorul copiilor; colinde Sunete înalte/joase Sunete înalte/joase
Genuri muzicale: folclorul copiilor; colinde Mersul melodiei
Legătura dintre text şi melodie
(strofa şi refrenul)
Genuri muzicale: folclorul copiilor; colinde
Interpretarea Interpretarea Interpretarea
Nuanţe - Tare/ încet/ mediu Nuanţe - Tare,încet,mediu Nuanţe – Tare,încet,mediu
Cântec vesel/trist Cântec vesel/ trist Cântec vesel/ trist
Procedee armonico-polifonice (solist-cor, Procedee armonico-polifonice (solist-cor,
grupe alternative) lanţ, dialog, grupe alternative)

Mişcare pe muzică Mişcări libere pe muzică Mişcări libere Dirijatul intuitiv
Mişcări sugerate de textul cântecului Mişcări sugerate de text Mişcări sugerate de text
Mişcări sugerate de ritm Pasul cadenţat/ Marşul
Dansul Mişcări sugerate de ritm
Dansul
Sugestii pentru repertoriul de cântece şi pentru audiţii

CP CLASA I CLASA a II-a
Repertoriu Moş Cioc-Boc – Liviu Comes Codobelcul – L.Comes Cărticica mea ***
de cântece Soldaţii – G.Breazul, N.Sacsu Ciocănele, ciocănele – L.Comes Sprinteoara – L.Comes
Degeţelele – D.D.Stancu Voiniceii – A.Ivăşcanu În poiană ***
Trenuleţul – D.Voiculescu Brotăceii şi broscoiul - L.Comes Joc în cerc – A. Ivăşcanu
Cu ciocan şi cleştişor – Harry Brauner Iepuraşul Ţup – Gh.Ciorănescu Fluture de nea – Costică Andrei
Voinicii – N.Ionescu Cinci voinici – L.Comes Leneşul – Al.Hrisanide
Moara – C.Mereş Piticii şi ariciul – G.Cucu Azi Grivei e mânios – L.Comes
Cântece din folclorul copiilor Noi acum suntem şcolari – A.Ivăşcanu Avionul – D.Voiculescu
Numărători Răţoiul – D.D.Stancu Floarea mea ***
Huţa, huţa Cântec de primăvară – L.Comes Ghicitori – A.Ivăşcanu
Melc, melc Toamna – N.Buicliu Vulpea şi gâştele – A.M.Ionescu
Mama Joc – popular Păsărelele – T.Popovici
Căldăruşă plină Trenul - C.Mereş Zidarii – L.Comes
Fluturaş, fluturaş Fluturaş – C.Romaşcanu Iarna veselă – Gr.Teodosiu
La moară Săniuţa – L.Comes Tot ce e pe lume – D.D.Stancu
Fluture roşu Moara - C. Mareş Mişcă vântul frunzele – D.Cuclin
Umblă ursul Şade raţa - Al. Paşcanu Albiniţa mea – după Delcasso
Ariciul Melodia - Mozart Copilul călăreţ – T.Popovici
Trompeta Cântece din folclorul copiilor Ploaia – C.Mereş
Ninge, ninge Numărători Cucule, pasăre sură – I.D.Chirescu
Baba Oarba Împreună să jucăm Coroana – Gr.Teodosiu
Martie, mărţişor Cântece din folclorul copiilor
Furnicile Hora
Audiţii Jocuri populare din zonă Cântece şi jocuri populare din zonă Cântece şi jocuri populare din zonă
A. Vivaldi: Anotimpurile Cântece pentru copii Ion Chirescu: Mama
Leopold Mozart: Simfonia jucăriilor George Enescu: Rapsodia I D.D.Stancu: Ciobănaşul
W. A. Mozart: Mica serenadă W.A.Mozart: Mica serenadă – Allegro, Flautul G.Enescu: Impresii din copilărie

J. Haydn: Simfonia “Ceasornicul” fermecat – Uvertura, Rondo à la Turc W.A.Mozart: Contradans, Mica serenadă –
R. Schumann: Scene pentru copii (pian) P.I.Ceaikovski: Lacul lebedelor – Vals, Scenă Rondo
F. Mendelssohn – Bartholdy: Uvertura la R.Korsakov: Zborul cărăbuşului L.van Beethoven: Concertul pentru vioară în
Visul unei nopţi de vară J.Strauss: Marşul persan Re major – Rondo
G. Enescu: Suita Impresii din copilărie R.Schumann: Cavalerul căluţului de lemn
J.Strauss: Radetzky Marsch
A.Dvoŕak: Dans slovac, nr.8
A.Vivaldi: Anotimpurile - Primăvara

specificul acestei discipline integrate.
Copilul va învăţa, prin metode adecvate vârstei, ceea ce îi este necesar pentru dezvoltarea sa
armonioasă la această etapă de vârstă şi pentru a face faţă cu succes cerinţelor şcolare. Cadrul
didactic va urmări sistematic realizarea de conexiuni între discipline, creând contexte semnificative de
Programa şcolară se adresează profesorilor. Proiectarea demersului didactic începe cu lectura
personalizată a programei şcolare, lectură realizată pe orizontală, în succesiunea următoare:
competenţe generale, competenţe specifice, activităţi de învăţare, conţinuturi. Demersul permite să se
răspundă succesiv la următoarele întrebări:
- În ce scop voi face? (identificarea competenţelor)
- Cum voi face? (determinarea activităţilor de învăţare)
- Ce conţinuturi voi folosi? (selectarea conţinuturilor)
- Cu ce voi face? (analiza resurselor)
- Cât s-a realizat? (stabilirea instrumentelor de evaluare)
Strategii didactice
gândirii, precum şi a creativităţii elevului. În acest sens, cadrul didactic va insista pe trezirea
interesului copilului pentru această disciplină şi pe dezvoltarea încrederii în sine. Astfel, jocul didactic
va predomina, asigurând contextul pentru participarea activă, individuală şi în grup, care să permită
exprimarea liberă a propriilor idei şi sentimente. De asemenea, accentul se va pune pe spontaneitatea
şi creativitatea ideilor/ mesajelor / manifestărilor copilului.
Cântarea vocală, cântarea instrumentală (cu jucării muzicale) şi audiţia muzicală sunt mijloacele
esenţiale de realizare a educaţiei muzicale, fiecare dintre acestea fiind însoţită de mişcare.
Mişcarea pe muzică, la această vârstă, înseamnă:
- bătăi din palme, pe genunchi, pe piept etc.;
- paşi egali, pe loc sau în deplasare;
- paşi simpli de dans;
- ridicare ritmică pe vârfuri;
- mişcări ale braţelor, ale trunchiului;
- mişcări sugerate de textul cântecului (acţiuni, personaje);
- mânuirea jucăriilor muzicale;
- dirijat intuitiv.
Cântecul ocupă locul cel mai important în educaţia muzicală a copiilor, cu condiţia ca ambitusul,
linia melodică, structura ritmică, conţinutul de idei şi îmbinarea textului cu melodia să respecte
capacitatea vocală şi particularităţile de vârstă ale copiilor.
Propunerea programei de realizare a educaţiei muzicale prin joc înseamnă asocierea mişcării,
ca mijloc interpretativ specific copiilor, atât cu cântecul, cât şi cu audiţia. Această modalitate de lucru
dă copilului bucuria unor manifestări spontane şi originale pe muzică, acte menite să-i trezească în
final interesul şi atracţia pentru muzică, încrederea în capacitatea sa de a opera cu muzica. O altă
cerinţă desprinsă din programă este aceea a utilizării în forme variate a jucăriilor muzicale, ceea ce
reprezintă o contribuţie la firescul, exuberanţa, creativitatea şi spontaneitatea copiilor în manifestarea
lor muzicală.
Însuşirea intuitivă a cântecului reprezintă o preluare prin imitaţie ca un tot unitar (text-melodie) a
acestuia, respectând traseul de la colectiv spre individual şi înapoi la colectiv, asigurând mereu
percepţia întregului. În reluările repetate ale cântecului (în vederea însuşirii lui) este bine să se aducă
mereu procedee noi, atractive pentru copii, care să transforme acest proces mecanic într-unul viu şi
eficient.
Competenţele prevăzute de programă conduc demersul didactic de la receptare spre redare şi
apoi spre dezvoltarea creativităţii, atât în ceea ce priveşte repertoriul de cântece, cât şi elementele de
limbaj muzical. Modalităţile de lucru propuse sunt menite să dezvolte abilităţile creative ale copiilor,
abilităţi care să poată fi transferate într-o varietate de contexte educative.

Evaluarea reprezintă o componentă intrinsecă a predării şi învăţării. Se recomandă cu prioritate
abordarea modernă a evaluării ca activitate de învăţare. În acest context, sunt adecvate metode
precum: observarea sistematică a comportamentului elevilor, urmărind progresul personal,
autoevaluarea, realizarea unor proiecte care să valorifice achiziţiile copiilor şi să stimuleze în acelaşi
timp dezvoltarea de valori şi atitudini, în contexte fireşti, sincretice, adaptate vârstei. Este
recomandabil ca evaluarea să se realizeze prin raportare la standarde generale şi nu la nivelul clasei.
De asemenea, evaluarea orientează cadrul didactic în reglarea strategiilor de predare, pentru o mai
bună adecvare la particularităţile individuale şi de vârstă ale elevilor.
Procesul de evaluare va pune accent pe recunoaşterea experienţelor de învăţare şi a
competenţelor dobândite de către copii în contexte nonformale sau informale. Evoluţia copilului va fi
înregistrată, comunicată şi discutată cu părinţii. În întreaga activitate de învăţare şi evaluare va fi
urmărit, încurajat şi valorizat progresul fiecărui copil.

ŞCOALA GIMNAZIALĂ „ MIHAI VITEAZUL”
Str. Duiliu Marcu Nr. 16, Cod. 200250, Craiova,Dolj
Tel/Fax: 0251.588 429 sau 0351.412 859
email : scoala30craiova@yahoo.com
Avizat,
Director,
Prof. Dana Maria Cotfasă
PROIECTAREA CALENDARISTICĂ
PROFESORI ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR PUICĂ AURELIAN RADU

CHIREA EMILIA-LUMINIȚA
CLASA PREGĂTITOARE B,STEP BY STEP
ANUL ȘCOLAR: 2022-2023

PLANUL- CADRU de învăţământ pentru învăţământul primar
ANEXA 1. la Ordinul Ministrului Educaţiei Naţionale nr. 3371 / 12.03.2013
Arii curriculare Discipline Clasa

CP I II III IV
Limbă și comunicare Limba și literatura română1 5 7 6 5 5
Limba modernă 1 1 1 2 2
Matematică și explorarea mediului Matematică2 3 3 4 4 4
Științe ale naturii 1 1 1 1 1
Om și societate Istorie - - - - 1
Geografie - - - - 1
Educație civică - - - 1 1
Religie 1 1 1 1 1
Educație fizică, sport și sănătate 2 2 2 2 2
Educație fizică
Joc și mișcare - - - 1 1
Muzică și mișcare 2 2 2 1 1
Arte
Arte vizuale și abilități practice 2 2 2 2 1
Tehnologii
Consiliere și orientare Dezvoltare personală 2 1 1 - -
Număr total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21
Curriculum la decizia școlii (discip1ine opționale) 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1
Număr minim de ore pe săptămână 19 20 20 20 21
Număr maxim de ore pe săptămână 20 21 21 21 22
1
La clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română
2
La clasa pregătitoare, clasa I și clasa a II-a, se studiază integrat disciplina Matematică și explorarea mediului
SCHEMA ORARĂ
Conform Planului Cadru de învățământ pentru învățământul primar Anexa 1 la OMEN nr. 3371 din
12.03.2013
Clasa pregătitoare
An şcolar 2022-2023
Nr.crt. ARIA DISCIPLINA Nr. ore Nr. de ore
CURRICULARĂ conform alocate
planului cadru
1. LIMBĂ ŞI Limba și literatura

5 5
COMUNICARE română
Limba modernă
1 1
(Lb.engleză)
2. MATEMATICĂ ŞI Matematică
3 3
ŞTIINŢE ALE
NATURII Științe ale naturii 1 1
3. OM ŞI SOCIETATE Istorie - -
Geografie - -
Educație civică - -
Religie 1 1
4. EDUCAŢIE FIZICĂ, Educaţie fizică 2 2
SPORT ŞI SĂNĂTATE Joc și mișcare - -
5. ARTE
Muzică şi mişcare 2 2
6. TEHNOLOGII
Arte vizuale şi abilităţi
2 2
practice
7. CONSILIERE ŞI
Dezvoltare personală 2 2
ORIENTARE
8. CURRICULUM LA Trăistuța cu povești. 0-1 1
DECIZIA
ŞCOLII(discipline
opționale)
9. Nr. total de ore trunchi comun 19 19
10. Nr. minim de ore pe săptămână 19 19
11. Nr. maxim de ore pe săptămână 20 20
12. Total nr.ore la clasă 20 20

COMUNICARE ÎN LIMBA ROMÂNĂ
Număr de ore pe săptămână: 5

Număr total de ore: 157
Modulul I: 34 ore
Modulul II: 36 ore
Modulul III:29 ore
Modulul IV:24 ore
Modulul V:34 ore
Competenţe generale și specifice
1. Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

1.1. Identificarea semnificaţiei unui mesaj scurt, pe teme familiare, rostit clar şi rar
1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj scurt, rostit clar şi rar
1.3. Identificarea sunetului iniţial şi/ sau final dintr-un cuvânt, a silabelor şi a cuvintelor din
propoziţii rostite clar şi rar
1.4. Exprimarea interesului pentru receptarea de mesaje orale, în contexte de comunicare
cunoscute
2.1. Pronunţarea clară a sunetelor şi a cuvintelor în enunţuri simple
2.2. Transmiterea unor informaţii referitoare la sine şi la universul apropiat, prin mesaje scurte
2.3. Participarea cu interes la dialoguri scurte, în situaţii de comunicare uzuală
2.4. Exprimarea propriilor idei în contexte cunoscute, manifestând interes pentru
comunicare
3. Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare
cunoscute
3.1. Recunoaşterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat, scrise cu litere mari şi mici de
tipar
3.2. Identificarea semnificaţiei unei/ unor imagini care prezintă întâmplări, fenomene, evenimente
familiare
3.3. Identificarea semnificaţiei unor simboluri care transmit mesaje de necesitate imediată, din
universul familiar
3.4. Exprimarea în cuvinte proprii a mesajelor redate pe suport vizual
sau auditiv, manifestând interes pentru lucrul cu cartea
4.1. Trasarea elementelor grafice şi a contururilor literelor, folosind resurse variate
4.2. Redactarea unor mesaje simple, în contexte uzuale de comunicare
4.3. Exprimarea unor idei, trăiri personale şi informaţii prin intermediul limbajelor
neconvenţionale
MATEMATICĂ ŞI EXPLORAREA MEDIULUI

Modulul I: 26 ore
Modulul II: 30 ore
Modulul III:23 ore
Modulul IV:20 ore
Modulul V:27 ore

1.1. Recunoaşterea şi scrierea numerelor în concentrul 0-31
1.2. Compararea numerelor în concentrul 0-31
1.3. Ordonarea numerelor în concentrul 0-31, folosind poziţionarea pe axa numerelor
1.4. Efectuarea de adunări şi scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea /extragerea a 1-5
elemente dintr-o mulţime dată
1.5. Efectuarea de adunări repetate/ scăderi repetate prin numărare şi reprezentări obiectuale în
concentrul 0-31
1.6. Utilizarea unor denumiri şi simboluri matematice (sumă, total, diferenţă, =, +. -) în
rezolvarea şi/sau compunerea de probleme
2. Evidenţierea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în spaţiul
înconjurător
2.1. Orientarea şi mişcarea în spaţiu în raport cu repere/direcţii precizate, folosind sintagme de
tipul: în, pe, deasupra, dedesubt, lângă, în faţa, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, orizontal,
vertical, oblic
2.2. Identificarea unor forme geometrice plane (pătrat, triunghi, dreptunghi, cerc) şi a unor
corpuri geometrice (cub, cuboid, sferă) în obiecte manipulate de copii şi în mediul înconjurător
3. Identificarea unor fenomene/relaţii/ regularităţi/structuri din mediul apropiat
3.1. Descrierea unor fenomene/procese/ structuri repetitive simple din mediul apropiat, în scopul
identificării unor regularităţi
3.2. Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în relaţie cu mediul familiar
4. Generarea unor explicaţii simple prin folosirea unor elemente de logică
4.1. Formularea unor observaţii asupra mediului apropiat folosind limbajul comun, reprezentări
prin desene şi operatorii logici „şi”, „nu”
4.2. Identificarea relaţiilor de tipul „dacă... atunci...” între două evenimente succesive
5. Rezolvarea de probleme pornind de la sortarea şi reprezentarea unor date
5.1. Sortarea/clasificarea unor obiecte/ materiale etc., pe baza unui criteriu dat
5.2. Rezolvarea de probleme în care intervin operaţii de adunare sau scădere cu 1-5 unităţi în
concentrul 0-31, cu ajutorul obiectelor
6.1. Utilizarea unor măsuri neconvenţionale pentru determinarea şi compararea lungimilor
6.2. Utilizarea unor unităţi de măsură pentru determinarea/ estimarea duratelor unor evenimente
familiare
6.3. Realizarea unor schimburi echivalente valoric folosind reprezentări neconvenţionale în
probleme-joc simple de tip venituri-cheltuieli, cu numere din concentrul 0-31
DEZVOLTARE PERSONALĂ

Modulul I: 14 ore
Modulul II: 14 ore
Modulul III:12 ore
Modulul IV: 9 ore
Modulul V:13 ore
1. Manifestarea interesului pentru autocunoaştere şi a atitudinii pozitive faţă de
sine şi faţă de ceilalţi
1.1. Identificarea unor trăsături personale elementare
1.2. Identificarea unor obiecte şi activităţi simple de igienă personală
2. Exprimarea adecvată a emoţiilor în interacţiunea cu copii şi adulţi cunoscuţi
2.1. Recunoaşterea emoţiilor de bază în situaţii simple, familiare
2.2. Identificarea regulilor de comunicare în activitatea şcolară
2.3. Explorarea caracteristicilor fiinţelor şi obiectelor preferate şi a interacţiunii simple cu acestea
3. Utilizarea abilităţilor şi a atitudinilor specifice învăţării în context şcolar
3.1. Identificarea unor rutine în activitatea şcolară
3.2. Aplicarea unor tehnici simple care sprijină învăţarea şi succesul şcolar
3.3. Identificarea hobby-urilor, jocurilor şi activităţilor preferate

ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE

Modulul I: 14 ore
Modulul II: 14 ore
Modulul III:12 ore
Modulul IV: 10 ore
Modulul V:14 ore
1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de
contexte familiare
1.1. Sesizarea semnificaţiei unui mesaj vizual simplu, exprimat prin desen/ pictură/ modelaj/
colaj/ film/ desen animat, care reflectă un context familiar
1. 2. Identificarea liniei, a punctului, a culorii şi a formei în ipostaze familiare, în spaţiul
înconjurător
1.3. Manifestarea curiozităţii faţă de explorarea de mesaje artistice simple, exprimate vizual
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici
elementare diverse
2.1. Observarea unor caracteristici simple ale materialelor întâlnite în mediul familiar
2.2. Exprimarea ideilor şi trăirilor personale, în aplicaţii simple, specifice artelor vizuale
2.3. Realizarea de aplicaţii/compoziţii/obiecte/construcţii simple, pe baza interesului direct
2.4. Transformarea unui material prin tehnici SIMPLE
2.5. Exprimarea utilităţii obiectelor realizate prin efort propriu
2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază elemente
de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică

MUZICĂ ŞI MIŞCARE

Modulul I: 13 ore
Modulul II: 15 ore
Modulul III:12 ore
Modulul IV: 10 ore
Modulul V:13 ore
1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj
muzical
1.1. Receptarea unor sunete din mediul înconjurător, cu durate şi intensităţi contrastante
1.2. Diferenţierea sunetelor vorbite sau cântate
1.3. Receptarea sunetelor emise de jucăriile muzicale şi percuţia corporală
1.4. Receptarea cântecelor cu un ambitus cuprins între DO1-La, cu o structură ritmico-
melodică asemănătoare cântecelor din folclorul copiilor
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei

2.1. Cântarea în colectiv, asociind mişcarea sugerată de text
2.2. Cântarea în colectiv, asociind acompaniamentul liber
2.3. Emiterea unor onomatopee asemănătoare cu sunetele din mediul înconjurător, cu
2.4. durate şi intensităţi diferite
3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi
mişcării, individual sau în grup

3.1. Manifestarea liberă, adecvată, pe muzică, apelând la diverse forme de exprimare
3.2. Executarea unui dans cu mişcare repetată, pe un cântec simplu, din folclorul copiilor
3.3. Descoperirea şi selectarea unor sonorităţi din mediul înconjurător, pentru acompanierea
cântecelor
3.4. Improvizarea a unei combinaţii ritmice asemănătoare celor din folclorul copiilor şi asocierea
acesteia cu mişcări adecvate
ȘCOALA GIMNAZIALĂ „MIHAI VITEAZUL” CRAIOVA
PROFESORI ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR: BUCUR ELENA DANIELA
CHIREA EMILIA LUMINIȚA
CLASA PREGĂTITOARE B
ANUL ȘCOLAR: 2022-2023
PROIECTAREA CALENDARISTICĂ
AUXILIAR: „O călătorie distractivă prin clasa pregătitoare”, Editura EDU
MODULUL 1
Nr. Săptămâna Tema Disciplina Conținuturi Nr.
crt ore
1 I CLR Evaluare predictivă a achizițiilor 5
dobândite în grădiniță:
5-9 sept. 1.Denumirea obiectelor din imagini și
2022 alcătuirea de propoziții despre acestea
2.Formularea de enunțuri din 3-4
cuvinte, după imagini
3.Identificarea obiectelor a căror
denumire începe cu același sunet
De azi sunt MEM Gruparea de elemente după criterii date 4
școlar! Orientare în spațiu
AVAP Punctul şi linia cu scop de contur şi cu 2
Evaluare scop decorative
inițială Autoportret
MM Cântare vocală în grup 2
„Azi e prima zi de școală”
DP Autocunoaștere şi atitudine pozitivă 2
faţă de sine
Cine sunt eu?
EF Elemente de organizare a colectivului 2
de elevi
2 II Școala CLR Acte de vorbire: a saluta persoane 5

piticilor cunoscute, a se prezenta, a identifica un
12-16 sept. obiect, o persoană, animalul și
2022 Cine sunt mâncarea preferată;
eu? - Participarea la jocuri de rol de tipul
vorbitor-ascultător, folosind păpuşi pe
Povestea deget, pe mână, marionete, măști etc.
mărului - Oferirea unor răspunsuri la cererea
elementară de informaţii: ,,Cine?, Ce?,
Evaluare Cum?, Unde?”
inițială - Dialogul - formularea de întrebări şi
răspunsuri despre jocuri şi jucării,
membrii familiei, prieteni, animale,
reguli de igienă alimentară şi
personală, despre conţinuturi audiate
MEM Igiena corpului 4
Hrana ca sursă de energie: importanța
hranei pentru creştere şi dezvoltare;
igiena alimentaţiei
AVAP Tehnici simple: mototolire, rupere, 2
tăiere, decupare după contur,lipire
Hora piticilor
Prosopul
Mărul
Salata de fructe
„O școală frumoasă”
„Cântecul mărului”
„Bună dimineața!”
DP Igiena personală 2
Norme de igienă corporală (la baie,
igienă dentară, îmbrăcăminte)
EF Igienă şi protecţie individuală 2
3 III Aventura CLR Literele mici şi mari de tipar 5

aligatorului Elemente grafice
19-23 sept. Sunetul a și literele A, a
2022 „Prima zi de școală”, de Vali Slavu
MEM Numerele naturale 0-10: 4
recunoaştere, formare, citire, scriere
(cu cifre), comparare, ordonare
Ziua, săptămâna: denumire, ordonare
Numărul și cifra 1
Zilele săptămânii
AVAP Ali aligatorul 2
(jucărie din hârtie)
„Săptămâna”
DP Autocunoaştere şi atitudine pozitivă 2
faţă de sine
Despre meserii
EF Elemente de organizare a colectivului 2
de elevi
4 IV Motănelul CLR Literele mici şi mari de tipar 5

Miaunel Elemente grafice
26-30 sept. Sunetul m și literele M, m
2022 „Muzicanții din Bremen”, de Frații
Grimm
Animalele domestice
AVAP Tehnici simple: tăiere, decupare după 2
contur, răsucire, lipire
Forme spaţiale (lungime, lăţime,
înălţime): construcţii; forme spaţiale
foarte uşoare din hârtie
Pisicuțe și motănei
Decorăm oul
MM Elemente de limbaj muzical 2
- sunetul din mediul înconjurător: lung-
scurt, tare-încet
- sunetul vorbit sau cântat
Cântare vocală în grup
„Familia mea”
DP Interacţiuni simple cu fiinţe şi 2
obiecte familiar
Despre familie
EF Elemente de organizare a activităţilor 2
motrice: poziţii, formaţii de adunare,
formații de deplasare, întoarceri
5 V Iepurica CLR Literele mici şi mari de tipar 5

cea isteață Elemente grafice
3-7 oct. Sunetul i și literele I, i
2022 „Cei trei purceluși”, de Serghei
Mihailov
Anotimpurile
AVAP Pata de culoare; tehnici simple: 2
amprentare, obţinerea formelor
spontane prin dactilopictură;
Tehnici simple: tăiere, decupare după
Masca de carnaval
Iepurașii din pahare
Amprenta prieteniei
„Prietenii mei”
obiecte familiar
Despre prietenie
Autocunoaştere şi atitudine pozitivă
faţă de sine
Culoarea preferată
EF Elemente de organizare a activităţilor 2
motrice: poziţii, formaţii de adunare,
formații de deplasare, întoarceri
Elemente ale dezvoltării fizice
armonioase
6 VI Ursulețul CLR Literele mici şi mari de tipar 5

răsfățat Elemente grafice
10-14 oct. Sunetul u și literele U, u
2022 „Ursul păcălit de vulpe”, de Ion
Creangă
Plante şi animale
Părţi componente
Animalele sălbatice
tăiere, decupare după contur, modelaj,
înşirare, răsucire, lipire
Șireturile lui Uțu
Cei 3 ursuleți
MM Cântarea vocală 2
- cântarea în colectiv
Mişcarea pe muzică:
- liberă; sugerată de textul cântecului
- percuţia corporală (bătăi din palme,
cu degetul pe bancă)
Suntem școlari acum
DP Comunicare şcolară eficientă 2
- Comunicarea cu colegii şi cadrul
didactic la clasă: anunţarea răspunsului,
aşteptarea rândului, completarea
răspunsurilor colegilor după ce aceştia
au încheiat, exprimarea opiniei
personale, criticarea ideii nu a
colegului
Regulile clasei
EF Elemente ale dezvoltării fizice 2
armonioase:
- Cerinţele specifice şi regulile
participării la activităţile de educaţie
psiho-motrică, în interior şi în aer liber
- Băi de aer şi de soare
- Exerciţii de influenţare selectivă a
aparatului locomotor
- Educarea actului respirator
7 VII Plecarea CLR Literele mici şi mari de tipar 5

rățuștelor Elemente grafice
17-21 oct. Sunetul r și literele R, r
2022 „Rățușca cea urâtă”, de
H. C. Andersen
Plante şi animale
Păsările
tăiere, decupare după contur, modelaj,
înşirare, răsucire, lipire
Puzzle de toamnă
Rățuște pe apă
„În pădurea cu alune”
DP Trăire şi manifestare emoţională, 2
starea de bine
- Emoţii de bază: bucurie, tristeţe, frică,
furie
Despre ascultare și neascultare
EF Elemente ale dezvoltării fizice 2
armonioase:
- Cerinţele specifice şi regulile
participării la activităţile de educaţie
psiho-motrică, în interior şi în aer liber
- Băi de aer şi de soare
- Exerciţii de influenţare selectivă a
aparatului locomotor
- Educarea actului respirator
MODULUL 2
8 VIII Talentatul CLR Literele mici şi mari de tipar 5
Eli Elemente grafice
31 oct. – 4 Sunetul e și literele E, e
nov. 2022 „Elefănțelul curios”, de Rudyard
Kipling
Plante şi animale
Animale din alte zone ale lumii
AVAP Forme spaţiale (lungime, lăţime, 2
Pata de culoare; tehnici simple: suflare
Elefantul Eli
Focul de artificii
„Elefantul talentat”
faţă de sine
- Caracteristici personale simple,
observabile în activităţile şcolare şi
extraşcolare (îmi place să cânt, îmi
place să desenez, sunt ordonat, sunt
politicos, îmi place să joc fotbal etc.)
Calitățile mele
EF Deprinderi motrice: 2
- Variante de mers: obişnuit, pe vârfuri,
ghemuit
- Variante de alergare: în tempo
uniform moderat, accelerată, cu ocolire
de obstacole, cu schimbare de direcţie
9 IX Năsturel CLR Literele mici şi mari de tipar 5

cel necăjit Elemente grafice
7-11 nov. Sunetul n și literele N, n
2022 „Povestea nucii lăudăroase”, de
Vladimir Colin
Corpul omenesc
Igiena corpului
Reguli de igienă personală
AVAP Tehnica colajului - folosind materiale 2
şi tehnici diverse
Hăinuțe peticite
Origami
Tablou din năsturei
„Are mama o fetiță”
Norme de igienă corporală (la baie,
igienă dentară, îmbrăcăminte)
Igiena îmbrăcămintei
EF Igienă şi protecţie individuală 2
- Măsuri igienice minimale după lecţia
de educaţie fizică şi sport
- Măsuri de protejare individuală şi a
colegilor/ partenerilor
10 X Trenulețul CLR Literele mici şi mari de tipar 5

Titi Elemente grafice
14-18 nov. Sunetul t și literele T, t
2022 „Albă ca Zăpada și cei șapte pitici”,
de Frații Grimm
Forme şi transfer de energie
Unde şi vibraţii: producerea sunetelor
Producerea sunetelor
AVAP Pata de culoare; tehnici simple: 2
obţinerea formelor spontane prin
dactilopictură
Tehnici simple: decupare după contur,
lipire
Trenulețul literelor
Albumul cu fotografii
MM Elemente de limbaj muzical 2
- sunetul din mediul înconjurător: lung-
scurt, tare-încet
- sunetul vorbit sau cântat
„Trenulețul buclucaș”
DP Comunicare şcolară eficientă 2
- Comunicarea cu colegii şi cadrul
didactic la clasă: anunţarea răspunsului,
aşteptarea rândului, completarea
răspunsurilor colegilor după ce aceştia
au încheiat, exprimarea opiniei
personale, criticarea ideii nu a
colegului
Reguli de comportare
EF Calități motrice 2
Dezvoltarea vitezei de execuţie a unor
mişcări repetate şi cunoscute
11 XI Oul haios CLR Literele mici şi mari de tipar 5

Elemente grafice
21-25 nov. Sunetul o și literele O, o
2022 „Punguța cu doi bani”, de Ion
Creangă
Corpul omenesc
Hrana ca sursă de energie: importanţa
hranei pentru creştere şi dezvoltare;
igiena alimentaţiei
Alimentația sănătoasă
Suportul pentru ou
Micul dejun
sănătos
Oul, puiul, găina
„Cântecul alimentelor”
Igiena alimentației
Igiena alimentelor
Dezvoltarea vitezei de reacţie şi de
execuţie a mişcărilor singulare, la
semnale acustice, vizuale şi tactile
12 XII Cadoul CLR Literele mici şi mari de tipar 5

Corinei Elemente grafice
28 nov. – 2 Sunetul c și literele C, c
dec. 2022 „Ciuboțelele ogarului”, de Călin
Gruia
Plante şi animale
Animalele de companie
Colivia canarului
„Rățuștele jucăușe”
obiecte familiar: animale de companie
Atitudinea față de animale
Dezvoltarea vitezei de reacţie şi de
execuţie a mişcărilor singulare, la
semnale acustice, vizuale şi tactile
13 XIII O mică CLR Literele mici şi mari de tipar 5

gospodină Elemente grafice
5-9 dec. Sunetul ă și literele Ă, ă
2022 „Ulcicuța, căsuța”, de Luiza Vlădescu
Numărul 10
Inelul pentru șervețelele de masă
Salata de fructe
Cărticica de bucate
„Ulcicuța, căsuța”
DP Igiena personală: 2
Igiena locuinţei, a sălii de clasă
(aranjarea jucăriilor/cărţilor, utilizarea
coşului de gunoi, ştergerea prafului,
aerisire)
Igiena locuinței
EF Deprinderi motrice 2
Sărituri: pe loc, de pe loc în lungime,
de pe loc în adâncime, peste obstacole
14 XIV În CLR Literele mici şi mari de tipar 5

așteptarea Elemente grafice
12-16 dec. lui Moș Recapitulare
2022 Crăciun „Povestea lui Moș Crăciun”
Recapitulare
tăiere, decupare după contur, răsucire,
lipire
Barba lui Moș Crăciun
Coronița de Crăciun
Bradul împodobit
Plicul și felicitarea
MM Cântarea vocală: cântarea în colectiv 2
„Știi, dragă Moș Crăciun”
obiecte familiare
- Persoane şi caracteristicile acestora
(mama, tata, bunica/bunicul,
o prietenă/un prieten, un frate/o soră)
Sărbători de iarnă în familie
Sărituri: pe loc, de pe loc în lungime,
de pe loc în adâncime, peste obstacole
15 XV Pic, CLR Literele mici şi mari de tipar 5

picătura Elemente grafice
19-22 dec. năzdrăvană Sunetul p și literele P, p
2022 „Povestea cireșelor la urechi”, după
Lidia Novac
MEM Adunarea şi scăderea în concentrul 0- 4
10, prin numărare
Adunarea cu o unitate
Pământul
Prezenţa apei în natură sub diverse
forme (precipitaţii, râuri, lacuri, mare
etc.)
Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare
Apa în natură
Povestea unei picături
Iarna în borcan
„Omul de nea”
obiecte familiare: persoane şi
caracteristicile acestora -o prietenă/ un
prieten
Despre prietenie
Deplasări în echilibru pe suprafeţe
orizontale înguste şi înălţate
MODULUL 3
16 XVI Pinguinul CLR Literele mici şi mari de tipar 5
schior Elemente grafice
9-13 ian. Sunetul l și literele L, l
2023 „Cartea cu Apolodor”, de Gellu Naum
MEM Adunarea şi scăderea în concentrul 0 4
– 10, prin numărare
Scăderea cu o unitate
Pământul
Prezenţa apei în natură sub diverse
forme (precipitaţii, râuri, lacuri, mare
etc.)
Fenomene ale naturii: ploaie, ninsoare
Iarna
AVAP Tehnici simple: decupare după contur, 2
lipire
Patinatorii
Colonia de pinguini
„Jocul iernii”
faţă de sine
extraşcolare (sportul preferat)
Sportul preferat
Deplasări în echilibru pe suprafeţe
orizontale înguste şi înălţate
17 XVII La săniuș CLR Literele mici şi mari de tipar 5

Elemente grafice
16-20 ian. Sunetul s și literele S, s
2023 „Poveste despre dărnicie”
MEM Adunarea şi scăderea în concentrul 0 4
– 10, prin numărare
Adunarea și scăderea cu o unitate
Forţe şi mişcare
Efecte observabile ale forţelor:
împingere, tragere
Mişcarea corpurilor şi schimbarea
formei: deformare, rupere
Forțe
înălţime): construcţii
Omul de zăpadă
„Săniuța”
faţă de sine
extraşcolare (jocuri de iarnă preferate)
Jocuri de iarnă
Interacţiuni simple cu fiinţe şi
obiecte familiare: persoane şi
caracteristicile acestora -o prietenă/un
prieten
Despre dărnicie
Tracţiuni pe banca de gimnastică, cu
ajutorul braţelor şi picioarelor
18 XVIII Poveste ... CLR Literele mici şi mari de tipar 5

cu Propoziția/enunțul- formularea de
23-27 ian. înghețată propoziții cu suport intuitiv
2023 Fonetică- sunete specifice limbii
române, despărțirea cuvintelor în silabe
Elemente grafice
Desenarea literelor de tipar
Sunetul î și literele Î, î
„Hainele cele noi ale împăratului”, de
H. C. Andersen
MEM Adunarea și scăderea 4
în concentrul 0-10 prin numărare
Probleme simple de adunare sau
scădere cu 1-5 unități în concentrul 0-
10, cu suport intuitiv
Adunarea cu 2 unități
Cald- rece
Balaurul
Cornetul de înghețată
MM Cântarea vocală- în colectiv 2
Mișcarea pe muzică- percuția
corporală( bătăi din palme, cu degetul
în bacă)
Dacă vesel se trăiește
DP Trăire și manifestare emoțională, 2
starea de bine
- emoții de bază: bucurie, tristețe, frică,
furie
Împărăția emoțiilor
Târâre pe genunchi și coate
Calități motrice
Mobilitate și stabilitate articulară
19 XIX Vulpea CLR Literele mici şi mari de tipar 5

vicleană Fonetică - sunete specifice limbii
30 ian. – 3 române, despărțirea cuvintelor în silabe
febr. 2023 Propoziția/ enunțul - formularea de
propoziții cu suport intuitiv
Elemente grafice
Dialogul
Formularea de întrebări și răspunsuri
Sunetul v și literele V, v
„Vulpea și corbul”, de Jean de La
Fontaine
Plante și animale
Scăderea cu 2 unități
Cu ce se hrănesc animalele
contur, răsucire, lipire;
Vulpea și vulturul (tangram)
MM Cântarea vocală - în colectiv 2
Vulpea și gâsca
DP Trăire și manifestare emoțională, 2
starea de bine
- emoții de bază: bucurie, tristețe, frică,
furie
Emoții și comportamente
Târâre pe genunchi și coate
Calități motrice
Mobilitate și stabilitate articulară
20 XX Animălu- CLR Literele mici şi mari de tipar 5

țele mătușii Propoziția/ enunțul- formularea de
6-10 febr. propoziții cu suport intuitiv
Forme ale discursului oral
Povestirea după imagini
Elemente grafice
Sunetul ț și literele Ț, ț
„Câinele, cocoșul și vulpea”, după
Esop
Plante și animale
Adunarea cu 1-5 unități
Animalele și foloasele lor
contur, răsucire, lipire, mototolire,
modelare,
Tehnica colajului- folosind materiale
diverse, potrivite nivelului de vârstă
Ferma animalelor
(machetă)
Găinușa
Elemente de limbaj muzical- sunetul
vorbit sau cântat; lung-scurt, tare-încet
Mi-o zis mama că mi-o da
DP Interacțiuni simple cu ființe sau 2
obiecte familiare- persoane, animale,
obiecte preferate
Grija față de animale
Aruncare azvârlită cu o mână, la
distanță și la țintă
Calități motrice
Dezvoltarea vitezei de execuție a unor
mișcări repetate și cunoscute
21 XXI La pescuit CLR Fonetică- sunete specifice limbii 5

13-17 febr. Literele mici şi mari de tipar
2023 Propoziția/enunțul- formularea de
Elemente grafice
Sunetul ș și literele Ș, ș
„Povestea peștișorului curcubeu”, de
Marcus Pfister

