,, Învăţătorul este cel care pregăteşte omul de mâine.

El, mai mult ca oricare altul, are datoria de a se integra în epoca sa şi chiar de a o
depăşi.
Cadrul didactic trebuie să fie o călăuză care să-i dea fiecăruia dintre elevi un
ajutor efectiv şi să vegheze la coacerea în ritm propriu a inteligenţelor şi inimilor.
Învăţătorul trebuie să formeze tuturor copiilor capacitatea de a folosi cu
inteligenţă instrumentele muncii intelectuale şi gândirea, să facă apel la resursele
personalităţii în curs de dezvoltare şi să ştie să utilizeze toate aptitudinile şi toate
mijloacele de exprimare pentru a le consolida.” (Consiliul pentru standarde ocupaţionale
şi atestare, Învăţător, Standard ocupaţional, Bucureşti 2002, pag. 3)
 CUPRINS

Argument
Structura portofoliului învăţătorului

CURRICULUM

Activități Programul ”Școala Altfel”

Structura anului şcolar 2020-2021
Calendar şcolar 2023-2024
ORDIN nr. 3371 din 12 martie 2013 privind aprobarea planurilor-cadru de învăţământ
pentru învăţământul primar
Plan-cadru de învăţământ
Schema orară
Orar
Materiale curriculare

-PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ ANUALĂ INTEGRATĂ

-PROIECTAREA INTEGRATĂ A UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE
Structura anului şcolar
Calendar şcolar
Schema orară
Orarul
Planificarea calendaristică
Proiectele unităţilor de învățare
Lista lecturii suplimentare
ANEXA
I la OMEN Nr. 3371/2013

Aria curriculară Disciplina CP I a II-a a III-a a IV-a

Limba şi 5 7 6 5 5
1.Limbă şi comunicare literatura
română¹
Limba modernă 1 1 1 2 2

2. Matematică şi ştiinţe ale naturii Matematică² 3 3 4 4 4

Ştiinţe ale 1 1 1 1 1
naturii

Istorie - - - - 1
3. Om şi societate
Geografie - - - - 1
Educaţie civică - - - 1 1
Religie 1 1 1 1 1
4. Educaţie fizică, sport şi sănătate
Educaţie fizică 2 2 2 2 2
Joc şi mişcare - - - 1 1

5. Arte Muzică şi 2 2 2 1 1
mişcare
6. Tehnologii Arte vizuale şi 2 2 2 2 1
abilităţi practice
7. Consiliere si orientare
Dezvoltare 2 1 1 - -
personală

Nr. total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21

Curriculum la decizia şcolii 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1

(discipline opţionale)
Nr. minim de ore pe săptămână 19 20 20 20 21
Nr. maxim de ore pe săptămână 20 21 21 21 22

¹La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română.
² La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, se studiază integrat disciplina Matematica şi explorarea
mediulu
 Aria curriculară/ Plan Număr Total
Disciplina cadru ore alocate ore
CN CNA CE CES
I. LIMBĂ ŞI COMUNICARE
Comunicare în limba română 7 7 - - 8
Limba modernă 1 1
II. MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE
ALE NATURII - - -
Matematică 3 3 - - - 4
şi explorarea mediului (integrat) 1 1
III. OM ŞI SOCIETATE
Religie 1 1 - - - 1
IV. ARTE
Muzică şi mişcare 2 2 - - - 2
V. TEHNOLOGII - - -
Arte vizuale şi abilităţi practice 2 2 - - - 2

VI. EDUCAŢIE FIZICĂ, SPORT

ŞI SĂNĂTATE - - -
Educaţie fizică 2 2 2
VII. CONSILIERE ŞI
ORIENTARE
Dezvoltare personală 1 1 - - - 1
Nr. total ore în trunchi comun 20 - - - 20
VIII. CURRICULUM LA
DECIZIA ŞCOLII
OPŢIONAL 0- 1 0-1 - - - 0
Nr. minim ore pe săptămână 20 20
Nr. maxim ore pe săptămână 21
pg. 7
MANUALE ŞCOLARE:

Nr.crt Disciplina Manual Editura Locul şi anul Autori

1. Comunicare în Comunicare în
limba română limba română
Adina Grigore,
Ars Libri Bucureşti, Claudia Daniela
Matematică şi Matematică şi
2023 Negrițoiu,
2. explorarea explorarea Augustina Anghel,
mediului mediului Cristina Ipate-Toma.

