Sunteți pe pagina 1din 283

Semestrul I

(17 săptămâni)
Şcoala Gimnazială
„Sfântul Vasile” – Ploieşti
14 septembrie – 30 octombrie  cursuri
31 octombrie – 8 noiembrie  vacanţă
9 noiembrie – 18 decembrie  cursuri
19 decembrie – 10 ianuarie  vacanţă de iarnă
11 ianuarie – 5 februarie  cursuri
6 februarie – 14 februarie  vacanţă intersemestrială

Semestrul al II-lea
(18 săptămâni)
Prof. înv. primar:
Boieru
15 februarie – 22Mihaela
aprilie  cursuri
An şcolar
23 aprilie 2018
 3 mai  – de
vacanţă 2019
primăvară
4 mai  24 iunie  cursuri
25 iunie  11 septembrie  vacanţă de vară
Limba şi literatura română Limba şi literatura română
Educaţie fizică Matematică
Limba şi literatura română Arte vizuale şi ab. practice
Matematică Limba germană
Muzică şi mişcare

Limba şi literatura română Limba germană


Matematică Informatică
Educaţie fizică Limba şi literatura română
Religie Matematică

Educaţie civică
Ştiinţe ale naturii
Arte vizuale şi ab. practice
Joc şi mişcare
PLAN – CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT
- OMEN 3371 / 12.03.2013 -

Clasa
Arii curriculare Discipline
CP I II III IV
1
Limba şi literatura română 5 7 6 5 5
Limbă şi comunicare
Limba modernă 1 1 1 2 2
Matematică2 3 3 4 4 4
Matematică şi explorarea mediului Ştiinţe ale naturii
1 1 1 1 1
Istorie - - - - 1
Geografie - - - - 1
Om şi societate
Educaţie civică - - - 1 1
Religie 1 1 1 1 1

2 2 2 2 2
Educaţie fizică
Educaţie fizică, sport și sănătate Joc şi mișcare - - - 1 1

Muzică şi mișcare 2 2 2 1 1

Arte

Tehnologii Arte vizuale şi abilități practice 2 2 2 2 1

Consiliere şi orientare Dezvoltare personală 2 1 1 - -


Număr total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21
Curriculum la decizia şcolii (discipline opționale) 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1
Număr minim de ore pe săptămână 19 20 20 20 21
Număr maxim de ore pe săptămână 20 21 21 21 22

Număr
Aria curriculară Disciplina
de ore
Limba şi literatura română 5
Limbă şi comunicare
Limba modernă (Limba germană) 2
Matematică şi ştiinţe ale Matematică 4
naturii Ştiinţe ale naturii 1
1
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română
2
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, se studiază integrat disciplina Matematică şi explorarea mediului
Istorie 1
Om şi societate
Geografie 1
Educaţie civică 1
Religie 1
Educaţie fizică 2
Educaţie fizică,sport şi Joc şi mişcare 1
sănătate
Muzică şi mişcare 1
Arte
Arte vizuale şi abilităţi practice 1
Tehnologii
Număr total de ore trunchi comun 21
Curriculum la decizia şcolii (disciplina opţională)
1
Informatică
Număr maxim de ore pe săptămână 22
SCHEMA ORARĂ

(OMEN 3382 / 2017 – 33 săptămâni)


Semestrul I
(17 săptămâni)

10 septembrie – 26 octombrie 2018  cursuri


27 octombrie – 4 noiembrie 2018  vacanţă
5 noiembrie – 21 decembrie 2018  cursuri
22 decembrie 2018 – 13 ianuarie 2019  vacanţă de Crăciun
14 ianuarie  1 februarie 2019  cursuri
2 februarie – 10 februarie 2019  vacanţă intersemestrială

Semestrul al II-lea
(16 săptămâni)

11 februarie – 19 aprilie 2018  cursuri


20 aprilie  5 mai 2019  vacanţă de primăvară
6 mai – 14 iunie 2018  cursuri
26  30 martie 2019  Şcoala altfel: „Să ştii mai multe, să fii mai
bun!”
15 iunie  1 septembrie 2019 vacanţă de vară