Plante și animale
Scăderea cu 1-5 unități
Viețuitoarele apelor
AVAP Culorie spectrului solar 2
Culori calde/ reci
Pata de culoare - tenici simple:
stropire, suflare
Tehnici simple: tăiere, decupare după
contur, răsucire, lipire, mototolire,
modelare,
Acvariul
Raci și broscuțe țestoase
Caracatița
MM Elemente de limbaj muzical- sunetul 2
vorbit sau cântat, dicția
Jocuri de dicție
DP Igiena personală- activități 2
școlare,somn, odihnă, relaxare
Programul unei zile
Calități motrice
MODULUL 4
22 XXII Flori CLR Literele mici şi mari de tipar 5
pentru Propoziția/enunțul- formularea de
27 febr. – 3 mama propoziții cu suport intuitiv
mar. 2023 Fonetică- sunete specifice limbii
Cuvântul- utilizarea cuvintelor noi în
enunțuri adecvate
Scrierea funcțională- felicitarea,
biletul, folosind desene/simboluri
Elemente grafice
Sunetul f și literele F, f
„Legenda ghiocelului”
MEM Numere naturale în concentrul 0-20- 4
recunoaștere, formare, scriere, citire,
comparare, ordonare
Plante și animale- condiții de viață
ȘtiințelePământului- fenomene ale
naturii specifice diferitelor anotimpuri
Numere naturale în concentrul
0-20
Primăvara
contur, răsucire, lipire, pliere,
Cadou pentru mama
Elemente de limbaj muzical- sunetul
vorbit sau cântat; lung-scurt, tare-încet
Am cules cu bucurie
obiecte preferate și caracteristici ale
acestira (mama, bunica, ...)
Mama, ființa cea mai dragă
Calități motrice
XXIII
Programul „Săptămâna verde”
23 6-10 mar.
2023
24 XXIV În grădină CLR Literele mici şi mari de tipar 5
Propoziția/enunțul- formularea de
13-17 mar. propoziții cu suport intuitiv
enunțuri adecvate
Vocabular- cuvinte cu sens opus/
asemănător
Elemente grafice
Sunetul g și literele G, g
„Degețica”, de H. C. Andersen

comparare, ordonare
Plante și animale
Numere naturale în concentrul 0-20
Părțile plantei
Condiții de viață
AVAP Culori calde și reci 2
Fluturi
Pliante cu plante
Doar una e primăvara
obiecte familiare-plante, animale,
persoane;
Cum îngrijim plantele?
Prindere cu două mâini de la piept, din
auto-aruncări și de la partener
Calități motrice
25 XXV Prin CLR Fonetică- sunete specifice limbii 5

pădure române, despărțirea cuvintelor în silabe
20-24 mar. Literele mici şi mari de tipar
enunțuri adecvate
Elemente grafice
Sunetul b și literele B, b
„Hansel și Gretel”, de Frații Grimm
MEM Adunarea și scăderea numerelor 4
naturale în concentrul 0-31 fără și cu
trecere peste ordin prin numărare/ cu
suport intuitiv
Plante și animale
Adunarea numerelor naturale în
concentrul 0-20
Pădurea
AVAP Pata de culoare 2
Insecte și flori din pădure - pictură pe
pietre
Mișcarea pe muzică- liberă, sugerată
de textul cântecului, impusă/ cu
percuție corporală(bătăi din pame, cu
degetul în bancă)
La ospețe ursul cere
DP Ocrotirea pădurii 2
Calități motrice
26 XXVI În livadă CLR Fonetică- sunete specifice limbii 5

27-31 mar. Literele mici şi mari de tipar
enunțuri adecvate
Elemente grafice
Sunetul d și literele D, d
„La cireșe”, după Ion Creangă
suport intuitiv
Plante și animale
Scăderea numerelor naturale în
concentrul 0-20
Livada
Expoziția fructelor (decor)
de textul cântecului, impusă/ cu
percuție corporală(bătăi din pame, cu
degetul în bancă)
Fructele supărate
DP Igiena personală - igiena alimentelor 2
Fructele - o hrană sănătoasă
Calități motrice
27 XXVII Sărbătoa- CLR Literele mici şi mari de tipar 5

rea Paștelui Propoziția/ enunțul- formularea de
3-6 apr. propoziții cu suport intuitiv
Elemente grafice
Sunetul h și literele H, h
„La Paști”, de George Topîrceanu
MEM Numere naturale în concentrul 0-20: 4
comparare, ordonare
contur, răsucire, lipire, pliere
Ouă de Paște
Audiție muzicală
La Paști
DP Obiceiuri și tradiții românești 2
Ne pregătim de Paște
Calități motrice
MODULUL 5
28 XXVIII Jucăriile CLR Literele mici şi mari de tipar 5
Propoziția/enunțul- formularea de
19-21 apr. propoziții cu suport intuitiv
Elemente grafice
Sunetul j și literele J, j
„Sfatul jucăriilor”, de Mache Iliuț
comparare, ordonare
Forme și transfer de energie
Electricitate: aparate care utilizează
electricitatea și reguli de siguranță în
mânuirea aparatelor electrice
Numerele naturale de la o la 31
Electricitate
contur, răsucire, lipire, pliere
Labirintul din ață
Cântarea instrumentală- mânuirea
jucăriilor muzicale (tobe, lemne)/
jucării muzicale improvizate
Jucăriile lui Jeni
DP Interacțiuni simple cu ființe și 2
obiecte preferate și caracteristicile
acestora( părinți, bunici prieteni,
jucării, cărți etc.)
Grija față de obiectele personale
Calități motrice
29 XXIX Prieteni CLR Literele mici şi mari de tipar 5

necuvântă- Propoziția/enunțul- formularea de
24-28 apr. tori propoziții cu suport intuitiv
Elemente grafice
Sunetul z și literele Z, z
„Zdreanță”, de Tudor Anrghezi
suport intuitiv
Timp- ziua, săptămâna, luna:
denumire, ordonare, calendarul
Adunarea și scăderea în concentrul 0-
31
Calendarul
modelare, rupere;
Cățelușul Azor
de textul cântecului
Azi, Grivei e mânios
obiecte preferate și caracteristicile
acestora( părinți, bunici prieteni,
jucării, cărți etc.)
Prieteni necuvântători
EF Deprinderi motrice specifice 2
atletismului: startul de sus, comenzile
și regulile de deplasare la alergarea de
viteză
Calități motrice
Dezvoltarea vitezei de deplasare pe
distanțe scurte(10-15 m)
30 XXX O navă CLR Literele mici şi mari de tipar 5
extrateres- Propoziția/enunțul- formularea de
2-5 mai tră propoziții cu suport intuitiv
Elemente grafice care intră în
componența literelor de mână: linii,
puncte, bastonașe, zale, ovale,
semiovale, nodulețe, bucle
Sunetele cs, gz și literele X, x
Comunicarea nonverbală
„Povestea literei X”
MEM Figuri plane 2D- pătrat, dreptunghi, 4
triunghi, cerc: denumire, conturare
Universul: Pământul, Soarele și Luna:
recunoaștere în modele simple
Figuri geometrice plane
Universul
Gruparea materialelor după
caracteristici observate
modelare, rupere;
Puzzle-ul figurilor geometrice
Descifrăm mesaje secrete
Cântarea instrumentală
Cântecul literei X
DP Autocunoaștere și atitudine pozitivă: 2
caracteristici observabile în activitățile
școlare și extrașcolare (”îmi place
să...”)
Jocuri și activități preferate
atletismului: startul de sus, comenzile
și regulile de deplasare la alergarea de
viteză/ alergare peste obstacole/ ocolire
de obstacole
Calități motrice
Dezvoltarea vitezei de deplasare pe
distanțe scurte (10-15 m)
31 XXXI O mână de CLR Literele mici şi mari de tipar 5
ajutor Propoziția/enunțul- formularea de
8-12 mai propoziții cu suport intuitiv
Sunetul î și literele Â, â
„Planeta albastră”
MEM Figuri și corpuri geometrice: cub, 4
cuboid, sferă (denumire)
Pământul, planeta noastră
AVAP Forme spațiale(lungime, lățime, 2
înalțime) construcții: forme spațiale
foarte ușoare din materiale accesibile
Omulețul cu păr de iarbă
Creația muzicală accesibilă
Ecoul
DP Protejăm Pământul 2
atletismului: elanul, bătaia,
desprinderea în ghemuit și aterizarea la
săritura în lungime
Calități motrice
Dezvoltarea forței dinamice a
membrelor inferioare, a spatelui și a
abdomenului
32 XXXII Super- CLR Literele mici şi mari de tipar 5

eroul Propoziția/enunțul- formularea de
15-19 mai Rocky propoziții cu suport intuitiv
Ziua Elemente grafice care intră în
copiilor componența literelor de mână: linii,
Forme ale discursului oral-
povestirea după imagini
Literele K, k, Q, q, W, w, Y și y
„Prin lumea poveștilor”
Am învățat tot alfabetul
Biletul
„La scăldat”, de Ion Creangă
MEM Lungime: unități de măsură non- 4
standard
Timp- ziua, săptămâna, luna:
denumire, ordonare
Măsurăm și comparăm
Unități de măsurat timpul
Mijloace de transport
Vara
modelare, rupere;
Tablouri de poveste
Coiful de petrecere
de textul cântecului, percuția corporală
Elemente de limbaj muzical
Cântecul poveștilor
Copil bun
obiecte familiare- prieteni, frați,
colegi, alte persoane
Cum ne comportăm în mijloacele de
transport?
Cum pregătim o petrecere?
atletismului: elanul, bătaia,
desprinderea în ghemuit și aterizarea la
săritura în lungime
Calități motrice
Dezvoltarea forței dinamice a
membrelor inferioare, a spatelui și a
abdomenului
33 XXXIII Programul național „Școala altfel”
22-26 mai
2023
34 XXXIV La CLR Literele mici şi mari de tipar 5

cumpără- Propoziția/enunțul- formularea de
29mai-9 turi propoziții cu suport intuitiv
iunie 2023 Fonetică- sunete specifice limbii
Am învățat tot alfabetul
„Supa de zarzavat”, de Otilia Cazimir
MEM Bani 4
Leul(bancnotele de 1 leu, 5 lei, 10 lei)
Schimburi echivalente valoric în
concentrul 0-31
Unități monetare
AVAP Forme spațiale (lungime, lățime, 2
înalțime) construcții: forme spațiale
foarte ușoare din hârtie
Pușculița pentru monede
Hora legumelor
Supa de zarzavat
obiecte familiare- prieteni, frați,
colegi, un animal, o jucărie, o carte, un
loc preferat
Cum ne comportăm?
gimnasticii: rulare laterală, rostogolire
înainte din ghemuit în ghemuit,
rostogolire înapoi din ghemuit în
depărtat, stând pe omoplați, cumpănă
pe genunchi, semisfoara
Calități motrice: mobilitate și
stabilitate articulară
35- XXXV – La munte CLR Literele mici şi mari de tipar 10