3. Limba modernă
4. Religie

MATERIALE DIDACTICE AUXILIARE:

......................................................................................................................................................

…………………………………………………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………………

UZ OCAZIONAL:

 ghiduri şcolare pentru elevi/învăţători:

pg. 8
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
 cărţi de uz şcolar sintetic: culegeri, antologii:
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
……………………………………
 cărţi de uz şcolar specific: atlase, albume, dicţionare, tabele numerice/transformative, portofolii
ilustrative, hărţi etc:
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
pg. 9
 cărţi beletristice prelucrate pedagogic (asortimentate cu o prefaţă în scop didactic, tabel cronologic
în consecinţă, termeni explicaţi în subsol sau în glosarul adiacent, extrase din studii critice,
focalizate pe textele prezentate etc.):
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………
 seturi imprimate de probe evaluative specifice (teste tipărite, de regulă de tip grilă, cu caracter
confidenţial, ce însoţesc unele manuale pentru evaluarea optimă):
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
 diverse materiale imprimate adiacente: broşuri tematice, pliante, postere/afişe jubiliare ş.a.:
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………
 materiale ,,imprimate”, realizate pe alt suport decât hârtie (fişierele dintr-un PC, dischete, CD-
ROM-uri, microfilme, diapozitive ş.a.m.d.):
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
…………………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………..

Nr. de înregistrare: ____/____________

DIRECTOR,
Prof. ASIMINE CARMEN

PROF. ÎNV. PRIMAR:

pg. 10
DIACONU RALUCA-DANIELA

pg. 11
NR.
TITLUL OPEREI AUTORUL
CRT.
1. Vulpea şi barza JEAN DE LA FONTAINE
2. Tanu ELENA FARAGO
3. Pentru tine, primăvară OTILIA CAZIMIR
4. Ciuboţelele ogarului CĂLIN GRUIA
5. Prâslea cel voinic şi merele de aur PETRE ISPIRESCU
6. Tinereţe fără bătrâneţe şi viaţă fără de moarte PETRE ISPIRESCU
7. Palatul de cleştar B. ST. DELAVRANCEA
8. Fetiţa cu chibriturile HANS CH. ANDERSEN
9. Iscoada TUDOR ARGHEZI
10. Ce-ţi doresc eu ţie… MIHAI EMINESCU
11. Doi feţi cu stea în frunte IOAN SLAVICI
12. D-l Goe I.L. CARAGIALE
13. Bubico I.L. CARAGIALE
14. Moş Crăciun OCTAVIAN GOGA
15. Boul şi viţelul GR. ALEXANDRESCU
16. Balada unui greier mic GEORGE TOPÎRCEANU
17. Limba noastră ALEXE MATEEVICI
18. Degeţica H.CH. ANDERSEN
19. Proverbe,zicători
20. Ghicitori
 FAMILIA MEA

Suntem cinci oameni în casă

Că i-am numărat la masă,
Tata, mama şi bunicul
Bunica şi eu, piticul.

Tata-i bun şi serios,

Muncitor şi respectuos,
Despre mama ce să-ţi spun?
Nu am voie să-i ascund
Fapte rele, ghiduşii,
Când le fac ca alţi copii.

Bunica îmi dă povaţă,

Cum să mă port în viaţă,
Vă spun de bunic apoi,
C-a fost primul în război.

MAMA

Cine este acea splendoare

Ce te-alintă cu ardoare?
Cine este acea minune
Ce la piept mereu te ţine?
Cine este acea fiinţă
Ce te-nvaţă din ştiinţă?
Cine are acea paloare
Ce te-mbată ca o boare?