5 ore săptămânal  165 ore anual

Editura: Grupul Editorial ART


Autori: Alina Radu
Roxana Jeler

Competenţe generale:
1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

Competenţe specifice:
1.1 realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text literar sau informativ
accesibil;
1.2 deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte
de comunicare previzibile;
1.3 sesizarea abaterilor din mesajele audiate în vederea corectării acestora;
1.4 manifestarea atenţiei faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte previzibile;
1.5manifestarea interesului pentru receptarea mesajului oral indiferent de
perturbările de canal;
2.1 descrierea unui personaj dintr-o carte/ dintr-un film /a unui personaj
imaginar urmărind un set de repere;
2.2 relatarea unei întâmplări imaginate pe baza unor întrebări de sprijini;
2.3 prezentarea ordonată logic şi cronologic a unui proiect/ a unei activităţi
derulate în şcoală sau extraşcolar;
2.4 iniţierea şi menţinerea unei interacţiuni în vederea rezolvării de probleme
individuale sau de grup;
2.5 manifestarea interesului pentru participarea la interacţiuni orale;
3.1 formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative sau
literare;
3.2 asocierea elementelor descoperite în textul citit cu experienţe proprii;
3.3 extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susţine o
opinie referitoare la mesajul citit;
3.4 evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea de profunzime în
cadrul lecturii;
3.5 sesizarea abaterilor din textele citite în vederea corectării acestora;
3.6 manifestarea interesului pentru lectura literară şi de informare;
4.1 recunoaşterea şi remedierea greşelilor de ortografie şi de punctuaţie în
redactarea de text;
4.2 redactarea unor texte funcţionale scurte pe suport de hârtie sau digital;
4.3 redactarea unei descrieri tip portret pe baza unui plan simplu;
4.4 povestirea pe scurt a unei secvenţe dintr-o poveste/ dintr-un film/ desen
animat / a unei activităţi/ a unei întâmplări imaginate/trăite;
4.5 manifestarea interesului pentru scrierea creativă şi pentru redactarea de
texte informative şi funcţionale.
Nr.
Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Săptămâna Obs.
ore
SEMESTRUL I
1. Am scăpat de 1.1  Text-suport: „Scrisoare” de Ana 15 I – III
vacanţă! ( recapitularea 1.2 Blandiana
cunoştinţelor din clasa 1.3 - Textul literar în versuri;
a III-a ) 1.4 - Cartea poştală;
1.5 - Cererea politicoasă;
2.2 - Relatarea unei întâmplări trăite;
2.3 - Substantivul şi adjectivul;
2.4 - Scrierea corectă.
3.1  Text-suport: „Pinocchio în Ţara
3.2 Jucăriilor” adaptare după Carlo Collodi
3.4 - Textul literar în proză – textul narativ;
3.5
- Descrierea;
4.1
- Invitaţia;
4.2
4.4 - Afişul;
4.5 - Prezentarea unei cărţi;
- Verbul şi pronumele;
- Ortografie şi punctuaţie.
 Evaluare iniţială
2. Vorbim pe săturate 1.1  Text-suport: „Un delfin bine crescut” 20 IV – VI
(comunicarea orală) 1.2 după Carlo Collodi
1.4 - Dialogul;
1.5 - Iniţierea şi menţinerea unui schimb
2.1 verbal;
2.2 - Formularea de solicitări formale şi
2.3 informale;
2.4
Nr.
Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Săptămâna Obs.
ore
2.5 - Cuvântul – formă şi conţinut.
3.2  Text-suport: Secretele unei prezentări
3.3 reuşite
3.4 - Prezentarea – oferire de informaţii
3.6 referitoare la universul şcolar/extraşcolar;
4.3 - Caracteristicile unei prezentări
4.4  Text-suport: „Leul” de Daniil Harms
4.5 (recapitulare)