36 XXXVI Propoziția/enunțul- formularea de
12 – 16 La mare Fonetică- sunete specifice limbii
iun. 2023 române, despărțirea cuvintelor în silabe
Forme ale discursului oral-
povestirea după imagini
Propoziția/ cuvântul- utilizarea
cuvintelor noi în enunțuri proprii
Recapitulare
„Copiii din crâng”, de Konstantin
Ușinski
Recapitulare
„Povestea puișorului moțat”
MEM Numere- ordonare, comparare 8
Adunarea și scăderea numerelor
naturale în concentrul 0-31
Corpuri și figuri geometrice
Recapitulare finală
modelare, rupere;
Pata de culoare- tehnici simple de
stropire, amprentare, suflare,
ștampilare etc.
Vine vacanța
Câmp cu flori
Șepcuța de vară
Când am fost noi la pădure
Vine ploaia, bine-mi pare!
DP Prima vacanță de școlar 4
gimnasticii: rulare laterală, rostogolire
înainte din ghemuit în ghemuit,
rostogolire înapoi din ghemuit în
depărtat, stând pe omoplați, cumpănă
pe genunchi, semisfoara
Ștafete și jocuri dinamice
Calități motrice: mobilitate și
stabilitate articulară
Proiectarea unităților tematice
Nr. ore – Trunchi comun 19 ore: (5 CLR + 4 MEM + 2 AVAP + 2 MM + 2 DP) + (1 Religie + 2 Ed. fizică şi sport + 1 Limba modernă)
Observații:
1. Este recomandat ca Întâlnirea de dimineață să se desfășoare zilnic sau cel puțin lunea și vinerea.
2. Învățătorul va stabili momentul potrivit în cadrul fiecărei lecții când va desfășura jocurile prezentate la finele proiectului unității tematice.
3. Resursele materiale sunt indicate în caietele Editurii Sinapsis. Învățătorul poate suplini și cu alte resurse materiale scenariile de învățare.
4. Proiectarea este realizată având ca suport materialele Editurii Sinapsis: caietele Exploratori în clasa pregătitoare 1, 2, 3; Caietul lui Creionel; Citesc cu Ghiozdănel;
Caietul lui Pictorici, CD cu cântece, Ghidul învățătorului și fișele PDF cu completare digitală
PROIECTAREA UNITĂȚII TEMATICE 1
EXPLORATORI ÎN CLASA PREGĂTITOARE
Modulul 1 - Perioada: S1 – S3
Săpt. Competențe Disciplină / Conținuturi Activități integrate / pe discipline Resurse Evaluare Obs.
specifice avizate
1
S1 CLR: 1.1, 1.2, CLR: Evaluare inițială.  Audierea mesajului lui Ghiozdănel Temporale: 5 ore Observarea
1.3, 1.4, 2.1; Texte-suport: „Bun venit în  Prezentarea personajelor însoțitoare din caietele de Materiale: sistematică
2.2; 2.3; 3.2, clasa pregătitoare!”, lucru și a iconurilor corespunzătoare auxiliare colectivă sau
3.3 „Exploratorii”, „Drumul către  Recunoașterea culorilor și completarea hărții didactice, fișe individuală
școală”. caietelor pdf, materiale
Receptarea și exprimarea de  Identificarea literelor care compun prenumele audio-video, Observarea
mesaje orale; Acte de vorbire - elevului cartonașe cu comportamentului
a saluta persoane cunoscute, a  Recunoașterea unor litere și a unor cifre litere, CD participativ în
se prezenta, a identifica un  Discuții despre dispozitivele electronice de învățare și Procedurale: secvențele de
obiect, o persoană, a formula identificare acestora explicația, învățare
o rugăminte; Audierea unui  Identificarea unor emoții de bază cu ajutorul conversația,
text; Numirea personajului imaginilor: bucurie, tristețe, furie exercițiul, jocul Observarea
dintr-un text audiat;  Audierea mesajului exploratorilor didactic modului de
Formularea de întrebări și  Oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este realizare a
răspunsuri; Formularea de vorba în textul ascultat?” sarcinilor de lucru
enunțuri pe baza imaginilor;  Aprecierea ca adevărate sau false a unor enunţuri
Recunoașterea unor litere; scurte care testează înțelegerea textului audiat
Selectarea unei imagini  Formularea unor răspunsuri la întrebări despre
dintr-un set pentru indicarea conținutul unui mesaj/ text scurt audiat
unui aspect dintr-un mesaj  Discuții despre personajele din text (nume, cum
audiat; Rostirea cuvintelor pe arată, ce preferințe au)
silabe; Discriminarea sunetelor  Selectarea imaginilor pentru a reda detalii din text
dintr-un cuvânt; Transmiterea (prezentarea personajului Mihai, vârsta fiecărui
unor informații referitoare la personaj)
sine și la universul apropiat  Transmiterea unor informații referitoare la sine:
prin mesaje scurte; Exerciții nume, vârstă, activitate preferată, joc preferat
grafice (desenare, colorare,  Formulare de enunțuri pe baza imaginilor
trasarea formelor geometrice  Audierea poveștii „Drumul către școală”
după contur)  Selectarea imaginii-răspuns
 Ghicitoare despre clopoțel, discuții despre rolul
clopoțelului la școală
 Pronunțarea clară a cuvintelor și silabelor din
cuvinte, determinarea numărului de silabe
 Joc de mimă: acțiuni de pregătire pentru școală
 Consemnarea observațiilor în raportul de
monitorizare pentru evaluarea inițială
MEM: 1.1; MEM: Evaluare inițială  Identificarea numărului care indică vârsta elevului Temporale: 4 ore Observarea
2.2; 3.1; 4.1; Recunoașterea unor numere;  Exerciții de numărare de la 1 până la 10, prin joc și Materiale: sistematică
2
5.1, 6.1 Selectarea unui element pe cântec auxiliare colectivă sau
baza unui criteriu; Numărarea  Selectarea unui element (un copil) conform didactice, fișe individuală
elementelor unei mulțimi; criteriului indicat (scund, înalt, al treilea etc.) pdf, materiale Observarea
Comparări succesive și  Comparări succesive pentru determinarea intuitivă a audio-video, comportamentului
exprimarea rezultatelor (mai lungimii, folosind sintagmele „mai lung”, „mai scurt” cartonașe cu participativ în
lung); Recunoașterea unor  Recunoaşterea formelor geometrice (cercul) numere, CD secvențele de
forme geometrice; Exerciţii  Punerea în corespondență a elementelor după Procedurale: învățare
variate de asocieri şi criteriul mărime explicația, Observarea
corespondențe  Consemnarea observațiilor în raportul de conversația, modului de
monitorizare pentru evaluarea inițială exercițiul, jocul realizare a
didactic sarcinilor de lucru
DP: 1.1; 2.1; DP: Evaluare inițială  Cum te-ai simțit la școală? – identificarea unei emoții Temporale: 2 ore Observarea
2.2; 2.3; 3.1 Recunoașterea unei emoții de trăite Materiale: comportamentului
bază; Trăsături personale  Realizarea unui desen în care să redea trăsături fizice auxiliar didactic, verbal/nonverbal
elementare; Rutine ale clasei personale (culoarea părului, a ochilor), hainele fișă pdf interactiv al copilului
pregătitoare (punctualitatea la preferate Procedurale:
școală, lucrurile școlarului)  De ce e important să ajungi la timp la școală? – explicația,
discuții despre pregătirea zilnică pentru școală, rutine conversația, jocul
ale dimineții, punctualitate, pregătirea ghiozdanului didactic
 Consemnarea observațiilor în raportul de
monitorizare pentru evaluarea inițială
AVAP: 1.1; AVAP: Evaluare inițială  Identificarea materialelor și instrumentelor; Temporale: 2 ore Turul galeriei
1.4; 2.1, 2.2; Tehnici de lucru cu hârtia; Transformarea unui material prin tehnici simple: Materiale: Autoevaluare
2.3; 2.4 Confecționarea unei jucării: tăiere, decupare după contur, lipire auxiliar didactic, Interevaluare
Clopoțelul, Omida  Consemnarea observațiilor în raportul de foarfecă, lipici,
monitorizare pentru evaluarea inițială creioane
colorate, carioci
Procedurale:
explicația,
conversația,
demonstrația
MM: 1.4; MM: Evaluare inițială  Atitudini corecte la ora de muzică în cadrul Temporale: 2 ore Observarea
2.1; 3.1 Cântarea vocală: „Un exercițiilor de cultură vocală (respirație corectă, Materiale: comportamentului
școlărel”, „Drumul spre emisie corectă, ascultarea interpretării auxiliar didactic, participativ în
școală” demonstrative) CD, fișe de secvențele de
 Exerciții de cultură vocal-ritmică colorat adecvate învățare
 Audierea și interpretarea unui cântec temei cântecului
 Cântarea vocală (în cor, individual pentru Procedurale:
descoperirea copiilor cu auz muzical deosebit) audiția muzicală,
3
 Acompanierea cântecului cu percuție corporală explicația,
(bătaie din palme) demonstrația,
 Consemnarea observațiilor în raportul de conversația,
monitorizare pentru evaluarea inițială exercițiul, jocul
didactic
S2 CLR: 1.1, 1.2, CLR: Text-suport: „Școala  Audierea poveștii „Școala furnicilor” Temporale: 5 ore Observarea
1.3, 1.4; 2.1; furnicilor”  Selectarea imaginii-răspuns pentru detaliul din text Materiale: sistematică
2.2; 2.3; 2.4; Acte de vorbire – formule de  Formularea de propoziții despre regulile clasei auxiliare colectivă sau
3.2; 4.1 salut, de adresare, formule de pregătitoare și reprezentarea grafică a propozițiilor didactice, fișe individuală
politețe, participare cu interes  Pronunțarea clară a cuvintelor și reprezentarea pdf, jetoane cu
la dialoguri scurte. Audierea grafică a acestora imagini care Observarea
unui text; Identificarea  Formularea de propoziții din 2-3 cuvinte și redau cuvinte din comportamentului
semnificației unui mesaj scurt reprezentarea grafică a propozițiilor și cuvintelor 1, 2, 3 silabe și participativ în
pe teme familiare/ a unor  Identificarea propozițiilor din 2 sau 3 cuvinte cu reguli ale clasei, secvențele de
informații dintr-un mesaj ajutorul imaginilor materiale audio- învățare
scurt; Formularea de enunțuri  Audierea unei ghicitori, identificarea imaginii-răspuns video, CD
pe baza imaginilor;  Audierea poveștii „Greierele și furnica” Procedurale: Observarea
Reprezentarea grafică a  Formularea de propoziții pe baza imaginilor explicația, modului de
propoziției și cuvintelor; referitoare la poveste și marcarea cuvintelor conversația, realizare a
Despărțirea cuvintelor în  Jocuri de rol greiere-furnică pentru formularea de exercițiul, jocul sarcinilor de lucru
silabe; Formularea de întrebări întrebări și răspunsuri, întreținerea dialogului didactic
și răspunsuri; Trasarea unor  Integrarea în propoziții a cuvintelor „magice”: te rog,
elemente grafice: ovalul și cu plăcere, mulțumesc
semiovalul  Trasarea elementelor grafice după contur: ovalul și
semiovalul
MEM: 1.1; MEM: Orientarea și localizare  Elemente pregătitoare pentru înțelegerea unor Temporale: 4 ore Observarea
1.2; 2.1; 3.1; spațială. Fenomene ale concepte matematice Materiale: sistematică
4.1; 4.2; 5.1, naturii  Jocuri de orientare spațială şi localizări în spaţiu - auxiliare colectivă sau
6.1; 6.2 Noțiuni de orientare spațială şi repere/ direcții în spaţiu: în, pe, deasupra, dedesubt, didactice, fișe individuală
localizări în spațiu - repere/ lângă, în faţă, în spatele, sus, jos, stânga, dreapta, pdf, materiale Observarea
direcții în spațiu: în, pe, orizontal, vertical, oblic audio-video, comportamentului
deasupra, dedesubt, lângă, în  Identificarea în imagini a poziției obiectelor, prin jetoane cu participativ în
faţă, în spatele, sus, jos; colorare, urmând reperele spațiale indicate (în simboluri ale secvențele de
Comparări succesive ale spatele, în fața, etajul 1, de sub, din interiorul, de pe) vremii, cu învățare
lungimilor: scurt-lung, gros-  Realizarea unui desen prin poziționarea obiectelor anotimpuri și Observarea
subțire, mic-mare, înalt-scund; conform instrucțiunilor (deasupra, în, pe, lângă, sub, simboluri pentru modului de
Sortarea şi clasificarea jos) acestea, CD realizare a
obiectelor/ simbolurilor/  Jocul „Obiectul deranjat”: Un copil se întoarce cu Procedurale: sarcinilor de lucru
4
conceptelor simple după spatele la clasă. Învățătorul ascunde un obiect. Elevii explicația,
criterii variate; mulțimi de descriu poziția obiectului folosind terminologia conversația,
elemente; aprecierea globală, orientării spațiale: pe, sub, deasupra, în. Elevul va exercițiul, jocul
compararea numărului de trebui să ghicească despre ce obiect este vorba. didactic
elemente a două mulțimi prin  Sortarea şi clasificarea obiectelor criterii variate
procedee variate, inclusiv (aceeași formă, și culoare, aceeași mărime)
punere în corespondență;  Proprietăți ale obiectelor: scurt-lung, gros-subțire,
numărare; Mulțimi de mic-mare, înalt-scund
elemente; Numărarea  Mulțimi de elemente, numărarea elementelor,
elementelor (tot atâtea reprezentarea acestora prin tot atâtea elemente
elemente); Sortarea și (buline)
clasificarea unor elemente  Minutul de mișcare: șirul de furnici
după diferite criterii  Fenomene ale naturii: recunoașterea anotimpurilor,
specificate; Terminologie fenomene specifice fiecărui anotimp, completarea
matematică: scund/ înalt, tot Calendarului Naturii, familiarizarea cu simbolurile
atâtea elemente; Simboluri pentru calendar (zilele săptămânii, lunile de toamnă,
pentru calendarul vremii: anotimpuri, vreme)
anotimp, lună, zi, vreme  Minutul de mișcare: imitarea fenomenelor naturii
DP: 2.2; 2.3; DP: Reguli și rutine ale clasei  Discuții despre regulile clasei pregătitoare și despre Temporale: 2 ore Observarea
3.1 pregătitoare cele de comunicarea școlară, pe baza imaginilor: care Materiale: comportamentului
Reguli elementare ale noilor sunt regulile, consecințe ale încălcării regulilor, auxiliar didactic, verbal/nonverbal
rutine specifice clasei adeziunea pentru reguli planșe cu regulile al copilului
pregătitoare; Reguli de  Jocuri de exersarea a regulilor: ridicarea mâinii, clasei, fișă pdf
comunicare în activitatea vorbirea clară, poziționarea către interlocutor, Procedurale:
școlară; Dialoguri despre contact vizual explicația,
reguli/ comunicarea în clasă:  Ilustrarea prin desene a unor reguli conversația, jocul
ridicarea mâinii pentru  Jocul „Salutul”: formule de salut, prezentarea didactic
anunțarea la răspuns; personală (nume, chiar vârstă), și executarea unei
neîntreruperea mișcări de dans
interlocutorilor; vorbirea clară,
răspicată, cu privirea spre
interlocutor; Joc „Salutul”
AVAP: 1.1; AVAP: Confecționarea unei  Reactualizarea poveștii „Greierele și furnica”, Temporale: 2 ore Turul galeriei
1.2; 1.3; 2.1, jucării. Greierele și furnica - desprinderea mesajului textului Materiale: Autoevaluare
2.2; 2.3; 2.4 marionete  Identificarea materialelor și instrumentelor; auxiliar didactic, Interevaluare
Identificarea materialelor și Transformarea unui material prin tehnici simple: foarfecă, lipici,
instrumentelor; tăiere, decupare după contur, lipire creioane
5
Transformarea unui material  Asamblarea marionetelor colorate, carioci
prin tehnici simple: tăiere,  Jocuri de rol cu marionetele cu scopul formulării de Procedurale:
decupare după contur, lipire; întrebări și răspunsuri și de menținere a dialogului explicația,
Jocuri de recunoaștere, conversația,
descoperire, sortare, demonstrația
diferențiere/ grupare a unor
obiecte, materiale după
diferite criterii: formă, culoare,
valoare estetică, utilitate;
Jocuri de observare (Cine
descoperă ceva roșu/ rotund/
neted/ frumos)
MM: 1.1, MM: Mișcarea spontană pe  Atitudini corecte la ora de muzică în cadrul Temporale: 2 ore Observarea
1.2, 1.3, 1.4; cântec: „Hai cu toți să ne exercițiilor de cultură vocală (respirație corectă, Materiale: comportamentului
2.1; 3.1 jucăm!” emisie corectă, ascultarea interpretării auxiliar didactic, participativ în
Atitudini corecte la ora de demonstrative CD, fișe de secvențele de
muzică în cadrul exercițiilor de  Exerciții de cultură vocal-ritmică colorat adecvate învățare
cultură vocală (respirație  Audierea cântecului demonstrat de propunător sau temei cântecului
corectă, emisie corectă, redat cu ajutorul mijloacelor tehnice Procedurale:
ascultarea interpretării  Observarea unor ilustrații pe textul cântecului care audiția muzicală,
demonstrative); Jocuri de ușurează receptarea explicația,
pregătire a respirației și de  Implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecelor demonstrația,
încălzire a vocii; Colorarea  Cântarea vocală în cor conversația,
unor desene care redau  Acompanierea cântecului cu mișcări spontane exercițiul, jocul
conținutul de idei al versurilor sugerate de textul cântecului didactic
cântecelor
S3 CLR: 1.1, 1.2, CLR: Text-suport: „O călătorie  Audierea poveștii „O călătorie magică” Temporale: 5 ore Observarea
1.3, 1.4; 2.1; magică”  Oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este Materiale: sistematică
2.2; 2.4; 3.2; Audierea unui text; vorba în textul ascultat?” Auxiliare colectivă sau
4.1 Identificarea semnificației unui  Formularea unor răspunsuri la întrebări despre didactice, fișe individuală
mesaj scurt pe teme familiare/ conținutul textului audiat pdf, materiale
a unor informații dintr-un  Discuții despre personajele din text (nume, cum audio-video, Observarea
mesaj scurt/ a personajelor arată, ce haine poartă) cartonașe cu comportamentului
din text; Reprezentarea grafică  Selectarea imaginilor pentru a reda detalii din text imagini care participativ în
a propoziției și cuvintelor;  Discuții despre mijloacele de transport și regulile de redau cuvinte secvențele de
Despărțirea cuvintelor în circulație care trebuie respectate în drumul către formate din 1, 2 învățare
silabe; Identificarea sunetului școală 3 silabe, CD
inițial din cuvinte; Formularea  Pronunțarea clară a cuvintelor și a silabelor pentru Procedurale: Observarea
6
răspunsuri la întrebări despre determinarea numărului de silabe explicația, modului de
deplasarea către școală;  Reprezentarea grafică a cuvintelor și silabelor conversația, realizare a
Trasarea unor elemente  Realizarea de desene pentru cuvinte formate din 1, exercițiul, jocul sarcinilor de lucru
grafice: linia (orizontală, 2, 3 silabe didactic
verticală, oblică)  Pronunțarea clară a sunetelor din cuvinte și silabe cu Evaluare sumativă
Iată ce știu la Comunicare în poziționarea explicită a sunetului inițial/
limba română (1)! – probă de reprezentarea grafică a cuvintelor, silabelor,
evaluare sumativă sunetelor
 Joc muzical „Deschide urechea bine” pentru
identificarea sunetului inițial din cuvinte
 Exerciții de analiză fonetică pentru dezvoltarea
auzului fonematic pentru sunetele a, e
 Trasarea elementelor grafice după contur: linia
orizontală, linia verticală, linia oblică
 Probă de evaluare sumativă (1)
MEM: 1.1; MEM: Mulțimi de obiecte.  Exerciții de determinarea a numărului de elemente Temporale: 4 ore Observarea
1.2; 2.1; 3.1; Corpul meu prin colorare Materiale: sistematică
4.1; 4.2 Determinarea și compararea  Exerciții de realizare a corespondenței dintre mulțimi auxiliare colectivă sau
numărului de elemente (tot pentru compararea numărului de elemente folosind didactice, fișe individuală
atâtea, mai multe, mai sintagmele: tot atâtea elemente, mai multe pdf, materiale Observarea
puține); Realizarea elemente, mai puține elemente audio-video, comportamentului
corespondenței dintre  Determinarea numărului de elemente prin aprecieri imagini, CD participativ în
mulțimi; Identificarea poziției globale, punerea în corespondență sau numărare Procedurale: secvențele de
pe care o ocupă obiectele în  Mulțimi egale explicația, învățare
spațiu față de un reper:  Formarea de mulțimi de elevi și numărarea acestora conversația, Observarea
stânga, dreapta, orizontal, după diferite criterii/trăsături fizice (culoarea ochilor, exercițiul, jocul modului de
vertical, oblic; Corpul culoare părului) didactic realizare a
omenesc. Părțile corpului  Minutul de mișcare: formarea de echipe de elevi sarcinilor de lucru
omenesc/ Poziția corectă în după criteriul culorii părului
bancă/ Activități de menținere  Joc de motricitate fină a mâinilor, pe baza imaginilor Evaluare sumativă
a sănătății  Jocuri de orientare spațială după direcții: stânga,
Iată ce știu la Matematică și dreapta/ Identificarea membrelor corpului din partea
explorarea mediului (1)! – stângă, dreaptă
probă de evaluare sumativă  Ghicitori despre părțile corpului uman
 Recunoașterea și numirea părților corpului omenesc
 Identificarea activităților care implică folosirea
mâinilor și picioarelor
DP: 1.1; 1.2; DP: Autocunoaștere. Trăsături  Jocul „Oglinda întoarsă”: prezentarea trăsăturilor Temporale: 2 ore Observarea
7
2.3; 3.1 fizice fizice a colegilor de clasă Materiale: comportamentului
Identificarea şi denumirea  Activitate integrată „Oglinda”: realizarea auxiliare verbal/nonverbal
trăsăturilor fizice (culoarea autoportretului pentru redarea trăsăturilor fizice didactice, fișă al copilului
ochilor, lungimea părului, personale pdf
înălțimea, greutatea);  Realizarea de desene: Colegul meu de clasă, Corpul Procedurale:
Vizualizarea în oglindă a meu etc. explicația,
elementelor corporale şi  Joc-poezie de dezvoltare a motricității, posturii conversația, jocul
denumirea acestora; Jocuri corporale corecte și de conștientizare a direcțiilor didactic
pentru recunoașterea copiilor, stânga-dreapta
pe baza
enumerării trăsăturilor fizice
relevante; Jocuri: Oglinda
întoarsă
AVAP: 1.1; AVAP: Tehnici de lucru cu  Reactualizarea părților corpului Temporale: 2 ore Turul galeriei
1.3; 2.1, 2.2; hârtia. Oglinda. Cu ce îmbrac  Discuții despre hainele pe care preferă să le poarte/ Materiale: Autoevaluare
2.3; 2.4 personajele? hainele care trebuie purtate în funcție de anotimp/ auxiliar didactic, Interevaluare
Identificarea materialelor și Cum ne protejăm corpul de expunerea la soare, de foarfecă, lipici,
instrumentelor; frig? creioane
Transformarea unui material  Identificarea materialelor și instrumentelor de lucru colorate, carioci
prin tehnici simple: tăiere,  Decuparea jetoanelor, asamblarea, lipirea acestora Procedurale:
decupare după contur, lipire  Jocuri de rol cu personajele explicația,
conversația,
demonstrația
MM: 1.4; MM: Cântarea în grup:  Exerciții de cultură vocal-ritmică Temporale: 2 ore Observarea
2.1; 3.1 „Cântecel de drumeție”  Audierea cântecului demonstrat de propunător sau Materiale: comportamentului
Atitudini corecte la ora de redat cu ajutorul mijloacelor tehnice auxiliar didactic, participativ în
muzică în cadrul exercițiilor de  Observarea unor ilustrații pe textul cântecului care CD, fișe de secvențele de
cultură vocală (respirație ușurează receptarea colorat adecvate învățare
corectă, emisie corectă,  Implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecelor temei cântecului
ascultarea interpretării  Cântarea vocală în cor Procedurale:
demonstrative); Jocuri de  Acompanierea cântecului cu mișcări spontane audiția muzicală,
pregătire a respirației și de sugerate de textul cântecului explicația,
încălzire a vocii; Cântarea în demonstrația,
grup, asociind mișcarea conversația,
sugerată de text exercițiul, jocul
didactic
8
TOAMNA BATE LA GEAM
Modulul1 - Perioada: S4 – S7
Săpt. Competențe Disciplină / Conținuturi Activități integrate / pe discipline Resurse Evaluare Observații
specifice avizate
S4 CLR: 1.1; CLR: Literele A și a; Text  Audierea textului: „Ariciul Ari întâlnește toamna”; Temporale: 5 ore Observarea
1.2; 1.3; 2.1, suport: „Ariciul Ari Identificarea semnificației unui mesaj scurt pe teme Materiale: sistematică a
2.4; 3.1; 4.1 întâlnește toamna” familiare/ a unor informații dintr-un mesaj scurt; Formularea Caiete auxiliare, elevilor,
fișe, jetoane cu individuală și
Audierea unui text; de răspunsuri
imagini a căror colectivă
Identificarea informațiilor  Sunetul a; Identificarea sunetului inițial: ac, aluna, avion,
denumire începe Autoevaluare
esențiale din textul audiat; albina, arc cu a, obiecte a Interevaluare
Citirea globală a unor  Literele mari şi mici de tipar: A și a (recunoaștere, numire, căror denumire Acordarea de
cuvinte; Exerciții de analiză scriere); Asocierea sunetului cu litera începe cu a: ac, recompense
fonetică; Cuvinte dintr-o  Desenarea literelor mari de tipar; Trasarea conturului ață, apă
silabă; Trasarea, literelor folosind resurse variate; Exersarea poziției corecte la Procedurale:
metoda fonetico-
recunoașterea literelor de scris; Construirea literelor din ață; Utilizarea corectă a
analitică
tipar A și a instrumentelor de scris; sintetică,
Lectură: Text suport: „Un  Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat/ explicația,
arici prietenos” observarea etichetelor cu cuvinte/ citirea globală a cuvintelor demonstrația,
scrise cu litere de tipar conversația,
 Cuvântul; Silaba; Despărțirea cuvintelor în silabe; exercițiul,
Identificarea silabelor dintr-un cuvânt și marcarea lor prin exercițiul grafic,
jocul
bătăi din palme
 Indicarea sunetelor dintr-un cuvânt prin colorarea
cerculețelor corespunzătoare: ac, mama, pana, casa
 Minutul de mișcare: Copiii vor pretinde că zboară asemeni
unui avion
 Lectură: Audierea textului: „Un arici prietenos”
MEM: 1.1; MEM: Numărul și cifra 1.  Formarea conceptului de număr natural Temporale: 4 ore Observarea
1.2; 1.3; 1.4; Numărul și cifra 0.  Mulțimi de elemente; Identificarea mulțimilor cu un element Materiale: caiet sistematică a
1.5; 2.1; 3.1; Semnele toamnei. și cu zero elemente. de lucru Sinapsis, elevilor,
5.1  Poziționarea numerelor pe axa numerelor fișe, obiecte, individuală și
Formarea conceptului de
 Adăugarea / extragerea de elemente la / dintr-o mulțime planșe cu imagini colectivă
9
număr natural; Exerciții de dată pentru a obține numărul de elemente cerut; Gruparea de toamnă Autoevaluare
numărare; Mulțimi de de obiecte după un criteriu dat Procedurale: Interevaluare
obiecte; Scrierea cifrelor 1  Identificarea cifrelor 1 și 0;Trasarea cifrelor explicația, Acordarea de
 Recunoașterea fenomenelor naturii în situații reale sau în demonstrația, recompense
și 0
imagini; Discuții despre semnele toamnei conversația,
Identificarea fenomenelor
 Jocuri: Bingo; Ești meteorolog – Prezintă vremea; Labirint problematizarea,
meteorologice specifice  Minutul de mișcare: Câte sărituri se pot face într-un minut? jocul, exercițiul,
toamnei exercițiul grafic
DP: 2.1; 2.2 DP: Emoții de bază - Ce fac  Identificarea emoțiilor de bază: tristețe, furie, supărare Temporale: 2 ore Observarea
dacă sunt supărat?  Discuții despre experiențele personale ale elevilor Materiale: planșe elevilor,
Identificarea emoțiilor  Identificarea unor situații în care elevii / adulții sunt supărați cu imagini, se pot aprecieri
 Identificarea unor soluții pentru gestionarea situațiilor folosi marionete, verbale
fișă
Procedurale:
conversația,
explicația, jocul
AVAP: 1.1; AVAP: Colaj cu frunze de  Identificarea și sortarea materialelor Temporale: 2 ore Observarea
1.3; 2.2; 2.3, toamnă- Ariciul  Observarea frunzelor presate, identificarea unor caracteristici Materiale: fișa 6 modului în
2.4 Realizarea unui colaj cu  Utilizarea unor tehnici simple de rupere, decupare, îndoire, din Caietul lui care lucrează
frunze presate și lipite pe lipire Pictorici, frunze elevii
un suport  Lipirea materialelor pe un suport dat presate, hârtie Aprecieri
 Formularea de răspunsuri privind compoziția realizată colorată, lipici, verbale
 Formularea de aprecieri față de lucrările colegilor foarfecă Autoevaluare
Procedurale: Evaluare din
explicația, partea
demonstrația, colegilor
munca Expunerea
independentă lucrărilor
MM: 1.4, MM: Cântarea vocală în  Discuții pornind de la textul de la CLR Temporale: 2 ore Observarea
2.1, 3.1 grup: „A, a, a, Acum e  Audierea cântecului Materiale: elevilor
toamnă, da!”  Observarea unor imagini reprezentative care ajută la imagini de Aprecieri
înțelegerea cântecului toamnă, CD cu verbale
Însușirea unui cântec;
 Reproducerea în grup a cântecului cântec
Asocierea unor mișcări
 Executarea unor mișcări sugerate de muzică Procedurale:
sugerate de melodie
demonstrația,
audiția, exercițiul
muzical,
conversația
10
S5 CLR: 1.1; CLR: Literele M și m ; Text  Audierea textului „Melc cel mic și Miro”; Identificarea Temporale: 5 ore Observarea
1.2; 1.3; 2.1, suport: „Melc cel mic și semnificației unui mesaj scurt pe teme familiare/ a unor Materiale: caiete sistematică a
2.4; 3.1; 4.1 Miro” informații dintr-un mesaj scurt; Selectarea unei imagini dintr- auxiliare, planșe elevilor,
Audierea unei povești; cu litere de tipar, individuală și
un set de imagini pentru verificarea înțelegerii textului
Citirea globală a unor imagini, obiecte și colectivă
 Sunetul m; Identificarea sunetului inițial : mama, melc, măr
cuvinte; Exerciții de analiză fructe / legume a Autoevaluare
fonetică; Sunetul inițial;  Literele mari şi mici de tipar: M și m (recunoaștere, numire, căror denumire Interevaluare
Silaba MA; Povestirea după scriere); Colorarea literelor de tipar; Trasarea conturului începe cu m, fișe, Acordarea de
imagini; Trasarea, literelor folosind resurse variate; Construirea literelor din bețișoare recompense
recunoașterea literelor de bețișoare Procedurale:
tipar M și m  Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat/ metoda fonetică,
Lectură: Text suport: analitico-
observarea etichetelor cu cuvinte/ citirea globală a cuvintelor
„Măgărușul Mili” sintetică,
scrise cu litere de tipar: mama, mac, pom explicația,
 Cuvântul; Silaba; Despărțirea cuvintelor în silabe; conversația,
Identificarea silabei MA; Reprezentarea grafică a silabelor, demonstrația,
sunetelor, sunetului studiat: ramă, mac, cămilă, pom; exercițiul grafic
Identificarea cuvintelor care conțin sunetul studiat
 Alcătuirea propozițiilor cu cuvinte date / după scheme date
 Povestirea după imagini
 Minutul de mișcare: Mers pe podea pe forma literei M
 Lectură: Audierea textului: „Măgărușul Mili”
MEM: 1.1; MEM: Numărul și cifra 2;  Formarea conceptului de număr natural; Mulțimi de Temporale: 4 ore Observarea
1.2; 1.3; 1.4; Plante – Mediu de viață, elemente. Identificarea mulțimilor cu două elemente Materiale: sistematică a
1.5; 2.1; 3.1; ciclul de viață;  Formarea de perechi prin încercuirea a două elemente de caietele auxiliare, elevilor,
5.1 același fel fișe, obiecte individuală și
Cum crește un măr?
 Adăugarea / extragerea de elemente la / dintr-o mulțime pentru numărat, colectivă
Formarea conceptului de
dată pentru a obține numărul de elemente cerut; Gruparea planșe cu cifra 2, Autoevaluare
număr natural; Exerciții de de obiecte după un criteriu dat mere, farfurie și Interevaluare
numărare; Mulțimi de  Identificarea cifrei 2 Trasarea cifrei 2 cuțit, imagini cu Acordarea de
obiecte; Scrierea cifrei 2  Poziționarea numărului 2 pe axa numerelor peisaje din livadă, recompense
Identificarea părților  Colorare după codul culorilor creioane colorate
plantei ; Observarea unor  Plante; Cum crește un măr? Condiții de viață pentru plante Procedurale:
modificări apărute în viața  Observarea directă a unor fructe întregi sau tăiate, Conversația,
unei plante identificarea părților unei plante explicația,
 Observarea directă a unui experiment: cum se oxidează un exercițiul,
măr demonstrația,
 Ilustrarea prin desen a unei modalități / rețete de a folosi problematizarea
11
merele
 Explicarea, folosind cuvinte proprii, a unui proverb
 Minutul de mișcare: Sari de două ori în toate direcțiile
DP: 1.2, 3.1 DP: Alimentația sănătoasă  Discuții despre alimentele sănătoase Temporale: 2 ore Observarea
Identificarea alimentelor  Identificarea unor situații din viața elevilor Materiale: elevilor,
sănătoase și recomandate  Identificarea unor alimente preferate; Argumentarea alegerii piramida aprecieri
unui fruct preferat alimentelor, verbale
 Joc: Ghicește alimentul – Legați la ochi, copiii vor gusta un fructe și legume,
fruct și vor ghici ce e planșe cu
alimente,
cartonașe cu
alimente, eșarfă
pentru legat la
ochi, fișă
Procedurale:
conversația,
problematizarea,
jocul
AVAP: 2.1, AVAP: Tehnici de lucru:  Identificarea și sortarea materialelor Temporale: 2 ore Observarea
2.2; 2.3; 2.4; ruperea hârtiei – Căsuța  Utilizarea unor tehnici simple de rupere, decupare, îndoire, Materiale: Fișa 7 modului în
melcului lipire în Caietul lui care lucrează
 Lipirea materialelor pe un suport dat Pictorici, hârtie elevii
Realizarea unei compoziții
 Formularea de răspunsuri privind compoziția realizată colorată, lipici, Aprecieri
prin lipirea hârtiei rupte pe
 Formularea de aprecieri față de lucrările colegilor foarfecă verbale
un suport dat
Procedurale: Autoevaluare
Evaluare din
partea
colegilor
Expunerea
lucrărilor
MM: 1.2, MM: Interpretarea: cântec  Discuții pornind de la textul de la CLR Temporale: 2 ore Observarea
1.4, 2.1, 3.1 trist: „Vine melcul  Audierea cântecului Materiale: CD cu elevilor
supărat”  Identificarea unor nuanțe: cântec trist; Identificarea se poate cântec, planșe cu Aprecieri
Identificarea unor nuanțe; face prin comparație cu alte cântece cunoscute, vesele și imagini verbale
Receptarea unui cântec triste Procedurale:
 Observarea unei imagini care să ajute la receptarea și demonstrația,
interpretarea cântecului jocul muzical,
 Exersarea asimilării integrate a cântecului exercițiul muzical
 Ilustrarea prin desen a unui detaliu din cântec
12
 Mișcare spontană pe muzică
S6 CLR: 1.1; CLR: Literele U și u; Text  Audierea textului „Umbrela năzdrăvană”; Identificarea Temporale: 5 ore Observarea
1.2; 1.3; 2.1, suport: „Umbrela semnificației unui mesaj scurt pe teme familiare/ a unor Materiale: caiete sistematică a
2.4; 3.1; 4.1 năzdrăvană” informații dintr-un mesaj scurt Identificarea personajelor din auxiliare, planșe elevilor,
Audierea unei povești; textul audiat prin marcarea imaginilor corespunzătoare cu litera U, individuală și
Citirea globală a unor  Sunetul u. Identificarea sunetului u: urs, umbrelă, unu, lună imagini, jetoane, colectivă
cuvinte; Exerciții de analiză  Literele mari şi mici de tipar: U și u (recunoaștere, numire, instrumente de Autoevaluare
fonetică; Sunetul inițial; scriere); Colorarea literelor de tipar; Trasarea conturului scris, creioane Interevaluare
Alcătuirea de propoziții colorate, Acordarea de
literelor folosind resurse variate; Modelarea literelor din
după imagini și după plastilină, fișe recompense
scheme date; Trasarea, plastilină Procedurale:
recunoașterea literelor de  Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat/ metoda fonetică,
tipar U și u observarea etichetelor cu cuvinte/ citirea globală a cuvintelor analitico-
Lectură: Text suport: „La scrise cu litere de tipar sintetică,
mulți ani, Ursulică!”  Cuvântul; Silaba; Despărțirea cuvintelor în silabe și marcarea conversația,
acestora prin bătăi din palme explicația, jocul,
exercițiul grafic
 Completarea unor spații lacunare cu litera U pentru a forma
cuvinte: urs, undiță, iglu
 Asocierea denumirii unei imagini cu litera inițială
corespunzătoare
 Alcătuirea de propoziții după imagini și după scheme date
 Formularea propozițiilor cu cuvinte date: mama, Uma, am
 Minutul de mișcare: Mergi ca un tren și spune: Uuuu!
 Lectură: Audierea textului: „La mulți ani, Ursulică!”
MEM: 1.1; MEM: Numărul și cifra 3.  Formarea conceptului de număr natural; Mulțimi de Temporale: 4 ore Observarea
1.2; 1.3; 1.4; Ce fac animalele toamna? elemente. Identificarea mulțimilor cu trei elemente Materiale: caiete sistematică a
1.5; 2.1; 3.1; Formarea conceptului de  Identificarea cifrei 3; Trasarea cifrei 3 auxiliare, obiecte elevilor,
5.1  Poziționarea numărului 3 pe axa numerelor pentru numărat, individuală și
număr natural; Exerciții de
 Adăugarea / extragerea de elemente la / dintr-o mulțime planșe cu cifre, colectivă
numărare; Mulțimi de
dată pentru a obține numărul de elemente cerut. Gruparea planșe cu Autoevaluare
obiecte; Scrierea cifrei 3; de obiecte după un criteriu dat animale, Interevaluare
Descompunerea numărului  Completarea unui șir de numere cu numere care lipsesc foarfecă, lipici, Acordarea de
3  Descompunerea numărului 3 cu suport de obiecte fișe recompense
Observarea unor modificări  Animalele; Condiții de viață; Discuții despre hrana animalelor Procedurale:
apărute în viața animalelor sălbatice, despre condițiile de viață și despre cum se demonstrația,
adaptează animalele problematizarea,
13
 Recunoaștere unor urme de animal exercițiul, jocul,
 Identificarea animalelor care hibernează și a celor care nu conversația
hibernează
 Decuparea unor etichete cu animale
 Sortarea animalelor în funcție de criterii date: hibernează /
nu hibernează
 Minutul de mișcare: Sari pe forma cifrei 3.
DP: 2.3; 3.3 DP: Interacțiuni cu ființe :  Sortarea animalelor după criterii date: mediul de viață Temporale: 2 ore Observarea
Animalele din pădure  Identificarea animalelor sălbatice din pădure Materiale: planșe elevilor,
Observarea unor modificări  Prezentarea / descrierea unui animal preferat cu animale, aprecieri
apărute în viața animalelor;  Identificarea acțiunilor prin care pot fi protejate animalele animale de pluș, verbale
Manifestarea grijii față de  Joc de memorie cu animale sau joc de ghicire a unui animal cărți cu povești în
animale prezentat care personajele
sunt animale,
creioane
colorate, fișă
Procedurale:
conversația,
explicația,
povestirea, jocul
AVAP: 1.1; AVAP: Confecționarea  Identificarea și sortarea materialelor Temporale: 2 ore Observarea
1.3; 2.1; 2.3; unei jucării: Ursulețul  Urmărirea indicațiilor și a modului de lucru Materiale: Fișa 9 modului în
2.5 Realizarea unei compoziții  Folosirea diverselor tehnici: decupare, pliere, lipire din Caietul lui care lucrează
simple prin folosirea  Realizarea unei compoziții Pictorici, tub de elevii
diverselor tehnici:  Teatru de marionete cu figurinele realizate hârtie igienică, Aprecieri
decupare, lipire  Formularea de aprecieri verbale privind lucrările altor colegi hârtie colorată, verbale
creioane, lipici, Autoevaluare
foarfecă Evaluare din
Procedurale: partea
explicația, colegilor
demonstrația, Expunerea
munca lucrărilor
independentă,
expoziție
MM: 1.1, MM: Mișcări sugerate de  Discuții de captare a atenției despre animalele sălbatice din Temporale: 2 ore Observarea
1.2, 1.3, 1.4; textul cântecului : „Ursul pădure Materiale: CD cu elevilor
2.1; 2.2, 2.3; doarme”  Audierea cântecului cântece, imagini Aprecieri
3.1  Observarea unei imagini care să ajute la receptarea și cu ursuleți, jucării verbale
Cântarea în colectiv a unui
interpretarea cântecului de pluș
14
cântec; Asocierea unor  Exersarea asimilării integrate a cântecului Procedurale:
mișcări simple pe melodia  Mișcare spontană pe muzică demonstrația,
învățată; Joc muzical  Joc de mișcare pe muzică exercițiul muzical,
joc
S7 CLR: 1.1; CLR: Literele N și n ; Text  Audierea textului „Năsuc a răcit”; Identificarea informațiilor Temporale: 5 ore Observarea
1.2; 1.3; 2.1, suport: „Năsuc a răcit” relevante din textul audiat; Identificarea personajelor din Materiale: caiete sistematică a
2.4; 3.1; 4.1 Audierea unei povești; textul audiat auxiliare, planșe elevilor,
cu litere, litere individuală și
Citirea globală a unor  Sunetul n; Identificarea sunetului n în cuvinte date: nas,
decupate, colectivă
cuvinte; Exerciții de analiză munte, nor, mână, ren imagini, sârmulițe Autoevaluare
fonetică; Sunetul inițial;  Literele mari şi mici de tipar: N și n (recunoaștere, numire, plușate, fișe Interevaluare
Corespondența literelor scriere); Trasarea conturului literelor folosind resurse variate: Procedurale: Acordarea de
mari de tipar cu cele mici; creion, bețișor conversația, recompense
Trasarea, recunoașterea  Stabilirea corespondenței dintre literele mari de tipar și cele explicația, Evaluare
literelor de tipar N și n; mici; Modelarea literelor cu sârmulițe plușate demonstrația, sumativă
exerciții grafice, scrisă
Schema propoziției  Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul apropiat/
metoda fonetică,
Lectură: Text suport: observarea etichetelor cu cuvinte/ citirea globală a cuvintelor analitico-
„Nuca năzdrăvană” scrise cu litere de tipar sintetică, citirea
Iată ce știu la Comunicare  Cuvântul; Silaba; Silaba NA; Despărțirea cuvintelor în silabe; globală
în limba română! (2) – Reprezentarea grafică a cuvintelor: nufăr, nod, corn, bunică,
probă de evaluare bostan; Alcătuirea de cuvinte cu litere date
sumativă  Propoziția și schema propoziției; Alcătuirea de propoziții din
2 și 3 cuvinte
 Colorare după codul culorilor și al cuvintelor
 Minutul de mișcare: Coordonarea mișcărilor – Mișcă din nas
și sari în același timp.
 Lectură: Audierea textului: „Nuca năzdrăvană”; Povestirea
după imagini
MEM: 1.1; MEM: Numărul și cifra 4;  Formarea conceptului de număr natural; Mulțimi de Temporale: 4 ore Observarea
1.2; 1.3; 1.4; Corpul meu; Simțurile elemente; Identificarea mulțimilor cu patru elemente Materiale: caiete sistematică a
1.5; 2.1; 3.1; mele  Exerciții de numărare în ordine crescătoare și descrescătoare. auxiliare, obiecte elevilor,
5.1 Formarea conceptului de Ordonarea unor numere date pentru numărat, individuală și
număr natural; Exerciții de  Identificarea cifrei 4; Trasarea cifrei 4; planșe cu colectivă
numărare. Mulțimi de  Poziționarea numărului 4 pe axa numerelor numere, obiecte Autoevaluare
obiecte; Scrierea cifrei 4;  Adăugarea / extragerea de elemente la / dintr-o mulțime care pot fi Interevaluare
15
Compunerea și dată pentru a obține numărul de elemente cerut; Gruparea mirosite, planșe Acordarea de
descompunerea de obiecte după un criteriu dat cu organele de recompense
numerelor; Vecinii  Completarea unui șir de numere cu numere care lipsesc simț, creioane Evaluare
numerelor  Descompunerea numărului 4 cu suport de obiecte colorate, fișe sumativă
Identificarea simțurilor;  Identificarea vecinilor unor numere date Procedurale: scrisă
Utilizarea simțurilor pentru  Corpul meu; Simțurile mele; Identificarea simțurilor și explicația,
explorarea mediului utilizarea acestora în explorarea mediului înconjurător problematizarea,
înconjurător  Joc de identificare cu ajutorul mirosului a unor miresme exercițiul, jocul
Iată ce știu la Matematică  Identificarea organelor de simț
și explorarea mediului! (2)  Reprezentarea prin desen a unor elemente specifice
– probă de evaluare anotimpului toamna
sumativă
DP: 1.2, 3.1 DP: Reguli de igienă  Identificarea obiectelor de igienă personală și a acțiunilor ce Temporale: 2 ore Observarea
personală le implică Materiale: planșe elevilor,
Identificarea regulilor de  Activități practice de exersare a unor activități de igienă cu acțiuni de aprecieri
igienă personală și a personală: spălat pe dinți și pe mâini, îmbrăcarea cu o haină igienă personală, verbale
obiectelor de igienă cu nasturi, legarea șireturilor obiecte de igienă
 Reprezentarea prin desen a unor activități de igienă personală:
personală periuță de dinți și
 Discuții despre rutina zilnică la școală și acasă pastă, prosop,
săpun, șireturi,
haine cu nasturi,
fișă
Procedurale:
conversația,
demonstrația,
explicația, jocul
AVAP: 1.2; AVAP: Elemente de limbaj  Formularea de răspunsuri la întrebări simple despre Temporale: 2 ore Observarea
2.2; 2.3; 2.5 plastic: Nodul materiale și tehnici de lucru Materiale: modului în
Exerciții de realizare a unui  Urmărirea demonstrației și a pașilor de lucruri perechi de papuci care lucrează
nod simplu; Identificarea  Exersarea tehnicii de lucru: Cum se face un nod cu șireturi, fire de elevii
utilității activității realizate  Identificarea utilității unui obiect: Unde întâlnim noduri? ață groasă, Aprecieri
șireturi colorate verbale
Procedurale: Autoevaluare
conversația, Evaluare din
explicația, partea
demonstrația, colegilor
exercițiul Expunerea
lucrărilor
16
MM: 1.1, MM: Percuție corporală:  Identificarea sunetelor din mediul înconjurător: sunete de Temporale: 2 ore Observarea
1.3, 2.1, 2.3, „Cântecul ploii” ploaie, de tunet, de crengi rupte, de vânt, de insecte Materiale: CD cu elevilor
3.4 Recunoaștere sunetelor din  Audierea cântecului de învățat cântece, imagini Aprecieri
mediul înconjurător;  Exerciții de folosire a onomatopeelor cu atmosferă de verbale
Asocierea unui mișcări  Exerciții ritmice: bătăi din palme, din picioare, cu palmele pe toamnă, sunete
ritmice cu cântecul învățat coapse din natură
 Improvizarea unor combinații ritmice simple; Asocierea Procedurale:
mișcărilor ritmice cu cântecul învățat explicația,
demonstrația,
exercițiul ritmic
17
CARE E SUPERPUTERTEA MEA?
specifice avizate
S8 CLR: 1.1, CLR: Literele I şi i ; Text  Audierea poveștii ,,Un ied campion” Temporale: 5 ore Observarea
1.2; 1.3, 1.4; suport: ,,Un ied campion”  Selectarea unor informaţii pentru verificarea înțelegerii Materiale: sistematică
2.1; 2.2; 2.3; Audierea unui text textului caiet de lucru, fișe, colectivă sau
 Decorarea literelor mari şi mici de tipar prin desene sau jetoane cu imagini a individuală
2.4; 3.1; 4.1 Acte de vorbire –
prin colorare căror denumire începe Observarea
exprimarea de mesaje în
 Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: I şi i comportame
contexte familiare cu i, planșe cu literele I
(recunoaștere, numire, scriere) ntului
şi i, prezentări
Transmiterea unor  Identificarea sunetului i și a literei corespunzătoare din participativ
informaţii referitoare la cuvintele: ied, delfin, iac, pui, maimuță; multimedia: softuri în secvențele
sine  Trasarea conturului literelor folosind resurse variate educaționale, ppt-uri, de învățare
Citirea globală a unor  Reprezentarea grafică a silabelor, sunetelor, sunetului fișiere multimedia Observarea
studiat (caracatiță, iepure, bufniță, omidă, furnică) (animație, muzică, modului de
cuvinte
 Completarea literelor lipsă pentru obținerea unor nume text) realizare a
Trasarea, recunoașterea de copii (Mina, Nina, Ina, Mimi) sarcinilor de
literelor de tipar I şi i  Colorarea literelor i şi I după cod lucru
Procedurale: metoda
Exerciții de analiză  Jocuri de combinare/ asociere/ poziționare corectă a fonetico-analitică
fonetică literelor/ silabelor pentru formarea unor cuvinte simple sintetică, explicația,
Lectură: Text suport: „Cea din una, două sau trei silabe (Ina, mami, una, Ana, Mina, demonstrația,
mai mare inimă” mama) conversația, exercițiul,
 Asocierea cuvintelor cu imaginile corespunzătoare exercițiul grafic
 Trasarea unor cuvinte cu litera nouă
 Descoperirea de cuvinte ascunse în careuri cu litere
MEM: 1.1; MEM: Numerele naturale  Formarea conceptului de număr natural. Mulțimi de Temporale: 4 ore Observarea
1.2; 1.3; 3.1; de la 0 la 10 elemente Materiale: obiecte sistematică a
4.1; 4.2; 5.1 Numărul și cifra 5. Medii  Exerciții de numărare pentru numărat, elevilor,
 Completarea numerelor învățate pe axa numerelor planșe cu cifre, planșe individuală și
de viaţă
naturale colectivă
18
Exerciții de numărare;  Formarea unor mulțimi cu 5 elemente cu animale, foarfecă, Autoevaluare
Mulțimi de elemente;  Identificarea cardinalului unor mulțimi date lipici, jetoane cu Interevaluare
Sortarea și clasificarea  Recunoaşterea, scrierea, compararea, ordonarea cifrele de la 0 la 5, Acordarea de
numerelor 0, 1, 2, 3, 4, 5; recompense
unor elemente după prezentări multimedia:
 Construirea unor mulțimi cu un cardinal dat prin
diferite criterii specificate; softuri educaționale,
desenarea/ completarea numărului de elemente
Recunoașterea, citirea,  Minutul de mișcare: imitarea săriturilor unor animale ppt-uri, fișiere
scrierea cifrei 5; (vrabie, broască, greiere, ied, cangur) multimedia
Numerele naturale de la 1  Colorarea graficului
la 5  Compunerea numărului 5 Procedurale:
Compararea numerelor  Părțile corpului unui mamifer; demonstrația,
 Medii de viață ale animalelor (balta, deșertul, pădurea, problematizarea,
Ordine crescătoare, ordine
câmpia, Polul Nord); exercițiul, jocul,
descrescătoare  Numărarea, ordonarea numerelor de la 0 la 5
Compunerea și conversația
 Identificarea numărului mai mare dintr-o pereche de
descompunerea numere date (5, 2, 3, 5, 3)
numerelor;  Compunerea/descompunerea numerelor învăţate
DP: 1.1; 2.1, DP: Activități mele  Identificarea şi realizarea unui desen cu o activitate pe Temporale: 2 ore Observarea
2.2; 2.3; 3.1, recreative/preferate care copilul o face cu talent Materiale: elevilor,
3.2, 3.3 Manifestarea interesului  Explorarea activităţilor preferate ale altor persoane prezentări multimedia, aprecieri
(fotbal, înot, muzică, ciclism) auxiliare didactice, fișă verbale
pentru autocunoaștere şi
 Identificarea hobby-urilor unor persoane pe baza pdf
a atitudinii pozitive faţă de imaginilor (fotbal, patinaj, balet, role) Procedurale:
sine şi faţă de ceilalți;  Identificarea activităților de recreere preferate explicația, conversația,
Activitățile mele recreative  Identificarea unor obiecte care ajută copilul în exercițiul, jocul
practicarea activităților preferate didactic
 Crearea de discuții în grup despre aptitudinile și talentele
copiilor
AVAP: 1.1; AVAP: Realizarea de  Discuții introductive despre personajul textului ,,Un ied Temporale: 2 ore Observarea
2.1, 2.2; 2.3; aplicaţii/ compoziţii/ campion” şi talentul său Materiale: fișa 10 din modului în
2.4 obiecte/ construcţii  Observarea unor imagini/poze cu ieduţi Caietul lui Pictorici, fire care lucrează
 Identificarea și sortarea materialelor de aţă, vată, lipici, elevii
simple, pe baza
 Utilizarea unor tehnici simple de tăiere, rupere, lipire foarfecă Aprecieri
interesului direct. Colaj:  Lipirea materialelor pe şablonul dat Procedurale: verbale
Ieduţul Ionică  Formularea de răspunsuri privind compoziția realizată explicația, Autoevaluare
Identificarea materialelor  Formularea de aprecieri față de lucrările colegilor demonstrația, munca Evaluare din
și a instrumentelor; independentă partea
19
Transformarea unui colegilor
material prin tehnici Expunerea
simple: tăiere, decupare lucrărilor
după contur, lipire;
MM: 1.2, MM: Cântarea în grup și  Atitudini corecte la ora de muzică în cadrul exercițiilor de Temporale: 2 ore Observarea
1.4; 2.1; 2.2; individual: „Prietenii cultură vocală (respirație corectă, emisie corectă, Materiale: comportame
2.3; 3.1; 3.2; cântăreți” ascultarea interpretării demonstrative auxiliar didactic, ntului
Atitudini corecte la ora de  Exerciții de cultură vocal-ritmică CD, fișe cu păsări participativ
3.3
muzică în cadrul  Audierea cântecului demonstrat de propunător sau redat Procedurale: audiția în secvențele
exercițiilor de cultură cu ajutorul mijloacelor tehnice muzicală, explicația, de învățare
vocală (respirație corectă,  Observarea unor ilustrații cu păsări care ușurează demonstrația, Aprecieri
emisie corectă, ascultarea memorarea versurilor conversația, exercițiul, verbale
interpretării  Implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecelor jocul didactic
demonstrative); Jocuri de  Cântarea vocală în cor
pregătire a respirației și de  Cântare vocală individuală sau în pereche
încălzire a vocii; Mișcarea
pe muzică sugerată de text
S9 CLR: 1.1, CLR: Literele E şi e; Text  Audierea unui text Temporale: 5 ore Observarea
1.2; 1.3, 1.4; suport: ,,Elefantul Emil”  Selectarea unei imagini dintr-un set de imagini pentru Materiale: sistematică a
2.1; 2.2; 2.3; Audierea unui text verificarea înțelegerii textului auxiliare didactice, fișe elevilor,
 Literele mari şi mici de tipar: E și e (recunoaștere, numire, pdf, materiale audio- individuală și
2.4; 3.1; 4.1 Acte de vorbire –
scriere); Asocierea sunetului cu litera video, cartonașe cu colectivă
exprimarea de mesaje în litere, CD, planșă cu Autoevaluare
 Decorarea literelor mari şi mici de tipar prin desene sau
contexte familiare – literele de tipar: E şi e, Interevaluare
prin colorare
Prietenia, Ce înseamnă să prezentări multimedia: Acordarea de
 Joc de exersare a memoriei
fim prieteni, Cel mai bun  Trasarea conturului literelor folosind resurse variate softuri educaționale, recompense
prieten  Identificarea sunetului iniţial şi a literei corespunzătoare ppt-uri, fișiere
Citirea globală a unor din cuvintele: albină, ren, urs, iepure, melc, nutrie multimedia (animație,
 Minutul de mișcare: imitarea unor animale (cangur, muzică, text)
cuvinte Exerciții de analiză
maimuţă, omidă) Procedurale:
fonetică explicația, conversația,
 Reprezentarea grafică a silabelor, sunetelor şi a sunetului
Lectură: Text suport: exercițiul, jocul
studiat (delfin, vulpe, leu, elefant, veveriţă)
„Prietenia”  Citirea unor nume care conţin litera E (Ema, Emi, Ene, didactic, jocul de rol
Enea)
 Realizare a corespondenței dintre cuvintele scrise cu
litere mici de tipar și cele scrise cu litere mari de tipar
20
 Scrierea literelor mari de tipar învăţate (A, M, U, N, I, E)
 Identificarea obiectelor ale căror denumiri conţin sunetul
e (paletă, pensulă, creion, şevalet)
 Citirea unor cuvinte simple, accesibile şi colorarea
imaginii după cod
 Jocuri de combinare/ asociere/ poziționare corectă a
literelor/ silabelor pentru formarea unor cuvinte simple
din una, două sau trei silabe sau a unor cuvinte noi
 Citirea unor enunţuri şi numărarea cuvintelor care le
compun
MEM: 1.1; MEM: Numerele naturale  Formarea conceptului de număr natural Temporale: 4 ore Observarea
1.2; 1.3; 3.1; de la 0 la 10  Mulțimi de elemente Materiale: obiecte sistematică a
4.1; 4.2; 5.1 Numărul și cifra 6.  Exerciții de numărare pentru numărat, elevilor,
 Recunoașterea, scrierea, compararea, ordonarea planșe cu cifre, planșe individuală și
Animale sălbatice
numerelor de la 0 la 6 colectivă
Exerciții de numărare; cu animale, foarfecă,
 Completarea elementelor unor mulțimi cu 6 elemente Autoevaluare
Mulțimi de elemente;  Completarea numerelor învăţate pe axa numerelor lipici, jetoane cu Interevaluare
Șiruri logice de elemente; naturale; cifrele de la 0 la 6, Acordarea de
Recunoașterea, citirea,  Construirea unor mulțimi cu 6 elemente prezentări multimedia: recompense
scrierea cifrei 6;  Completarea cu numere a șirurilor crescătoare sau softuri educaționale,
Compunerea și descrescătoare; ppt-uri, fișiere
 Compunerea/descompunerea numărului 6 multimedia, CD
descompunerea
 Animale sălbatice din țara noastră şi din alte țări
numărului 6;  Medii de viață ale animalelor Procedurale:
Ordinea crescătoare/  Numărarea, ordonarea, compunerea/descompunerea demonstrația,
descrescătoare; numerelor de la 0 la 6 problematizarea,
Animale sălbatice  Organizarea datelor (Precizarea coloanei și a rândului în exercițiul, jocul,
Animale sălbatice din țara care este poziționat un element într-un tabel) conversația
noastră și din alte țări;
Medii de viață ale
animalelor;
Numerele naturale de la 1
la 6
Compararea numerelor;
Ordine crescătoare, ordine
descrescătoare;
Compunerea și
21
descompunerea
numerelor
DP: 1.1; 2.1, DP: Talent/pasiune  Exercițiu joc de testare a capacității memorative Temporale: 2 ore Observarea
2.2; 2.3; 3.1, Manifestarea interesului  Crearea de discuții în grup despre aptitudini și talente Materiale: comportame
3.2, 3.3 pentru autocunoaștere şi  Realizarea unui desen cu o activitate pe care copilul o prezentări multimedia, ntului
face cu talent auxiliare didactice, fișă verbal/nonve
a atitudinii pozitive faţă de
pdf rbal al
sine şi faţă de ceilalți  Identificarea unor activități de recreere (jocul ,,Table”,
Procedurale: copilului
,,Animale pe continente”)
explicația, conversația,
 Identificarea unor obiecte care ajută copilul în
exercițiul, jocul
practicarea activităților preferate (ustensilele de lucru ale
didactic
pictorului)
AVAP: 1.1; AVAP: Confecții şi jucării  Discuții introductive despre personajul textului ,,Elefantul Temporale: 2 ore Observarea
2.1, 2.2; 2.3; din hârtie: Elefănțelul Emil” şi talentul său Materiale: farfurii de modului în
2.4 Emil  Observarea unor imagini/poze cu elefanți hârtie, foarfece, lipici, care lucrează
Identificarea materialelor  Identificarea și sortarea materialelor culori/acuarele elevii
și a instrumentelor;  Utilizarea unor tehnici simple de tăiere, rupere, Procedurale: Aprecieri
Transformarea unui decupare, lipire explicația, verbale
material prin tehnici  Lipirea materialelor pentru realizarea chipului elefantului demonstrația, munca Autoevaluare
simple: tăiere, decupare Emil independentă Evaluare din
după contur, lipire;  Formularea de răspunsuri privind compoziția realizată partea
 Aprecieri față de lucrările colegilor colegilor
Expunerea
lucrărilor
MM: 1.2; MM: Cântarea în grup și  Atitudini corecte la ora de muzică în cadrul exercițiilor de Temporale: 2 ore Observarea
2.1; 2.2; 2.3; individual: „Un elefant se cultură vocală (respirație corectă, emisie corectă, Materiale: comportame
3.1; 3.2; 3.3 legăna” ascultarea interpretării demonstrative auxiliar didactic, ntului
Atitudini corecte la ora de  Exerciții de cultură vocal-ritmică CD, fișe cu numerele participativ
muzică în cadrul  Audierea cântecului demonstrat de propunător sau redat naturale învăţate în secvențele
exercițiilor de cultură cu ajutorul mijloacelor tehnice Procedurale: audiția de învățare
 Realizarea de numărători în vederea însușirii cântecului muzicală, explicația, Aprecieri
vocală (respirație corectă,
 Implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecelor demonstrația, verbale
emisie corectă, ascultarea  Cântarea vocală în cor conversația, exercițiul,
interpretării  Cântare vocală individuală sau în pereche jocul didactic
demonstrative); Jocuri de
pregătire a respirației și de
22
încălzire a vocii; Cântarea
în grup/individuală
S10 CLR: 1.1, CLR: Literele R şi r; Text  Audierea unui text Temporale: 5 ore Observarea
1.2; 1.3, 1.4; suport: ,,Ratonul acrobat”  Identificarea semnificației unor imagini Materiale: sistematică
2.1; 2.2; 2.3; Audierea unui text;  Oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce este auxiliare didactice, fișe colectivă sau
Identificarea semnificației vorba (în acest text)?”etc pdf, materiale audio- individuală
2.4; 3.1; 4.1
unor imagini;  Numirea personajelor video, cartonașe cu Observarea
Selectarea unei imagini  Ordonarea imaginilor dintr-o poveste audiată în scopul litere, CD, planșă cu comportame
dintr-un set pentru comprehensiunii textului literele de tipar: R şi r, ntului
indicarea unui aspect  Decorarea literelor mari şi mici de tipar prin desene sau prezentări multimedia: participativ
dintr-un mesaj audiat; prin colorare softuri educaționale, în secvențele
Asocierea cuvintelor cu  Identificarea sunetului r și a literei corespunzătoare din ppt-uri, fișiere de învățare
imaginile cuvintele: electrician, constructor, macaragiu multimedia (animație, Observarea
corespunzătoare;  Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: R şi r muzică, text) modului de
Reprezentarea grafică a (recunoaștere, numire, scriere) Procedurale: realizare a
cuvintelor;  Trasarea conturului literelor folosind resurse variate; explicația, conversația, sarcinilor de
Exerciţii de analiză Decorarea literelor mari şi mici de tipar prin desene sau exercițiul, jocul lucru
fonetică prin colorare didactic, jocul de rol
Trasarea, recunoașterea  Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul
literelor de tipar R și r apropiat/ observarea etichetelor cu cuvinte/ citirea
Despărţirea cuvintelor în globală a cuvintelor scrise cu litere de tipar (pictor,
silabe doctor, marinar, balerină)
Numărarea cuvintelor  Citirea unor cuvinte simple, accesibile şi colorarea lor în
dintr-un enunţ scurt cele 7 culori ale curcubeului
Lectură: Text suport: „Aş  Jocuri de poziționare corectă a literelor pentru formarea
unor cuvinte simple din una, două sau trei silabe sau a
vrea să fiu
unor cuvinte noi: ( rar, ura, are, rana, amar)
 Joc de identificare a literelor ce compun cuvintele date
 Citirea unor propoziții simple, scurte, accesibile şi
numărarea cuvintelor dintr-un enunţ scurt
1.2; 1.3; 3.1; de la 0 la 10  Mulțimi cu 7 elemente Materiale: obiecte sistematică
4.1; 4.2; 5.1 Numărul și cifra 7. Forţă şi  Exerciții de numărare pentru numărat, colectivă sau
 Colaj: mulţimea celor 7 pompieri curajoşi (fişa 11 din planșe cu cifre, planșe individuală
mişcare
Caietul lui Pictorici) Observarea
Mulțimi de elemente; cu animale, foarfecă,
 Joc: ,,Bingo matematic” comportame
Recunoașterea, citirea, lipici, jetoane cu
 Recunoașterea, scrierea, compararea, ordonarea ntului
cifrele de la 0 la 7,
23
scrierea cifrei 7; numerelor de la 0 la 7 prezentări multimedia: participativ
Compararea numerelor;  Completarea cardinalului unor mulțimi date (6, 7, 1, 3, 5, softuri educaționale, în secvențele
Ordine crescătoare, ordine 7) ppt-uri, fișiere de învățare
 Completarea numerelor învăţate pe axa numerelor Observarea
descrescătoare; multimedia
naturale modului de
Predecesorul şi succesorul
 Completarea numărului cuprins între 2 numere date (1, Procedurale: realizare a
unui număr; 3, 4, 6, 2, 5) sarcinilor de
demonstrația,
Șiruri logice de elemente;  Joc: Găsește umbra violonistului lucru
Forță și mișcare  Enumerarea celor 7 zile ale săptămânii problematizarea,
Tragere, împingere  Identificarea numărului mai mic din perechile de numere exercițiul, jocul,
date (6, 4, 3, 1, , 0, 3) conversația
 Completarea cu numere a șirurilor crescătoare sau
descrescătoare
 Compunerea/descompunerea numărului 7
 Forțe și mișcare – efecte observabile ale forțelor (tragere,
împingere, alunecare)
 Mișcarea corpurilor prin tragere, împingere
 Minutul de mişcare: evidențierea acțiunilor de
tragere/împingere
DP: 1.1; 2.1, DP: Abilități și atitudini  Crearea de discuții în grup despre meserii Temporale: 2 ore Observarea
2.2; 2.3; 3.1, specifice învățării în  Realizarea unui desen cu meseria pe care dorește să o Materiale: comportame
3.2, 3.3 context școlare aibă in viitor prezentări multimedia, ntului
 Ghicitori despre meserii (ilustrarea răspunsului prin auxiliare didactice, fișă verbal/nonve
Explorarea meseriilor
simboluri, desene) pdf, fişa 12 din Caietul rbal al
Explorarea hobby-uri și a lui Pictorici copilului
 Instrumentarul specific unor meserii
activităților preferate Procedurale:
 Joc cu colecția de marionete pentru degete cu diverse
meserii explicația, conversația,
exercițiul, jocul
didactic
AVAP: 1.1; AVAP: Confecții şi jucării  Discuții introductive despre meserii Temporale: 2 ore Observarea
2.1, 2.2; 2.3; din hârtie: Colecţie de  Observarea unor imagini/poze/video-uri cu diverse Materiale: fișa 12 din modului în
2.4 marionete meserii Caietul lui Pictorici, care lucrează
 Utilizarea unor tehnici simple de decupare după contur, lipici, foarfecă elevii
Identificarea materialelor
lipire Procedurale: Aprecieri
și a instrumentelor;
 Formularea de răspunsuri privind compoziția realizată explicația, verbale
Transformarea unui  Aprecieri față de lucrările colegilor demonstrația, munca Autoevaluare
material prin tehnici  Joc de rol: Meseriile independentă Evaluare din
simple: tăiere, decupare partea
24
după contur, lipire; colegilor
Expunerea
lucrărilor
2.1; 2.2; 2.3; individual: „Radu, ratonul cultură vocală (respirație corectă, emisie corectă, Materiale: comportame
3.1; 3.2; 3.3 vărgat” ascultarea interpretării demonstrative auxiliar didactic, ntului
Atitudini corecte la ora de  Exerciții de cultură vocal-ritmică CD participativ
muzică în cadrul  Audierea cântecului demonstrat de propunător sau redat Procedurale: audiția în secvențele
exercițiilor de cultură cu ajutorul mijloacelor tehnice muzicală, explicația, de învățare
 Percuție corporală pentru susținerea ritmului demonstrația, Aprecieri
 Implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecelor conversația, exercițiul, verbale
emisie corectă, ascultarea
 Cântarea vocală în cor jocul didactic
interpretării  Cântare vocală individuală sau în pereche
demonstrative); Jocuri de
pregătire a respirației și de
încălzire a vocii; Cântarea
S11 CLR: 1.1, CLR: Literele C şi c; Text  Audierea unui scurt text Temporale: 5 ore Observarea
1.2; 1.3, 1.4; suport: ,,Creionul mic, cel  Extragerea unor informaţii din textul audiat Materiale: sistematică
2.1; 2.2; 2.3; mai bun amic”  Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: C şi c auxiliare didactice, fișe colectivă sau
(recunoaștere, numire, scriere) pdf, materiale audio- individuală
2.4; 3.1; 4.1 Audierea unui text:
 Decorarea literelor mari şi mici de tipar prin desene sau video, cartonașe cu Observarea
Extragerea unor informaţii
prin colorare litere, CD, planșă cu comportame
din textul audiat
 Identificarea sunetului c și a literei corespunzătoare din literele de tipar: E şi e, ntului
Trasarea conturului
cuvintele: caiet, con, foc, toc, corn, pisică, camion prezentări multimedia: participativ
literelor folosind resurse
 Trasarea conturului literelor folosind resurse variate; softuri educaționale, în secvențele
variate; Despărţirea
 Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul ppt-uri, fișiere de învățare
cuvintelor în silabe;
apropiat/ observarea etichetelor cu cuvinte/ citirea multimedia (animație, Observarea
Reprezentarea grafică a
globală a cuvintelor scrise cu litere de tipar; (cămașă, muzică, text) modului de
cuvintelor;
tricou, ilic, costum, cravată) Procedurale: realizare a
Sunetului inițial
 Decodificarea mesajului încifrat în ghicitori (croitor, explicația, conversația, sarcinilor de
Numărarea cuvintelor
marinar) exercițiul, jocul lucru
dintr-un enunţ scurt;
 Joc de combinare a literelor pentru formarea unor didactic, jocul de rol
Citirea unor cuvinte și
cuvinte simple din una sau două silabe (ac, mac, cuc, arc,
propoziții simple, scurte,
acru)
accesibile
 Joc de decodare a unor mesaje scrise (URA! IARNA!)
Lectură: Text suport: „Aş
 Citirea unor cuvinte și propoziții simple, scurte, accesibile
vrea să fiu”
25
Iată ce știu la Comunicare  Selectarea cuvintelor care completează cel mai bine
în limba română! (3) – propozițiile date (Aurica, mic, canar)
probă de evaluare
sumativă
1.2; 1.3; 3.1; de la 0 la 10  Mulțimi cu 8 elemente Materiale: obiecte sistematică
4.1; 4.2; 5.1 Numărul și cifra 8.  Exerciții de numărare pentru numărat, colectivă sau
 Recunoaşterea, scrierea, compararea, ordonarea planșe cu cifre, planșe individuală
Schimbarea formei
numerelor de la 0 la 8 Observarea
corpurilor cu animale, foarfecă,
 Completarea predecesorului şi a succesorului numerelor comportame
Mulțimi de elemente; lipici, jetoane cu
date ntului
Recunoașterea, citirea,  Completarea cu elemente său cu cardinalul pentru cifrele de la 0 la 8, participativ
scrierea cifrei 8; mulțimile date prezentări multimedia: în secvențele
Compararea numerelor;  Completarea numerelor învăţate pe axa numerelor softuri educaționale, de învățare
Ordine crescătoare, ordine naturale ppt-uri, fișiere Observarea
 Ordonarea crescătoare a numerelor date (0, 1, 2, 3, 4, 5, multimedia modului de
descrescătoare;
6, 7, 8) realizare a
Predecesorul şi succesorul  Compunerea numărului 8 sarcinilor de
Procedurale:
unui număr  Joc: identificarea celor 8 diferențe dintre cele 2 imagini lucru
demonstrația,
Șiruri logice de elemente  Schimbarea formei corpurilor (deformare, rupere, problematizarea,
Schimbarea formei spargere, mototolire, întindere) exercițiul, jocul,
corpurilor  Joc pentru evidențierea forțelor și a efectelor acestora conversația
Deformare, rupere,  Minutul de mişcare: aruncarea la țintă cu bulgări de
hârtie
spargere, mototolire,
întindere
Iată ce știu la Matematică
și explorarea mediului! (3)
– probă de evaluare
sumativă
DP: 1.1; 2.1, DP: Abilități și atitudini  Crearea de discuții în grup despre meserii Temporale: 2 ore Observarea
2.2; 2.3; 3.1, specifice învățării în  Ghicitori despre meserii (ilustrarea răspunsului prin Materiale: comportame
3.2, 3.3 context școlare simboluri, desene) prezentări multimedia, ntului
 Instrumentarul specific unor meserii auxiliare didactice, fișă verbal/nonve
Explorarea meseriilor
 Persoane care pot oferi sprijin în diferite situații de viață pdf rbal al
Explorarea hobby-urilor şi
 Joc cu colecția de marionete pentru degete cu diverse Procedurale: copilului
a activităţilor preferate meserii explicația, conversația,
26
exercițiul, jocul
didactic
AVAP: 1.1;; AVAP: Modelaj : Litere şi  Discuții introductive despre literele/numerele învăţate Temporale: 2 ore Observarea
2.1, 2.2; 2.3; numere  Observarea unor planșe cu literele/numerele învăţate Materiale: plastilină, modului în
2.4 Identificarea materialelor  Utilizarea unor tehnici simple de modelare (presare, sârmă plușată care lucrează
modelare liberă) şi îndoire Procedurale: elevii
și a instrumentelor;
 Formularea de răspunsuri privind compoziția realizată explicația, Aprecieri
Transformarea unui
 Aprecieri față de lucrările colegilor demonstrația, munca verbale
material prin tehnici independentă Autoevaluare
simple: modelare, îndoire Evaluare din
partea
colegilor
Expunerea
lucrărilor
2.1; 2.2; 2.3; individual: „Degețelele” cultură vocală (respirație corectă, emisie corectă, Materiale: comportame
3.1; 3.2; 3.3 Atitudini corecte la ora de ascultarea interpretării demonstrative auxiliar didactic, ntului
muzică în cadrul  Exerciții de cultură vocal-ritmică CD, coli A4 participativ
exercițiilor de cultură  Audierea cântecului demonstrat de propunător sau redat Procedurale: audiția în secvențele
cu ajutorul mijloacelor tehnice muzicală, explicația, de învățare
 Jocuri de denumire a degetelor demonstrația, Aprecieri
emisie corectă, ascultarea  Realizarea unui desen cu conturul palmei şi denumirea conversația, exercițiul, verbale
interpretării fiecărui deget jocul didactic
demonstrative); Jocuri de  Implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecelor
pregătire a respirației și de  Cântarea vocală în cor
încălzire a vocii; Cântarea  Cântare vocală individuală sau în pereche
MAGIA IERNII
Săpt. Competențe Disciplină / Conținuturi avizate Activități integrate / pe discipline Resurse Evaluare Obs.
specifice
S12 CLR: 1.1, 1.2, CLR: Literele O și o; Text- ▪Audierea textului „Omul de zăpadă” Temporale: 5 ore Observarea
27
1.3, 1.4, 2.1; suport: „Omul de zăpadă” ▪Identificarea semnificației unui mesaj scurt pe teme Materiale: sistematică
2.2; 2.3; 3.2, Audierea unui text; familiare/ a unor informații dintr-un mesaj scurt; auxiliare didactice, colectivă sau
3.3 Identificarea personajelor Identificarea semnificației unor imagini; Selectarea unei fișe pdf, materiale individuală
dintr-un text audiat; imagini dintr-un set de imagini pentru verificarea audio-video,
Formularea de întrebări și înțelegerii textului cartonașe cu litere, Observarea
răspunsuri; Formularea de ▪Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: O, o CD comportamentului
enunțuri pe baza imaginilor; (recunoaștere, numire, scriere); Trasarea conturului Procedurale: participativ în
Selectarea unei imagini dintr- literelor folosind resurse variate; Decorarea literelor explicația, secvențele de
un set pentru indicarea unui ▪Metoda fonetică: reprezentarea grafică a silabelor, conversația, învățare
aspect dintr-un mesaj audiat; sunetelor, sunetului studiat (ou, os, morcov, balon, exercițiul, jocul
Determinarea silabelor și a avion/ vapor, robot, cort, clovn) didactic Observarea
sunetelor din cuvinte, ▪Jocuri de activizare a vocabularului: integrarea în modului de
pronunțarea corectă a enunțuri a cuvintelor sugerate de imagini realizare a
acestora; Recunoașterea literei ▪Recunoașterea și citirea literelor învățate sarcinilor de lucru
mari și mici de tipar; Trasarea ▪Minutul de mișcare: realizarea literei O cu degetele sau
conturului literelor folosind brațele
resurse variate; Recunoașterea ▪Exerciții de citire a silabelor
unor cuvinte uzuale, din ▪Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul
universul apropiat/ observarea apropiat/ observarea etichetelor cu cuvinte/ citirea
etichetelor cu cuvinte/ citirea globală a cuvintelor scrise cu litere de tipar; Asocierea
globală a cuvintelor scrise cu cuvintelor cu imaginile corespunzătoare (con, nor, cor,
litere de tipar; Asocierea corn)
cuvintelor cu imaginile ▪Generarea cuvintelor cu același sunet inițial;
corespunzătoare Completarea literelor lipsă pentru obținerea unor
Lectură: Text suport: „Cine se cuvinte
ascunde în ou?” ▪Jocuri variate de citire globală a cuvintelor prin asociere
cu imagini: identificare literelor care compun cuvinte
(Mona, Cora, Onica); trasarea literelor care compun
cuvinte și unirea cu imaginile potrivite; completarea
literei O din nume de persoane
▪Ordonarea cuvintelor în propoziții, prin asocierea cu
imagini corespunzătoare
▪Minutul de mișcare: dansul fulgului de nea
MEM: 1.1; MEM: Numărul și cifra 9. De ▪Formarea conceptului de număr natural. Mulțimi de 9 Temporale: 4 ore Observarea
2.2; 3.1; 4.1; ce ninge? elemente; Exerciții de numărare Materiale: sistematică
5.1, 6.1 Mulțimi cu 9 elemente ▪Construirea unor mulțimi după un număr cardinal dat auxiliare didactice, colectivă sau
(numărare, punere în prin desenarea/ completarea numărului de elemente; fișe pdf, materiale individuală
Precizarea cardinalului unei mulțimi audio-video, Observarea
28
corespondență, completare); ▪Recunoașterea și scrierea cifrei 9 cartonașe cu comportamentului
Recunoașterea și scrierea cifrei ▪Recunoaşterea, scrierea, compararea (mic, mare, numere, CD participativ în
9 după contur; Recunoaşterea, vecinul mic, vecinul mare), ordonarea numerelor de la 0 Procedurale: secvențele de
la 9 explicația, învățare
scrierea, compararea,
▪Poziționarea numărului 9 pe axa numerelor conversația, Observarea
ordonarea numerelor învățate;
▪Compunerea și descompunerea numărului 9 cu suport exercițiul, jocul modului de
Compunerea și intuitiv didactic realizare a
descompunerea numerelor; ▪Completarea cu numere a șirurilor crescătoare sau sarcinilor de lucru
Fenomene ale naturii: ploaie, descrescătoare
ninsoare; Experiment: Zăpada ▪Exerciții de colorare a unui anumit număr de figuri
artificială geometrice, după coduri de culori
▪Identificare regulii de siguranță în folosirea aparatelor
electrice
▪Audierea unor scurte poezii despre ploaie și ninsoare
▪Discuții despre fenomenele naturii, prezentarea unor
filmulețe explicative (De ce plouă? De ce ninge? În ce
anotimpuri se produc cu precădere aceste fenomene ale
naturii?)
▪Evidențierea necesității ploii și ninsorii, dar și a
pericolelor pe care le provoacă marile căderi de
precipitații
▪Crearea în echipă a unei povești despre picătura de apă
și transformările ei sub influența frigului sau căldurii
▪Realizarea experimentului „Zăpada artificială”/ Alte
experimente: înghețarea apei, topirea unui cub de
gheață și transformarea lui în apă
DP: 1.1; 2.1; DP: Comunicare școlară ▪Discuții despre ce înseamnă a fi o echipă/ Ce fac Temporale: 2 ore Observarea
2.2; 2.3; 3.1 eficientă membrii unei echipe? Care e scopul echipei? Ce roluri Materiale: comportamentului
Identificarea unor modalități pot să aibă membrii unei echipe? De ce e importantă auxiliar didactic, verbal/nonverbal
pozitive/negative de munca în echipă? fișă pdf, imagini al copilului
interacțiune verbală sau ▪Jocuri de constituire a echipelor după diferite criterii/ adecvate temei
fizică: se ajută unii cu ceilalți, Alegerea unui nume pentru echipă, a unei devize Procedurale:
se exprimă politicos (te rog, ▪Problematizarea despre ce înseamnă cooperarea în explicația,
mulțumesc), se întrerup, se echipă, pe baza imaginilor: comunicarea verbală, ajutorul conversația, jocul
lovesc, se împing reciproc, distribuirea responsabilităților didactic
AVAP: 1.1; AVAP: Tehnici de lucru ▪Reactualizarea textului „Omul de zăpadă”, desprinderea Temporale: 2 ore Turul galeriei
1.4; 2.1, 2.2; folosind hârtia: Omul de mesajului textului Materiale: Autoevaluare
2.3; 2.4 zăpadă ▪Identificarea materialelor și instrumentelor auxiliar didactic, Interevaluare
29
Identificarea materialelor și ▪Prezentarea și demonstrarea tehnicii de lucru foarfecă, lipici,
instrumentelor; Transformarea ▪Formularea unor criterii de evaluare a produselor creioane colorate,
unui material prin tehnici activității carioci
simple: tăiere, decupare după ▪Decuparea jetoanelor, asamblarea, lipirea Procedurale:
contur, lipire ▪Expunerea lucrărilor și evaluare acestora conform explicația,
criteriilor prestabilite conversația,
demonstrația
MM: 1.4; 2.1; MM: Cântarea în grup și ▪Exerciții de cultură vocal-ritmică Temporale: 2 ore Observarea
3.1 individual: „Fulg de nea” ▪Audierea cântecului demonstrat de propunător sau Materiale: comportamentului
Atitudini corecte la ora de redat cu ajutorul mijloacelor tehnice auxiliar didactic, participativ în
muzică în cadrul exercițiilor de ▪Observarea unor ilustrații pe textul cântecului care CD, fișe de colorat secvențele de
cultură vocală (respirație ușurează receptarea adecvate temei învățare
corectă, emisie corectă, ▪Implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecelor cântecului
ascultarea interpretării ▪Cântarea vocală în cor și individual Procedurale:
demonstrative); Jocuri de ▪Acompanierea cântecului cu mișcări spontane sugerate audiția muzicală,
pregătire a respirației și de de textul cântecului explicația,
încălzire a vocii; Cântarea în ▪Utilizarea unor jucării muzicale de sezon (clopoței, demonstrația,
grup, asociind mișcarea zurgălăi) conversația,
sugerată de text exercițiul, jocul
didactic
S13 CLR: 1.1, 1.2, CLR: Literele T și t; Text- ▪Audierea textului „Trenulețul electric” Temporale: 5 ore Observarea
1.3, 1.4, 2.1; suport: Trenulețul electric” ▪Identificarea semnificației unui mesaj scurt pe teme Materiale: sistematică
2.2; 2.3; 3.2, Audierea unui text; familiare/ a unor informații dintr-un mesaj scurt; auxiliare didactice, colectivă sau
răspunsuri; Formularea de ▪Metoda fonetică: reprezentarea grafică a silabelor, CD comportamentului
enunțuri pe baza imaginilor; sunetelor, sunetului studiat (tren, tobă, butoi, caiet, Procedurale: participativ în
Selectarea unei imagini dintr- cometă) explicația, secvențele de
un set pentru indicarea unui ▪Jocuri de activizare a vocabularului: integrarea în conversația, învățare
aspect dintr-un mesaj audiat; enunțuri a cuvintelor sugerate de imagini exercițiul, jocul
Determinarea silabelor și a ▪Recunoaștere și citirea literelor învățate, identificarea didactic Observarea
sunetelor din cuvinte, literei inițiale dintr-un cuvânt modului de
pronunțarea corectă a ▪Jocul „Labirintul literelor”, recunoașterea literelor t și T realizare a
acestora; Recunoașterea literei ▪Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: T, t sarcinilor de lucru
mari și mici de tipar; Trasarea (recunoaștere, numire, scriere); Trasarea conturului
conturului literelor folosind literelor folosind resurse variate; Decorarea literelor
30
resurse variate; Recunoașterea ▪Jocuri variate de citire globală a cuvintelor prin asociere
unor cuvinte uzuale, din cu imagini: completarea literei T din nume de persoane,
universul apropiat/ observarea identificarea cuvântului corespunzător pentru o imagine,
etichetelor cu cuvinte/ citirea completarea unui text eliptic (scrisoarea către Moș
globală a cuvintelor scrise cu Crăciun) cu cuvintele asociate imaginilor
litere de tipar; Asocierea ▪Exerciții de citire a silabelor și cuvintelor, trasarea
cuvintelor cu imaginile literelor care compun cuvintele, identificarea cuvintelor
corespunzătoare necunoscute
Lectură: Text suport:
„Motanul Tom”
MEM: 1.1; MEM: Numărul 10. ▪Formarea conceptului de număr natural. Mulțimi de 10 Temporale: 4 ore Observarea
2.2; 3.1; 4.1; Electricitatea. Cum elemente; Exerciții de numărare Materiale: sistematică
5.1, 6.1 funcționează aparatele ▪Construirea unor mulțimi după un cardinal dat prin auxiliare didactice, colectivă sau
electrice? fișe pdf, materiale individuală
desenarea/ completarea numărului de elemente;
Mulțimi cu 10 elemente audio-video, Observarea
(numărare, punere în Precizarea cardinalului unei mulțimi cartonașe cu comportamentului
corespondență, completare); ▪Reprezentarea unor numere în grafic, prin colorare numere, CD participativ în
Recunoașterea și scrierea ▪Scrierea numărului 10 Procedurale: secvențele de
numărului 10 după contur; ▪Poziționarea numărului 10 pe axa numerelor explicația, învățare
Recunoaşterea, scrierea, ▪Minutul de mișcare: formarea unui trenuleț din 10 copii conversația, Observarea
compararea, ordonarea ▪Ordinea crescătoare și descrescătoare a numerelor de la exercițiul, jocul modului de
numerelor învățate; didactic realizare a
0 la 10
Compunerea și sarcinilor de lucru
descompunerea numerelor; ▪Completarea cu numere a șirurilor crescătoare sau
Forme și transfer de energie: descrescătoare
aparate care utilizează ▪Compunerea și descompunerea numărului 10 cu suport
electricitatea și reguli de intuitiv
siguranță în mânuirea ▪Compararea numerelor naturale de la 0 la 10.
aparatelor electrice ▪Enumerarea aparatelor electrice pe baza imaginilor
▪Surse ale electricității: forța apei, forța vântului
▪Desenarea unui aparat care funcționează cu baterii
▪Activități practice cu jucării care funcționează cu baterii
DP: 1.1; 2.1; DP: Comunicarea în familie ▪Prezentarea familiei (membri, nume, vârstă, aspect fizic, Temporale: 2 ore Observarea
2.2; 2.3 Interacțiuni simple cu ființe şi calități) Materiale: comportamentului
obiecte familiare; Prezentarea ▪Realizarea unui desen cu familia auxiliar didactic, verbal/nonverbal
unor obiecte de care se simte ▪Discuții despre comunicare în familie: Cu cine comunici fișă pdf al copilului
atașat mai bine? De ce? Cum îți exprimi dorințele? Cum arăți Procedurale:
părinților că ceva nu îți place? Cum îți ajuți părinții? explicația,
31
▪Realizarea portretului unui membru al familiei și conversația, jocul
prezentarea acestuia didactic
▪Realizarea unui desen cu cadoul dorit de Crăciun
AVAP: 1.1; AVAP: Tehnici de lucru cu ▪Discuții pe baza textului din scrisoare către Moș Crăciun: Temporale: 2 ore Turul galeriei
1.4; 2.1, 2.2; hârtia: Scrisoarea pentru Moș Cine a scris scrisoare? Cu ce scop? Către cine e scrisă? Ce Materiale: Autoevaluare
2.3; 2.4; 2.5 Crăciun își dorește Toma? Ce îi cere lui Moș Crăciun să îi aducă lui auxiliar didactic, Interevaluare
Identificarea materialelor și Matei? foarfecă, lipici,
instrumentelor; Transformarea ▪Identificarea materialelor și instrumentelor creioane colorate,
unui material prin tehnici ▪Prezentarea și demonstrarea tehnicii de lucru carioci, decorațiuni
simple: tăiere, decupare după ▪Formularea unor criterii de evaluare a produselor de Crăciun
contur, lipire activității Procedurale:
▪Realizarea plicului pe baza instrucțiunilor explicația,
▪Decuparea jetoanelor, plierea, asamblarea, lipirea conversația,
▪Realizarea unei scrisori către Moș Crăciun folosind demonstrația
desene, simboluri, litere, numere
▪Introducerea scrisorii în plic
▪Expunerea lucrărilor și evaluare acestora conform
criteriilor prestabilite
MM: 1.4; 2.1; MM: Asocierea unei mișcări ▪Exerciții de cultură vocal-ritmică Temporale: 2 ore Observarea
3.1 ritmice cu o poezie: ▪Audierea numărătorii demonstrate de propunător sau Materiale: comportamentului
„Numărătoarea” redat cu ajutorul mijloacelor tehnice auxiliar didactic, participativ în
Crearea spontană a unor ▪Acompanierea cântecului cu mișcări spontane sugerate CD, fișe de colorat secvențele de
combinații ritmice de silabe de textul numărătorii cu mișcări ritmice adecvate temei învățare
onomatopeice, însoțite de ▪Exerciții de improvizație melodică pentru textul cântecului
mişcare; Asocierea unor numărătorii Procedurale:
mișcări ritmice sau sunete în ▪Colinde de Crăciun: audiții muzicale, cântare în cor audiția muzicală,
relaţie cu povești, poezii, explicația,
cântece; Colinde demonstrația,
conversația,
exercițiul, jocul
didactic
S14 CLR: 1.1, 1.2, CLR: Literele Ă și ă. Text- ▪Audierea textului „Brăduleț” Temporale: 5 ore Observarea
1.3, 1.4; 2.1; suport: „Brăduleț” ▪Identificarea semnificației unui mesaj scurt pe teme Materiale: sistematică
2.2; 2.4; 3.2; Audierea unui text; familiare/ a unor informații dintr-un mesaj scurt; auxiliare didactice, colectivă sau
răspunsuri; Formularea de ▪Metoda fonetică: reprezentarea grafică a silabelor, CD comportamentului
32
enunțuri pe baza imaginilor; sunetelor, sunetului studiat (soră, bunică, mamă, tată) Procedurale: participativ în
Selectarea unei imagini dintr- ▪Jocuri de activizare a vocabularului: integrarea în explicația, secvențele de
un set pentru indicarea unui enunțuri a cuvintelor sugerate de imagini conversația, învățare
aspect dintr-un mesaj audiat; ▪Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: Ă, ă exercițiul, jocul
Determinarea silabelor și a (recunoaștere, numire, scriere); Trasarea conturului didactic Observarea
sunetelor din cuvinte, literelor folosind resurse variate; Decorarea literelor modului de
pronunțarea corectă a ▪Joc de colorare a literelor după coduri de culori realizare a
acestora; Recunoașterea literei ▪Minutul de mișcare: generare de cuvinte care au sarcinilor de lucru
mari și mici de tipar; Trasarea legătură cu iarna și identificare cuvintelor care conțin
conturului literelor folosind sunetul ă Evaluare sumativă
resurse variate; Recunoașterea ▪Generarea de cuvinte din litere date și citirea cuvintelor
unor cuvinte uzuale, din globală a cuvintelor obținute prin asocierea cu imaginile
universul apropiat/ observarea corespunzătoare
etichetelor cu cuvinte/ citirea ▪Colorarea literelor Ă și ă din textul unei poezii
globală a cuvintelor scrise cu ▪Completarea literei ă și citirea cuvintelor-nume obținute
litere de tipar; Asocierea ▪Joc de generare a unui cuvânt (CRĂCIUN) prin
cuvintelor cu imaginile precizarea literelor inițiale din cuvinte-imagini date
corespunzătoare ▪Exerciții de transformare a literei A în Ă și citirea
Activitate integrată: „Magia cuvintelor obținute
iernii” ▪ Recunoașterea literelor învățate, punerea în
Lectură: Text suport: „O literă corespondență a literei mici cu litera mare de tipar
comică” ▪Formarea cuvintelor din silabe date și asocierea
Iată ce știu la Comunicare în acestora cu imagini potrivite
limba română (4)! – probă de ▪Activitate integrată: joc de dezvoltare a acuității vizuale,
evaluare sumativă numărare, generare de cuvinte-nume de persoane cu
litere date
▪Probă de evaluare sumativă (4)
MEM: 1.1; MEM: Numerele naturale de ▪Exerciții de numărare de la 0 la 10, completarea Temporale: 4 ore Observarea
1.2; 2.1; 3.1; la 0 la 10. Un mediu curat rezultatelor numărării în tabel Materiale: sistematică
4.1; 4.2 Recunoaşterea, scrierea, ▪Reprezentarea numerelor prin colorarea elementelor auxiliare didactice, colectivă sau
compararea, ordonarea ▪Determinarea/alegerea cardinalului unei mulțimi prin fișe pdf, materiale individuală
numerelor învățate; numărarea elementelor audio-video, Observarea
Compunerea și ▪Ordinea crescătoare, ordinea descrescătoare a cartonașe cu comportamentului
descompunerea numerelor; numerelor naturale de la 0 la 10 numere, CD participativ în
Numere cu soț, numere fără ▪Compararea numerelor (număr mai mare, număr mai Procedurale: secvențele de
soț (intuire, numărarea din 2 în mic; vecinul mai mare, vecinul mai mic al unui număr) explicația, învățare
2 de la 0 sau 1); Participarea la ▪Compunerea și descompunerea numerelor cu suport conversația, Observarea
acțiuni care implică un mediu intuitiv/ cu ajutorul desenelor exercițiul, jocul modului de
curat şi prietenos în cadrul ▪Reprezentarea unor numere prin desenarea unor didactic realizare a
33
clasei; Identificarea efectelor elemente, conform codului sarcinilor de lucru
pozitive şi negative ale ▪Intuirea conceptului de număr cu soț cu suport intuitiv/ Evaluare sumativă
acțiunilor proprii asupra prin formarea mulțimilor de 2 elemente (perechea)
mediului apropiat ▪Numărarea din 2 în 2
Iată ce știu la Matematică și ▪Minutul de mișcare: formarea de perechi de către elevi,
explorarea mediului (4)! – numărarea perechilor
probă de evaluare sumativă ▪Discuții despre mediul curat/ poluat: De ce e fericit/trist
bradul din pădure? Care pot fi motivele?
▪Observarea unor ilustrații în scopul identificării
acțiunilor de protejare a mediului înconjurător
(plantarea, acțiune de ecologizare, ocrotirea unei plante,
depozitarea deșeurilor menajere)
▪Consecințe ale acțiunilor proprii asupra mediului
înconjurător
▪Realizarea unor desene cu obiecte din plastic, hârtie,
sticlă care pot fi reciclate
▪Activitate practică integrată: construirea unei jucării din
materiale reciclabile
▪Probă de evaluare sumativă (4)
DP: 1.1; 1.2; DP: Comunicarea în familie ▪Discuții despre activități făcute împreună cu familia: Temporale: 2 ore Observarea
2.3; 3.1 Activități preferate împreună activități de igienă a locuinței, activități de timp liber, Materiale: comportamentului
cu familia; Atitudine pozitivă activități preferate auxiliar didactic, verbal/nonverbal
față de sine și față de ceilalți ▪Observarea unor imagini în scopul identificării unor fișă pdf, imagini al copilului
comportamente dezirabile sau indezirabile în familie Procedurale:
(luarea mesei în familie, comunicare violentă, ordinea explicația,
lucrurilor în cameră, ajutorul oferit în treburile casnice, conversația, jocul
comunicarea politicoasă, comunicarea verbală și gestuală didactic
violentă)
AVAP: 1.1; AVAP: Realizarea unui obiect ▪Discuții despre obiceiurile și tradițiile de Crăciun Temporale: 2 ore Turul galeriei
1.3; 2.1; 2.2; decorativ: Brăduțul (colindul, mersul cu steaua, împodobirea bradului de Materiale: Autoevaluare
2.3; 2.4; 2.5 Identificarea materialelor și Crăciun) auxiliar didactic, Interevaluare
instrumentelor; Transformarea ▪Identificarea materialelor și instrumentelor necesare foarfecă, lipici,
unui material prin tehnici ▪Prezentarea și demonstrarea tehnicii de lucru creioane colorate,
simple: tăiere, decupare după ▪Formularea unor criterii de evaluare a produselor carioci, elemente
contur, lipire activității decorative de
▪Decuparea jetoanelor, plierea, asamblarea, lipirea Crăciun
▪Decorarea bradului Procedurale:
▪Expunerea lucrărilor și evaluare acestora conform explicația,
criteriilor prestabilite conversația,
34
demonstrația
MM: 1.4; 2.1; MM: Acompaniament de ▪Exerciții de cultură vocal-ritmică Temporale: 2 ore Observarea
3.1 jucării muzicale: „O, brad ▪Prezentarea unor jucării muzicale (clopoței, tobiță, Materiale: comportamentului
frumos!” zurgălăi, zornăitoare, trianglu, tamburină) auxiliar didactic, participativ în
Observarea/familiarizarea cu ▪Realizarea unei jucării muzicale CD, fișe de colorat secvențele de
aspectul jucăriilor muzicale; ▪Audierea cântecului demonstrat de propunător sau adecvate temei învățare
Mânuirea liberă a jucăriilor redat cu ajutorul mijloacelor tehnice cântecului
muzicale, respectiv executarea ▪Observarea unor ilustrații pe textul cântecului care Procedurale:
percuției corporale, detașat de ușurează receptarea audiția muzicală,
cântec, în colectiv şi individual ▪Implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecelor explicația,
▪Interpretarea cântecului de iarnă cu acompaniament de demonstrația,
jucării muzicale conversația,
▪Colinde de Crăciun: audiții muzicale, cântare în cor, exercițiul, jocul
individual didactic
CĂLĂTORIND PRIN UNIVERS
Modulul 2 - Perioada: S15, Modulul 2 Perioada: S16– S17
Săpt. Competențe Disciplină / Conținuturi avizate Activități integrate / pe discipline Resurse Evaluare Observații
specifice
S 15 CLR: 1.3, 2.1, CLR: Literele S și s ; Text  Audierea textului „Cum ajungi la Soare?”; Temporale: 5 ore Observarea
2.2, 3.1, 4.1 suport: „Cum ajungi la Identificarea semnificației unui mesaj scurt pe Materiale: sistematică a
Soare?” teme familiare/ a unor informații dintr-un mesaj caiete auxiliare, elevilor, individuală
enciclopedii, și colectivă
Audierea unui text; Citirea scurt Formularea de răspunsuri
planșe cu planete, Autoevaluare
globală a unor cuvinte;  Sunetul s; Identificarea sunetului inițial: stea, diferite Interevaluare
Exerciții de analiză fonetică; sanie, soare și a sunetului final: nas instrumente de Acordarea de
Sunetul inițial și sunetul final;  Literele mari şi mici de tipar: S și s - scris, fișe. Tăviță recompense
Corespondența literelor mari recunoaștere, numire, scriere; Asocierea cu sare
de tipar cu cele mici; Trasarea, sunetului cu litera Procedurale:
recunoașterea literelor de  Desenarea literelor mari de tipar; Trasarea metoda fonetico-
analitică sintetică,
tipar S și s; Schema propoziției conturului literelor folosind resurse variate;
explicația,
Lectură: Texte suport: Colorarea literelor de tipar; Scrierea literei S în demonstrația,
„Concurs pe sanie”, „Scufița sare; Exersarea poziției corecte la scris; conversația,
Roșie”
35
Utilizarea corectă a instrumentelor de scris exercițiul,
 Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din exercițiul grafic,
universul apropiat/ observarea etichetelor cu jocul
cuvinte/ citirea globală a cuvintelor scrise cu
litere de tipar, nume de copii: Sonia, Cosmin.
 Cuvântul; Silaba; Despărţirea cuvintelor în
silabe; Identificarea silabelor dintr-un cuvânt și
marcarea lor prin bătăi din palme;
Reprezentarea grafică a silabelor și a sunetului s
în cuvinte: sare, sos, casă, fasole
 Alcătuirea de propoziții cu cuvinte date și după
scheme date Citirea conștientă a unor cuvinte
 Ilustrarea prin desen a unei propoziții
 Minutul de mișcare: Mers pe forma literei S
 Joc de tipul: Să ne imaginăm...
 Lectură: Audierea textelor: „Concurs pe sanie”,
„Scufița Roșie”
MEM: 1.4, MEM: Adunarea și scăderea în  Compunerea şi descompunerea unor mulţimi de Temporale: 4 ore Observarea
1.5, 1.6, 3.1, concentrul 0-10; Adunarea și obiecte ce au drept cardinal un număr de Materiale: caiete sistematică a
5.1, 5.2 scăderea cu 1; Soarele, Luna și elemente mai mic decât 10 auxiliare, fișe, fișa elevilor, individuală
Pământul  Adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o 8 din Caietul lui și colectivă
Efectuarea de adunări și mulţime de obiecte, fiecare operație fiind Pictorici, obiecte Autoevaluare
scăderi cu suport de obiecte; însoțită de numărarea obiectelor pentru socotit, Interevaluare
Probleme simple de adunare și  Rezolvarea exercițiilor de adunare și scădere cu socotitoare, Acordarea de
scădere; Folosirea semnelor o unitate în concentrul 0-10 planșe cu recompense
matematice plus, minus, egal  Verificarea operațiilor efectuate prin numărare, corpurile cerești,
Soarele, Luna și Pământul – folosind obiecte sau socotitoare enciclopedii, filme
recunoașterea lor în modele  Folosirea semnelor matematice plus, minus, educative, fișe
simple; Sortarea activităților egal. Folosirea terminologiei matematice Procedurale:
după criterii date  Rezolvarea de probleme după imagini, cu suport explicația,
de obiecte și / sau imagini demonstrația,
 Soarele, Luna și Pământul – recunoaștere conversația,
acestora în modele simple; Trasarea pe contur a problematizarea
desenelor corpurilor cerești
 Sortarea activităților după criterii date: activități
ce se desfășoară ziua sau noaptea
36
 Discuții despre corpurile cerești, cercetarea unor
enciclopedii
 Vizionarea unor filme educative despre cosmos
 Minutul de mișcare: joc Buchețelele
DP: 3.1, 3.2 DP: Rutine școlare la școală  Discuții despre programul zilnic al elevilor, la Temporale: 2 ore Observarea
Programul zilnic al școlarilor; școală Materiale: planșe elevilor, aprecieri
Orarul unei zile  Identificarea situațiilor de învățare și a celor de cu imagini , fișă verbale
relaxare Procedurale:
 Desenarea unui moment preferat de la școală conversația,
 Joc de concentrare și memorie – Ghicește ce explicația, jocul
obiect a dispărut
AVAP: 1.3; AVAP: Realizarea de instalații:  Discuții introductive despre cosmos Temporale: 2 ore Observarea
2.1; 2.2, 2.3, Instalația cosmică  Identificarea și sortarea materialelor Materiale: fișa 16 modului în care
2.5 Realizarea unei compoziții  Utilizarea unor tehnici simple de rupere, din Caietul lui lucrează elevii
folosind diverse materiale și decupare, îndoire, lipire Pictorici, frunze Aprecieri verbale
tehnici de lucru: decupare,  Lipirea materialelor pe un suport dat presate, hârtie Autoevaluare
lipire, răsucire; Identificarea  Formularea de răspunsuri privind compoziția colorată, lipici, Evaluare din partea
utilității compoziției create realizată Identificarea utilității compoziției foarfecă colegilor
 Formularea de aprecieri față de lucrările Procedurale: Expunerea
colegilor explicația, lucrărilor
demonstrația,
munca
independentă