Cine are toate cele

Ce te plimbă printre stele?
Cine este acea rugare
Ce ţi-aduce alintare?
Cine e acea lumină
Ce în noapte ea suspină?

Ce te-aleargă, ce te-ndeamnă
Şi prin rugă ea te cheamă?
Cine? Cine?
MAMA-I CÂNTEC!
Paulina Popa

Mama-i cântec,
Mama-i soare,
Mama-i dulce alinare.
Mama-i zâmbet,
Mama-i vis,
Mama-i floare de cais.
Mama-i rază,
Mama-i dor,
Mama-i aripă în zbor.
Mama-i toate,
Câte sunt,
E iubire pe pământ.
 MAMA ESTE TOT CE-I BUN!
Paulina Popa

Mama e un cântec vesel,

E iubirea-n zori de zi,
Mama-i cântecul culorii,
Florile de pe câmpii.
Mama-i curcubeu pe ape,
E sărut de suflet sfânt,
Mama-i îngerul de-aproape,
Fericirea pe pământ.
Mama este tot ce-i bun,
Mama-i versul lăcrimând,
Mama-i flacără arzând;
Orişiunde, orişicând.

MAMA MEA E CEA MAI DRAGĂ

Nu-i copil în lumea-ntreagă

Care astăzi să nu spună
Mama mea e cea mai dragă,
Mama mea e cea mai bună.
Spun şi eu măicuţei mele
Şi-i voi spune totdeauna,
Mamă, tu mi-eşti numai una
Cum e luna între stele.
Gândul tău orice ar face
Spre un singur ţel se-ntoarce,
Gând ce spune pentru mine,
Bucurie, pâine, pace.
Pentru mâini ce hărnicesc,
Pentru ochi ce-nseninează,
Pentru gând ce priveghează,
Ţie mamă-ţi mulţumesc!
Mâinile-ţi pe fruntea mea
Chiar de-s aspre de unelte
Eu le simt uşoare, zvelte,
Adiind a viorea.
Ochii tăi, chiar de se-ntâmplă
Să-şi dea lacrima-n vileag
Mie îmi surâd cu drag
Şi-un sărut îmi pun în tâmplă.
La mulţi ani şi numai bine
Eu aşa-ţi urez acum
Şi să te mândreşti cu mine
Cum cu tine mă mândresc.
 MĂICUŢA MEA

E ziua mamei mele

Şi totu-i plin de flori,
Îi simt aici prezenţa
Ca de atâtea ori.

Suavă ca un ghiocel.
Obrajii de lalea,
Parfumul ei de trandafir,
Aşa e mama mea.

Te iubesc, măicuţa mea,

Pentru tot ce-mi dăruieşti,
Te iubesc, măicuţa mea,
Aşa cum eşti.

Aş vrea să-i dau o floare,

Să semene cu ea,
Dar nicio floare-n lume
Nu e ca mama mea.

MĂICUŢĂ DRAGĂ

Sunt mic, măicuţă dragă,

Dar tare te iubesc,
Încât întreg pământul
Aş vrea să-ţi dăruiesc.
Dar vezi, măicuţă dragă,
Eu sunt aşa de mic,
Pământul este mare
Şi nu pot să-l ridic,
Dar de pe-ntreg pământul
Cât ochii îl cuprind,
O floare am cules
Cu drag şi ţi-o întind.

MAMĂ DRAGĂ
 Mama m-a crescut în poală
Din leagăn până la şcoală,
Zile-ntregi şi nopţi de-a rândul,
Mi-a vegheat somnul şi gândul.
M-a-nvăţat să gânguresc,
Să zic mama, să zâmbesc,
Apoi m-a-nvăţat prin casă
Primii paşi până la masă.
Mamă bună, mamă dragă,
Te-oi iubi o viaţă-ntreagă,
Pentru că tu m-ai născut,
Pentru că tu m-ai crescut.