3. Carte frumoasă, 1.2  Text-suport: „Fluturi cu sute de aripi” 20 VIII – XI


cinste cui te-a scris 1.4 adaptare după Mircea Cărtărescu
(comunicarea scrisă) 1.5 - Cartea – obiect cultural;
2.1 - Compunerea;
2.4 - Planul compunerii;
2.5 - Aşezarea textului în pagină;
3.1 - Ortografie şi punctuaţie (ghilimelele).
3.2  Text-suport: „O altfel de bibliotecă” de
3.3 Dan Rădulescu
3.4 - Cartea – mijloc de informare;
3.5 - Articolul;
3.6
- Cartea poştală, mesajul text;
4.1
- Substantivul;
4.2
4.5 - Semnele de punctuaţie (punctele de
suspensie).
 Text-suport: „A doua carte cu
Apolodor” de Gellu Naum (recapitulare)
4. O iarnă de... poveste 1.2  Text-suport: „Darul lui Moş Crăciun” 20 XII – XV
Nr.
Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Săptămâna Obs.
ore
(textul literar) 1.4 adaptare după T. O. Bobe
1.5 - Textul literar;
2.2 - Textul literar în proză;
2.4 - Compunerea imaginativă cu început /
3.1 sfârşit dat;
3.2 - Adjectivul;
3.3 - Ortografie şi punctuaţie (apostroful).
3.4  Text-suport: „Cum a furat Grinch
3.5 Crăciunul” de Dr. Seuss
4.1 - Textul literar în versuri;
4.4 - Scrisoarea;
- E-mailul;
- Legătura substantivului cu adjectivul;
- Ortografie şi punctuaţie.
 Text-suport: „Cronicile din Narnia.
Şifonierul, Leul şi Vrăjitoarea” adaptare
după C. S. Lewis (recapitulare)
5. Un final spectaculos 1.1  Text-suport: „Omul de zăpadă care 10 XVI -XVII
(recapitulare) 1.2 voia să întâlnească soarele” adaptare
1.4 după Matei Vişniec (recapitulare
1.5 semestrială)
2.1 - Proiect: Mici copii, mari actori.
2.2
2.3
2.4
2.5
3.1
Nr.
Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Săptămâna Obs.
ore
3.2
3.3
3.4
3.5
3.6
4.1
4.2
4.3
4.4
4.5
SEMESTRUL AL II-LEA
1.Suntem bine informaţi 1.1  Text-suport: „Pinguinii” 15 I – III
(textul nonliterar) 1.2 - Textul nonliterar – text de informare
1.3 (1);
1.4 - Pronumele personal;
1.5 - Persoana pronumelui personal;
2.4 - Formele pronumelui personal.
2.5  Text-suport: „Fructele, un aliat
3.1 preţios” de Miruna Ştefănescu
3.2 - Textul nonliterar – text de informare
3.4 (2);
3.6 - Scrierea corectă a pronumelor
4.5 personale.
 Text-suport: „Muzeul copilăriei” de
Mihaela Dragomir (recapitulare)
2. Gata de aventură 1.1  Text-suport: „Cipi, acest pitic uriaş” de 20 IV – VII
(textul narativ) 1.2 Fodor Sándor
Nr.
Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Săptămâna Obs.
ore
2.1 - Textul literar narativ;
2.4 - Transformarea vorbirii directe ăn
2.5 vorbire indirectă;
3.1 - Verbul;
3.2 - Persoanele verbului;
3.3 - Ortografie şi punctuaţie.
3.4  Text-suport: „Povestea a doi pui de
3.6 tigru, numiţi Ninigra şi Aligru” de Nina
4.1 Cassian
4.4 - Textul literar narativ;
4.5 - Povestirea unui fragment;
- Compunerea narativă în care se
introduec dialogul;
- Verbul;
- Timpurile verbului;
- Ortografie şi punctuaţie.
 Text-suport: „Vic-pitic şi-o poveste de
nimic” de Victoria Pătraşcu
(recapitulare)
3. Prieteni pe viaţă 1.2  Text-suport: „Pipi Şoseţica” de Astrid 20 VIII – XI
(personajul) 1.4 Lindgren
2.1 - Personajul literar;
2.3 - Descrierea de tip portret;
2.4 - Predicatul;
2.5 - Ortografie şi punctuaţie.
3.2  Text-suport: „Şotia Domnişoarei
3.3 Poimâine” adaptare după Adina Rosetti
Nr.
Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Săptămâna Obs.
ore
3.4 - Personajul literar;
3.5 - Subiectul;
3.6 - Acordul predicatului cu subiectul;
4.1 - Ortografie şi punctuaţie.
4.2  Text-suport: „Povestea lui Harap-Alb”
4.3 adaptare după Ion Creangă
4.5 (recapitulare)
4. Ora de poezie (textul 1.2  Text-suport: „A oftat pădurea” de 15 XII –XIV
liric) 2.2 Lucia Olteanu
3.1 - Poezia ca vorbire de sine;
3.2 - Compunerea descriptivă de tip tablou.
3.3  Text-suport: „Mâţa desenează-un
3.4 ghem” de Marin Sorescu
3.6 - Poezia ca joc de cuvinte;
4.1 - Propoziţia simplă/dezvoltată;
- Propoziţia afirmativă/negativă;
- Propoziţia enunţiativă / interogativă /
exclamativă.
 Text-suport: „Ora de poezie”
(recapitulare)
5. Ultimele scamatorii 1.1  Text-suport: „Batik Scamatorul” de 5 XV
(recapitulare) 1.2 Florin Bican (recapitulare finală)
1.4
1.5
2.1
2.2
2.3
Nr.
Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Săptămâna Obs.
ore
2.4
2.5
3.1
3.2
3.3
3.4
3.5
3.6
4.1
4.2
4.3
4.4
4.5
4 ore săptămânal  132 ore anual

Editura: Grupul Editorial ART

Autori: Mariana Mogoş

Competenţe generale:
1. Identificarea unor relaţii / regularităţi din mediul apropiat
2. Utilizarea numerelor în calcule
3. Explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în mediul
apropiat
4. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări
5. Rezolvarea de probleme în situaţii familiare