MM: 1.4, 2.1, MM: Percuție corporală: „Luci,  Audierea cântecului Temporale: 2 ore Observarea elevilor
2.2, 3.4 soare, luci!”  Reproducerea în grup a cântecului Materiale: CD cu Aprecieri verbale
Reproducerea în colectiv a  Exerciții ritmice: bătăi din palme, din picioare, cu cântec
unui cântec; Improvizarea de palmele pe coapse Procedurale:
combinații ritmice  Improvizarea unor combinații ritmice simple. demonstrația,
Asocierea mișcărilor ritmice cu cântecul învățat audiția, exercițiul
muzical,
conversația
S 16 CLR: 1.1; 1.2; CLR: Literele L și l ; Text  Audierea textului „Linu găsește Luna”; Temporale: 5 ore Observarea
1.3; 2.1, 2.4; suport: „Linu găsește Luna” Identificarea semnificației unui mesaj scurt pe Materiale: Caiete sistematică a
3.1; 4.1 Audierea unor povești; Citirea teme familiare/ a unor informații dintr-un mesaj auxiliare, planșe elevilor, individuală
cu literele de și colectivă
globală a unor cuvinte; scurt; Selectarea unei imagini dintr-un set de
tipar, cartonașe Autoevaluare
Exerciții de analiză fonetică; imagini pentru verificarea înțelegerii textului
cu imagini, fișe, Interevaluare
Sunetul inițial; Corespondența  Sunetul l; Identificarea sunetului inițial : lup, bețișoare Acordarea de
37
literelor mari de tipar cu cele lamă, leu, liliac. Procedurale: recompense
mici; Trasarea, recunoașterea  Literele mari şi mici de tipar: L și l: recunoaștere, conversația,
literelor de tipar L și l; numire, scriere; Colorarea literelor de tipar; explicația,
demonstrația,
Identificarea numărului de Trasarea conturului literelor folosind resurse
exercițiul grafic,
silabe; Alcătuirea de propoziții variate; Construirea literelor din bețișoare sau
metoda fonetică,
cu cuvinte date sau după alte obiecte mici analitico-sintetică
scheme date  Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din
Lectură: Text suport: „Lampa universul apropiat/ observarea etichetelor cu
Lianei” cuvinte/ citirea globală a cuvintelor scrise cu
litere de tipar: lac, loc, luna, lin și a numelor de
persoane: Lili, Lena, Elena, Alina
silabe; Reprezentarea grafică a silabelor,
sunetelor, sunetului studiat: luna, fular, lalele
Identificarea cuvintelor care conţin sunetul
studiat
 Alcătuirea propozițiilor cu cuvinte date / după
scheme date
 Minutul de mișcare: Așază tălpile în forma literei
L.
 Joc: Bingo cu litere și cuvinte
 Lectură: Audierea textului: „Lampa Lianei”
1.5, 1.6, 3.1, concentrul 0-10; Adunarea și obiecte ce au drept cardinal un număr de Materiale: Caiete sistematică a
4.2, 5.1, 5.2 scăderea cu 2; Fenomene ale elemente mai mic decât 10 auxiliare, obiecte elevilor, individuală
naturii ploaie, ninsoare, vânt,  Adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o pentru socotit, și colectivă
fulger, tunet mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind socotitoare, Autoevaluare
Efectuarea de adunări și însoțită de numărarea obiectelor riglete, imagini Interevaluare
scăderi cu suport de obiecte;  Rezolvarea de exerciţii de adunare și scădere cu pentru rezolvarea Acordarea de
Probleme simple de adunare și două unități în concentrul 0-10 de probleme, recompense
scădere; Folosirea semnelor  Verificarea operaţiilor efectuate prin numărare, cartonașe cu
matematice plus, minus, egal folosind obiecte, socotitoare, riglete fenomene ale
Identificarea și descrierea  Folosirea semnelor matematice plus, minus, naturii, calendar,
fenomenelor naturii egal. Folosirea terminologiei matematice stickere cu
 Rezolvarea de probleme după imagini, cu suport fenomene ale
de obiecte și / sau imagini naturii, fișe
38
 Fenomene ale naturii ploaie, ninsoare, vânt, Procedurale:
fulger, tunet. Conversația,
 Identificarea fenomenelor naturii în imagini explicația,
 Completarea unui calendar cu starea vremii exercițiul,
(lipirea unor stickere, desenarea unor simboluri) demonstrația,
 Descrierea unui fenomen al naturii problematizarea.
 Ilustrarea prin desen a unui fulger jocul
 Identificarea activităților legate de diferite
fenomene ale naturii.
 Ilustrarea prin desen a vremii
 Joc de tipul: Ce s-ar întâmpla dacă ar ploua
foarte mult / ar ninge mult / nu ar ploua deloc?
 Joc: Ești meteorolog, prezintă vremea de azi –
Elevii vor folosi materialul confecționat la ora de
AVAP
 Minutul de mișcare: Sari de două ori.
DP: 3.1, 3.2 DP: Rutine școlare acasă  Identificarea situațiilor care ajută elevii să învețe Temporale: 2 ore Observarea
Programul zilnic al școlarului, acasă Materiale: elevilor, aprecieri
acasă; Activități preferate  Discuții despre programul zilnic, despre statutul cartonașe sau verbale
de școlar planșe cu imagini
 Sortarea unor cartonașe cu activități cu activități,
 Interviu cu membrii familiei despre programul creioane colorate,
lor zilnic din anii de școală fișă
 Exerciții de identificare în imagini a programului Procedurale:
zilnic conversația,
 Ilustrarea prin desen a unui moment preferat problematizarea,
 Discuții cu colegii despre ultimul joc învățat jocul
AVAP: 2.1, AVAP: Decupare după contur,  Identificarea și sortarea materialelor Temporale: 2 ore Observarea
2.2; 2.3; 2.6 colaj: Licuriciul  Utilizarea unor tehnici simple de rupere, Materiale: Fișa 17 modului în care
Realizarea unei compoziții prin decupare, îndoire, lipire în Caietul lui lucrează elevii
asamblarea unor părți  Lipirea materialelor pe un suport dat Pictorici, hârtie Aprecieri verbale
decupate; Teatru de marionete  Formularea de răspunsuri privind compoziția colorată, lipici, Autoevaluare
realizată foarfecă Evaluare din partea
 Formularea de aprecieri față de lucrările Procedurale: colegilor
colegilor Expunerea
 Teatru de marionete cu figurinele realizate lucrărilor
MM: 1.2, 1.4, MM: Genuri muzicale:  Audierea cântecului Temporale: 2 ore Observarea elevilor
3.1, 3.3 Folclorul copiilor: „Luna, lună  Observarea unei imagini care să ajute la Materiale: CD cu Aprecieri verbale
39
nouă” receptarea și interpretarea cântecului cântec, planșe cu
Crearea de combinații ritmice  Exersarea asimilării integrate a cântecului imagini, creioane,
simple; Acompaniere cu  Exerciții recitative a versurilor fără muzică pungi de plastic,
instrumente sau cu obiecte  Diferențierea sunetelor vorbite sau cântate shakere
 Ilustrarea prin desen a unui detaliu din cântec Procedurale:
 Descoperirea unor obiecte ce pot fi folosite demonstrația,
pentru acompaniere: creioane, pungi de plastic, jocul muzical,
shakere din oua de plastic exercițiul muzical
S 17 CLR: 1.1; 1.2; CLR: Literele P și p; Text  Audierea unui text: „Planeta Pământ”; Temporale: 5 ore Observarea
1.3; 2.1, 3.1; suport: „Planeta Pământ” Identificarea semnificației unui mesaj scurt pe Materiale: Caiete sistematică a
4.1 Audierea unor povești; teme familiare/ a unor informații dintr-un mesaj auxiliare, planșe elevilor, individuală
Identificarea informațiilor cu litera P, și colectivă
scurt; Identificarea unor detalii din textul audiat
esențiale din text; Sortarea imagini, jetoane, Autoevaluare
prin marcarea imaginilor corespunzătoare instrumente de Interevaluare
unor imagini; Citirea globală a  Sunetul p; Identificarea sunetului p: pictor, scris, creioane Acordarea de
unor cuvinte; Exerciții de pensulă, peisaj, pahar colorate, fișe, recompense
analiză fonetică; Sunetul inițial;  Literele mari şi mici de tipar: P și p – plastilină Evaluare sumativă
Corespondența literelor mari recunoaștere, numire, scriere; Colorarea Procedurale: scrisă
de tipar cu cele mici; Trasarea, literelor de tipar; Trasarea conturului literelor metoda fonetică,
recunoașterea literelor de analitico-
folosind resurse variate; Modelarea literelor cu
tipar P și p; Cuvinte formate sintetică,
plastilină conversația,
din două silabe; Formarea  Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din explicația, jocul,
unor cuvintelor cu litere date; universul apropiat/ observarea etichetelor cu exercițiul grafic
Completarea unor propoziții cuvinte/ citirea globală a cuvintelor scrise cu
lacunare; Exerciții de găsire a litere de tipar: pictor, pensulă, peisaj, pană,
pluralului; Exerciții de găsire a patine, pui
însușirilor potrivite  Cuvântul; Silaba; Despărţirea cuvintelor în silabe
Lectură: Text suport: „Cei trei și marcarea acestora prin bătăi din palme.
purceluși”
Cuvinte din una, două și trei silabe
Iată ce știu la Comunicare în
 Completarea unor spații lacunare cu litera P
limba română! (3) – probă de
evaluare sumativă pentru a forma cuvinte: pahar, pod, piscină,
picătură
 Asocierea denumirii unei imagini cu litera inițială
corespunzătoare
 Completarea cu cuvinte a propozițiilor lacunare
40
 Exerciții de găsire a pluralului unor cuvinte date:
lup / lupi, pom – pomi
 Exerciții de punere în corespondență a unor
cuvinte date cu însușiri potrivite: apă curată,
pară coaptă, iepure mic
 Minutul de mișcare: Mergi ca și cum te-ar
strânge papucii.
 Lectură: Audierea textului: „Cei trei purceluși”;
1.5, 1.6, 3.1, concentrul 0-10; Adunarea și obiecte ce au drept cardinal un număr de Materiale: Caiete sistematică a
4.2, 5.1, 5.2 scăderea cu 3; Prezența apei elemente mai mic decât 10 auxiliare; obiecte elevilor, individuală
în natură  Adăugarea şi extragerea de elemente dintr-o pentru numărat: și colectivă
Efectuarea de adunări și mulţime de obiecte, fiecare operaţie fiind bețișoare, riglete, Autoevaluare
scăderi cu suport de obiecte; însoţită de numărarea obiectelor socotitoare, Interevaluare
Folosirea semnelor  Rezolvarea de exerciţii de adunare și scădere cu pahare și bidoane Acordarea de
matematice plus, minus, egal; două unități în concentrul 0-10 cu apă, soft recompense
Probleme simple de adunare și  Verificarea operaţiilor efectuate prin numărare, educațional, Evaluare sumativă
scădere; Alcătuirea de folosind bețișoare, socotitoare, riglete planșe și filme cu scrisă
probleme după imagini  Folosirea semnelor matematice plus, minus, imagini cu apa în
Identificarea locurilor unde egal. Folosirea terminologiei matematice: mai natură, fișe
apare apa; Idei de economisire mic, mai mare, adunare, scădere Procedurale:
a apei  Rezolvarea de probleme după imagini, cu suport demonstrația,
Iată ce știu la Matematică și de obiecte și / sau imagini problematizarea,
explorarea mediului! (3) –  Colorarea unui desen după codul culorilor și al exercițiul, jocul,
probă de evaluare sumativă rezultatelor. conversația
 Joc de rol: Joc în care intervine o operație de
adunare și de scădere: În grădină
 Prezența apei în natură
 Identificarea surselor de apă și a locurilor unde
este apă în imagini, softuri educaționale sau în
filme
 Discuții despre fenomenele meteorologice care
generează apă.
 Identificarea unor soluții de economisire a apei
 Ilustrarea prin desen a unei soluții de
economisire a apei
 Discuții despre calitățile apei potabile
41
 Rezolvarea unui labirint
 Joc: Ce s-ar întâmpla dacă... nu ar fi apă? Dacă
apa ar fi galbenă sau roz?
 Minutul de mișcare: Bate de 3 ori din picioare.
DP: 3.1, 3.2, DP: Tehnici simple care  Discuții despre programul școlarilor, orar, Temporale: 2 ore Observarea
3.3 sprijină învățarea activități zilnice acasă și la școală Materiale: planșe elevilor, aprecieri
Rutinele vieții de școlar;  Exerciții de identificare în imagini a situațiilor cu copii și cu verbale
Exerciții de identificare a care sprijină învățarea activități,
organizării învățării  Discuții despre activitățile preferate acasă și la creioane colorate,
școală fișă
 Joc de rol: Ce activitate îți place? Procedurale:
conversația,
explicația,
povestirea, jocul
AVAP: 1.2, AVAP: Tehnici de lucru:  Explorarea unor imagini care au diferite tipuri de Temporale: 2 ore Observarea
2.1, 2.2, 2.3, Plierea hârtiei: Umbrela umbrele Materiale: Fișa 20 modului în care
Folosirea unei tehnici de lucru  Discuții despre necesitatea umbrelei din Caietul lui lucrează elevii
– plierea hârtiei - pentru  Identificarea și sortarea materialelor Pictorici, hârtie Aprecieri verbale
realizarea unei compoziții;  Urmărirea indicațiilor și a modului de lucru colorată, Autoevaluare
Decorarea compoziției  Folosirea diverselor tehnici: decupare, pliere, creioane, lipici, Evaluare din partea
lipire foarfecă colegilor
 Realizarea unei compoziții Procedurale: Expunerea
 Formularea de aprecieri verbale privind lucrările explicația, lucrărilor
altor colegi demonstrația,
 Joc: Pe cine ai lua sub umbrela ta și de ce? munca
independentă,
expoziție
MM: 1.1, 1.4, MM: Sunete din mediul  Recunoașterea unor sunete din mediul Temporale: 2 ore Observarea elevilor
2.1 2.3, 3.3 înconjurător : „Pic, pic, pic” înconjurător: sunetul ploii, al apei care curge la Materiale: CD cu Aprecieri verbale
Identificarea sunetelor din robinet, al apei din pârâu cântece,
mediul înconjurător; Emiterea  Audierea cântecului instrumente
onomatopeelor  Observarea unei imagini care să ajute la muzicale și de
receptarea și interpretarea cântecului percuție sau
 Exersarea asimilării integrate a cântecului obiecte ce pot fi
 Mișcare spontană pe muzică folosite ca
 Acompaniament cu instrumente simple instrumente
Procedurale:
demonstrația,
exercițiul muzical,
42
joc
ÎN LUMEA POVEȘTILOR
Modulul 3 Perioada: S18 – S19
specifice avizate
S18 CLR: 1.1; 1.2; CLR: Literele V şi v ; Text  Audierea unui text Temporale: 5 ore Observarea
1.3; 1.4; 2.1; suport: ,,Cioc! Cioc! Cioc!”,  Selectarea unei imagini dintr-un set de imagini Materiale: sistematică
2.2; 2.3; 2.4; după Emil Gârleanu pentru verificarea înțelegerii textului caiet de lucru, colectivă sau
 Oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce fișe, planșe cu individuală
3.1; 3.2; 4.1, Audierea unui text;
este vorba (în acest text)?”, ,,Care sunt literele V şi v, Observarea
4.2, 4.3 Identificarea semnificației
comportamentului
unor imagini; personajele?” etc prezentări
participativ în
Recunoașterea literei mari și  Identificarea a două trăsături ale personajelor din multimedia:
secvențele de
mici de tipar; text softuri învățare
Trasarea conturului literelor  Decorarea literelor mari şi mici de tipar prin desene educaționale, Observarea
sau prin colorare ppt-uri, fișiere modului de
folosind resurse variate;
 Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: V şi v multimedia realizare a
Reprezentarea grafică a
(recunoaștere, numire, scriere) sarcinilor de lucru
cuvintelor; (animație,
 Reprezentarea grafică a silabelor, sunetelor şi a
Asocierea cuvintelor cu sunetului studiat (covor, vulpe, veveriţă, vază) muzică, text)
imaginile corespunzătoare;  Minutul de mişcare: ordonarea spaţiului băncii
Procedurale:
Jocuri de realizare a  Trasarea conturului literelor folosind resurse
variate metoda fonetico-
corespondenței dintre litere
 Identificarea elementelor componente ale unei analitică
mici de tipar și cele mari de
cărți (copertă, pagină, text, titlu, ilustrație) sintetică,
tipar;  Realizare a corespondenței dintre literele mici şi explicația,
Citirea unor cuvinte și mari de tipar demonstrația,
propoziții simple, scurte,  Despărţirea cuvintelor în silabe şi identificarea
conversația,
accesibile numărului de silabe (vioară-3 silabe, vas-1 silabă,
elev-2 silabe, tavă-2 silabe) exercițiul,
Lectură: Texte suport: ,,Visul
 Citirea şi colorarea unor nume cu litera V exercițiul grafic
lui Voinea”, „Alandala”
 Joc de combinare corectă a literelor pentru
formarea unor cuvinte simple dintr-o silabă (vas,
43
var, vin, vis, mov, voal);
 Asocierea cuvintelor cu imaginile corespunzătoare;
 Completarea unor propoziții cu cuvintele sugerate
de imagini ( CREION MOV, VESELĂ)
MEM: 1.4, MEM: Adunarea și scăderea  Efectuarea de adunări și scăderi cu 4 unități cu Temporale: 4 ore Observarea
1.5, 1.6; 2.2; numerelor naturale de la 0 la suport intuitiv/ prin numărare Materiale: sistematică
3.1; 3.2; 4.1, 10  Adăugarea și extragerea de 4 elemente dintr-o obiecte pentru colectivă sau
Adunarea şi scăderea cu 4 numărat, individuală
4.2; 5.1, 5.2 mulțime dată; Numărare cu pas indicat prin desen
Igiena corpului şi a locuinței Observarea
sau obiecte, crescător și descrescător bețișoare,
Adunări și scăderi cu 1-4 comportamentului
 Utilizarea unor denumiri și simboluri matematice abac/socotitoare,
unități cu suport intuitiv/ prin participativ în
numărare; (sumă, total, diferență, egal, minus, plus); riglete, obiecte secvențele de
Adăugarea/extragerea de  Rezolvarea de probleme simple (aflarea sumei şi a de igienă învățare
elemente dintr-o mulțime diferenței) cu suport intuitiv/ cu ajutorul imaginilor personală, Observarea
dată;  Adunări și scăderi prin numărare pe axa numerelor prezentări modului de
Numărare cu pas indicat prin multimedia: realizare a
naturale
desen sau obiecte, crescător sarcinilor de lucru
 Metoda balanței cu suport intuitiv și cu ajutorul softuri
și descrescător;
Utilizarea unor denumiri și imaginilor educaționale,
simboluri matematice (sumă,  Adunări şi scăderi cu ajutorul imaginilor/ rigletelor/ ppt-uri, fișiere
total, diferență, egal, minus, bețișoarelor multimedia, CD
plus);  Compunerea şi rezolvarea de probleme simple de
Rezolvarea și/ sau Procedurale:
adunare şi scădere după imagini
compunerea de probleme demonstrația,
 Identificarea unor obiecte personale de igienă problematizarea,
simple;
Manifestarea grijii pentru  Manifestarea grijii pentru comportarea corectă în exercițiul, jocul,
comportarea corectă în relație cu mediul familiar (activități de igienă a conversația
relație cu mediul familiar locuinței);
(activități de igienă a  Realizarea de desene: Obiecte de igienă, Camera
locuinței) mea
DP: 1.1; 1.2; DP: Autocunoaștere şi stil de  Identificarea stării emoționale cauzate de Temporale: 2 ore Observarea
2.1; 2.2; 2.3; viaţă sănătos: dezordine, mizerie şi formularea unei reguli de Materiale: comportamentului
3.1 Emoţii de bază. Tehnici de igienă a locuinței prezentări verbal/nonverbal
autocontrol; multimedia, al copilului
 Asocierea unor imagini cu emoția ilustrată (veverița
Autocunoaștere şi atitudine auxiliare
bucuroasă, veverița furioasă, ciocănitoarea
pozitivă faţă de sine şi faţă de didactice, fișă
fricoasă, ciocănitoarea tristă)
ceilalți; pdf, emoticoane
 Discuții colective privind situaţii în care au trăit
Interacțiuni simple cu ființe și pe suporturi de
44
obiecte familiare; emoţii precum bucurie, furie, frică şi tristeţe hârtie,
Trăire şi manifestare  Observarea unor imagini pentru identificarea şi emoticoane
emoţională, starea de bine denumirea emoţiilor de bază ale personajelor magnetice
(Mihai vesel/nervos/supărat) Procedurale:
 Identificarea emoţiei/stării la sfârşitul unei activităţi explicația,
(bucuros, obosit) conversația,
exercițiul, jocul
didactic
AVAP: 1.1; AVAP: Confecţii şi jucării din  Discuții introductive despre personajele textului Temporale: 2 ore Observarea
2.1, 2.2; 2.3; hârtie : Veveriţa voioasă ,,Cioc! Cioc! Cioc!”, după Emil Gârleanu Materiale: fișa 21 modului în care
2.4 Identificarea materialelor și a  Observarea materialelor din Caietul lui lucrează elevii
instrumentelor;  Observarea unor planşe/imagini/video-uri cu Pictorici, sul de Aprecieri verbale
Transformarea unui material veveriţe hârtie, lipici, Autoevaluare
prin tehnici simple: tăiere,  Utilizarea unor tehnici simple de decupare după foarfecă Evaluare din
decupare după contur, lipire; contur, lipire Procedurale: partea colegilor
 Formularea de răspunsuri privind compoziția explicația, Expunerea
realizată demonstrația, lucrărilor
 Aprecieri față de lucrările colegilor munca
independentă
MM: 1.2; 2.1; MM: Cântarea în grup și  Atitudini corecte la ora de muzică în cadrul Temporale: 2 ore Observarea
2.2; 2.3; 3.1; individual: „Dimineața” exercițiilor de cultură vocală (respirație corectă, Materiale: comportamentului
3.2; 3.3 Atitudini corecte la ora de emisie corectă, ascultarea interpretării auxiliar didactic, participativ în
muzică în cadrul exercițiilor demonstrative CD secvențele de
de cultură vocală (respirație  Exerciții de cultură vocal-ritmică Procedurale: învățare
corectă, emisie corectă,  Audierea cântecului demonstrat de propunător sau audiția muzicală, Aprecieri verbale
ascultarea interpretării redat cu ajutorul mijloacelor tehnice explicația,
demonstrative);  Implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecelor demonstrația,
Jocuri de pregătire a  Cântarea vocală în cor conversația,
respirației și de încălzire a  Cântare vocală individuală sau în pereche exercițiul, jocul
vocii; didactic
Cântarea în grup/individuală
S19 CLR: 1.1; 1.2; CLR: Literele Ș şi ș; Text  Audierea unui text Temporale: 5 ore Observarea
1.3; 1.4; 2.1; suport: ,,Poftă mare, şoricei!”  Identificarea semnificației dintr-un text scurt în Materiale: sistematică
2.2; 2.3; 2.4; Audierea unui text; versuri; Identificarea semnificației unor imagini caiet de lucru, colectivă sau
Identificarea semnificației fișe, planşe cu individuală
3.1; 3.2; 4.1,  Oferirea de răspunsuri la întrebarea: „Despre ce
unor imagini; literele Ș şi ş, Observarea
este vorba (în acest text)?”, ,,Care sunt
Recunoașterea literei mari și comportamentului
45
4.2, 4.3 mici de tipar; personajele?” etc. prezentări participativ în
Trasarea conturului literelor  Identificarea semnificației unor imagini multimedia: secvențele de
folosind resurse variate;  Realizarea unor desene pentru a ilustra înțelegerea softuri învățare
Reprezentarea grafică a Observarea
unui text audiat educaționale,
silabelor, sunetelor, sunetului modului de
 Decorarea literelor mari şi mici de tipar prin desene ppt-uri, fișiere
studiat; realizare a
Asocierea cuvintelor cu sau prin colorare multimedia sarcinilor de lucru,
imaginile corespunzătoare;  Literele mari şi mici de tipar: Ș și ș (recunoaștere, (animație, probă scrisă
Despărţirea cuvintelor în numire, scriere)
muzică, text)
silabe;  Identificarea alimentelor ale căror denumiri conţin
Elemente grafice din sunetul ș (brioșă, cașcaval, căpșună, cireșe, roșie, Procedurale:
componența literelor de vișine) metoda fonetico-
mână: bastonașul  Reprezentarea grafică a silabelor, sunetelor şi a analitică
Asocierea cuvintelor cu sunetului studiat (șarpe, peşte, cocoş, şoim, sintetică,
imaginile corespunzătoare; cărăbuş)
explicația,
Citirea unor cuvinte și  Formularea unor propoziţii pornind de la imaginile
propoziții simple, scurte, date demonstrația,
accesibile  Minutul de mişcare: efectuarea unor sărituri la conversația,
Iată ce știu la Comunicare în auzirea unor cuvinte care conţin sunetul ş exercițiul,
limba română! (6) – probă de  Asocierea cuvintelor cu imaginile corespunzătoare exercițiul grafic
evaluare sumativă (roşie, caş, vişină, şuncă)
Lectură: Texte suport:  Scrierea unor cuvinte şi a unor elemente grafice:
„Prietenul din umbră”, bastonașul
,,Șoarecele de la oraş şi
șoarecele de la țară”, după
Lev Tolstoi
MEM: Adunarea și scăderea  Efectuarea de adunări și scăderi cu 5 unități cu Temporale: 4 ore Observarea
numerelor naturale de la 0 la suport intuitiv/ prin numărare Materiale: sistematică
10  Adăugarea și extragerea de elemente dintr-o obiecte pentru colectivă sau
Adunarea şi scăderea cu 5. numărat, individuală
mulțime dată
Hrana ca sursă de energie Observarea
 Realizarea corespondenței dintre mulţime şi bețișoare,
Adunări și scăderi cu 1-5 comportamentului
suma/diferența corectă abac/socotitoare,
unități cu suport intuitiv/ prin participativ în
numărare;  Utilizarea unor denumiri și simboluri matematice riglete, obiecte secvențele de
Adăugarea/extragerea de (sumă, total, diferență, egal, minus, plus) de igienă învățare
elemente dintr-o mulțime  Adunări şi scăderi cu trei numere pe axa numerelor personală, Observarea
dată; prezentări modului de
naturale
Numărare cu pas indicat prin multimedia: realizare a
desen sau obiecte, crescător  Expresiile ,,mai puțin”, ,,mai multe” sarcinilor de lucru,
46
și descrescător;  Rezolvarea de probleme simple (aflarea sumei sau softuri probă scrisă
Utilizarea unor denumiri și diferenței, aflarea unui termen necunoscut) cu educaționale,
simboluri matematice (sumă, ajutorul imaginilor ppt-uri, fișiere
total, diferență, egal, minus,
 Identificarea efectelor pozitive/ negative ale unor multimedia, CD
plus);
Rezolvarea de probleme alimente, a necesității hranei pentru creștere și
dezvoltare Procedurale:
simple cu suport intuitiv/ cu
demonstrația,
ajutorul imaginilor;  Realizarea unor desene cu alimentele preferate problematizarea,
Identificarea efectelor
exercițiul, jocul,
pozitive/ negative ale unor conversația
alimente, a necesității hranei
pentru creștere și dezvoltare
Iată ce știu la Matematică şi
explorarea mediului! (6) –
probă de evaluare sumativă
DP: 1.1; 1.2; DP: Autocunoaștere şi stil de  Desenarea emoticonului corespunzător unei Temporale: 2 ore Observarea
2.1; 2.2; 2.3; viaţă sănătos: imagini (ziua de naştere – bucurie, topirea Materiale: comportamentului
3.1 Emoţii de bază. Tehnici de îngheţatei- supărare, vederea unui şoricel – frică) prezentări verbal/nonverbal
 Identificarea unor situaţii în care copilul simte frică multimedia, al copilului
autocontrol. Autocunoaștere
(vederea unui păianjen, la dentist, în timpul unei auxiliare
şi atitudine pozitivă faţă de
furtuni, în timpul nopţii) didactice, fișă
sine şi faţă de ceilalți;  Moduri de manifestare a bucuriei în timpul unui pdf, emoticoane
Trăire şi manifestare concurs în perechi pe suporturi de
emoţională, starea de bine  Asocierea de emoticoane pentru imagini/ situații hârtie,
date emoticoane
magnetice
Procedurale:
explicația,
conversația,
exercițiul, jocul
didactic
AVAP: 1.1; AVAP: Confecţii şi jucării din  Discuții introductive despre personajele textului Temporale: 2 ore Observarea
2.1, 2.2; 2.3; hârtie: Şoricelul poznaş ,,Poftă mare, şoricei!” Materiale: fișa 22 modului în care
2.4 Identificarea materialelor și a  Observarea materialelor din Caietul lui lucrează elevii
instrumentelor;  Observarea unor planşe/imagini/video-uri/pluşuri Pictorici, lipici, Aprecieri verbale
Transformarea unui material cu şoricei foarfecă Autoevaluare
prin tehnici simple: tăiere,  Utilizarea unor tehnici simple de decupare după Procedurale: Evaluare din
decupare după contur, lipire; contur, lipire explicația, partea colegilor
47
 Formularea de răspunsuri privind compoziția demonstrația, Expunerea
realizată munca lucrărilor
 Aprecieri față de lucrările colegilor independentă
2.2; 2.3; 3.1; individual: „Taraful Chiţ” exercițiilor de cultură vocală (respirație corectă, Materiale: comportamentului
3.2; 3.3 Atitudini corecte la ora de emisie corectă, ascultarea interpretării auxiliar didactic, participativ în
muzică în cadrul exercițiilor demonstrative CD secvențele de
de cultură vocală (respirație  Exerciții de cultură vocal-ritmică Procedurale: învățare
corectă, emisie corectă,  Audierea cântecului demonstrat de propunător sau audiția muzicală, Aprecieri verbale
ascultarea interpretării redat cu ajutorul mijloacelor tehnice explicația,
demonstrative);  Percuție corporală pentru susținerea ritmului (bătăi demonstrația,
Jocuri de pregătire a din palme, degetul pe bancă, bătaia din picior conversația,
respirației și de încălzire a  Implicarea activă şi dirijată în receptarea cântecelor exercițiul, jocul
vocii;  Elemente de limbaj muzical: ritmul (sunet lung/ didactic
Cântarea în grup/individuală; scurt, tare/ încet), interpretare (nuanțe tare/ încet/
Percuția corporală; mediu)
Elemente de limbaj muzical:  Cântarea vocală în cor
ritmul interpretare  Cântare vocală individuală sau în pereche
DACĂ AȘ AVEA...
Modulul 3: Perioada: S20 Modulul 4- S21
specifice
S 20 CLR: 1.2, 1.3, CLR: Literele D și d; Text  Discuții despre dinozauri: Ce știu, Ce vreau să Temporale: 5 ore Observarea
2.1, 2.2, 2.3, suport: „Dacă aș avea un știu? Materiale: sistematică a
3.1, 4.1 dinozaur...”  Audierea unui text: „Dacă aș avea un Caiete auxiliare, elevilor, individuală
planșe cu și colectivă
Audierea unor povești; dinozaur...”; Identificarea informațiilor esențiale
dinozauri, planșe Autoevaluare
Identificarea informațiilor din textul audiat prin marcarea imaginilor
cu litere de tipar, Interevaluare
esențiale din textul audiat; corespunzătoare fișe, sârmulițe Acordarea de
Citirea globală a unor cuvinte:  Sunetul d; Identificarea sunetului d în cuvinte plușate recompense
duș, dop, Dino, delfin, dinte, date: meduză, delfin, dalmațian, dinozaur Procedurale:
coadă; Exerciții de analiză  Literele mari şi mici de tipar: D și d - metoda fonetico-
fonetică: meduză, delfin, recunoaștere, numire, scriere; Asocierea analitică sintetică,
48
dalmațian; Sunetul inițial; sunetului cu litera metoda Ce știu /
Corespondența literelor mari  Desenarea literelor mari de tipar; Trasarea Ce vreau să știu /
de tipar cu cele mici; Colorarea conturului literelor folosind resurse variate; Ce am aflat,
explicația,
literelor de tipar; Trasarea, Colorarea literelor de tipar; Exersarea poziției
demonstrația,
recunoașterea literelor de corecte la scris; Utilizarea corectă a
conversația,
tipar D și d; Despărțirea în instrumentelor de scris; Modelarea literelor din exercițiul,
silabe; Înlocuirea unei litere sârmulițe plușate exercițiul grafic,
pentru a obține cuvinte noi  Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din jocul
Lectură: Text suport: „Cadoul” universul apropiat/ observarea etichetelor cu
litere de tipar: duș, dop, Dino, delfin, dinte,
coadă
silabe; Formarea cuvintelor din silabe date
 Identificarea silabelor dintr-un cuvânt și
marcarea lor prin bătăi din palme.
Reprezentarea grafică a silabelor și a sunetului d
în cuvinte
 Alcătuirea de propoziții cu cuvinte date și după
scheme date
 Citirea conștientă. Colorarea după indicații date
/ ascultate
 Minutul de mișcare: Mergi pe un pod care se
clatină.
 Joc de tipul: Să ne imaginăm...
 Lectură: Audierea textului: „Cadoul”
MEM: 1.1, MEM: Numerele naturale 0-  Numărarea elementelor unei mulțimi pentru Temporale: 4 ore Observarea
1.2, 1.3, 1.4, 31. Numerele naturale până la evidențierea faptului că numărul de elemente Materiale: Caiete sistematică a
1.5, 3.1, 3.2, 20; Să păstrăm curățenia! ale acestuia este dat de ultimul număr din de lucru Sinapsis, elevilor, individuală
4.2 Igiena jucăriilor succesiunea 1, 2, 3, .... 20 fișe, fișa 8 din și colectivă
Formarea numerelor, scrierea,  Completarea elementelor unei mulțimi pentru a Caietul lui Autoevaluare
ordonarea și compararea avea tot atâtea elemente cât arată numărul Pictorici, obiecte Interevaluare
numerelor în concentrul 0-20;  Formarea de mulțimi, prin încercuire, pentru socotit, Acordarea de
Exerciții de numărare în ordine respectând un criteriu dat. socotitoare, recompense
crescătoare și descrescătoare;  Citirea și scrierea numerelor naturale de la 0 la planșe cu
49
Completarea mulțimilor cu 20 corpurile cerești,
elemente pentru a respecta un  Compararea numărului de obiecte prin figurarea fișe
criteriu dat; Descompunerea lor unele sub altele, prin încercuirea părților Procedurale:
numerelor; Vecinii numerelor comune, prin punerea în corespondență 1 la 1 a explicația,
Identificarea normelor de elementelor grupurilor demonstrația,
igienă  Identificarea vecinilor unui număr conversația,
 Selectarea unui număr după un criteriu dat: mai problematizarea
mare decât...
 Completarea unor serii lacunare de numere
 Descompunerea numerelor în zeci și unități (fără
terminologie)
 Ordonarea unor numere date
 Joc în perechi cu cartonașe cu numere
 Să păstrăm curățenia! Igiena jucăriilor; Discuții
despre necesitatea curățeniei acasă și la școală
 Identificarea în imagini a obiectelor care ajută la
efectuarea și păstrarea curățeniei
 Identificarea modalităților prin care pot fi
curățate jucăriile
 Realizarea unui poster cu regulile igienei în
colectivitate
 Joc de tipul: Ce s-ar întâmpla dacă... jucăriile
murdare ar pleca?
DP: 2.3, 3.3 DP: Ființe și obiecte preferate  Discuții despre animalul preferat și despre cum Temporale: 2 ore Observarea
Descrierea unei ființe se are grijă de acesta Materiale: planșe elevilor, aprecieri
preferate; Prezentarea jucăriei  Vizionarea unor filme realizate de copii acasă cu imagini cu verbale
preferate  Expoziție de fotografii personale realizate de diferite animale,
copii cu animalul lor preferat jucării de pluș,
 Prezentarea unei jucării preferate enciclopedii
 Exersarea formulărilor: Mie îmi place, Animalul despre animale,
meu preferat este... filme și fotografii
 Oferirea de răspunsuri la întrebări puse de realizate de copii,
colegi: Ce animal îți place? De ce îți place acest fișă
animal? Procedurale:
 Ilustrarea prin desen a animalului preferat conversația,
explicația, jocul
AVAP: 1.3; AVAP: Tehnici de lucru: tăiere,  Identificarea și sortarea materialelor Temporale: 2 ore Observarea
2.1; 2.2, 2.3, lipire – Dino dinozaurul  Utilizarea unor tehnici simple de rupere, Materiale: Fișa 24 modului în care
2.5 Asamblarea unor părți decupare, îndoire, lipire din Caietul lui lucrează elevii
50
decupate pentru obținerea  Lipirea materialelor pe un suport dat Pictorici, lipici, Aprecieri verbale
unei jucării  Formularea de răspunsuri privind compoziția foarfecă Autoevaluare
realizată Identificarea utilității compoziției Procedurale: Evaluare din partea
 Formularea de aprecieri față de lucrările explicația, colegilor
colegilor demonstrația, Expunerea
munca lucrărilor
independentă
MM: 1.4, 2.1, MM: Interpretare: cântec  Discuții despre igiena personală Temporale: 2 ore Observarea elevilor
2.2, 3.4 vesel: „Dacă vesel îți speli  Audierea cântecului Materiale: CD cu Aprecieri verbale
dinții”  Reproducerea în grup a cântecului cântec
 Acompaniament cu bătăi din palme și din Procedurale:
Identificarea nuanțelor unui
picioare demonstrația,
cântec; Improvizație muzicală
 Executarea unor mișcări potrivite cu conținutul audiția, exercițiul
de idei al cântecului muzical,
 Crearea spontană a unor versuri pe melodia conversația
învățată
S 21 CLR: 1.1; 1.2; CLR: Literele Î și î; Text suport:  Audierea unui text: „Dacă aș avea multă Temporale: 5 ore Observarea
1.3; 2.1, 2.4; „Dacă aș avea multă înghețată”; Oferirea de răspunsuri la întrebarea: Materiale: Caiete sistematică a
3.1; 4.1 înghețată” Despre ce este vorba în text? ; Selectarea unei auxiliare, planșe elevilor, individuală
Literele Â și â; Text suport: imagini dintr-un set de imagini pentru
„Dacă aș avea o lămâie” verificarea înțelegerii textului; Numirea
cu imagini, fișe Interevaluare
Audierea unor povești; Citirea personajului și ilustrarea prin desen a Procedurale: Acordarea de
globală a unor cuvinte; informației esențiale din text, desenul unui conversația, recompense
Identificarea informațiilor personaj explicația, Evaluare sumativă
esențiale în text; Exerciții de  Sunetul î; Identificarea sunetului inițial demonstrația, scrisă
analiză fonetică; Sunetul inițial;  Literele mari şi mici de tipar: Î și î, Â și â: exercițiul grafic,
metoda fonetică,
Despărțirea în silabe și recunoaștere, numire, scriere; Colorarea
analitico-sintetică
reprezentarea grafică a literelor de tipar; Trasarea conturului literelor
silabelor; Corespondența folosind resurse variate
literelor mari de tipar cu cele  Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din
mici; Colorarea literelor de universul apropiat/ observarea etichetelor cu
tipar; Trasarea, recunoașterea cuvinte/ citirea globală a cuvintelor scrise cu
literelor de tipar Î și î, Â și â; litere de tipar: înotător, învățătoare, împărat,
Cuvinte cu sens opus; încă, încolo
Alcătuirea propozițiilor;  Reprezentarea grafică a silabelor și a sunetelor
51
Reprezentarea grafică a pentru cuvinte date: pâine, câine, zână, gâscă;
propoziției Stabilirea corespondenței între imagine și
Lectură: Text suport: cuvântul scris
„Înotătorul”, Ghicitori  Cuvântul; Silaba; Despărţirea cuvintelor în silabe
Iată ce știu la Comunicare în  Cuvinte cu sens opus
limba română! (7) – probă de  Formarea de cuvinte noi prin adăugarea silabei
evaluare sumativă în
 Găsirea de însușiri pentru cuvinte date
 Reprezentarea grafică a propoziției; Alcătuirea
de propoziții după aceeași schemă
 Minutul de mișcare: Mimează acțiuni a căror
denumire începe cu sunetul î.
 Lectură: Audierea textelor: „Înotătorul”,
Ghicitori
MEM: 1.1, MEM: Numerele naturale de  Numărarea înainte și înapoi, în variante Temporale: 4 ore Observarea
1.2, 1.3, 1.4 la 0 la 31; Igiena corpului și a complete sau de la un punct al seriei, din 1 în 1, Materiale: Caietul sistematică a
1.5, 3.1, 3.2, hainelor; Igiena alimentației cu sau fără obiecte auxiliar, obiecte elevilor, individuală
4.2  Completarea elementelor unei mulțimi pentru a pentru numărat, și colectivă
Formarea, scrierea, ordonarea,
avea tot atâtea elemente cât arată numărul cartonașe cu Autoevaluare
compararea numerelor în  Formarea de mulțimi, prin încercuire, numere, Interevaluare
concentrul 0-31; Exerciții de respectând un criteriu dat cartonașe cu Acordarea de
numărare; Vecinii numerelor  Citirea și scrierea numerelor naturale de la 0 la activități de recompense
Identificarea activităților de 31 igienă, cu legume, Evaluare sumativă
menținere a curățeniei; Norme  Compararea numărului de obiecte prin figurarea fructe, alimente, scrisă
de igienă a alimentelor lor unele sub altele, prin încercuirea părților fișe
comune, prin punerea în corespondență 1 la 1 a Procedurale:
Iată ce știu la Matematică și
elementelor grupurilor Conversația,
explorarea mediului! (7) –
 Poziționarea numerelor pe axa numerelor explicația,
 Identificarea vecinilor unui număr exercițiul,
 Selectarea unui număr după un criteriu dat: mai demonstrația,
mare decât... problematizarea.
 Completarea unor serii lacunare de numere jocul
 Ordonarea unor numere date
 Unirea în ordine crescătoare a numerelor de la 1
la 31
 Identificarea unor situații concrete în care elevii
folosesc numere date
 Discuții despre igiena personală, a corpului și a
52
hainelor, a alimentelor
 Sortarea cartonașelor cu imagini cu activități de
igienă
 Identificarea alimentelor din piramida
alimentelor
 Exerciții de alcătuire a unui mic dejun sănătos
 Explorarea unor softuri educaționale pentru
tema igienei
 Vizionarea unor filme educative despre igiena
alimentelor
 Joc cu zaruri și pioni: Jocul igienei
 Minutul de mișcare: Dansează timp de 31 de
secunde.
DP: 1.2, 3.1, DP: Obiecte și activități zilnice  Identificarea obiectelor de igienă personală Temporale: 2 ore Observarea
3.3 de igienă personală. Învăț să  Discuții despre folosirea obiectelor de igienă Materiale: elevilor, aprecieri
mă descurc singur personală cartonașe sau verbale
 Vizionarea unor filme scurte despre igiena planșe cu imagini
Obiecte și activități simple de
personală cu activități,
igienă; Prezentarea unei
 Identificarea unor activități pe care copiii le pot creioane colorate,
activități preferate, a unui
realiza singuri filme educative,
hobby
 Prezentarea hobbyului, a activităților preferate fișă
Procedurale:
conversația,
problematizarea,
jocul
AVAP: 2.1, AVAP: Obiecte decorative –  Identificarea și sortarea materialelor Temporale: 2 ore Observarea
2.2; 2.3; 2.6 Ghirlanda cu înghețată.  Utilizarea unor tehnici simple de rupere, Materiale: Fișa 26 modului în care
Tehnici de lucru: Origami – decupare, îndoire, lipire în Caietul lui lucrează elevii
 Lipirea materialelor pe un suport dat Pictorici, hârtie Aprecieri verbale
Câinele
 Realizarea unei lucrări colective colorată, lipici, Autoevaluare
Realizarea în colectiv a unor  Identificarea utilității compoziției create, foarfecă, hârtie Evaluare din partea
obiecte decorative; Folosirea decorarea clasei Origami colegilor
diferitelor tehnici de lucru:  Utilizarea unei tehnici de pliere a hârtiei: tehnica Procedurale: Expunerea
decupare, lipire, tehnica Origami explicația, lucrărilor
Origami
 Teatru de marionete cu figurinele create demonstrația,
munca
independentă,
jocul
MM: 1.4, 2.1, MM: Percuția corporală:  Audierea cântecelor Temporale: 2 ore Observarea elevilor
53
3.1, 3.3 „Douăzeci pitici voinici”  Observarea unor imagini care să ajute la Materiale: CD cu Aprecieri verbale
Cântare vocală: „Eu am un receptarea și interpretarea cântecelor cântec, planșe cu
câine pe nume Nero”  Exersarea asimilării integrate a cântecelor imagini,
Improvizații ritmice pe melodia  Acompaniament liber cu instrumente simple sau instrumente de
învățată percuție corporală percuție simple
Interpretarea, în colectiv, a  Improvizarea mișcărilor ritmice sugerate de Procedurale:
unui cântec melodie demonstrația,
jocul muzical,
exercițiul muzical
SĂ ÎNVĂȚĂM DE LA MICILE VIEȚUITOARE!
Modulul 4 Perioada: S22 – S25
specifice
S 22 CLR: 1.1, 1.2, CLR: Literele F și f; Text  Discuții despre insecte pornind de la imaginea Temporale: 5 ore Observarea
1.3, 1.4, 2.1, suport: „Fluturașul și furnica”; din caiet Materiale: sistematică a
2.2, 3.1, 4.1, Scrierea funcționala:  Audierea unui text: „Fluturașul și furnica”; Caiete auxiliare, elevilor, individuală
4.2 planșe cu și colectivă
Felicitarea Identificarea informațiilor esențiale din textul
dinozauri, planșe Autoevaluare
Audierea unor povești; Citirea audiat prin marcarea imaginilor
cu litere de tipar, Interevaluare
globală a unor cuvinte; corespunzătoare; Discuții despre fișe, tăviță cu Acordarea de
Exerciții de analiză fonetică; comportamentul personajelor, evidențierea făină recompense
Sunetul inițial; Corespondența unor modele de comportament Procedurale:
literelor mari de tipar cu cele  Sunetul f; Identificarea sunetului f în cuvinte metoda fonetico-
mici; Trasarea, recunoașterea date: frunză, furnică, floare analitică sintetică,
metoda Ce știu /
literelor de tipar F și f; Schema  Literele mari şi mici de tipar: F și f -
Ce vreau să știu /
propoziției; Confecționarea recunoaștere, numire, scriere; Asocierea Ce am aflat,
unei felicitări, scrierea sunetului cu litera explicația,
mesajelor folosind litere și  Desenarea literelor mari de tipar; Trasarea demonstrația,
simboluri conturului literelor folosind resurse variate; conversația,
Lectură: Text suport: „La Colorarea literelor de tipar, transformarea lor în exercițiul,
masă” personaje; Exersarea poziției corecte la scris; exercițiul grafic,
jocul
54
Utilizarea corectă a instrumentelor de scris;
Scrierea literelor în făină
 Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din
universul apropiat/ observarea etichetelor cu
litere de tipar: foc, fasole, far, fum, elf
silabe; Identificarea numărului de silabe;
Identificarea silabelor dintr-un cuvânt și
marcarea lor prin bătăi din palme.
Reprezentarea grafică a silabelor și a sunetului f
în cuvinte: frunză, furnică, fluture, floare
 Completarea cu cuvinte potrivite a unor
propoziții lacunare
 Joc de rol, exersarea dialogului: Ce își spun cei
doi fluturi?
 Confecționarea unei felicitări
 Completarea textului lacunar dintr-o felicitare cu
desene, simboluri sau cuvinte simple
 Minutul de mișcare: Combină pași de furnică și
zbor de fluture.
 Lectură: Audierea textului: „La masă”
MEM: 1.1, MEM: Adunarea fără trecere  Compunerea şi descompunerea unor mulţimi de Temporale: 4 ore Observarea
1.2, 1.3, 1.4, peste ordin 0-31; Animalele – obiecte ce au drept cardinal un număr de Materiale: Caiete sistematică a
1.5, 1.6, 3.1, păsările; Părțile corpului, elemente mai mic decât 31 de lucru, fișe, fișa elevilor, individuală
3.2, 5.1, 5.2 medii de viață  Adăugarea de elemente dintr-o mulţime de 8 din Caietul lui și colectivă
Efectuarea de adunări în obiecte, fiecare operaţie fiind însoțită de Pictorici, obiecte Autoevaluare
concentrul 0-31, prin numărarea obiectelor pentru socotit, Interevaluare
numărare, cu sprijin de  Rezolvarea de exerciţii de adunare cu 1-5 unități socotitoare, Acordarea de
obiecte, folosind axa în concentrul 0-31 folosind obiecte, imagini, planșe cu recompense
numerelor; Rezolvarea de socotitoare, axa numerelor, calculator corpurile cerești
probleme cu sprijin de obiecte,  Exerciții de adunare repetată Procedurale:
prin numărare și cu imagini;  Verificarea operaţiilor efectuate prin numărare, explicația,
Compunerea de probleme folosind bețișoare, socotitoare, riglete, demonstrația,
după imagini; Adăugarea de calculator conversația,
elemente într-o mulțime dată;  Folosirea semnelor matematice plus, minus, problematizarea
55
Folosirea terminologiei egal; Folosirea terminologiei matematice: mai
matematice mic, mai mare, adunare, scădere
Identificarea părților corpului  Rezolvarea de probleme după imagini
la păsări; Observarea mediului  Schimbarea componentelor unei probleme –
de viață pentru diferite păsări date numerice, fără ca tipul de problemă să se
schimbe
 Păsările, părțile corpului și medii de viață
 Identificarea și denumirea corectă, pe planșe, a
părților corpului la păsări
 Evidențierea rolului părților corpului la păsări
 Identificarea în desene a mediilor de viață
potrivite
 Căutarea informațiilor în enciclopedii
 Vizionarea unor filme educative despre păsări
 Sortarea și gruparea păsărilor în funcție de
criterii date, folosind jetoane cu imagini
 Minutul de mișcare: Desenați o axă pe podea și
faceți adunări.
DP: 1.1, 2.1, DP: Să învățăm de la micile  Discuții pe marginea textului de la CLR Fluturele Temporale: 2 ore Observarea
2.3 viețuitoare și furnica Materiale: textul elevilor, aprecieri
Identificarea calităților unui  Identificarea calităților unui prieten bun de la CLR verbale
bun prieten  Identificarea în experiența personală a copiilor a Fluturele și
unor situații pozitive furnica, imagini
 Identificarea, prin bifare, a imaginilor în care cu copii / prieteni,
copiii se dovedesc a fi prieteni filme educative
 Vizionarea unor filme despre prietenie despre prietenie ,
 Joc: Spun 1 lucru adevărat și unul fals despre fișă Procedurale:
mine. Ghicește care e cel fals conversația,
explicația, jocul
AVAP: 1.2, AVAP: Elemente de limbaj  Vizionarea unor filme educative despre fluturi Temporale: 2 ore Observarea
1.3, 2.2, 2.6 plastic: pata – Fluturașul, sau a unor imagini cu fluturi Materiale: modului în care
simetrie  Observarea unor imagini din enciclopedii enciclopedii, lucrează elevii
 Identificarea modelelor repetitive, a petelor de imagini cu fluturi, Aprecieri verbale
Identificarea unor modele
culoare, a simetriei pe aripile fluturilor filme educative cu Autoevaluare
simetrice pe aripile fluturilor;
 Observarea pașilor de lucru pentru tehnica fluturi, acuarele, Evaluare din partea
Folosirea tehnicii simetriei
simetriei pensula, borcan colegilor
pentru realizarea unei
 Realizarea unei compoziții individuale folosind de apa, foaie de Expunerea
compoziții
tehnica prezentată desen lucrărilor
 Formularea de răspunsuri privind compoziția Procedurale:
56
realizată explicația,
 Formularea de aprecieri față de lucrările demonstrația,
colegilor munca
independentă
MM: 1.4, 2.1, MM: Mișcări sugerate de  Discuții despre personajul principal din textul de Temporale: 2 ore Observarea elevilor
2.2, 3.1, 3.4 textul cântecului: „Fluturașul” la CLR Fluturele și furnica Materiale: CD cu Aprecieri verbale
Executarea unor mișcări  Observarea unor imagini în enciclopedii sau cântec, Valsul
potrivite cu conținutul de idei postere cu fluturi florilor de
al cântecului  Audierea cântecului Tchaikovsky,
 Reproducerea în grup a cântecului enciclopedii sau
 Executarea unor mișcări potrivite cu conținutul imagini cu fluturi
de idei al cântecului Procedurale:
 Audierea unei creații muzicale care declanșează demonstrația,
mișcare liberă, spontană: Valsul florilor de audiția, exercițiul
Tchaikovsky muzical,
conversația
S 23 CLR: 1.2, 1.3, CLR: Literele B și b; Text  Audierea poeziei „Câte buburuze sunt?”; Temporale: 5 ore Observarea
2.1, 2.2, 2.3, suport: „Câte buburuze Oferirea de răspunsuri la întrebarea: Despre ce Materiale: Caiete sistematică a
2.4, 3.1, 4.1, sunt?”; Scrierea funcțională: este vorba în text? ; Stabilirea valorii de adevăr a auxiliare, planșe elevilor, individuală
4.2, 4.3 cu literele de și colectivă
Biletul unor enunțuri, pe marginea textului audiat
Audierea unei povești și a unei  Sunetul b; Identificarea sunetului inițial și final
cu imagini, boabe, Interevaluare
poezii; Citirea globală a unor  Literele mari şi mici de tipar: B și b: fișe Acordarea de
cuvinte; Exerciții de analiză recunoaștere, numire, scriere; Colorarea Procedurale: recompense
fonetică; Sunetul inițial și literelor de tipar; Trasarea conturului literelor conversația,
sunetul final; Corespondența folosind resurse variate; Construirea literelor din explicația,
literelor mari de tipar cu cele boabe sau nasturi demonstrația,
exercițiul grafic,
mici; Trasarea, recunoașterea  Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din
metoda fonetică,
literelor de tipar B și b; universul apropiat/ observarea etichetelor cu analitico-sintetică
Stabilirea valorii de adevăr a cuvinte/ citirea globală a cuvintelor scrise cu
unor enunțuri; Alcătuirea de litere de tipar: barcă, banană, lebădă, bec
propoziții, ordonarea  Cuvântul; Silaba; Despărţirea cuvintelor în
cuvintelor în propoziție; silabe; Reprezentarea grafică a silabelor și a
Redactarea unui bilet sunetelor pentru cuvinte date: bomboană,
barcă, bec, banană. Stabilirea corespondenței
Lectură: Text suport: „Baba-
între imagine și cuvântul scris
Oarba”
 Alcătuirea de propoziții cu cuvinte date, după
57
imagini
 Ordonarea și numerotarea cuvintelor date
pentru a obține o propoziție
 Separarea cuvintelor pentru a obține o
propoziție corectă
 Folosirea cuvintelor descriptive / însușiri pentru
a prezenta o broscuță
 Joc de rol: Exersarea dialogului, a unor reguli de
comunicare eficientă – Un bondar și o buburuză
stau de vorbă
 Confecționarea și scrierea unui bilet folosind
cuvinte și simboluri
 Minutul de mișcare: Imită bâzâitul unei insecte
în timp ce te miști în cerc.
 Lectură: Audierea textului: : „Baba-Oarba”
MEM: 1.4, MEM: Scăderea fără trecere  Compunerea şi descompunerea unor mulţimi de Temporale: 4 ore Observarea
1.5, 1.6, 3.1, peste ordin 0-31; Ce fac obiecte ce au drept cardinal un număr de Materiale: Caiete sistematică a
3.2, 5.1, 5.2 animalele primăvara? elemente mai mic decât 31 auxiliare, obiecte elevilor, individuală
Efectuarea de scăderi fără  Extragerea de elemente dintr-o mulţime de pentru socotit, și colectivă
trecere peste ordin în obiecte, fiecare operaţie fiind însoțită de socotitoare, Autoevaluare
concentrul 0-31 prin numărarea obiectelor calculator, axa Interevaluare
numărare, cu sprijin de  Rezolvarea de exerciţii de scădere cu 1-5 unități numerelor, Acordarea de
obiecte, folosind axa în concentrul 0-31 folosind obiecte, imagini, riglete, cartonașe recompense
numerelor; Rezolvarea de socotitoare, axa numerelor, calculator / planșe /
probleme cu sprijin de obiecte,  Exerciții de scădere repetată enciclopedii cu
prin numărare și cu imagini;  Verificarea operaţiilor efectuate prin numărare, păsări și insecte,
Compunerea de probleme folosind bețișoare, socotitoare, riglete, filme educative cu
după imagini; Eliminarea de calculator animale, fișe
elemente într-o mulțime dată;  Folosirea semnelor matematice plus, minus, Procedurale:
Folosirea terminologiei egal. Folosirea terminologiei matematice: mai Conversația,
matematice mic, mai mare, adunare, scădere explicația,
Adaptarea animalelor la  Rezolvarea de probleme după imagini exercițiul,
condițiile de viață; Observarea  Recunoașterea reprezentării prin desen a demonstrația,
unor modificări în viața rezolvării unei probleme problematizarea.
animalelor  Animalele și mediile de viață, adaptarea la jocul
condițiile de viață
 Discuții despre comportamentul animalelor în
58
diferite anotimpuri
 Sortarea animalelor în funcție de criterii date:
păsări și insecte.
 Identificarea modului în care animalele se
adaptează
 Vizionarea unor filme educative despre berze,
păsări călătoare, albine
 Observarea planșelor din enciclopedii
DP: 2.1, 2.2 DP: Să învățăm de la micile  Discuții pornind de la textul suport de la CLR: Temporale: 2 ore Observarea
viețuitoare Câte buburuze sunt? Materiale: elevilor, aprecieri
Identificarea unor emoții de  Identificarea emoțiilor de bază: De ce erau cartonașe sau verbale
bază; Tehnici simple de supărate buburuzele? planșe cu emoții,
gestionare a emoțiilor  Discuții despre situații similare în viața copiilor filme educative,
 Vizionarea unor filme educative despre emoții fișă
 Joc de tipul: Roata emoțiilor pentru aprecierea Procedurale:
emoțiilor în diferite situații: Când am pierdut conversația,
mingea am fost... problematizarea,
jocul
AVAP: 1.2, AVAP: Pictură: Materiale și  Identificarea, sortarea și pregătirea materialelor: Temporale: 2 ore Observarea
2.3, 2.4, 2.5 instrumente : Pictură pe acuarele, pietre Materiale: modului în care
pietre – Buburuze  Vizualizarea unor filme educative despre enciclopedii, lucrează elevii
buburuze sau a unor planșe din enciclopedii planșe cu Aprecieri verbale
Realizarea unei compoziții
 Recunoașterea diferitelor tipuri de linii și puncte buburuze, pietre, Autoevaluare
libere folosind diverse
în imagini date acuarele, pensulă, Evaluare din partea
materiale și tehnici de lucru
 Realizarea unei compoziții libere pahar de apa colegilor
 Identificarea utilității compoziției create pentru Procedurale: Expunerea
decorarea grădinii, a ghivecelor de flori explicația, lucrărilor
demonstrația,
munca
independentă,
jocul
MM: 1.4, 2.1, MM: Cântarea vocală:  Discuții de captare a atenției pornind de la textul Temporale: 2 ore Observarea elevilor
3.4 „Buburuza” de la CLR Materiale: CD cu Aprecieri verbale
Interpretarea, în colectiv, a  Audierea cântecului cântec, planșe cu
unui cântec  Observarea unor imagini care să ajute la imagini,
receptarea și interpretarea cântecului instrumente de
 Exersarea asimilării integrate a cântecului percuție simple
„Buburuza” Procedurale:
 Acompaniament liber cu instrumente simple sau demonstrația,
59
percuție corporală jocul muzical,
 Improvizarea mișcărilor ritmice sugerate de exercițiul muzical
melodie
S24 CLR: 1.1, 1.2, CLR: Literele Ț și ț; Text  Audierea unui text: „Țânțarul cântăreț”; Temporale: 5 ore Observarea
1.3, 2.1, 2.2, suport: „Țânțarul cântăreț” Oferirea de răspunsuri la întrebarea: Despre ce Materiale: Caiete sistematică a
2.3, 2.4, 3.1, Audierea unor povești; este vorba în text? Repovestirea unor secvențe auxiliare, planșe elevilor, individuală
3.2 4.1 Povestirea după imagini; cu literele de și colectivă
preferate din textul audiat; Audierea unui
Citirea globală a unor cuvinte; tipar, cartonașe Autoevaluare
fragment dintr-o poveste și selectarea unei
cu imagini, fișe Interevaluare
Exerciții de analiză fonetică; imagini potrivite. Lectură după benzi desenate; Procedurale: Acordarea de
Sunetul inițial și sunetul final;  Sunetul ț; Identificarea sunetului inițial și final; conversația, recompense
Corespondența literelor mari Discriminarea sunetelor din natură. Asocierea explicația,
de tipar cu cele mici; Formarea unor imagini cu onomatopee corespunzătoare demonstrația,
cuvintelor cu silabe date;  Literele mari şi mici de tipar: Ț și ț: recunoaștere, exercițiul grafic,
Trasarea, recunoașterea metoda fonetică,
numire, scriere; Colorarea literelor de tipar;
literelor de tipar Ț și ț; Cuvinte analitico-sintetică
Trasarea conturului literelor folosind resurse
cu sens opus; Ordonarea variate
cuvintelor în propoziție  Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din
Lectură: Text suport: „Broasca universul apropiat/ observarea etichetelor cu
țestoasă”
litere de tipar: țap, țelină, rață, țânțar.
silabe. Formarea de cuvinte cu silabe date;
Reprezentarea grafică a silabelor și a sunetelor
pentru cuvinte date: țap, țelină, rață, veveriță;
Stabilirea corespondenței între imagine și
cuvântul scris
 Cuvinte cu sens opus
 Ordonarea și numerotarea cuvintelor date
pentru a obține o propoziție
 Identificarea cuvintelor care nu se potrivesc unui
criteriu dat
 Completarea cu o literă potrivită pentru a obține
cuvinte
60
 Minutul de mișcare: Imită un țânțar și mergi în
zig-zag.
 Lectură: Audierea textului: „Broasca țestoasă”
MEM:1.4, 1.5, MEM: Adunarea cu trecere  Compunerea şi descompunerea unor mulţimi de Temporale: 4 ore Observarea
1.6, 3.1, 3.2, peste ordin 0-31; Unde și obiecte ce au drept cardinal un număr de Materiale: Caiete sistematică a
5.1, 5.2 vibrații; Sunete din natură elemente mai mic decât 31 auxiliare, obiecte elevilor, individuală
Efectuarea de adunări în  Adăugarea de elemente dintr-o mulţime de pentru socotit, și colectivă
concentrul 0-31, prin obiecte, fiecare operaţie fiind însoțită de socotitoare, Autoevaluare
numărare, cu sprijin de numărarea obiectelor calculator, axa Interevaluare
obiecte, cu socotitoarea sau  Rezolvarea de exerciţii de adunare cu 1-5 unități numerelor, Acordarea de
folosind axa numerelor; în concentrul 0-31 folosind obiecte, imagini, riglete, cartonașe recompense
Rezolvarea de probleme cu socotitoare, axa numerelor, calculator / planșe /
sprijin de obiecte, prin  Exerciții de adunare repetată enciclopedii cu
numărare și cu imagini;  Verificarea operaţiilor efectuate prin numărare, păsări și insecte,
Compunerea de probleme folosind bețișoare, socotitoare, riglete, filme educative cu
după imagini; Adăugarea de calculator animale, fișe
elemente într-o mulțime dată;  Folosirea semnelor matematice plus, minus, Procedurale:
Folosirea terminologiei egal; Folosirea terminologiei matematice: mai Conversația,
matematice; Adunarea mic, mai mare, adunare, scădere explicația,
repetată  Rezolvarea de probleme după imagini exercițiul,
Identificarea sunetelor  Unde și vibrații. Sunete din natură demonstrația,
produse de animale sau  Identificarea sunetelor produse de animale sau problematizarea.
fenomene meteorologice; fenomene meteorologice; Sortarea insectelor jocul
Intensitatea sunetelor; pentru a îndeplini un criteriu dat; Imitarea unor
Recunoașterea insectelor care sunete din natură
produc sunete
DP: 3.1, 3.2 DP: Programul; Tranziția de la  Discuții pornind de la textul audiat la ora de CLR Temporale: 2 ore Observarea
o oră la alta  Interpretarea unei melodii preferate pentru Materiale: elevilor, aprecieri
Identificarea rutinelor școlare; anunțarea pauzei cartonașe sau verbale
Rolul pauzei  Identificarea activităților preferate pentru a fi planșe cu diferite
desfășurate în pauză activități realizate
 Ilustrarea prin desen a unei activități preferate de copii, filme
 Colecție de jocuri ce se pot realiza în pauză educative, fișă
Procedurale:
conversația,
problematizarea,
munca
independentă,
61
jocul
AVAP: 2.1, AVAP: Confecționare de  Identificarea și descrierea materialelor de lucru Temporale: 2 ore Observarea
2.3, 2.5, 2.6 jucării – Tobița  Identificarea unei operații simple la care a fost Materiale: pahar modului în care
Realizarea unui instrument supus un material: întindere, deformare de plastic, folie de lucrează elevii
muzical folosind diverse  Decorarea tobiței folosind diverse materiale plastic, bandă Aprecieri verbale
tehnici de lucru  Identificarea utilității obiectului creat adezivă, carioci Autoevaluare
 Folosirea tobiței create pentru acompaniament Procedurale: Evaluare din partea
conversația, colegilor
explicația, munca Expunerea
MM: 1.1, 1.2, MM: Sunete muzicale  Joc de ascultare și recunoaștere a unor Temporale: 2 ore Observarea elevilor
1.3, 1.4, 2.1 instrumentale: „O vioară instrumente muzicale, vizionarea unui film Materiale: CD cu Aprecieri verbale
mică”  Joc de audiere comparată a sunetelor produse cântec, planșe cu
de om și a celor produse cu instrumente imagini cu
Acompaniament muzical cu
muzicale instrumente
instrumente simple sau
 Audierea cântecului muzicale, fim
realizate de copii
 Reproducerea în colectiv a cântecului însușit educativ cu
intuitiv instrumente
muzicale,
instrumente de
percuție simple
Procedurale:
demonstrația,
jocul muzical,
exercițiul muzical
S25 CLR: 1.2, 1.3, CLR: Literele G și g; Text  Audierea unei poezii: „Greierele și găina”; Temporale: 5 ore Observarea
2.1, 2.2, 2.3, suport: „Greierele și găina” Oferirea de răspunsuri la întrebarea: Despre ce Materiale: Caiete sistematică a
2.4, 3.1, 4.1 Audierea unei povești și a unei este vorba în text? Identificarea informațiilor auxiliare, planșe elevilor, individuală
poezii; Citirea globală a unor esențiale din text
cuvinte; Exerciții de analiză  Sunetul g; Identificarea sunetului inițial și final
cu imagini, fișe, Interevaluare
fonetică; Sunetul inițial;  Discriminarea sunetelor din natură; Asocierea sârmulițe plușate Acordarea de
Corespondența literelor mari unor imagini cu onomatopee corespunzătoare Procedurale: recompense
de tipar cu cele mici; Trasarea,  Literele mari şi mici de tipar: G și g: conversația, Evaluare sumativă
recunoașterea literelor de recunoaștere, numire, scriere; Colorarea explicația, scrisă
tipar G și g; Exerciții cu silabe; literelor de tipar; Trasarea conturului literelor demonstrația,
exercițiul grafic,
Cuvinte cu sens asemănător; folosind resurse variate; Modelarea literelor cu
metoda fonetică,
62
Completarea spațiilor lacunare sârmulițe plușate analitico-sintetică
cu o literă potrivită; Punerea în  Cuvântul; Silaba; Despărţirea cuvintelor în
corespondență a unei silabe; Alegerea unei silabe potrivite pentru a
propoziţii cu o imagine forma un cuvânt; Reprezentarea grafică a
corespunzătoare silabelor și a sunetelor pentru cuvinte date:
Lectură: Text suport: „Găinușa gâscă, găină, măgar, steag, glob. Stabilirea
roșie” corespondenței între imagine și cuvântul scris
Iată ce știu la Comunicare în  Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din
limba română! (8) – probă de universul apropiat/ observarea etichetelor cu
evaluare sumativă cuvinte/ citirea globală a cuvintelor scrise cu
litere de tipar: găină, gorilă, greiere, pian, vioară
 Completarea unor spații lacunare cu litera G
pentru a obține cuvinte
 Asocierea unor imagini cu denumirile lor
 Cuvinte cu sens asemănător
 Punerea în corespondență a unei propoziții cu o
imagine corespunzătoare
 Minutul de mișcare: Mișcă-te în cerc în timp ce
imiți o găină.
 Lectură: Audierea textului: „Găinușa roșie”;
MEM: 1.4, MEM: Scăderea cu trecere  Compunerea şi descompunerea unor mulţimi de Temporale: 4 ore Observarea
1.5, 1.6, 3.1, peste ordin în concentrul 0- obiecte ce au drept cardinal un număr de Materiale: Caietul sistematică a
3.2, 5.1, 5.2 31; Unde și vibrații; Sunete elemente mai mic decât 31 auxiliar, obiecte elevilor, individuală
 Extragerea de elemente dintr-o mulţime de pentru socotit, și colectivă
produse de om
obiecte, fiecare operaţie fiind însoțită de socotitoare, Autoevaluare
Efectuarea de scăderi în numărarea obiectelor calculator, axa Interevaluare
concentrul 0-31 prin
 Rezolvarea de exerciţii de scădere cu 1-5 unități numerelor, Acordarea de
numărare, cu sprijin de în concentrul 0-31 folosind obiecte, imagini, riglete, cartonașe recompense
obiecte, folosind axa
socotitoare, axa numerelor, calculator / planșe cu Evaluare sumativă
numerelor; Rezolvarea de  Exerciții de scădere repetată diferite activități scrisă
probleme cu sprijin de obiecte,  Verificarea operaţiilor efectuate prin numărare, prin care se
prin numărare și cu imagini; folosind bețișoare, socotitoare, riglete, produc sunete,
Compunerea de probleme calculator jucării muzicale,
după imagini; Eliminarea de  Folosirea semnelor matematice plus, minus, pentru
elemente într-o mulțime dată; egal. Folosirea terminologiei matematice: mai experiment: folie
63
Folosirea terminologiei mic, mai mare, adunare, scădere alimentară, bol,
matematice; Scăderea  Rezolvarea de probleme după imagini orez, diferite
repetată  Unde și vibrații; Sunete produse de om obiecte care
Identificarea sunetelor  Identificarea sunetelor produse de om produc sunete:
produse de om; Realizarea  Realizarea unui experiment ambalaj, cheie,
unui experiment; Utilizarea pix, linguri, fișe
 Utilizarea jucăriilor muzicale pentru producerea
Procedurale:
jucăriilor muzicale pentru sunetelor Sortarea unor obiecte care produc Conversația,
producerea sunetelor; sunete de diferite intensități explicația,
Intensitatea sunetelor exercițiul,
Iată ce știu la Matematică și experimentul,
explorarea mediului! (8) – demonstrația,
probă de evaluare sumativă problematizarea.
jocul
DP: 3.1, 3.2 DP: Programul; Ordinea  Discuții despre programul zilnic al școlarului Temporale: 2 ore Observarea
activităților  Completarea orarului unei zile Materiale: elevilor, aprecieri
Rutina zilnică a școlarului;  Identificarea ordinii în care se desfășoară cartonașe sau verbale
Identificarea ordinii în care se activitățile planșe cu copii
efectuează unele activități  Joc cu jetoane, aranjarea acestora în ordine desfășurând
 Vizionarea unui film educativ activități, filme
educative, fișă
Procedurale:
conversația,
problematizarea,
jocul
AVAP: 2.1, AVAP: Confecționarea unui  Identificarea și descrierea materialelor de lucru Temporale: 2 ore Observarea
2.3, 2.5, 2.6 instrument muzical –  Identificarea unei operații simple la care a fost Materiale: tub de modului în care
Zornăitoare supus un material: întindere, deformare carton, bandă lucrează elevii
Confecționarea unui  Decorarea instrumentului muzical folosind adezivă, orez, Aprecieri verbale
instrument muzical folosind diverse materiale carioci Autoevaluare
diverse materiale  Identificarea utilității obiectului creat Procedurale: Evaluare din partea
 Folosirea zornăitorii create pentru conversația, colegilor
acompaniament explicația, munca Expunerea
MM: 1.3, 1.4, MM: Acompaniament cu  Audierea cântecului Temporale: 2 ore Observarea elevilor
2.1, 2.2, 2.3 jucărie realizată de copii:  Reproducerea în colectiv a cântecului însușit Materiale: CD cu Aprecieri verbale
„Micul greieraș” intuitiv cântec,
Improvizații ritmice folosind un  Folosirea instrumentelor muzicale realizate de instrumente
instrument muzical realizat de copii: tobiță, zornăitoare muzicale create
64
copii  Imitarea unor sunete din mediul înconjurător și de copii: tobiță și
a unor onomatopee zornăitoare
Procedurale:
demonstrația,
jocul muzical,
exercițiul muzical
GRĂDINA CU POEZIE
Modulul: 4 Perioada: S26 – 27, Modulul 5 - S28
specifice
S26 CLR: 1.1; 1.2; CLR: Literele H şi h; Texte  Audierea unui text în versuri şi manifestarea Temporale: 5 ore Observarea
1,3; 1.4; 2.1; suport: ,,Hortensia”, ,,Oul reacțiilor corespunzătoare Materiale: sistematică
2.2, 2.3, 2.4; pascal”  Identificarea semnificației unor imagini caiet de lucru, fișe, colectivă sau
3.1; 3.2, 3.3, Audierea unui text:  Selectarea unor informaţii pentru verificarea planşe cu literele H şi individuală
înțelegerii textului h, prezentări Observarea
3.4; 4.1, 4.2 Identificarea semnificației
unor imagini;  Identificarea sunetului iniţial şi a literei multimedia: softuri
comportamentului
corespunzătoare din cuvintele: hornar, orar, participativ în
Observarea intuitivă a educaționale, ppt-uri,
roată, tată, egretă, navetă, spic, ilic, elev secvențele de
elementelor componente ale fișiere multimedia
 Observarea intuitivă a elementelor învățare
unei cărți ;
componente ale unei cărți: coperte, foaie, (animație, muzică, Observarea
Recunoașterea literei mari și
pagină, text, ilustraţii text) modului de
mici de tipar;
 Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: H şi h realizare a
Trasarea conturului literelor
(recunoaștere, numire, scriere) Procedurale: metoda sarcinilor de lucru
folosind resurse variate;
Recunoașterea unor cuvinte  Scrierea cuvintelor care denumesc imaginile fonetico-analitică
uzuale, din universul apropiat/ (şah, iaht, horn, haină) sintetică, explicația,
citirea globală a cuvintelor  Completarea literelor lipsă pentru obținerea demonstrația,
scrise cu litere de tipar; unor nume de copii (HOREA, HORTENSIA, conversația, exercițiul,
Asocierea cuvintelor cu HORAȚIU) exercițiul grafic
imaginile corespunzătoare;  Trasarea conturului literelor folosind resurse
Elemente grafice din variate
componența literelor de  Jocuri de pronunțare a onomatopeelor
mână: bucla  Construirea de rime pornind de la cuvinte date
65
Lectură: Text suport: (halat-palat, hiena-balenă, hartă-tartă, horn-
„Grădina tăinuită?” corn)- fişa 27 din Caietul lui Pictorici
 Scrierea unor elemente grafice: bucla
MEM: 1.1, MEM: Figuri geometrice  Figuri plane/ 2D (pătrat, dreptunghi, cerc, Temporale: 4 ore Observarea
1.2, 2.1, 2.2; Unităţi nonstandard de triunghi): recunoaștere, trasare după contur; Materiale: sistematică
3.1; 3.2; 4.2, măsură pentru lungime  Numărarea figurilor geometrice dintr-o Obiecte cu diferite colectivă sau
Părţile unei plante forme, trusă de individuală
5.1; 5.2; 6.1, imagine dată (roboțelul)
Figuri plane; geometrie cu Observarea
6.2, 6.3  Descrierea formei geometrice a unor corpuri
Descrierea formei geometrice comportamentului
sau obiecte din clasă sau din mediul apropiat; figuri/corpuri
a unor obiecte din mediul participativ în
apropiat;  Reproducerea prin desen a formelor geometrice, secvențele de
Reproducerea prin desen a geometrice plane (pe puncte) instrumente de învățare
formelor geometrice plane  Realizarea unor desene simple folosind figurile geometrie de uz Observarea
Realizarea unor desene simple geometrice plane școlar, prezentări modului de
folosind figurile geometrice multimedia: softuri realizare a
 Joc: Sudoku matematic
plane; educaționale, ppt-uri, sarcinilor de lucru
Numărarea figurilor  Măsuri neconvenționale pentru determinarea
și măsurarea lungimilor (măsurarea lungimii fișiere multimedia, CD
geometrice dintr-o imagine
dată; jardinierelor)
Procedurale:
Măsuri neconvenționale  Precizarea înălţimii fiecărei hortensii prin explicația,
pentru determinarea și numărarea pătrățelelor conversația, exercițiul,
măsurarea lungimilor;  Completarea unui desen cu ciuperci de diferite jocul didactic,
Exerciții joc de comparare a
înălțimi în raport cu cea dată demonstrația,
unor lungimi;
 Exerciții joc de comparare a unor lungimi observarea directă
Estimarea unor lungimi pe
baza unor unități (compararea lungimii omizilor prin colorarea)
neconvenționale;  Măsuri neconvenționale pentru determinarea
Evidenţierea părţilor unei și măsurarea lungimilor (măsurarea lungimii
plante; drumurilor până la hortensii şi până la harpă
Lucrări de îngrijire a plantelor
prin numărarea pașilor)
 Părțile componente ale plantelor
 Lucrări de îngrijire a plantelor
DP: 1.1; 1.2, DP: Interacțiuni simple cu  Identificarea unor activităţi de protejare a Temporale: 2 ore Observarea
2.1; 2.2; 2.3; ființe şi obiecte familiare mediului înconjurător (construirea unor căsuțe Materiale: comportamentului
3.1 Acțiuni pentru n mediu mai pentru păsări, udarea plantelor, plantarea prezentări verbal/nonverbal
unor pomi) multimedia, auxiliare al copilului
curat
 Identificarea acțiunilor de plantare a unui didactice, fișă pdf,
66
copac (achiziționarea puietului, săparea unei Procedurale:
gropi, plantarea puietului, udarea) explicația, conversația
 Discuții despre necesitatea unui mediu mai
curat
AVAP: 1.1; AVAP: Confecţii şi jucării din  Discuții introductive despre flori Temporale: 2 ore Observarea
2.1, 2.2; 2.3; hârtie: Hora florilor  Observarea materialelor Materiale: fișa 28 din modului în care
2.4 Identificarea materialelor și a  Observarea unor planşe/imagini/video-uri cu Caietul lui Pictorici, lucrează elevii
instrumentelor; flori lipici, foarfecă Aprecieri verbale
Transformarea unui material  Utilizarea unor tehnici simple de decupare Procedurale: Autoevaluare
prin tehnici simple: tăiere, după contur, lipire explicația, Evaluare din
decupare după contur, lipire  Formularea de răspunsuri privind compoziția demonstrația, munca partea colegilor
realizată independentă Expunerea
 Aprecieri față de lucrările colegilor lucrărilor
2.2; 2.3; 3.1; individual: „Alunelu, alunelu, exercițiilor de cultură vocală (respirație Materiale: comportamentului
3.2; 3.3 hai la joc!” corectă, emisie corectă, ascultarea auxiliar didactic, participativ în
Atitudini corecte la ora de interpretării demonstrative CD secvențele de
muzică în cadrul exercițiilor de  Exerciții de cultură vocal-ritmică Procedurale: audiția învățare
cultură vocală (respirație  Audierea cântecului demonstrat de muzicală, explicația, Aprecieri verbale
corectă, emisie corectă, propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor demonstrația,
ascultarea interpretării tehnice conversația, exercițiul,
demonstrative);  Învățarea unor pași de dans jocul didactic
Executarea unui dans cu  Implicarea activă şi dirijată în receptarea
mișcare repetată, pe un cântecelor
cântec simplu din folclorul  Elemente de limbaj muzical: ritmul (sunet
copiilor; Elemente de limbaj lung/ scurt, tare/ încet), interpretare (nuanțe
muzical – Melodia: genuri tare/ încet/ mediu)
muzicale (folclorul copiilor);  Cântarea vocală în cor
Improvizarea unei combinații  Cântare vocală individuală sau în pereche
ritmice asemănătoare celor  Dans cu mişcare repetată
din folclorul copiilor și  Improvizarea unei combinații ritmice
asocierea acesteia cu mișcări asemănătoare celor din folclorul copiilor și
adecvate asocierea acesteia cu mișcări adecvate
S27 CLR: 1.1; 1.2; CLR: Literele J şi j; Texte  Audierea unui text în versuri şi manifestarea Temporale: 5 ore Observarea
1,3; 1.4; 2.1; suport: ,,Jaguarul cel voios” reacțiilor corespunzătoare Materiale: sistematică
2.2, 2.3, 2.4; Audierea unui text în versuri şi  Identificarea semnificației unor imagini caiet de lucru, fișe, colectivă sau
 Selectarea unor imagini pentru verificarea planşe cu literele J şi j, individuală
3.1; 3.2, 3.3, manifestarea reacțiilor
înțelegerii textului. Observarea
67
3.4; 4.1 corespunzătoare;  Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: J şi j prezentări comportamentului
Identificarea semnificației (recunoaștere, numire, scriere) multimedia: softuri participativ în
unor imagini;  Decorarea literelor mari şi mici de tipar prin educaționale, ppt-uri, secvențele de
desene sau prin colorare învățare
Recunoașterea literei mari și fișiere multimedia
 Trasarea conturului literelor folosind resurse Observarea
mici de tipar; (animație, muzică,
variate; Decorarea literelor mari şi mici de modului de
Trasarea conturului literelor tipar prin desene sau prin colorare text) realizare a
folosind resurse variate;  Reprezentarea grafică a silabelor, sunetelor şi sarcinilor de lucru
Asocierea cuvintelor cu a sunetului studiat (prăjitură, pijama, ruj, jeleu) Procedurale: metoda
imaginile corespunzătoare;  Identificarea semnificației unor simboluri fonetico- analitică
Reprezentarea grafică a întâlnite în situaţii cotidiene: M – metrou, H – sintetică, explicația,
spital, I – informaţii, intrare, ieșire, farmacie, demonstrația,
cuvintelor;
trecere de pietoni, semafor conversația, exercițiul,
Sunetul inițial;  Ordonarea literelor pentru a obține cuvinte
Identificarea semnificației exercițiul grafic
(jaguar, jder, joben, joc)
unor simboluri întâlnite în  Identificarea cuvintelor care conţin sunetul j
situaţii cotidiene; (cojoc, jeton, baraj, bujor, cârjă)
Despărţirea cuvintelor în  cuvintelor formate din două silabe, prin
silabe; colorarea cu aceeași culoare a cartonașelor
Jocuri de pronunțare a care conțin silabele (co-joc, pla-jă, coa-jă, mij-
onomatopeelor; loc)
Construirea de rime pornind  Descoperirea cuvintelor în careuri de litere
de la cuvinte date (joc, joi, jos, paj)
Lectură: Text suport:  Citirea unor cuvinte şi propoziţii simple,
„Jaguarul fără pete” accesibil;
 Ilustrarea prin desen a mesajului propoziției:
Jenica şi Jianu se joacă
68
MEM: 2.1, MEM: Corpuri geometrice.  Corpuri/ 3D: recunoaștere, trasare după Temporale: 4 ore Observarea
2.2; 3.1; 3.2; Îngrijirea unei plante contur Materiale: sistematică
4.2; 5.1, Corpuri/ 3D: recunoaștere,  Numărarea cuburilor din fiecare imagine Obiecte cu diferite colectivă sau
trasare după contur; forme, trusă de individuală
 Descrierea unor corpuri sau obiecte din clasă
Descrierea unor corpuri sau geometrie cu Observarea
sau din mediul apropiat
obiecte din clasă sau din comportamentului
 Transformarea unor figuri geometrice în figuri/corpuri
mediul apropiat; participativ în
Numărarea corpurilor semne de circulație geometrice, secvențele de
geometrice dintr-o imagine;  Numărarea modelelor de mingi instrumente de învățare
Evidenţierea părţilor unei  Identificarea cubului care completează geometrie de uz Observarea
plante; imaginea școlar, prezentări modului de
Lucrări de îngrijire a plantelor;  Organizarea datelor (desenarea unor elemente multimedia: softuri realizare a
Numărarea frunzelor, florilor într-o rețea, respectând coloană şi rândul educaționale, ppt-uri, sarcinilor de lucru
care apar într-o perioadă de indicate)
fișiere multimedia, CD
timp;  Lucrări de îngrijire a plantelor
Modificări apărute în lumea  Numărarea frunzelor, florilor care apar într-o Procedurale:
plantelor perioadă de timp explicația,
 Modificări apărute în lumea plantelor conversația, exercițiul,
jocul didactic,
demonstrația,
observarea directă
DP: 1.1; 1.2, DP: Interacțiuni simple cu  Identificarea unor reguli de protejare a Temporale: 2 ore Observarea
2.1; 2.2; 2.3; ființe şi obiecte familiare mediului înconjurător Materiale: comportamentului
3.1 Acțiuni pentru protejarea  Identificarea semnificației unor simboluri prezentări verbal/nonverbal
întâlnite în situaţii cotidiene (Nu călcați iarba!, multimedia, auxiliare al copilului
mediului
Nu aruncați gunoaie! şi Nu rupeți florile!) didactice, fișă pdf
 Discuții despre necesitatea unui mediu mai Procedurale:
curat explicația,
conversația, exercițiul,
jocul didactic
AVAP: 1.1; AVAP: Pictură: Ghiveciul  Discuții introductive despre jardinierele Temporale: 2 ore Observarea
2.1, 2.2; 2.3; Folosirea liniei ca element jaguarului Materiale: ghivece, modului în care
2.4 decorativ;  Observarea şi pregătirea materialelor culori/acuarele/carioci lucrează elevii
Tehnici de lucru: pensulație,  Utilizarea unor tehnici simple de lucru: Procedurale: Aprecieri verbale
tragere și zgâriere, pe diferite pensulație, tragere și zgâriere, pe diferite explicația, Autoevaluare
suporturi de lucru suporturi de lucru demonstrația, munca Evaluare din
 Formularea de răspunsuri privind compoziția independentă partea colegilor
realizată Expunerea
69
 Aprecieri față de lucrările colegilor lucrărilor
2.2; 2.3; 3.1; individual: „Copăcelul din exercițiilor de cultură vocală (respirație Materiale: comportamentului
3.2; 3.3 grădină” corectă, emisie corectă, ascultarea auxiliar didactic, participativ în
demonstrative);  Implicarea activă şi dirijată în receptarea jocul didactic
Jocuri de pregătire a cântecelor
respirației și de încălzire a  Cântarea vocală în cor
vocii;  Cântare vocală individuală sau în pereche
S28 CLR: 1.1; 1.2; CLR: Literele K şi k, X şi x;  Literele K şi k Temporale: 5 ore sistematică
1,3; 1.4; 2.1; Texte suport: ,,Ursulețul  Audierea unui text Materiale: colectivă sau
2.2, 2.3, 2.4; Koala”, ,,Koala şi poezia”,  Identificarea semnificației unor imagini caiet de lucru, fișe, individuală
 Selectarea unui răspuns corect dintr-un set de planşe cu literele K şi Observarea
3.1; 3.2, 3.3, ,,Xilofonul”
variante k, X şi x, prezentări comportamentului
3.4; 4.1 Audierea unui text;
 Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: K şi k participativ în
Identificarea semnificației multimedia: softuri
(recunoaștere, numire, scriere) secvențele de
educaționale, ppt-uri,
unor imagini;  Decorarea literelor mari şi mici de tipar prin învățare
Selectarea unui răspuns desene sau prin colorare fișiere multimedia Observarea
corect dintr-un set de  Trasarea conturului literelor folosind resurse (animație, muzică, modului de
variante; variate; Decorarea literelor mari şi mici de text) realizare a
tipar prin desene sau prin colorare sarcinilor de lucru,
Ordonarea întâmplărilor dintr-
 Formarea unor cuvinte din litere amestecate Procedurale: metoda probă scrisă
o poveste, cu ajutorul
(Kevin, Kiki) fonetico- analitică
imaginilor;
 Asocierea cuvintelor cu imaginile potrivite sintetică, explicația,
Ordonarea imaginilor dintr-o
(kiwi, kilogram, viking, koala, kilometru) demonstrația,
poveste audiată în scopul
 Joc: Cântarul cu propoziţii - Numărarea conversația, exercițiul,
comprehensiunii textului cuvintelor din enunţuri scurte exercițiul grafic
Recunoașterea literei mari și  Literele X şi x
mici de tipar;  Audierea unui text
Trasarea conturului literelor  Identificarea semnificației unor imagini
folosind resurse variate;  Identificarea imaginii răspuns
Scrierea cuvintelor  Joc de asociere a cuvintelor cu imaginile
70
corespunzătoare imaginilor; potrivite (Max, Pixi, Rex, Alexandra)
Numărarea cuvintelor din  Decorarea literelor mari şi mici de tipar prin
enunţuri scurte desene sau prin colorare
Iată ce știu la Comunicare în  Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: X şi x
limba română! (9) – probă de (recunoaștere, numire, scriere)
evaluare sumativă  Trasarea conturului literelor folosind resurse
Lectură: Text suport: ,,Salată variate
 Scrierea cuvintelor corespunzătoare imaginilor
pentru Koala”, ,,Alex, elful
( pix, boxă, axă, taxi, boxer)
expert”
 Joc de asociere a propoziției cu imaginea
corespunzătoare
 Ordonarea întâmplărilor din poveste, cu
ajutorul imaginilor
MEM: 1.1, MEM: Unităţi de măsură  Ordonarea cronologică a anotimpurilor Temporale: 4 ore Observarea
1.2, 2.2; 3.1; pentru timp. Anul şi lunile  Completarea unor enunţuri lacunare cu Materiale: sistematică
3.2; 4.2, 5.1; sale. Luna, săptămână şi ziua. informaţii legate de unități de măsură pentru calendare (de perete, colectivă sau
Ce consumăm de la plante? calendare de buzunar, individuală
5.2; 6.1, 6.2, timp (4, 12, iarna, septembrie)
Determinarea/ estimarea calendar digital pe Observarea
6.3  Modificări ale plantelor în funcție de anotimp
duratelor unor evenimente telefonul mobil sau pe comportamentului
familiare utilizând unități de (fişa 27 din Caietul lui Pictorici) calculator, auxiliare participativ în
măsură pentru timp;  Completarea cu un simbol, lunile didactice, fișă pdf secvențele de
Observarea şi citirea corespunzătoare, activitatea preferată, senzații prezentări învățare
programului săptămânal; auditive şi emoţii pentru fiecare anotimp multimedia: softuri Observarea
Realizarea unei file de  Observarea şi citirea programului săptămânal educaționale, ppt-uri, modului de
calendar; realizare a
şi stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri fișiere multimedia, CD
Marcarea unor zile/săptămâni sarcinilor de lucru
pe calendar; Coordonarea pe baza acestuia
 Realizarea unei file de calendar Procedurale:
cronologică a unor
explicația,
evenimente dintr-un an;  Marcarea unor zile/săptămâni pe calendar
conversația, exercițiul,
Indicarea unor date  Citirea calendarului unei luni și plasarea în el a jocul didactic,
importante (ziua, luna, anul unor evenimente demonstrația,
nașterii);  Coordonarea cronologică a unor evenimente observarea directă
Observarea părţilor
dintr-un an; Indicarea unor date importante
comestibile ale plantelor;
Identificarea efectelor (ziua, luna, anul nașterii)
pozitive/ negative ale unor  Observarea părţilor comestibile ale plantelor
alimente, a necesității hranei  Identificarea efectelor pozitive/ negative ale
pentru creștere și dezvoltare unor alimente, a necesității hranei pentru
Iată ce știu la Matematică şi
71
explorarea mediului! (9) – creștere și dezvoltare
DP: 1.1; 1.2, DP: Deprinderi pentru viaţă  Exercițiu de identificare în text şi imagini a Temporale: 2 ore
2.1; 2.2; 2.3; Tehnici simple care sprijină organizării unor activităţi de construire a unui Materiale:
3.1 învățarea şi succesul școlar: instrument muzical ( căutarea de informaţii, prezentări
obținerea de explicații, procurarea multimedia, auxiliare
Învăț să mă organizez
materialelor necesare, vizionarea unor didactice, fișă pdf
tutoriale, asamblarea instrumentului) Procedurale:
 Organizarea activităţilor dintr-o săptămână, cu explicația,
ajutorul desenelor conversația, exercițiul,
jocul didactic
AVAP: 1.1; AVAP: Realizarea de  Discuții introductive despre realizarea unor Temporale: 2 ore Observarea
2.1, 2.2; 2.3; aplicaţii/compoziţii/obiecte/ jucării muzicale Materiale: modului în care
2.4 construcții simple, pe baza  Observarea unor video-uri despre realizarea instrumente de lucru: lucrează elevii
interesului direct: Pahare jucăriei muzicale acuarele/culori de Aprecieri verbale
colorate  Realizarea jucăriei apă, materiale Autoevaluare
Realizarea unor jucării  Folosirea jucăriei pentru a produce diverse neconvenționale Evaluare din
muzicale simple sunete prin lovirea paharelor cu o linguriță (pahare) partea colegilor
 Formularea de răspunsuri privind compoziția Procedurale:
realizată explicația,
demonstrația,
conversația, jocul
didactic
2.2; 2.3; 3.1; individual: „Cine-i născut în exercițiilor de cultură vocală (respirație Materiale: comportamentului
3.2; 3.3 ianuarie” corectă, emisie corectă, ascultarea auxiliar didactic, participativ în
demonstrative);  Implicarea activă şi dirijată în receptarea jocul didactic
Jocuri de pregătire a cântecelor
respirației și de încălzire a  Cântarea vocală în cor
vocii;  Cântare vocală individuală sau în pereche
72
ÎNVĂȚ SĂ MĂ DESCURC
Modulul 5: Perioada: S329-S31
specifice avizate
S29 CLR: 1.1, 1.2, CLR: Literele Z și z; Text-  Audierea textului „Zebra cea descurcăreață” Temporale: 5 ore Observarea
1.4, 2.1; 2.4; suport: „Zebra cea  Identificarea semnificației unui mesaj scurt pe teme Materiale: sistematică
3.1; 4.1 descurcăreață” familiare/ a unor informații dintr-un mesaj scurt; auxiliare colectivă sau
Audierea unui text; Identificarea semnificației unor imagini; Selectarea didactice, fișe individuală
Identificarea personajelor unui cuvânt dintr-un set pentru verificarea înțelegerii pdf, materiale
dintr-un text audiat; textului audio-video, Observarea
Formularea de întrebări și  Metoda fonetică: reprezentarea grafică a silabelor, cartonașe cu comportamentului
răspunsuri; Determinarea sunetelor, sunetului studiat (zebră, zmeu, zmeură, litere, CD participativ în
silabelor și a sunetelor din zar) Procedurale: secvențele de
cuvinte, pronunțarea corectă a  Jocuri de activizare a vocabularului: integrarea în explicația, învățare
acestora; Recunoașterea literei enunțuri a cuvintelor sugerate de imagini conversația,
mari și mici de tipar; Trasarea  Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: Z, z exercițiul, jocul Observarea
conturului literelor folosind (recunoaștere, numire, scriere); Trasarea conturului didactic modului de
resurse variate; Recunoașterea literelor folosind resurse variate; Decorarea literelor realizare a
unor cuvinte uzuale, din  Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul sarcinilor de lucru
universul apropiat/ observarea apropiat/ observarea etichetelor cu cuvinte/ citirea
etichetelor cu cuvinte/ citirea globală a cuvintelor scrise cu litere de tipar; Asocierea
globală a cuvintelor scrise cu cuvintelor cu imaginile corespunzătoare (varză,
litere de tipar; Asocierea mazăre, barză, zambilă)
cuvintelor cu imaginile  Determinarea numărului de silabe dintr-un cuvânt
corespunzătoare  Formularea de eunțuri cu sensurile diferite ale
Lectură: Text-suport: „Zebra cuvintelor zebră, zmeu, pe baza imaginilor
Zuzu”  Exerciții de citire a cuvintelor simple, uzuale
 Generarea cuvintelor cu același sunet inițial;
Completarea literelor lipsă pentru obținerea unor
cuvinte
 Identificarea literelor care compun un cuvânt pe baza
asocierii cu imagini
 Formarea cuvintelor din silabe și citirea lor
73
MEM: 1.1; MEM: Leul. Bancnotele de 1, 5  Exerciții de identificare a bancnotelor de 1, 5 și 10 lei Temporale: 4 ore Observarea
3.1; 4.2; 5.2; și 10 lei. Condiții de viață  Activitatea practică de realizarea schimburilor valorice Materiale: sistematică
6.3 pentru plante  Estimarea valorii unor obiecte (obiecte care valorează auxiliare colectivă sau
Recunoaşterea bancnotelor de 1 leu) didactice, fișe individuală
1 leu, 5 lei, 10 lei; Realizarea  Minutul de mișcare: utilizarea conectorilor logici în pdf, materiale Observarea
unor schimburi echivalente instrucțiuni verbale simple (preferă x și y, preferă x, audio-video, comportamentului
valoric cu numere din dar nu preferă y) jocuri cu bani, CD participativ în
concentrul 0-31, în probleme  Rezolvarea de probleme simple de calcul al veniturilor Procedurale: secvențele de
de tip venituri-cheltuieli; și cheltuielilor explicația, învățare
Observarea modificărilor  Jocuri de calcul care implică schimburi valorice conversația, Observarea
apărute la plante în funcție de  Observarea plantelor în mediul lor de viață sau în exercițiul, jocul modului de
modificarea condițiilor de imagini pentru a descoperi condițiile de viață: apa, didactic realizare a
viață: căldură, lumină, apă lumina, căldura sarcinilor de lucru
 Experimente simple care pun în evidență consecințele
lipsei unei condiții de viață în dezvoltarea unei plante
(uscarea – lipsa apei, îngălbenirea – lipsa luminii)
DP: 2.1; 2.3; DP: Pregătirea școlarului mic  Ce simți când îți dorești un lucru? Ce faci pentru a-l Temporale: 2 ore Observarea
3.3 pentru viață obține/ realiza? Materiale: comportamentului
Identificarea unor emoții de  Cum arată obiectul dorit? Ce activități plăcute poți auxiliar didactic, verbal/nonverbal
bază în situații familiare; face cu acesta? fișă pdf, imagini al copilului
Caracteristici ale unui obiect  Identificarea unor soluții practice pentru realizarea adecvate temei
preferat; Identificarea unor economii pentru achiziția unui obiect dorit Procedurale:
activităților preferate (bicicleta) explicația,
conversația, jocul
didactic
AVAP: 1.1; AVAP: Tehnici de lucru  Reactualizarea textului „Zebra cea descurcăreață”, Temporale: 2 ore Turul galeriei
2.1, 2.2; 2.3; folosind hârtia: Zebra desprinderea mesajului textului Materiale: Autoevaluare
2.4 Identificarea materialelor și  Identificarea materialelor și instrumentelor necesare Fișa 29 din Intervaluare
instrumentelor; Transformarea  Prezentarea și demonstrarea tehnicii de lucru Caietul lui
unui material prin tehnici  Formularea unor criterii de evaluare a produselor Pictorici,
simple: tăiere, decupare după activității foarfecă, lipici,
contur, lipire  Decuparea jetoanelor, asamblarea, lipirea lor creioane
 Expunerea lucrărilor și evaluare acestora conform colorate, carioci
criteriilor prestabilite Procedurale:
explicația,
conversația,
demonstrația
MM: 1.4; 2.1; MM: Nuanțe – tare, încet,  Exerciții de cultură vocal-ritmică Temporale: 2 ore Observarea
3.1 mediu: „Un căluț ager și  Jocuri de ascultare a unor sunete lungi sau Materiale: comportamentului
74
drăguț” scurte, emise tare sau încet de obiecte cunoscute auxiliar didactic, participativ în
Cântarea în grup, asociind  Audierea cântecului demonstrat de propunător sau CD, fișe de secvențele de
mișcarea sugerată de text redat cu ajutorul mijloacelor tehnice colorat adecvate învățare
 Observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care temei cântecului
ușurează receptarea Procedurale:
 Cântarea vocală în cor și individual audiția muzicală,
 Acompanierea cântecului cu mișcări spontane explicația,
sugerate de textul cântecului demonstrația,
conversația,
exercițiul, jocul
didactic
S30 CLR: 1.1, 1.2, CLR: Literele Q, q, W, w, Y, y;  Audierea textului „Îți plac desenele animale?” Temporale: 5 ore Observarea
1.4; 2.1; 2.2, Text-suport: „Îți plac desenele  Identificarea semnificației unui mesaj scurt pe teme Materiale: sistematică
2.4; 3.1; 4.1 animate?” familiare/ a unor informații dintr-un mesaj scurt auxiliare colectivă sau
Audierea unui text;  Oferirea de răspunsuri la întrebări care vizează didactice, fișe individuală
Identificarea personajelor înțelegerea textului pdf, materiale
dintr-un text audiat;  Desenarea personajului preferat de desene animate audio-video, Observarea
Formularea de întrebări și  Citirea globală a numelor de personaje prin asocierea cartonașe cu comportamentului
răspunsuri; Recunoașterea cu imaginile (Mowgli, tom, Jerry, Quick) litere, CD participativ în
literei mari și mici de tipar;  Jocuri de activizare a vocabularului: integrarea în Procedurale: secvențele de
Trasarea conturului literelor enunțuri a cuvintelor sugerate de imagini explicația, învățare
folosind resurse variate;  Sunetele şi literele mari şi mici de tipar: Q, q, W, w, Y, conversația,
Recunoașterea unor cuvinte y (recunoaștere, numire, scriere); Trasarea conturului exercițiul, jocul Observarea
uzuale, din universul apropiat/ literelor folosind resurse variate; Decorarea literelor didactic modului de
observarea etichetelor cu  Joc de colorarea literelor Q și q după cod de culori realizare a
cuvinte/ citirea globală a  Minutul de mișcare: mersul în galop ca un căluț sarcinilor de lucru
cuvintelor scrise cu litere de  Completarea literei lipsă pentru obținerea unor nume
tipar; Asocierea cuvintelor cu de personaje asociate imaginilor (Woody, Mickey, Evaluare sumativă
imaginile corespunzătoare Poppy, Winny)
Activități integrate: „La mulți  Activitate integrată: „La mulți ani, copii!”:
ani, copii!”, „Planuri de descoperirerea unui mesaj surpriză din literele inițiale
vacanță” ale unor cuvinte-imagini, colorarea după cod de culori
Lectură: Text-suport: „Walt pentru obținerea unei imagini surpriză, realizarea
Disney” unei felicitări de 1 Iunie folosind litere, desene,
Iată ce știu la Comunicare în exercițiu de scriere argumentativă (motive pentru a fi
limba română (10)! – probă de fericit)
evaluare sumativă  Activitate integrată: „Planuri de vacanță”: realizarea
de desene după cerințe date (obiecte de dus la
75
munte, la mare), desenarea locului preferat din
vacanță, generarea unei liste de cuvinte (obiecte
necesare în vacanță)
MEM: 2.2; MEM: Forme și corpuri  Exercițiu de numărare a figurilor geometrice (pătrat, Temporale: 4 ore Observarea
3.1; 5.2; 6.1, geometrice. Măsurări: dreptunghi, triunghi, cerc) dintr-o imagine și notarea Materiale: sistematică
6.2, 6.3 lungime, timp, bani. rezultatelor numărării auxiliare colectivă sau
Exploratori în mediul  Identificarea prin colorare a corpurilor geometrice didactice, fișe individuală
înconjurător (cuburile) pdf, materiale Observarea
Identificarea formelor  Rezolvarea de probleme simple de adunare repetată audio-video, comportamentului
geometrice (pătrat, și scădere repetată, cu ajutorul imaginilor cartonașe cu participativ în
dreptunghi, triunghi, cerc) și a  Compararea succesivă pentru determinarea lungimii numere, CD secvențele de
corpurilor geometrice (cub, folosind unități neconvenționale Procedurale: învățare
cuboid, sferă); Precizarea  Minutul de mișcare: deplasare în șir indian cu explicația, Observarea
dimensiunii unui obiect prin efectuarea unor mișcări conversația, modului de
unități neconvenționale;  Exercițiu de plasare a unui eveniment în timp, într-o zi exercițiul, jocul realizare a
Plasarea unui eveniment în a săptămânii, utilizând reperele cronologice ieri, azi, didactic sarcinilor de lucru
timp, utilizând repere mâine Evaluare sumativă
cronologice (ieri, azi, mâine);  Rezolvarea de probleme simple de calcul al
Utilizarea bancnotelor de 1 și 5 cheltuielilor, veniturilor și de efectuare a schimburilor
lei în rezolvarea de probleme valorice cu bancnote de 1 și 5 lei
de tipul venituri-cheltuieli,  Joc de echipă: Exploratori în mediul înconjurător:
care implică schimburi Deplasarea pe tabla de joc, prin formularea
valorice; Plante, animale, răspunsurilor despre plante, animale, medii de viață
medii de viață, condiții de viață  Probă de evaluare sumativă (10)
Iată ce știu la Matematică și