MAMA MEA

Pe braţul ei mă legăna
Cu nani, nani m-adormea,
Să-mi fie somnul mai uşor,
Mama mea.

Iar când o boală mă-ncerca,

Ea nopţi întregi nu aţipea,
Mă legăna şi mă-ngrijea,
Mama mea.

O, mamă, cât timp vei trăi,

De mine tu te vei mândri!
Te voi iubi şi asculta,
Mama mea.
 MAMA

Mama este cel mai duios cuvânt rostit vreodată,

E vorba dulce din noaptea întunecată,
Mama este zâna bună din poveşti.
Tu, mamă, cea mai frumoasă eşti!

Când îmi vorbeşti, ziua pare mai frumoasă,

Mi-e bine când îţi aud vorba duioasă,
Când îmi zâmbeşti, inima-mi tresare
Şi vorba ta e dulce alinare.

Eşti trandafirul din grădina vieţii mele,

Eşti îngerul copilăriei mele,
Doresc să fiu întotdeauna în preajma ta,
Să-ţi spun că te iubesc, de ziua ta!

ÎN AJUNUL PAŞTELUI
Elena Farago

1. Ce bine-mi pare ... Mâine e ziua

Când mă îmbrac frumos, curat,
Şi spun în loc de „Bună ziua!”
Părinţilor: - „Hristos a înviat!”

2. Şi tot aşa de-acu-nainte

Vreo nu ştiu câte săptămâni,
Căci eu sunt mic, dar sunt cuminte
Şi ştiu ce sărbătoare-i mâini;

3. Şi ştiu „Hristos a înviat! ce-nseamnă

Căci am o mamă bună, eu
Ce-n toate serile mă-ndeamnă,
Să mă închin lui Dumnezeu.

4. Ştiu „Tatăl nostru” şi ştiu spune

Şi alte rugi ce-mi plac nespus,
Şi ştiu să cânt şi-o rugăciune
Cu învierea lui Iisus.

5. Şi măine, în loc de ruga care

O spun la masă, de-obicei,
O voi cânta frumos şi tare,
Să-i bucur pe părinţii mei.
CU MINGEA PE ŞOSEA

Pisoiaşul se juca
Cu-a lui minge pe şosea;
Un şofer nu l-a văzut,
Peste minge a trecut.

Ce păţea pisoiul oare

De viteza era mare?
Dacă poţi să mai socoţi
Nimerea chiar el sub roţi!

CUM MÂNCĂM?

Riţa, veveriţa, tu,

Ronţăi zi de zi alune,
Nuci şi ghindă o mulţime,
Dar nu le mai sparge-n dinţi,
Că îndată smalţul crapă,
Şi-ntr-o zi, n-ai să mai poţi,
Nici măcar să ronţăi apă.
CORPUL MEU

De când am venit pe lume,

Mi-a plăcut să ştiu de mine.
Azi, în fine-am învăţat
Corpul meu din ce-i format!
În oglindă mă privesc,
Şi încep să povestesc:
Am un cap rotund, vezi bine,
Părul, ce frumos îmi vine!
Urechiuşe foarte fine,
Două sunt, ştie oricine!
Un nas mic şi o guriţă,
Şi doi ochi de albăstriţă
Vine-n continuare corpul,
E legat de cap cu gâtul.
La corp am două mânuţe
Ce au zece degetuţe
Şi mai am două picioare
Care-s bune la mişcare.
Ei, acesta-i corpul meu,
Să-l învăţ, nu a fost greu!

VOINICII
Ca să fim copii voinici,
Facem sport încă de mici:
Alergăm ca iepuraşii,
Şi zburăm ca fluturaşii;
Facem tumbe fel de fel,
Ca şi ursul Martinel.
Sărim cum ne e pe plac,
Ca broscuţele pe lac.
Însă cel mai bine-i că
Facem şi gimnastică:
Unu, doi, unu, doi,
Faceţi toţi la fel ca noi!