Competenţe specifice:
1.1 explicarea unor modele / regularităţi, pentru crearea de raţionamente proprii;
1.2 generarea unor modele repetitive / regularităţi;
2.1 recunoaşterea numerelor naturale în concentrul 0- 1 000 000 şi a fracţiilor cu
numitori mai mici sau egali cu 10, respectiv egali cu 100;
2.2 compararea numerelor naturale în concentrul 0 – 1000 000, respectiv a
fracţiilor care au acelaşi numărător sau acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10 sau
numitor egal cu 100;
2.3 ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 şi respectiv a
fracţiilor care au acelaşi numărător sau acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10 sau
numitor egal cu 100;
2.4 efectuarea de adunări şi scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 1 000
000 sau cu numere fracţionare;
2.5 efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 - 1 000 000 când factorii
au cel mult trei cifre şi de împărţiri la numere de o cifră sau două cifre;
3.1 localizarea unor obiecte în spaţiu şi a unor simboluri în diverse reprezentări;
3.2 explorarea caracteristicilor, relaţiilor şi a proprietăţilor figurilor şi corpurilor
geometrice identificate în diferite contexte;
4.1 utilizarea unor instrumente şi unităţi de măsură standardizate, în situaţii
concrete, inclusiv pentru validarea unor transformări;
4.2 operarea cu unităţi de măsură standardizate, folosind transformări;
5.1 utilizarea terminologiei specifice şi a unor simboluri matematice în
rezolvarea şi/sau compunerea de probleme cu raţionamente diverse;
5.2 organizarea datelor în tabele şi reprezentarea lor grafică;
5.3 rezolvarea de probleme cu operaţiile aritmetice studiate, în concentrul 0 -
1000000.
Nr.
Unitatea de învăţare Competențe Conţinuturi Săptămâna Obs.
ore
SEMESTRUL I
1. Să ne amintim din  Numere. Operaţii cu numere 6 I – II
clasa a III-a  Elemente intuitive de geometrie
 Unităţi şi instrumente de măsură
 Evaluare iniţială
2. Numerele naturale 1.1  Formarea, citirea şi scrierea numerelor 11 II – V
cuprinse între 0 şi 1.2 naturale cuprinse între 0 şi 1 000 000
1000000 2.1  Compararea şi ordonarea numerelor
2.2 naturale
2.3  Rotunjirea numerelor naturale
4.1
5.1
5.3
3. Adunarea şi scăderea 2.4  Adunarea şi scăderea numerelor naturale 13 V – VIII
numerelor naturale în 5.1 fără trecre peste ordin
concentrul 0–1 000 000, 5.2  Adunarea cu trecere peste ordin
fără şi cu trecere peste 5.3 a. Adunarea cu o singură trecere peste
ordin ordin
b. Adunarea cu mai multe treceri peste
ordin
 Scăderea cu trecere peste ordin
a. Scăderea cu o trecere peste ordin
b. Săderea cu mai multe treceri peste
ordin
 Aflarea numărului necunoscut
Nr.
Unitatea de învăţare Competențe Conţinuturi Săptămâna Obs.
ore
4. Înmulţirea numerelor 2.5  Înmulţirea unui număr cu 10, 100, 1 000 16 VIII – XII
naturale în concentrul 5.1  Înmulţirea cu un număr de o cifră, fără
0 – 1 000 000 5.3 trecere peste ordin
 Înmulţirea cu un număr de o cifră, cu
trecere peste ordin
 Înmulţirea cu un număr de două cifre, fără
trecere peste ordin
 Înmulţirea cu un număr de două cifre, cu
trecere peste ordin
 Înmulţirea când factorii au cel mult trei
cifre
 Ordinea efectuării operaţiilor
5.Împărţirea numerelor 2.4  Împărţirea unui număr la 10, 100, 1 000 18 XII -XVI
naturale în concentrul 2.5  Împărţirea cu restul 0
0 - 1 000 000 5.1  Împărţirea cu restul diferit de zero
5.2  Împărţirea numerelor mai mici decât
5.3 1 000 000 la un număr natural de o cifră
 Împărţirea numerelor mai mici decât
1 000 000 la un număr de două cifre
 Aflarea numărului necunoscut
6.Recapitulare 2.1  Exerciţii de numeraţie 4 XVII
semestrială 2.2  Operaţii cu numere naturale
2.3
2.4
2.5
5.1
5.3
Nr.
Unitatea de învăţare Competențe Conţinuturi Săptămâna Obs.
ore
SEMESTRUL AL II-LEA
1. Rezolvare de 2.4  Ordinea efectuării operaţiilor. Paranteze 16 I – IV
probleme 2.5 pătrate
3.1  Probleme care se rezolvă prin operaţii
5.1 aritmetice cunoscute
5.2  Metoda grafică
5.3  Metoda comparaţiei
 Metoda mersului invers
 Organizarea şi interpretarea datelor
2. Fracţii cu numitorul 2.1  Fracţii. Diviziuni ale întregului: sutimea 12 V – VI
mai mic sau egal cu 10 2.2  Compararea fracţiilor
sau cu numitorul egal 2.3  Fracţii subunitare, echiunitare,
cu 100 2.4 supraunitare
 Adunarea fracţiilor cu acelaţi numitor
 Scăderea fracţiilor cu acelaţi numitor
 Scrierea procentuală
3. Elemente intuitive de 1.2  Localizarea unor obiecte 17 VIII – XII
geometrie 2.4  Drepte perpendiculare. Drepte paralele
2.5  Unghuri
3.1  Poligoane. Triunghiul
3.2  Paralelogramul şi rombul
5.1  Dreptunghiul şi pătratul
 Cercul
 Axa de simetrie
 Perimetrul
 Aria
Nr.
Unitatea de învăţare Competențe Conţinuturi Săptămâna Obs.
ore
 Corpuri geometrice. Cubul.
Paralelipipedul
 Volumul cubului şi al paralelipipedului
 Piramida. Cilindrul. Sferă. Con
4. Unităţi şi instrumente 4.1  Unităţi de măsură pentru lungime 12 XII – XV
de măsură 4.2  Unităţi de măsură pentru volumul
5.3 lichidelor
 Unităţi de măsură pentru masă
 Unităţi de măsură pentru timp
 Unităţi de măsură monetare
5. Recapitulare finală 1.1  Numere şi operaţii cu numere 7 XV –XVI
1.2  Rezolvare de probleme
2.1  Elemente intuitive de geometrie
2.2  Unităţi şi instrumente de măsură
2.3
2.4
2.5
3.1
3.2
4.1
4.2
5.1
5.2
5.3
1 oră săptămânal  33 ore anual