explorarea mediului (10)! –
DP: 3.3 DP: Autocunoaștere și  Ce simți când îți dorești un lucru? Ce faci pentru a-l Temporale: 2 ore Observarea
atitudine pozitivă față de sine. obține/ realiza? Materiale: comportamentului
Activități preferate  Cum arată obiectul dorit? Ce activități plăcute poți auxiliar didactic, verbal/nonverbal
Prezentarea activităților face cu acesta? fișă pdf, imagini al copilului
preferate din timpul liber Identificarea unor soluții practice pentru realizarea unor adecvate temei
economii pentru achiziția unui obiect dorit (bicicleta) Procedurale:
explicația,
conversația, jocul
didactic
AVAP: 1.1; AVAP: Foto-film: Personajul  Reactualizarea textului „Zebra cea descurcăreață”, Temporale: 2 ore Turul galeriei
76
1.4; 2.1, 2.2; preferat desprinderea mesajului textului Materiale: Autoevaluare
2.3; 2.4 Vizionarea unui film de desene  Identificarea materialelor și instrumentelor necesare foarfecă, lipici, Intervaluare
animate; Realizarea (materiale reciclabile la alegere: dopuri de plastic, creioane
personajului preferat din hârtie, peturi, doze de aluminiu, carton, cofraje de colorate, carioci,
materiale reciclabile ouă) materiale
 Prezentarea și demonstrarea tehnicii de lucru reciclabile
 Formularea unor criterii de evaluare a produselor Procedurale:
activității explicația,
 Expunerea lucrărilor și evaluare acestora conform conversația,
criteriilor prestabilite demonstrația
MM: 1.4; 2.1; MM: Interpretarea – cântec  Exerciții de cultură vocal-ritmică Temporale: 2 ore Observarea
3.1 vesel, cântec trist: „Copilăria”  Audiere de fragmente muzicale care redau mesaje Materiale: comportamentului
Audierea unor creații muzicale muzicale vesele sau triste auxiliar didactic, participativ în
pentru identificarea mesajului  Audierea cântecului demonstrat de propunător sau CD, fișe de secvențele de
(vesel/ trist); Cântarea în grup, redat cu ajutorul mijloacelor tehnice colorat adecvate învățare
asociind mișcarea sugerată de  Observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care temei cântecului
text; ușurează receptarea Procedurale:
 Cântarea vocală în cor și individual audiția muzicală,
 Acompanierea cântecului cu mișcări spontane explicația,
sugerate de textul cântecului demonstrația,
conversația,
exercițiul, jocul
didactic
JURNAL DE EXPLORATOR
Modulul 5 Perioada: S31-S34
specifice avizate
S31,32 CLR: 1.1, 1.2, CLR: Aventură în Ținutul  Audierea poeziei „Avionul” Temporale: 10 Observarea
1.4; 2.1; 2.2; literelor istețe; Text-suport:  Identificarea semnificației unui mesaj scurt pe teme ore sistematică
2.3; 3.2 „Avionul” familiare/ a unor informații dintr-un mesaj scurt Materiale: colectivă sau
Audierea unui text; de  Formularea de răspunsuri la întrebări care vizează auxiliare individuală
întrebări și răspunsuri; înțelegerea poeziei didactice, fișe
Formularea de enunțuri;  Joc-acrostih: generarea și scrierea de cuvinte cu litere pdf, materiale Observarea
77
Recunoașterea unor cuvinte mari de tipar care au ca litere inițiale literele audio-video, comportamentului
uzuale, din universul apropiat/ componente ale cuvântului „călătorie” cartonașe cu participativ în
observarea etichetelor cu  Pronunțarea clară a cuvintelor asociate imaginilor și litere, CD secvențele de
cuvinte/ citirea globală a scrierea cuvintelor cu litere mari de tipar la locul Procedurale: învățare
cuvintelor scrise cu litere de potrivit în propozițiile incomplete explicația,
tipar; Asocierea cuvintelor cu  Alegerea cuvinte potrivite imaginilor, din șiruri de conversația, Observarea
imaginile corespunzătoare cuvinte exercițiul, jocul modului de
Lectură: „Castelul poveștilor”,  Punerea în corespondență, prin colorare, a cuvintelor didactic realizare a
„Colecția de povești” scrise cu litere mici de tipar cu cele scrise cu litere sarcinilor de lucru
Iată ce știu la Comunicare în mari de tipar
limba română (11)! – probă de  Selectarea cuvintelor dintr-o listă de cuvinte și Evaluare sumativă
evaluare sumativă formularea de propoziții cu acestea
MEM: 1.1; MEM: Aventură în Ținutul  Completarea cu numere a șirurilor crescătoare de Temporale: 8 ore Observarea
1.2, 1.3, 1.4, numerelor descurcărețe numere Materiale: sistematică
1.6; 2.2; 3.1; Numerele de la 0 la 31;  Rezolvarea de probleme simple de adunare auxiliare colectivă sau
4.1; 5.1, 5.2; Probleme de adunare cu 1-5  Identificarea obiectului scurt, lung, înalt didactice, fișe individuală
6.1 unități, prin numărare  Determinarea vecinilor unui număr pdf, materiale Observarea
Activitate integrată:  Reprezentarea în grafic, prin colorare, a numerelor audio-video, comportamentului
„Aventură în Ținutul  Probă de evaluare sumativă (11) cartonașe cu participativ în
tehnologiei” numere, CD secvențele de
Iată ce știu la Matematică și Procedurale: învățare
explorarea mediului (11)! – explicația, Observarea
probă de evaluare sumativă conversația, modului de
exercițiul, jocul realizare a
didactic sarcinilor de lucru
Evaluare sumativă
DP: 1.1; 2.1, DP: Aventură în Ținutul  Asocierea unei emoții cu expresia facială Temporale: 4 ore Observarea
2.3; 3.3 Emoțiilor corespunzătoare (furie, frică, bucurie, tristețe) Materiale: comportamentului
Identificarea emoţiilor de bază  Ilustrarea prin desene a unor emoții de bază trăite în auxiliar didactic, verbal/nonverbal
(furie, frică, bucurie, tristețe) situații familiare fișă pdf, imagini al copilului
în situații familiare  Identificarea unor emoții în situații concrete (vederea adecvate temei
unui păianjen, la școală) Procedurale:
explicația,
conversația, jocul
didactic
AVAP: 1.1; AVAP: Aventură în Ținutul  Jocuri variate: recunoașterea culorilor și completarea Temporale: 4 ore Turul galeriei
1.4; 2.1, 2.2; culorilor fermecate: denumirilor lor cu literele lipsă; ordonarea literelor Materiale: Autoevaluare
78
2.3; 2.4 ”Avionul”, „Mândru de mine” pentru a obține denumiri de instrumente sau auxiliar didactic, Intervaluare
Recunoașterea culorilor; materiale de lucru (pensulă, lipici, hârtie, creion), prin fișa 30 din Caietul
Identificarea materialelor și asociere cu imagini; găsirea imaginii intrus dintr-un lui Pictorici,
instrumentelor; Tehnica șir de imagini cu instrumente de lucru la AVAP foarfecă, lipici,
Origami; Tehnici de lucru cu  Rezolvarea unor probleme simple de adunare pentru creioane
hârtia: decupare, lipire aflarea cheltuielilor colorate, carioci
 Reactualizarea poeziei „Avionul”, discuții despre text Procedurale:
 Identificarea materialelor și instrumentelor explicația,
 Prezentarea și demonstrarea tehnicii de lucru conversația,
Origami/ analiza instrucțiunilor vizuale pentru demonstrația
realizarea avionului cu tehnica Origami
 Formularea unor criterii de evaluare a produselor
activității
 Expunerea lucrărilor și evaluare acestora conform
criteriilor prestabilite
 Discuții despre motivele care îl fac pe elev să fie
mândru de el
 Prezentarea și demonstrarea tehnicii de lucru:
decupare, lipire, asamblare
 Realizarea posterului clasei din toate produsele
realizate de elevi
MM: 1.4; 2.1; MM: Aventură în Ținutul  Jocuri variate: formarea de cuvinte din sfera muzicii Temporale: 4 ore Observarea
3.1 sunetelor melodioase: din silabe date, citirea poeziei „Ala bala portocala” cu Materiale: comportamentului
„Ecoul”, „Ala bala portocala” tonuri diferite (vesel, somnoros, furios, plictisit), auxiliar didactic, participativ în
Cântarea în grup, asociind asocierea de mișcări ritmice cu versurile poeziei, CD, fișe de secvențele de
mișcarea sugerată de text; completarea poeziei „Orchestra amuzantă” cu colorat adecvate învățare
Asocierea unor mişcări ritmice cuvinte care denumesc instrumente muzicale temei cântecului
sau sunete în relaţie cu o  Audierea cântecului „Ecoul”, demonstrat de Procedurale:
poezie propunător sau redat cu ajutorul mijloacelor tehnice audiția muzicală,
 Observarea unor ilustraţii pe textul cântecului care explicația,
uşurează receptarea demonstrația,
 Cântarea vocală în cor și individual conversația,
 Acompanierea cântecului cu mișcări spontane exercițiul, jocul
sugerate de textul cântecului didactic