Editura: Grupul Editorial ART

Autori: Nicolae Ploscariu

Competenţe generale:
1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene şi procese
2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente şi procedee
specifice
3. Rezolvarea de probleme din viaţa cotidiană valorificând achiziţiile despre
propriul corp şi despre mediul înconjurător

Competenţe specifice:
1.1 identificarea unor relaţii între corpuri în cadrul unor fenomene şi procese;
1.2 utilizarea unor criterii pentru ordonarea și clasificarea unor corpuri,
fenomene și procese;
2.1 elaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investigații a mediului
înconjurător;
2.2 aplicarea planului propriu propus pentru efectuarea unei investigații a
mediului înconjurător;
2.3 reprezentarea grafică a rezultatelor unor observații realizate în cadrul
investigației proprii, utilizând tabele, diagrame, formule simple;
2.4 formularea de concluzii pe baza rezultatelor investigației proprii;
2.5 prezentarea concluziilor investigației proprii;
3.1 identificarea unor modalități obișnuite de menținere a sănătății;
3.2 identificarea unor modalități de protejare a mediului înconjurător.
Nr.
Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Săptămâna Obs.
ore
SEMESTRUL I
1. Vieţuitoare: etape de 1.1  Despre om: părinţi şi urmaşi 8 I - VIII
viaţă şi hrănire 1.2 (asemănări şi deosebiri)
2.1  Despre viaţa omului (ciclul de viaţă)
2.2  Mod sănătos de viaţă: dietă echilibrată
2.3 şi mişcare
2.4  Despre viaţa plantelor (ciclul de viaţă)
2.5  Despre viaţa animalelor (ciclul de
3.1 viaţă)
 Cu ce se hrănesc vieţuitoarele (lanţuri
trofice simple)
2. Vieţuitoare: medii de 1.1  Medii de viaţă: Pajiştea 9 IX - XVII
viaţă 1.2  Medii de viaţă: Pădurea
2.1  Medii de viaţă: Râul
2.2  Medii de viaţă: Marea
2.3  Medii de viaţă: Deşertul
2.4  Vieţuitoare în pericol
2.5
3.1
3.2
SEMESTRUL AL II-LEA
1. Soarele, planetele şi 1.1  Soarele: sursă de lumină şi căldură 7 I - VII
viaţa pe Pământ 1.2  Sistemul Solar
2.1  Despre Pământ
2.2  Soarele şi viaţa pe Pământ
2.3  Mărturii ale vieţii din trecut
2.4
2.5
3.1
Nr.
Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Săptămâna Obs.
ore
2. Corpuri, energie, 1.1  Despre apă: proprietăţi şi utilizări 8 VIII - XV
lumină 1.2  Plutirea corpurilor
2.1  Despre amestecuri
2.2  Transformări ale corpurilor (I):
2.4 dizolvarea
2.5  Transformări ale corpurilor (II):
3.1 arderea, coacerea, alterarea, putrezirea,
ruginirea
 Despre energie
 Despre lumină
3. Recapitulare finală  Recapitulare finală 1 XVI
1 oră săptămânal  33 ore anual

Editura: Aramis

Autori: Tudora Piţilă


Cleopatra Mihăilescu

Competenţe generale:
1. Aplicarea unor norme de conduită în viaţa cotidiană
2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de
viaţă din mediul cunoscut
3. Cooperarea cu ceilaţi pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru,
manifestând disponibilitate

Competenţe specifice:
1.1 recunoașterea locurilor de apartenență (locală, națională, europeană) în care
se integrează persoana;
1.2 identificarea unor elemente relevante pentru apartenența la diferite
comunități (locală, națională, europeană);
1.3 explorarea unor norme morale care reglementează relațiile cu ceilalți oameni;
2.1 explorarea unor valori morale care stau la baza relațiilor cu ceilalți oameni;
2.2 recunoașterea unor comportamente moral-civice din viața cotidiană;
2.3 deosebirea comportamentelor prosociale de cele antisociale;
2.4 identificarea drepturilor universale ale copilului;
3.1 relaționarea pozitivă cu ceilalți, în rezolvarea unor sarcini simple de lucru;
3.2 participarea la activități care promovează drepturile universale ale copilului;
*3.3 participarea la proiecte cu conținut moral-civic, în cadrul clasei, al școlii
sau al comunității locale.
Nr.
Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Săptămâna Obs.
ore
SEMESTRUL I
Recapitulare • Ne amintim din clasa a III-a 2 I - II
• Evaluare
1. Locuri de 1.1 • Localitatea şi domiciliul III - VII
apartenenţă 1.2 • Ţara natală. Însemnele ţării 5
3.1 • România, membră a Uniunii Europene
3.2 • Recapitulare
3.3* • Evaluare
2. Raporturile noastre 2.1 • Bine – Rău 5 VIII - XII
cu ceilalţi oameni. 2.2 • Altruism – Egoism
Valori morale (I) 2.3 • Cinste – Necinste
3.3* • Recapitulare
• Evaluare
2. Raporturile noastre 2.1 • Respect – Lipsă de respect 5 XIII - XVII
cu ceilalţi oameni. 2.2 • Responsabilitatea – Lipsa de
Valori morale (II) 2.3 responsabilitate
3.3* • Solidaritatea – Lipsa de solidaritate
• Recapitulare
• Evaluare
SEMESTRUL AL II-LEA
1. Raporturile noastre 1.3 • Norme morale 6 I - VI
cu ceilalţi oameni (III). 2.1 • Comportamentul în familie
Valori morale 2.2 • Comportamentul în şcoală şi în grupul de
3.1 prieteni
• Comportamentul în locuri publice
• Recapitulare
• Evaluare
Nr.
Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Săptămâna Obs.
ore
2. Raporturile noastre 1.3 • Comportamente prosociale 4 VII - X
cu ceilalţi oameni (IV). 2.3 • Comportamente antisociale
Comportamente moral- 3.1 • Recapitulare
civice • Evaluare
3. Drepturile universale 2.4 • Drepturile şi îndatoririle copilului (I) 5 XI - XV
ale copilului 3.1 • Drepturile şi îndatoririle copilului (II)
3.2 • Respectarea şi încălcarea drepturilor
3.3* copilului
• Recapitulare
• Evaluare
• Recapitulare finală
2 ore săptămânal  68 ore anual