S33,34 CLR: 1.1; 1.2; CLR: Recapitulare finală. Am  Cartea (imagine, text, copertă etc). Sunetele şi Temporale: 5 ore Observarea
1.3, 1.4.; 2.1, învățat tot alfabetul! literele mari şi mici de tipar (recunoaștere, numire, Materiale: sistematică
2.2; 2.3; 2.4; scriere) auxiliare colectivă sau
didactice, fișe individuală
79
3.1; 3.2; 3.3,  Recunoașterea unor cuvinte uzuale, din universul pdf, materiale
3.4 ; 4.1. 4.2; apropiat/ observarea etichetelor cu cuvinte/ citirea audio-video, Observarea
4.3, 4.4 globală a cuvintelor scrise cu litere de tipar; Procedurale: comportamentului
explicația, participativ în
Identificarea sunetului inițial și a literei
conversația, secvențele de
corespunzătoare dintr-un cuvânt; Jocuri care au
exercițiul, jocul învățare
cuvinte/ propoziții scrise sub imagine; Jocuri de didactic,
combinare/ asociere a silabelor pentru formarea proiectul Observarea
unor cuvinte simple din una, două sau trei silabe modului de
 Asocierea etichetelor care conțin silabe cu scopul realizare a
formării unor cuvinte uzuale; Citirea cuvintelor pe sarcinilor de lucru
etichete asociate unor imagini sau obiecte; Scrierea
funcțională folosind limbaje neconvenționale:
simboluri, desene, decupaje de litere – Jurnalul meu
 Acte de vorbire – a prezenta pe cineva
 Descifrarea/ exprimarea unor idei despre o temă
dată
 Sensul cuvintelor; Cuvântul; Cuvinte cu înțelesuri
diferite; Dialog pe o temă dată; Povestire după
imagini
 Scrierea elementelor grafice după contur şi liber,
precum și a literelor
 Simboluri uzuale din universul apropiat
 Proiecte tematice la latitudinea învățătorului, serbare
școlară
MEM: 1.1; MEM: Recapitulare finală.  Numerele naturale de la 0 la 31 Temporale: 4 ore Observarea
1.2; 1.3, 1.4; Numerele naturale de la 0 la  Adunări şi scăderi în concentrul 0-31, prin adăugarea/ Materiale: sistematică
1.5, 1.6,; 2.1, 31. Figuri și corpuri extragerea a 1-5 elemente dintr-o mulţime dată auxiliare colectivă sau
geometrice. Măsurări  Situaţii contextuale care impun rezolvarea unor didactice, fișe individuală
3.1, 3.2, 4.1,
probleme prin adunare/ scădere pdf, materiale Observarea
4.2; 5.1; 5.2;
 Probleme de adunare/ scădere cu 1-5 unități, prin audio-video, comportamentului
6.1, 6.2, 6.3 numărare; Figuri geometrice Procedurale: participativ în
 Sortare după un criteriu dat, clasificare explicația, secvențele de
 Măsurarea lungimii folosind unități nonstandard conversația, învățare
 Relaţii de tipul „dacă..., atunci...” exercițiul, jocul Observarea
 Estimări şi verificare prin numărare didactic, proiecte, modului de
80
 Plante şi animale – condiții de viaţă; Efecte ale experimente realizare a
acțiunii omului asupra mediului înconjurător simple sarcinilor de lucru
 Proiecte tematice la latitudinea învățătorului
 Activități outdoor
 Excursie/ drumeție școlară de documentare și
informare
DP: 1.1; 2.3; DP: Recapitulare finală.  Portofoliul personal cu rezultate ale învățării Temporale: 2 ore Observarea
3.3 Programul meu. Portofoliul  Hobby-uri şi activităţi preferate Materiale: comportamentului
învățării  Ființe preferate auxiliar didactic, verbal/nonverbal
fișă pdf, imagini al copilului
 Manifestarea emoţională
adecvate temei
 Caracteristici ale ființelor/ obiectelor preferate din
Procedurale:
mediul înconjurător explicația,
 Activități școlare, libere, preferate/ Performanțe conversația, jocul
școlare didactic
 Proiecte tematice
 Jocuri de echipă, de autocunoaștere, relaționare
pozitivă
AVAP:1.1; 1.2; AVAP: Proiect individual sau  Tehnica colajului folosind materiale şi tehnici diverse Temporale: 2 ore Turul galeriei
2.2; 2.3; 2.6 colectiv (la latitudinea  Decupare după contur Materiale: Autoevaluare
învățătorului)  Tehnica plierii hârtiei auxiliar didactic, Intervaluare
 Punctul; Linia cu scop de contur foarfecă, lipici,
 Culorile spectrului solar creioane
 Pata de culoare colorate, carioci,
 Proiecte creative (pictură pe suporturi materiale la
neconvenționale): cartoane mari, cutii de carton, alegere
folie de plastic, pietre, scoici Procedurale:
explicația,
conversația,
demonstrația
MM: 1.4; 2.1; MM: Program artistic (la  Cântarea vocală în colectiv Temporale: 2 ore Observarea
2.2; 3.3 latitudinea învățătorului)  Mișcarea liberă pe muzică Materiale: comportamentului
 Cântarea instrumentală auxiliar didactic, participativ în
 Creații muzicale accesibile CD, fișe de secvențele de
 Jucării muzicale colorat adecvate învățare
 Proiecte creative: Expoziție de jucării muzicale, temei cântecului
program artistic, participarea la concerte sau Procedurale:
recitaluri muzicale audiția muzicală,
81
 Jocuri muzicale explicația,
demonstrația,
conversația,
exercițiul, jocul
didactic
82
ORAR
LUNI MARTI MIERCURI JOI VINERI
DEZVOLTARE DEZVOLTARE MUZICǍ ŞI MIŞCARE MUZICǍ ŞI MIŞCARE COMUNICARE ÎN
PERSONALĂ PERSONALĂ LIMBA ROMÂNǍ(CLR)
COMUNICARE ÎN COMUNICARE ÎN COMUNICARE ÎN COMUNICARE ÎN 0,1,2 JOACĂ-TE CU NOI

LIMBA ROMÂNǍ(CLR) LIMBA ROMÂNǍ(CLR) LIMBA ROMÂNǍ(CLR) LIMBA ROMÂNǍ(CLR) MATEM. DISTRACTIVĂ
MATEMATICǍ ŞI MATEMATICǍ ŞI MATEMATICǍ ŞI MATEMATICǍ ŞI ARTE VIZUALE ŞI

EXPLORAREA EXPLORAREA EXPLORAREA EXPLORAREA ABILITĂȚI PRACTICE
MEDIULUI(MEM) MEDIULUI(MEM) MEDIULUI(MEM) MEDIULUI(MEM)
ARTE VIZUALE ŞI RELIGIE EDUCAŢIE FIZICǍ ŞI EDUCAŢIE FIZICǍ ŞI LIMBA ENGLEZǍ

ABILITĂȚI PRACTICE SPORT SPORT
Unitatea de învăţământ: Scoala gimnazială Mihai Viteazu
Nr. înregistrare: ......................../................................
Aprobat,
Directorul unităţii de învăţământ
Fişă psihopedagogică
I. Date personale:
Numele şi prenumele: Filipescu Andrei
Data naşterii 18.04.2016
Domiciliul: Craiova
Unitatea de învăţământ: Scoala gimnazială Mihai Viteazu
Grupa/Clasa: Pregătitoare A
II. Date familiale:
a) Date despre părinţi/reprezentant legal:
Tatăl
- numele şi prenumele: Filipescu Iulian
- ocupaţia: Operator producție locul de muncă: Ford
Mama
- numele şi prenumele: Filipescu Andreea
- ocupaţia: Casieră locul de muncă Auchan Craiova
Reprezentant legal
- numele şi prenumele:............................................................................................................................................
- ocupaţia:....................................... locul de muncă:...............................................................................................
b) Structura şi componenţa familiei:
Tipul familiei:
□ monoparentală prin: statut iniţial, deces, divorţ, separaţie
□ legal constituită X
□ alte situaţii ............................................................................................................................................................
Fraţi/surori (număr fraţi/surori, vârstă, statut/ocupaţie): Singur la părinți
c) Alte situaţii relevante pentru evoluţia copilului:
□ părinţi plecaţi în străinătate: NU
□ crescut de rude de gradul II, III: NU
□ în protecţie specială: NU
□ alte situaţii:.............................................................................................................................................................
d) Atmosfera şi climatul familial:
□ raporturi armonioase, de înţelegere între părinţi/între părinţi şi copii X
□ raporturi punctate de conflicte mici şi trecătoare
□ dezacorduri puternice în familie, conflicte frecvente
□ familie destrămată sau pe cale de destrămare
1
□ alte situaţii:................................................................................................................................................................
Atitudinea părinţilor/reprezentantului legal faţă de şcoală şi faţă de problemele de educaţie ale copilului:
.......................................................................................................................................................................................
III. Starea de sănătate:
a) Starea generală de sănătate foarte bună
b) Menţiuni medicale importante pentru procesul de învăţământ:...............................................................................
IV. Evaluare psihopedagogică:
a) Dezvoltare psihomotorie (coordonare motorie, schema corporală, lateralitate, structuri perceptiv-motrice,
orientare spaţiotemporală / Repere fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere până
la 7 ani): Dezvoltare psihomotorie normală
Alte particularităţi (deficienţe şi conduite specifice):....................................................................................................
b) Procesele cognitive şi stilul de muncă:
Gândirea:
- Înţelege noţiuni: □ simple □ complexe COMPLEXE
- Defineşte noţiuni: □ simple □ complexe SIMPLE
- Operează cu noţiuni: □ simple □ complexe SIMPLE
- Înţelege relaţiile cauză-efect: □ da □ nu DA
Alte particularităţi ale gândirii:......................................................................................................................................
Memoria:
Formele memoriei:
□ de scurtă durată □ de lungă durată De lungă durată
□ vizuală □ auditivă □ mixtă mixtă
Alte particularităţi ale memoriei:...................................................................................................................................
Limbaj şi comunicare:
Vocabular:
□ redus □ mediu dezvoltat X □
bogat
□ Exprimare orală:
□ nu comunică oral □ greoaie □ incorectă gramatical □ clară, corectă X
Tulburări de limbaj:......................................................................................................................................................
Alte particularităţi ale limbajului:.................................................................................................................................
Atenţia:
□ tulburări de atenţie □ nu prezintă tulburări de atenţie X
Alte particularităţi (concentrare, stabilitate, volum etc.):..............................................................................................
Motivaţia de învăţare:
□ extrinsecă □ intrinsecă X
Alte particularităţi:.........................................................................................................................................................
Receptivitatea, participarea şi implicarea:
□ X participă activ, cu interes □ interes inegal, fluctuant □ pasiv
□ greu de antrenat □ inegal, absent
Alte particularităţi:..........................................................................................................................................................
2
c) Relaţii sociale:
□ X sociabil, comunicativ □ retras, izolat, puţin comunicativ
□ turbulent □ agresivitate verbală □ agresivitate fizică
Alte particularităţi:.........................................................................................................................................................
d) Nivelul achiziţiilor şcolare (deprinderi, interese):
Deprinderi de citit:
□ total absente □ slabe □ X bune □ foarte
bune
□ Deprinderi de scris:
□ total absente □ slabe □ X bune □ foarte
bune
□ Deprinderi de calcul:
□ total absente □ slabe □ X bune □ foarte bune
Abilităţi sau interese speciale:......................................................................................................................................
Alte particularităţi:..........................................................................................................................................................
V. Rezultate şcolare şi extraşcolare ale elevului
a) Discipline la care a obţinut rezultate deosebite: Limbă și comunicare
b) Rezultate deosebite obţinute în activităţi extraşcolare:..............................................................................................
c) Factori explicativi ai reuşitei şcolare/dificultăţilor întâmpinate pe parcursul programului şcolar:............................
VI. Traseul educaţional:
Programe educaţionale la vârstă antepreşcolară (creşă, grădiniţă, centre de zi cu componenta educaţională):
Denumirea instituţiei:............................................Perioada:...................................Observaţii:....................................
Programe educaţionale la vârstă preşcolară (grădiniţă, centre de zi cu componenta educaţională):
Denumirea instituţiei:..............................................Perioada:...................................Observaţii:...................................
Pregătirea şcolară (unităţi de învăţământ de masă, unităţi de învăţământ special/special integrat):
Denumirea instituţiei:..............................................Perioada:....................................Observaţii:..................................
Promovat în anul anterior: □ DA □ NU
Activităţi de sprijin anterioare şi prezente, inclusiv extraşcolare (terapii în centre/clinici, în grădiniţă sau şcoală):
.........................................................................................................................................................................................
Comportamentul în timpul activităţilor şcolare anterioare şi prezente:..........................................................................
.........................................................................................................................................................................................
Observaţii şi recomandări, inclusiv privind forma de şcolarizare:.................................................................................
.........................................................................................................................................................................................
Data
Întocmit, Prof. Puică Aurelian Radu
întocmirii:
13.01.2023
3
Cadrul didactic:
Puică Aurelian Radu
Funcţia: profesor învăţământ primar
Semnătura:
4
PROIECT DIDACTIC
Clasa pregătitoare
Prof. înv. primar : Puică Aurelian Radu