Competenţe generale:
1. Utilizarea limbajului de specialitate în relaţiile de comunicare specifice
activităţilor de practicare a exerciţiilor fizice şi sportului

2. Integrarea achiziţiilor specifice dobândite în acţiuni de optimizare a stării


de sănătate, a creşterii şi dezvoltării fizice şi a capacităţii motrice proprii

3. Adoptarea unui comportament adecvat în relaţiile interpersonale şi de


grup, bazat pe respect şi fair-play în activităţile motrice desfăşurate în
şcoală şi în afara acesteia

Competenţe specifice:
1.1 utilizarea noţiunilor specifice domeniului, în situaţii de instruire;
1.2 respectarea regulilor specifice activităţilor sportive, din lecţie şi din
afara acesteia;
2.1 respectarea regulilor de igienă colectivă în activităţi motrice;
2.2 aplicarea regulilor de bază în folosirea factorilor naturali de călire a
organismului;
2.3 menţinerea posturii corporale corecte, în activităţi şcolare şi
extraşcolare;
2.4 acţionarea permanentă asupra armoniei propriei dezvoltări fizice;
2.5 manifestarea unor indici corespunzători ai calităţilor motrice, în
funcţie de specificul acţiunilor motrice;
2.6 aplicarea deprinderilor motrice fundamentale şi sportive elementare, în
acţiuni motrice variate;
2.7 manifestarea achiziţiilor motrice cu componente estetice în activităţi
cultural-artistice şi sportive;
3.1 manifestarea atitudinii de cooperare şi întrajutorare în timpul
activităţilor motrice;
3.2 asumarea rolurilor de conducere sau subordonare specifice activităţilor
motrice;
3.3 manifestarea constantă a unui comportament asertiv, în activităţile
motrice curriculare şi extracurriculare.
SEMESTRUL I
UNITǍŢI DE ÎNVǍŢARE Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie Ianuarie Feb.
I II III III IV V VI VII VIII IX X XI XII XIII XIV XV XVI XVII XVIII XIX XX XX

Elemente de organizare a
activităţilor motrice
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
Elemente ale dezv. fizice
armonioase
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x V x x x x x x
Viteză ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ A
Calităţi Îndemânare C
motrice
Forţă A
¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤
Rezistenţă
N
Ţ
Mobilitate şi V V
elasticitate x x x x x x x x x x x x x x A x x x x x x x x x x x x x x Ǎ x x x x x x A
musculară
C C
Fundamentale ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ A ¤ ¤ ¤ de
Deprin- A
Specifice
deri N N
motrice disciplinelor ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ C
sportive Ţ Ţ
R
Igienă şi protecţie Ǎ Ǎ
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x Ǎ x x x x x x
individuală
Componente ale C
personalităţii
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x I x x x x x x
Susţinerea probelor de U
evaluare N

Alergare de viteză – 25 m Forţă Gimnastică acrobatică

Legendă :
- temă principală
¤ - temă secundar
x - temă cu caracter permanent
SEMESTRUL al II- lea
UNITǍŢI DE ÎNVǍŢARE Februarie Martie Aprilie Mai Iunie
I II III IV V VI VII VIII X XI XII XIII XIV XV XVI XVII XVIII XIX

Elemente de organizare a S
activităţilor motrice x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
Elemente ale dezv. fizice Ă V
armonioase x x x x x x x x x x P A x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
Viteză T C
Calităţi Îndemânare ¤ ¤ Ă A ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤
motrice M N
Forţă
Rezistenţă Â Ţ
Mobilitate şi N Ǎ
elasticitate x x x x x x x x x x x x A x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
musculară de
Fundamentale ¤ ¤ ¤ ¤
Specifice A P
Deprinderi disciplinelor ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤ ¤
motrice L A
sportive
Igienă şi protecţie individuală T Ş
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
Componente ale personalităţii
F T
x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x
Susţinerea probelor de
E I
evaluare L

Sărituri la coardă Joc sportiv Rezistenţă

Legendă :
- temă principală
¤ - temă secundar
x - temă cu caracter permanent
1 oră săptămânal  33 ore anual

Competenţe generale:
1. Participarea la jocurile de mişcare, organizate sau spontane, în funcţie de
capacitatea psiho-motrică şi interesele individuale
2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activităţile ludice

Competenţe specifice:
1.1 utilizarea deprinderilor locomotorii în condiții variate;
1.2 manevrarea obiectelor în condiții de întrecere între echipe;
1.3 valorificarea deprinderilor motrice de bază în condițiile unor proiecte cu
caracter integrat;
2.1 asumarea responsabilității în îndeplinirea rolurilor individuale repartizate în
cadrul grupului, în activitățile de joc și mișcare;
2.2 organizarea și adaptarea unor jocuri de mișcare în activitățile ludice școlare
și extrașcolare.
Nr.
Unitatea de învaţare Competenţe Conţinuturi Săptămâna Obs.
ore
SEMESTRUL I
1. Din nou la şcoală! 1.1 Stil de viață activă 3 I - III
1.2 •Jocuri de mișcare constituite spontan, în
1.3 timpul liber, incluzând întrecerea între
2.1 grupuri
2.2
2. Ne jucăm împreună! 1.1 Deprinderi de comunicare și lucru în 6 IV - IX
2.1 echipă
2.2 •Tehnici de comunicare eficientă în jocuri
de mișcare (gesturi, semne, semnale)
•Reguli de interacțiuni într-un grup
(respectarea echipei adverse, recunoașterea
rezultatelor întrecerii în cadrul jocurilor,
respectarea regulilor de către partenerii de
întrecere)
•Jocuri de mişcare desfăşurate în anotimpul
toamna
3. Cei mai buni câştigă! 1.1 Capacitate psiho- motrică 6 X - XV
1.2 •Jocuri de mișcare cuprinzând variante de
1.3 mers, cu purtări de obiecte
2.1 •Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând
2.2 variante de alergare ( în zig-zag, cu ocolire
de obstacole, cu trecere peste obstacole, cu
transport și punere de obiecte)
4. Să mergem la săniuş! 1.3 Deprinderi de comunicare și lucru în 2 XVI - XVII
2.1 echipă
2.2 •Adaptarea unei serii de roluri pentru
oferirea de sprijin necondiționat (acțiuni în
perechi, grupuri mici, cu schimbarea
rolurilor la fiecare execuţie)
•Ascultarea și acceptarea opiniilor celorlalți
(întrebări şi răspunsuri cu privire la
rezultatele jocurilor)
•Jocuri şi ştafete
Stil de viață activă
•Jocuri de mișcare desfășurate în anotimpul
iarna
SEMESTRUL AL II-LEA
1. Mişcare, mişcare, 1.1 Capacitate psiho- motrică 5 I–V
mişcare… 1.2 •Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând
1.3 variante de aruncare și prindere (aruncarea
2.1 lansată cu două mâini înainte, în sus și pe
2.2 deasupra capului, prinderea cu o mână prin
apucare, aruncare azvârlită la distanță și la
țintă)
•Jocuri de mișcare, trasee aplicative și
ștafete cuprinzând deprinderi motrice
complexe ( utilitar- aplicative): tracțiune-
împingere; cățărare- coborăre; tracțiune)
2. Jocul înseamnă 1.1 Capacitate psiho- motrică 4 VI - IX
rezistenţă! 1.2 •Jocuri de mișcare și ștafete vizând
1.3 dezvoltarea calităților motrice (viteze de
2.1 deplasare în relație cu un partener, rezistența
2.2 generală, forța dinamică a trunchiului și
abdomenului
•Jocuri pentru orientarea spațio-temporală
(repere stabile, dinamice; ritm)
3. Suntem mai sănătoşi 1.1 Stil de viață activ 5 X- XIV
prin joc! 1.2 •Jocuri de mișcare pentru dezvoltarea
1.3 funcțiilor cardiace și respiratorii
2.1 •Jocuri de mișcare constituite spontan, în
2.2 timpul liber, incluzând întrecerea între
grupuri
• Concursuri
4. În prag de vacanţă… 1.1 Stil de viață activ 2 XV- XVI
1.2 •Jocuri de mișcare în aer liber în anotimpul
1.3 vara
2.1 •Concursuri școlare
2.2 •Activități turistice – jocuri practicate în
excursii, drumeţii, tabere
1 oră săptămânal  33 ore anual

Editura: Aramis

Autor: Dumitra Radu


Alina Perţea

Competenţe generale:
1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj
muzical
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei
3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi
mişcării, individual sau în grup