Unitatea de învăţare: Oul cel haios
Subiectul: Sunetul [o]și literele “o” și “O”
Tipul activității: predare-învăţare
Scopul activității:
 Familiarizara cu literele „O” şi „o” de tipar ca semne scrise ale sunetului [o] și
exersarea capacităţilor de receptare și exprimare a mesajelor orale/ scrise folosind litera
nou învățată;
Forma de realizare: activitate desfăşurată on-line
abordare integrată
Domenii integrate: CLR, DP, AVAP
Competenţe specifice
 C.L.R.
1.3 Identificarea sunetului inițial și/sau final dintr-un cuvânt, a silabelor și a cuvintelor din
propoziții rostite rar și clar;
2.1. Pronunțarea clară a sunetelor și a cuvintelor în enunțuri simple ;
3.1 Recunoașterea unor cuvinte uzuale din universul apropiat, scrise cu litere mari și mici de
tipar;
4.1. Trasarea elementelor grafice şi a contururilor literelor folosind resurse variate.
Obiective operaționale :
La finalul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O1 – să răspundă în propoziție la întrebări legate de conţinutul textului audiat;
O2 - să enumere cuvintele care conţin sunetul „o” la început, în interior şi la final;

O3- să încercuiască literele învăţate pe textul povestioarei din caiet;
O4 – să traseze corect litera „O” mare de tipar în aer/pe birou, prin unirea punctelor/ după
contur, respectând indicaţiile date;
O5 - să unească imaginilie cu cuvintele potrivite.
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee: conversaţia, observația, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, jocul

didactic digital (https://wordwall.net/ro/resource/7847742);
Mijloace didactice: CD Editura EDU – O călătorie distractivă prin clasa pregătitoare,

CD-Alfabetul din poveşti (Ed. Edu)- Povestea literei O, jetoane cu litera O, planşă cu
litera nouă, marker, laptop/ tabletă, aplicaţii educaţionale digitale ;
 Moduri de organizare: frontal, individual
RESURSE:
 umane: 28 elevi;
 temporale: 20 minute- activitate on-line, sincron
 Bibliografie:
- Barbu. M.(coord.)- Metodica predării limbii şi literaturii române- învăţământ

primar, Ed. Gheorghe Alexandru, Craiova, 2003;
- Cucoş, Constantin- Teoria şi metodologia instruirii, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2004;
Aplicaţii digitale:
- https://wordwall.net/
- https://awwapp.com/
Evenimentul Obiective STRATEGII DIDACTICE Evaluare
didactic operaționale Metode și Mijloace de Moduri de
Conținut instructiv-educativ
procedee învățământ organizare
1.Moment Asigurarea unui climat educațional Conversația Frontal
organizatoric favorabil.
Pregătirea materialelor necesare
1 min
pentru desfăşurarea lecţiei
2. Captarea O1 Povestea literei O CD- Frontal Capacitatea de a

atenției Elevii răspund la întrebări legate de formula
Alfabetul
conţinutul poveştioarei. Conversaţia răspunsuri
2 min din poveşti
legate de
conţinutul
textului audiat
3. Elevii sunt anunţaţi că ora aceasta Conversația Frontal capacitatea
vor învăţa literele ”o” şi ”O” de tipar, elevilor de
Anuntarea
cu care se redă în scris sunetul [o]; vor concentrare a
temei si a
găsi cuvinte care conţin sunetul o; vor atenției;
obiective lor
scrie corect litera ”O”mare de tipar.
1 min
2
O1 Elevii urmăresc şi scurta animaţie despre Observația CD- O
”Oul haios”.
călătorie
4.Dirijarea Discuții pentru înțelegerea textului audiat: Frontal capacitatea de a
distractivă
învățării - Cine este personajul povestioarei? prin clasa Individual înţelege un
- Ce a găsit Moni? Conversaţia pregătitoare mesaj audiat
13 min
- Ce a făcut cu oul roz?
- Cum s-a mirat Moni când a găsit oul
O2
roz? („Oooo!”)
Elevii sunt solicitați să dea exemple de Planşa cu
cuvinte care încep cu sunetul [o], care Oul haios

conţin sunetul [o] în interior şi care se capacitatea
termină cu sunetul [o]. Explicaţia elevilor de a
Sunetul [o] se redă în scris cu ajutorul găsi cuvinte
literelor o şi O. Se prezintă elevilor planşa Frontal care conţin
cu literele o şi O. sunetul [o];

Jetonul cu
Elevii scot cartonaşul cu litera nouă. Explicația
litera O
Sunt provocați să spună cu ce se aseamănă Exerciţiul
capacitatea de a
litera nou învățată. Individual
recunoaşte litera
Elevii vor încercui pe textul povestioarei Caietul de nouă ( mare şi
literele O şi o. Demonstrația lucru- Ed. Edu mică) pe textul
O3
Frontal scris.
3
Recunosc litera O pe tastatură și o scriu în
chat. Capacitatea de
Iată, oul cel haios Individual a executa

mişcări
Ne îndeamnă bucuros
Frontal sugerate de
Să pregătim mânuţele
versuri
Ca să scriem literele! Observaţia
Rotesc bine pumnişorii, Demonstraţia
Mângâi acum obrăjorii,

Scrutur mâinile un pic
Şi acum din nou le mişc.
Închid pumnii şi-i desfac,
Individual
Mâinilor să fac pe plac,
Mişc apoi din degeţele
Sârmă
Şi mă joc puţin cu ele.
Exercitiul pluşată
Să m-opresc oul mi-a zis,
Că sunt pregătit de scris.
Elevii construiesc litera ”O” din sârma https://aww
O4 Explicaţia
pluşată. Se va demonstra scrierea lui ”O” app.com Individual
mare de tipar pe tabla albă și pe tabla Frontal
Demonstrația
interactivă, cu verbalizarea modului de capacitatea
scriere a literei nou învățate. elevilor de a
Exercitiul Tablă mică,
4
Elevii vor trasa litera cu mânuţa în aer, cu Exerciţiul laminată, scrie corect
degetul arătător în podul palmei și pe birou. marker litera ”O”
Vor fi solicitați să scrie cu markerul trei
litere pe tăblița laminată capacitatea de a
Elevii vor scrie apoi pe tăbliţa laminată Individual scrie cuvinte
câteva cuvinte formate dintr-o silabă: OM, scurte cu
OU, NOI, TOT, NOR. literele învăţate
5. O5 Joc digital:
Obţinerea https://word capacitatea de a
performanţei/ Elevii vor asocia fiecare imagine wall.net/ro/re Individual asocia imaginile
Asigurarea cuvântului potrivit. Joc didactic source/78477 potrivite
retenției și digital 42 cuvintelor date
transferului capacitatea de a
utiliza
2 min
competenţele
digitale în
rezolvarea
sarcinilorf
5
6. Se fac aprecieri generale și individuale Frontal Capacitatea de
asupra participării elevilor la lectie, precum Autoevaluare autoevaluare
Încheierea
și asupra comportamentului lor pe parcursul
activității
orei.
1 min
6
Proiect didactic
Data:01.10.2014
Clasa: pregatitoare
Invatatoare: Puică Aurelian Radu
Unitatea de invatamant: Scoala gimnaziala Mihai Viteazu
Aria curriculara: Limba si comunicare
Disciplina: Comunicare in limba romana
Subiectul: Toamna mandra, darnica…
Forma de realizare: activitate integrata
Tipul lectie: insusire de noi cunostinte
Obiective generale:
O1- Receptare de mesaje orale in contexte de comunicare cunoscute
O2- Dezvoltarea creativităţii şi a expresivităţii limbajului oral.
O3- Receptarea unei varietăţi de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

Obiective operationale:
O1’-sa numeasca cateva din caracteristicile toamnei;
O2’-sa urmareasca cu atentie poezia
O3’-sa raspunda la intrebarile pe baza poeziei
O4’-sa resolve exercitiile propuse
O5’-sa vorbeasca correct si coerent
O6’-sa coloreze ingrijit imaginile
Strategii didactice
Metode si procedee:
m1-povestirea
m2-conversatia
m3-explicatia
m4-expunerea
m5-problematizarea
Mijloace didactice:
M1- Zana toamna (Realizata din carton)
M2-Caiet special/carte
M3- Creioane colorate
Forme de realizare:
F1-frontal
F2-individual
SISTEM DE EVALUARE
Metode de evaluare:
E1-chestionarea orala
E2-observare curenta
Forme de evaluare:
Fe1-evaluare formativa
Resurse temporale: 40 min

Ob. Secventele Res.t Continut stiintific m M F E Fe
Oper. activitatii emp.
1.Momentul Asigurarea condiţiilor psihopedagogice
organizatoric necesare desfăşurării în bune condiţii a
activităţii:
- aerisirea sălii de clasa;
- pregătirea materialului didactic ;
- intrarea ordonată a copiilor în sala de clasa;
2.Captarea 1min Dragii mei, am auzit ca voi, sunteti o clasa de m2 M1 F1
atentiei campioni. Eu, cred ca am mai vazut campioni,
insa prietena mea nu. Vreti sa o cunoasteti pe
prietena mea? Ea este zana toamna si abia
asteapta sa va cunoasca.
3.Reactualizarea De cateva saptamani, ne aflam in anotimpul m2 F1

cunostiintelor toamna. Zana toamna si-a facut prezenta
anterioare 3 acoperind natura cu mantia sa de frunze E1
O1 min ruginii.Cine imi poate spune cateva insusiri ale Fe1
toamnei?
( Ii voi sprijini pe elevi cu intrebari ajutatoare) m3
-Cum ne imbracam in acest anotimp?
-Ce fel de fructe mancam in acest anotimp?
-Cate luni are acest anotimp?
-Cine mi le poate enumera?
4.Anuntarea 1min Astazi, pentru a o face pe zana sa se simta ca F1
temei acasa, titlul lectiei noastre va fi ‘’Toamna
mandra, darnica..’’ Cine poate repeta titlul? Fe1
(deoarece zana are impresia ca nu la auzit bine)
5.Dirijarea 10 Zana are ceva pentru noi. Ea ascunde la spate o m 1 F1
O2’ invatarii min poezie. Ce ar fi sa o ascultam? (Voi citi poezia
Melcul Scolar –Vasile Versavia, urmand sa
explic anumite cuvinte ‘’necunoscute’’)
-dupa ce termin de citit poezia le voi adresa
intrebari pe baza textului m2
*Cum s-a numit poezia citita?
O3’ (Poezia s-a numit Melcul scolar) Fe1
*Cine este autorul poeziei?
(Autorul poeziei este Vasile Versavia) F2
Deschidem cartile la pagina 10.
-ce observam in imaginile de mai jos? E1
(Vom comenta fiecare imagine in parte ) m2 M2
O3’ Continuam cu intrebarile de la punctul trei
-Cand stau la sfat melcul-tata si melcul-mama?
-Ce vrea melcul tata sa invete melcul-mic?
-Pentru ce trebuie sa invete? Fe1
-Peste ce obstacole trebuie sa treaca melcul mic
pentru a ajunge la scoala?
-La ce distanta de scoala se afla casa melcilor?
-Cand ajunge melcul mic la scoala? F2 E1
Memorarea poeziei:
Voi recita poezia rar si clar alaturi de copii de
doua trei ori. Acestia urmand sa asimileze prima m2
parte a poeziei.
6.Obtinerea 5 As vrea ca cel mai atent copil sa imi recite
performantei si min versurile care prezinta spusele melcului tata;
asigurarea Am auzit ca voi sunteti clasa campionilor.Este
O4 adevarat? Stiati ca exista campioni la actorie? E2 Fe1
feedback-ului
As vrea ca in perechi sa ne imaginam o discutie m4
intre melcul scolar si doamna invatatoare la
O5 momentul sosirii acestuia la scoala. Cine vrea sa
ne prezinte dialogul dintre cei doi?( Voi asculta
M2
doua sau trei perechi de copii)
Zana Toamna a invatat cateva cuvinte noi , insa m2
aceasta nu stie cum sa formuleze propozitii cu Fe1
acestea , ce ar fi sa o ajutam? F2 E1
Vom formula propozitii utilizand cuvintele:
Sfat, Putregai, Indoiala, a se poticni;
O5
Cine ma poate ajuta sa numim altfel cuvintele:
Vreme, spinare , strabatu; Cum am putea sa
numim altfel aceste cuvinte?
5-7 Am intalnit in text cateva cuvinte prea serioase. F2 E2
min Ce ar fi sa le alintam ! Cum putem alinta M3
O6 cuvantul casa? Dar frunza, deget si bat?
Copii vor colora imaginile de la pagina 12.
7.Incheierea Felicitari dragii mei! Zana stie ca sunteti F

lectiei 3-4 adevarati campioni,iar eu m-am gandit sa m2
min va rasplatesc. (Voi imparti recompensele
copiilor in timp ce le voi mai adresa
cateva intrebari despre cele invatate
astazi sau despre toamna in general.)
1-2
min
m2 F1 E2 Fe1
FIŞA DE OBSERVARE A LECŢIEI
Data: 18.01.2013 Numele profesorului
Unitatea de învăţământ : Școala Gimnazială ”Mihai Viteazu” Specialitatea: profesor învățământ primar
Clasa /clasele Nr. elevi prezenţi 28 absenţi - Grad did./ani vechime
Disciplina: Matematică și explorarea mediului Ultimul curs formare /an
Unitatea de învățământ: Numerele naturale în concentrul 0 – 100 Calificat Nr. Ore asistate 1
Tipul lecţiei: Consolidarea şi sistematizarea cunoştinţelor Tipul inspecţiei: curentă
Tema lecţiei :Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 100 fără trecere peste ordin
Aspect Criterii de evaluare Constatări / Aprecieri Recomandări

1 2 3 4
Evaluarea Planificarea şi proiectarea activităţii didactice
activităţii Planificarea activităţii didactice Activitatea didactică” Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 100 fără
cadrului trecere peste ordin ” este în concordanță cu planificarea și proiectarea didactică propusă.
didactic Proiectarea activităţii didactice Lecția a fost concepută și organizată într-o manieră modernă în conformitate cu cerințele
programei, fixându-se obiective operaționale corect formulate și dozate în funcție de
Corelarea elementelor proiectării didactice conținutirile de predare-învățare-evaluare, dar și de nivelul particularităților de vârstă .
Tipul, calitatea şi diversitatea strategiilor şi
metodelor didactice incluse în cadrul Au fost propuse metode/strategii didactice clasice, dar și interactive, chiar strategii ale gândirii
proiectării activităţilor didactice de predare- critice. S-a folosit un bogat și variat material didactic și s-a realizat evaluare cunoștințelor într-
învăţare-evaluare un mod atractiv pentru elevi.
Elemente de creativitate în selectarea
strategiilor şi metodelor didactice S-au folosit elemente de tratare diferenţiată a elevilor cu nevoi speciale, acordându-se o
Elemente de tratare diferenţiată a elevilor, atenție deosebită acestora.
incluse în cadrul proiectării didactice, în
special a elementelor care vizează elevii cu
nevoi speciale
Desfăşurarea activităţii didactice
Concordanţa activităţii didactice realizate cu D-na învățătoare a fost preocupată în permanență , pentru restructurarea obiectivelor Formarea și dezvoltarea
planificarea şi proiectarea didactică propusă operaționale în funcție de capacitatea de reacție a elevilor din timpul activității, dar și de raționamentelor logice în
Cunoaşterea conţinuturilor disciplinei experiența de viață/practică a acestora. rezolvarea problemelor de
Corectitudinea ştiinţifică a conţinuturilor aritmetică (analiza completă a
transmise A combinat armonios metodele clasice (conversaţia, descoperirea, explicaţia, demonstrația, acestora).
Organizarea informaţiilor transmise exerciţiul,) cu cele interactive/activ –participative (problematizarea), chiar cu strategii ale
Calificativ gândirii critice (metoda cubului, mingea călătoare).
Claritatea explicaţiilor
Strategia didactică realizată: A aplicat jocuri formative, activități ludice, jocuri formative etc.
- metode şi procedee utilizate
- activităţi de învăţare A utilizat corelații inter-, intra- și transdisciplinare/transcurriculare, valorificând astfel
- forme de organizare a activităţilor elevilor predarea de tip integrat la clasă.
- mijloace de învăţământ Atmosfera de muncă este realizată prin îmbinarea activității frontale cu cea pe grupe și
Respectarea particularităţilor clasei de elevi individuale asigurând un ritm de lucru alert.
(ritm de lucru, accesibilizarea conţinuturilor, Ritmul la clasă a fost unul destul de rapid, permițând astfel verificarea unui volum destul de
predarea diferenţiată, sarcini suplimentare) mare de cunoștințe, priceperi și deprinderi.
Integrarea elementelor de evaluare în cadrul
strategiei didactice (tipuri de evaluare, Managementul clasei a fost unul democratic, deschis, benefic pentru dezvoltarea și
metode) dezvoltarea personalității elevilor.
Conducerea activităţii didactice (stil de
conducere, crearea motivaţiei necesare, Învățătoarea cunoaște elevii și posibilitățile lor de dezvoltare. Cunoaște diferențele dintre ei
încurajarea elevilor şi stimularea interesului sub aspectul cultural atins, al potențialului individual și al adaptării, identifică nevoile elevilor și
pentru studiu, dozarea sarcinilor, | în funcție de aceasta îi îndrumă și îi încurajează.
comunicarea cu elevii) Tema de casă este foarte bine dozată, se dau explicații și este dată în funcție de
Tema pentru acasă (modul de utilizare, volum, particularitățile individuale ale elevilor.
individualizare)
Evaluarea Atitudinea faţă de învăţare
activităţii Atitudinea şi responsabilitatea elevilor faţă de Componența evaluativă s-a evidențiat prin folosirea aprecierilor verbale, a observației
elevilor rezolvarea sarcinilor de lucru din clasă şi a sistematice, a fișelor date pe parcursul activității.
sarcinilor de lucru pentru acasă Pe parcursul desfășurării activității există o bună colaborare între d-na învățătoare și elevii
Relaţiile elevilor cu profesorul, colaborarea cu săi.
acesta în procesul de învăţare Relația dintre elevi este una armonioasă, de înțelegere, completare reciprocă și colegialitate,
Relaţiile elevilor cu colegii, colaborarea cu dovedind că este un colectiv bine organizat.
aceştia în procesul de învăţare
Competenţele dobândite de elevi
Calificativ Competenţele şi nivelul competenţelor Elevii de la Școala Gimnazială ”Silvania” dețin cunoștințe științifice, priceperi și deprinderi
specifice disciplinei demonstrate de elevi de socotit, orientare în spațiu la nivelul programei școlare, cu mici excepții demonstrând un bun
(cunoştinţe, deprinderi, atitudini) nivel de pregătire.
Gradul de utilizare a cunoştinţelor, D-na învățătoare a utilizat o gamă variată de strategii de mobilizare și cultivare a elevilor, de
deprinderilor şi atitudinilor în contexte noi de stimulare a muncii acestora, dar a utilizat și strategii de individualizare a conținuturilor, lucru
învăţare care dovedește că -d na își cunoaște foarte bine elevii cu care lucrează.
Progresul realizat de elevi în timpul lecţiei Se poate remarca un real progres al elevilor, prin faptul că ritmul de clasă al elevilor a crescut,
colaborează mai bine între ei, în echipe, dar și nivelul de deprinderi de muncă independentă și
de muncă intelectuală e vizibil.
Alte Mediul educaţional
componente Locul de desfăşurare la unitatea de învăţământ Lecția s-a desfășurat într-un climat permanent stimulativ, motivant pentru actul de predare-
şi observaţii a lecţiei învățare-evaluare.
Dispunerea mobilierului în funcţie de
activitate Activitatea s a desfășurat într-un loc propice activității de matematică. Mobilierul a fost
Calificativ Dotarea, resursele materiale şi auxiliarele organizat corespunzător.
curriculare utilizate în lecţie Învățătoarea promovează un act educațional de calitate și dovedește măiestrie didactică
Expunerea materialelor/lucrărilor elevilor dovedită și prin resursele materiale și auxiliarele folosite în această lecție.
Atmosfera generală în clasă
Alte observaţii
D-na învățătoare este un cadru didactic foarte bine pregătit din punct de vedere științific și metodic, pregătire care se
manifestă într-un comportament didactic creativ și stimulator benefic pentru elevii care-i îndrumă.
Numele şi prenumele persoanei care realizează inspecţia / asistenţa Puica Aurelian Radu De acord, profesor
Semnătura Semnătura
Calificativ: Foarte bine=FB
FIȘA DE ASISTENŢĂ
DATA:18.01.2023
UNITATEA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: Scoala gimnaziala Mihai Viteazu
Clasa: Pregătitoare
Aria Curriculară: Limbă și comunicare
Disciplina: Comunicare în limba română
Unitatea de învățare: Cadoul Corinei
Tema lecției: Sunetul [c] și literele „c” și „C”
Tipul lecției: predare-învățare
Tipul de activitate: activitate integrată
Discipline integrate: MM și AVAP
- Metode și procedee: conversația, explicația, observația, demonstrația
- Mijloace de învățământ: laptop, videoproiector, cd-writer extern, tabla interactivă, CD
Editura EDU – O călătorie distractivă prin clasa pregătitoare, jetoane cu litere, planșe
Editura Edu, markere, cutie cadou, fișe
- Moduri de organizare: frontal, individual
Resurse:
- Temporale: 45 de minute
- Umane: 11 elevi
Bibliografie:
- Barbu. M.(coord.)- Metodica predării limbii şi literaturii române- învăţământ primar, Ed.
Gheorghe Alexandru, Craiova, 2003;
- Cucoş, Constantin- Teoria şi metodologia instruirii, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 2004;
- https://www.isj.sv.edu.ro/images/Docs/RED/2022/cp/Litera_O_CLR_CP_Cotovanu_A.pdf
Desfășurarea lecției/ activității Intrebări și observații pe baza discuțiilor cu tutorele de

practică pedagogică
Captarea atenţiei
Se proiectează mica povestioară despre „Cadoul Corinei”, din caietul
auxiliar numărul 2.
Se poartă discuții pentru a înțelege textul audiat.
- Care sunt personajele din povestioară? (Personajele din

povestioară sunt Corina și Cornel).
- Cine este personajul principal din poveste? (Personajul principal

din poveste este Corina.)
Anunţarea temei şi enunţarea obiectivelor
- De ce era tristă Corina? (Corina era tristă pentru că se simțea
singură.)
- Ce carte răsfoiește fetița? (Fetița răsfoiește o carte cu animale.)
- Ce își dorea ea foarte mult? (Ea își dorea foarte mult un canar.)
- Ce cadou i-a adus Cornel? (Cornel i-a adus un canar.)
Se solicită elevilor să dea exemple de cuvinte care conțin sunetul [c].

Dirijarea învăţării
Sunetul [c] se redă în scris prin literele
„c” și „C” .
Se prezintă elevilor planșa cu literele „c” și „C” .
Se va distribui fiecărui elev sârmă plușată din care vor construi litera
„C”.
Elevii vor încercui în textul poveștii literele „c” și „C” de tipar,

respectând indicațiile.
Se va lua o scurtă pauză de înviorare, timp în care elevii vor face

câteva mișcări după versurile pe care le sugerează cântecul:
„Mâinile sus, mâinile jos
Stânga , drapta,
Dansăm frumos.
7. Obţinerea performanţei
Se vor face aprecieri verbale asupra modului în care s-au comportat și au
participat la lecție.
Se oferă recompense din cadoul prezentat la începutul lecției.
Batem din palme,
Ne răsucim.
Dăm din cap
Și ne oprim.”
8. Ȋncheierea lecţiei
Pe baza exercițiilor din caietul auxiliar numărul 2, se solicită elevilor să

identifice poziția sunetului [c] în cuvintele reprezentate de imagini: la
început, în interior și la final.
Se va demonstra scrierea lui „C” pe tablă, cu verbalizarea modului de

scriere a literei nou învățate.
Se vor face câteva exerciții de încălzire a mușchilor mici ai mâinii.
Se solicită elevilor să traseze litera „C” cu mânuța în aer și pe băncuțe,

apoi, cu creionul, să scrie în caiet, după model, prin unirea punctelor după
model, respectând indicațiile.
Se va realiza printr-o fișă.
Elevii vor citi două cuvinte scrise cu litere mici, pe care le vor
scrie cu litere mari. (Anexa 2)
Indicatori Recunoasterea Aspecte semnificative privind

acţiunii etapele lecţiei, în funcţie
indicatorilor (se de indicatori, în vederea
bifează) elaborării proiectelor de
lecţie
1.Aspect informativ
- conţinut stiinţific
- adaptarea la nivelul clasei Transmiterea informatiilor in
X mod placut
- încadrarea noilor cunostinţe în sistemul

cunostinţelor anterioare
- realizarea cerinţelor programei scolare
(obiective-cadru, obiective de referinţă;
competenţe generale, competenţe X
specifice)
2.Aspect formativ
- utilizarea metodelor activ-participative X
(sugerate de programa scolară)
- realizarea conexiunii inverse X
 dialog;
- dezvoltarea capacităţilor intelectuale X
- valorificarea valenţelor educative ale  activitati practice
temei
- dezvoltarea capacităţii de transfer X
realizarea de corelaţii
intra/inter/transdisciplinare)
3. Metodologia didactică
- aplicarea metodelor si a procedeelor X
didactice  comunicare verbala;
- utilizarea mijloacelor de învăţământ X
- încadrarea în timp X
4. Evaluarea activităţii elevilor  captarea atentiei;
- iniţială
- formativă X
- finală
5. Relaţia cadru didactic-elev; elev-elev
- atmosferă de lucru în clasă X
- organizarea activităţii pe grupe sau
independent/individual X  fise;
6. Alţi indicatori
Unitatea: Școala gimnazială

Data: 16 decembrie 2022
Aria curriculară: Arte și tehnologii
Disciplina: Arte vizuale și abilități practice
Unitatea tematică: „Cadoul Corinei”
Subiectul lecției: ,,Decorațiuni de Crăciun”
Discipline integrate: Matematică și explorarea mediului
Comunicare în limba română
Dezvoltare personală
Muzică și mișcare
Tipul lecției: Formare de priceperi și deprinderi
Scopul:
-Dezvoltarea simțului estetic.
Resurse:
✔ umane: 20 elevi;
✔ temporale: 35 minute activitatea propriu-zisă + 10 minute activități
recreative;
✔ spațiale: sala de clasă.
Strategii didactice:
 Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
turul galeriei.
 Mijloace de învăţământ: laptop, videoproiector, site web Youtube.
 Materiale didactice: mulaje din ipsos, acuarele, pensule, apă, pahar
pentru apă, șervețele umede și uscate, sârmă plușată, Fișa literei C.
Forme de organizare: frontal și individual
Captarea atenţiei Se adresează elevilor următoarele întrebări:
-Cum se numește personajul despre care am discutat
săptămâna aceasta?
-Ce a primit ea cadou?
-Vreți să faceți și voi un cadou părinților voștri?

Se anunță tema lecției: ,,Decorațiuni de Crăciun’’ și se
informează elevii că vor realiza trei decorațiuni pentru a le
oferi cadou familiei.
Intuirea materialelor şi prezentarea lucrării model

Dirijarea învăţării Se prezintă lucrarea ce urmează a fi realizată de către
elevi, pentru a se observa modelul şi pentru a intui materialele
ce vor fi folosite.
Explicarea şi demonstrarea modului de lucru
Se explică și se demonstreză etapele de lucru pentru
realizarea produsului (Anexa 1):
 Se scrie numele pe spatele mulajelor;
 Se introduce sârma plușată:
 Se modelează sârma plușată;
 Se colorează pe rând mulajele, cu acuarele:
 Se personalizează lucrările, fiecare elev
decorând mulajele.
Executarea lucrării de către elevi
Elevii realizează lucrările, conform etapelor de lucru, cu
materialele corespunzătoare fiecărui moment.
Se asigură un fond muzical atractiv pe parcursul muncii
individuale:
https://www.youtube.com/watch?v=vwIUJbIU57s
7. Obţinerea performanţei
Elevii vor adăuga lucrării elemente decorative personalizate.
Ȋncheierea lecţiei
Elevii își expun lucrările și fac aprecieri cu privire la lucrările
colegilor.
Se fac aprecieri generale și individuale asupra participării
elevilor la lecție, precum și asupra comportamentului lor pe
parcursul orei. Aprecierile vor fi mobilizatoare.

lecţie
1.Aspect informativ
X mod placut

specifice)
2.Aspect formativ
- dezvoltarea capacităţilor intelectuale X  dialog;
- valorificarea valenţelor educative ale
 activitati practice
temei
- iniţială
- formativă X
- finală
6. Alţi indicatori
Unitatea: Școala gimnazială Mihai Viteazu

Data: 20 decembrie 2022
Aria curriculară: Matematică și științele naturii
Disciplina: Matematică și explorarea mediului
Unitatea tematică: „Cadoul Corinei”
Subiectul lecției: ,,Numărul și cifra 9”
Discipline integrate: Arte vizuale și abilități practice
Muzică și mișcare
Dezvoltare personală
Tipul lecției: Consolidare și sistematizare de cunoștințe
Scopul:
-Consolidarea de cunoștințe referitoare la numărul și cifra 9;
-Utilizarea corectă a instrumentelor de scris.
Resurse:
✔ umane: 20 elevi;
✔ temporale: 45 minute
✔ spațiale: sala de clasă
Strategii didactice:
 Metode şi procedee: conversaţia, explicaţia, demonstraţia, exerciţiul,
munca independentă, R.A.I.;
 Mijloace de învăţământ: laptop, videoproiector, tabla magnetică;
 Materiale didactice: fișe de lucru, creioane colorate, Planșe cu cifrele
învățate, minge;
 Forme de organizare: frontal și individual.
Bibliografie:
 Programa şcolară pentru disciplina Matematică și explorarea
mediului Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a Aprobată prin
ordin al ministrului Nr. 3418/19.03.2013
 Caiete digitale- clasa pregătitoare, Planșe, Editura Edu, 2016
 Mihail Roșu, Didactica matematicii în învățământul primar, Curs
Credis, 2006 ;
Marin Manolescu, Curriculum pentru învățământul și primar și preșcolar, teorie și
practică, Editura Credis, 2006

Captarea atenţiei Se citește elevilor ghicitoarea, iar aceștia trebuie să
precizeze răspunsul:
Ultima din șir ea este,
După ea-i numărul zece.
E cifra 6 răsturnată.
Care-i cifra căutată?
(Răspuns: cifra 9)
Se adresează elevilor câteva întrebări:
Ce număr și cifră am învățat săptămâna aceasta?
Ce alte cifre mai cunoașteți?
Se anunță tema și obiectivele pe înțelesul elevilor: în cursul

acestei lecții vom cunoaște mai bine numărul și cifra 9, pentru
a fi cei mai iscusiți cercetași.
Se adresează elevilor o serie de întrebări și se va numi de

Dirijarea învăţării
fiecare dată un alt elev să răspundă:
-Ce numere și cifre am învățat până acum?
-Care sunt vecinii lui ....?;
-Compară numerele... și ...;
-Din câte elemente este formată mulțimea....;
-Numără crescător de la 0 la 9;
-Numără descrescător de la 9 la 0.
Elevul de serviciu împarte fișele de lucru-Anexa 1 și 2.
Se face un exercițiu de încălzire a mușchilor mici ai
mâinii:
Palmele eu le-am deschis
Pumnișorii i-am închis
Iar acum îi răsucesc
Și pe masă ciocănesc
Degetele le întind
Apoi la pian eu cânt
Batem palmele ușor
Batem palmele cu spor!
Se va proiecta pe tablă fișa de lucru pe care elevii au

primit-o la începutul orei și se vor explica cerințele. Elevii vor
lucra exercițiile independent, după care se discută rezultatele.
Se reamintește elevilor scrierea cifrei 9. Elevii trasează cifra
9 cu degețelul în aer și apoi pe bancă, după care se trece la
scrierea cifrei pe fișa de lucru; elevii vor scrie și pe tablă.
Se lansează o provocare elevilor care termină înaintea
celorlalți: să lucreze exercițiul de pe Anexa 3.
Se anunță elevii că vor juca un ,,joc” utilizând mingea. Elevii

Obţinerea performanţei formează un cerc în fața clasei și se explică regulile: cel care
aruncă mingea trebuie să adreseze o întrebare referitoare la
vecinii numerelor celui care o prinde. Cel care prinde mingea
răspunde la întrebare şi apoi aruncă mai departe altui coleg,
adresând o nouă întrebare. Se execută un joc de probă. Se
trece la jocul propriu-zis.
Se fac aprecieri mobilizatoare legate de raspunsurile

Ȋncheierea lecţiei elevilor la lecție, oferindu-se feedback în legătură cu ceea ce
au reușit pe parcursul lecției.
lecţie
1.Aspect informativ
X mod placut

specifice)
2.Aspect formativ
 dialog;
temei
- iniţială
- formativă X
- finală
6. Alţi indicatori
Clasa pregătitoare
Prof. înv. primar : Chirea Luminița
Prof. înv. primar : Puică Aurelian Radu
Unitatea de învăţare: Oul cel haios
Subiectul: Sunetul [o]și literele “o” și “O”
Tipul activității: predare-învăţare
Scopul activității:
 Familiarizara cu literele „O” şi „o” de tipar ca semne scrise ale sunetului [o] și
exersarea capacităţilor de receptare și exprimare a mesajelor orale/ scrise folosind litera
nou învățată;
STRATEGII DIDACTICE:
Metode și procedee: conversaţia, observația, explicaţia, demonstrația, exerciţiul, jocul
didactic digital (https://wordwall.net/ro/resource/7847742);
Mijloace didactice: CD Editura EDU – O călătorie distractivă prin clasa pregătitoare,
CD-Alfabetul din poveşti (Ed. Edu)- Povestea literei O, jetoane cu litera O, planşă cu
litera nouă, marker, laptop/ tabletă, aplicaţii educaţionale digitale ;
 Moduri de organizare: frontal, individual
RESURSE:
 umane: 28 elevi;
 temporale: 20 minute- activitate on-line, sincron
 Bibliografie:
- Barbu. M.(coord.)- Metodica predării limbii şi literaturii române- învăţământ
primar, Ed. Gheorghe Alexandru, Craiova, 2003;
- Cucoş, Constantin- Teoria şi metodologia instruirii, Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 2004;
Aplicaţii digitale:
- https://wordwall.net/
- https://awwapp.com
Desfășurarea lecției/ activității Intrebări și observații pe baza discuțiilor cu
tutorele de practică pedagogică
Captarea atenţiei Povestea literei O
Elevii răspund la întrebări legate de
conţinutul poveştioarei.
Elevii sunt anunţaţi că ora aceasta

Anunţarea temei şi enunţarea obiectivelor vor învăţa literele ”o” şi ”O” de tipar,
cu care se redă în scris sunetul [o]; vor
găsi cuvinte care conţin sunetul o; vor
scrie corect litera ”O”mare de tipar
Elevii urmăresc şi scurta animaţie despre

Dirijarea învăţării ”Oul haios”.
Discuții pentru înțelegerea textului audiat:
- Cine este personajul povestioarei?
- Ce a găsit Moni?
- Ce a făcut cu oul roz?
- Cum s-a mirat Moni când a găsit oul
roz? („Oooo!”)
Elevii sunt solicitați să dea exemple de
cuvinte care încep cu sunetul [o], care
conţin sunetul [o] în interior şi care se
termină cu sunetul [o].
Sunetul [o] se redă în scris cu ajutorul
literelor o şi O. Se prezintă elevilor planşa
cu literele o şi O.
Elevii scot cartonaşul cu litera nouă.
Sunt provocați să spună cu ce se aseamănă
litera nou învățată.
Elevii vor încercui pe textul povestioarei
literele O şi o.
Recunosc litera O pe tastatură și o scriu în
chat.
Iată, oul cel haios
Ne îndeamnă bucuros
Să pregătim mânuţele
Ca să scriem literele!
Rotesc bine pumnişorii,
Mângâi acum obrăjorii,
Scrutur mâinile un pic
Şi acum din nou le mişc.
Închid pumnii şi-i desfac,
Mâinilor să fac pe plac,
Mişc apoi din degeţele
Şi mă joc puţin cu ele.
Să m-opresc oul mi-a zis,
Că sunt pregătit de scris.
Elevii construiesc litera ”O” din sârma
pluşată. Se va demonstra scrierea lui ”O”
mare de tipar pe tabla albă și pe tabla
interactivă, cu verbalizarea modului de
scriere a literei nou învățate.
Obţinerea performanţei
Joc digital:
Elevii vor asocia fiecare imagine
cuvântului potrivi
Se fac aprecieri generale și individuale

Ȋncheierea lecţiei asupra participării elevilor la lectie, precum
și asupra comportamentului lor pe parcursul
orei.
lecţie
1.Aspect informativ
X mod placut

specifice)
2.Aspect formativ
 dialog;
temei
- iniţială
- formativă X
- finală
6. Alţi indicatori

Portofoliu Invatatori

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Portofoliu Invatatori

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

CAIET DE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ ÎNVĂȚĂMÂNT PRIMAR

TUTORE PRACTICĂ PEDAGOGICĂ

Prof. AIDA STOIAN

PUICĂ AURELIAN RADU

Consiliere şi orientare Dezvoltare personală 2 1 1 - -

Număr total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21

Număr minim de ore pe săptămână 19 20 20 20 21

Planurile-cadru de învăţământ aprobate prin prezentul ordin se aplică începând cu anul

ARTE VIZUALE ŞI ABILITĂŢI PRACTICE

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a

Aprobată prin ordin al ministrului

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 2

Studiul disciplinei Arte vizuale şi abilităţi practice urmăreşte dezvoltarea progresivă a

1. Explorarea de mesaje artistice exprimate în limbaj

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 3

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 4

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 5

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 6

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 7

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 8

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 9

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 10

Elemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plastic Elemente de limbaj plastic

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 11

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 12

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 13

Ce urmărim? Cum procedăm?

2.2.  modelarea unui obiect (farfurie, strachină, cană

2.6.  desenarea pe saci de rafie a chipului vesel/trist/furios/uimit (în

2.1.  sortarea unor materiale de lucru naturale (diferite

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 14

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 15

CE URMĂRIM? CUM PROCEDĂM? REPERE/RESURSE

Tablou Van Gogh Tablou Andreescu

2. 1.2 Identificarea  Realizarea de

 Deschiderea unor ateliere

Lucru cu materiale din natură

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 16

CE URMĂRIM? CUM PROCEDĂM? REPERE/RESURSE

2. 2.1. Explorarea unor  Observarea unor proprietăţi

3. 2.4. Transformarea  Utilizarea unor tehnici simple

2.3. Realizarea de  Realizarea de construcţii/lucrări

 Expunerea lucrărilor realizate,

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a -–Arte vizuale şi abilităţi practice 17

COMUNICARE ÎN LIMBA MODERNA 1

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba modernă 1 2

1. Receptarea de mesaje orale simple

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba modernă 1 3

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba modernă 1 4

2. Exprimarea orală în situaţii de comunicare uzuală

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba modernă 1 5

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba modernă 1 6

3. Receptarea de mesaje scrise simple

Clasa pregătitoare Clasa I Clasa a II-a

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba modernă 1 7

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba modernă 1 8

Sugestii de contexte: Sugestii de contexte: Sugestii de contexte:

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba modernă 1 9

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba modernă 1 10

Clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a – Comunicare în limba modernă 1 11

1.1. Oferirea unei reacţii adecvate....

Feedback din partea profesorului sau autoevaluare prin semne convenţionale