Competenţe specifice:
1.1 receptarea unor cântece din folclorul copiilor, colinde, a unor lucrări
accesibile din patrimoniul cultural, cu sesizarea unor diferenţe de natură muzicală şi de
mişcare corporală/scenică;
1.2 corelarea înălţimilor de sunete şi a valorilor de note şi pauze cu notaţia
muzicală;
1.3 sesizarea în cadrul cântecelor, a unor elemente de formă (repetiţie/
schimbare, alternanţă strofă/refren);
2.1 cântarea individuală, în mici grupuri, în colectiv, însoţită de elemente de
mişcare cu diferenţieri expresive;
2.2 utilizarea notaţiei înălţimilor sunetelor şi valorilor ritmice ale notelor şi
pauzelor pentru însuşirea unor cântece;
3.1 manifestarea unor reacţii, emoţii, sentimente sugerate de fragmente muzicale
însoţite de dans;
3.2 diferenţierea anumitor caracteristici (muzicale şi de mişcare) în exprimarea
prin dans;
3.3 improvizarea unor melodii, asociate cu mişcări corporale.
Nr.
Unitatea de învaţare Competenţe Conţinuturi Săptămâna Obs.
ore
SEMESTRUL I
1. Cântarea vocală 1.1 Cântare vocală 4 I - IV
2.1 • Cântare vocală, în colectiv, în grupuri,
3.1 individual
• Poziție, emisie naturală, ascultarea și
preluarea tonului, semnal de debut, dicție,
sincronizare cu colegii și/sau
acompaniamentul
2. Elemente de limbaj 1.2 Elemente de limbaj muzical 9 V - XIII
muzical 2.2 • Melodia – diferenţierea înălţimilor
sunetelor, elemente de notaţie – portativ,
cheie sol, note de la sol (octava mică) la
SOL 2
• Ritmul – valori de note (notă întreagă,
doime, pătrime, optime), măsurile de 2, 3 şi
4 timpi
• Genuri muzicale: folclorul copiilor,
colinde, dansuri, genuri clasice / de
divertisment
3. Timbrul. Dinamica 1.1 Elemente de limbaj muzical 4 XIV - XVII
2.1 • Timbrul – sunete din mediul înconjurător,
3.1 diferenţierea tipurilor de voce umană (copil,
femeie, bărbat), a anumitor instrumente
muzicale
• Dinamica (nunaţe)
SEMESTRUL AL II-LEA
1. Elemente de limbaj 1.1 Elemente de limbaj muzical 6 I - VI
muzical 1.3 • *Alteraţii (diez, bemol, becar)
2.1 • Legătura între text şi melodie – strofa /
3.1 refrenul
• Semnele de repetiţie
• Elemente de formă: strofă / refren,
repetiţie / schimbare
2. Cântarea 2.1 Cântarea instrumentală 5 VII - XI
instrumentală 3.3 • Percuţia corporală diversă
• Utlizarea de jucării muzicale,
instrumente muzicale
• Cântarea cu acompaniament realizat de
cadrul didactic şi / sau de copii (jucării,
percuţie corporală, instrumente muzicale)
3. Mişcarea pe muzică 2.1 Mişcare pe muzică 5 XII- XVI
3.1 • Dansuri populare
3.2 • Dansuri de societate şi moderne
• Mişcări de tactare a măsurii
• Mişcări sugerate de ritm, melodie,
expresivitate, mişcări libere
1 oră săptămânal  33 ore anual

Editura: Ars Libri

Autori: Adina Grigore Elena-Otilia Ţîroiu


Georgeta-Mihaela Crivac Cristina Ipate-Toma
Claudia-Daniela Negriţoiu Nicoleta-Sonia Ionică
Augustina Anghel

Competenţe generale:
1. Explorarea de mesaje exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici
adecvate

Competenţe specifice:
1.1 exprimarea de opinii proprii referitoare la mesajele comunicate prin limbaj
vizual;
1.2 evidențierea caracteristicilor diferitelor categorii de elemente de limbaj
plastic, în compoziții în mediul înconjurător și în imagini;
2.1 valorificarea unor materiale și tehnici adecvate, pentru exprimarea clară a
unui mesaj intenționat;
2.2 realizarea de compoziții la alegere, valorificând potențialul expresiv al
limbajului plastic;
2.3 realizarea de produse unicat, personalizate și utilizabile, în urma desfășurării
unor activități dominant manuale, creative și ludice;
2.4 remodelarea spațiilor și formelor printr-un demers plastic intenționat și prin
tehnici variate.
Nr.
Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Săptămâna Obs
ore
SEMESTRUL I
Frumuseţile toamnei 1.1 Tehnici de lucru învăţate în clasa a III-a 1 I
1.2 Colajul
2.1
2.2
2.4
1. Fantezii de toamnă 1.1  Simfonia punctelor 4 II - V
1.2 Punctul – element de limbaj plastic
2.1  Jocul liniilor
2.2 Linia – element de limbaj plastic
 Mesajul formei
Forma şi valoarea – elemente de limbaj
plastic
 Recapitulare. Evaluare
2. Picături de culoare 1.1  Dansul culorilor 4 VI - IX
1.2 Culori primare şi culori binare
2.1  Dialogul culorilor
2.2 Culori calde şi culori reci
 Armonie în culoare
Nuanţe şi tonuri
 Recapitulare. Evaluare
3. Miraj de iarnă 1.1  La mulţi ani, români! 4 X - XIII
1.2 Pictură pe suport textil
2.1  Artă populară
2.3 Linia, punctul, forma – elemente decorative
2.4  Clinchet de sărbătoare
Tehnica Kirigami
 Recapitulare. Evaluare
4. O lume minunată 1.1  Lumea poveştilor 4 XIV - XVII
2.1 Scenariu prin schiţare
2.3  Personaje din poveşti
2.4 Confecţionare de costume şi măşti
 Locuri dragi
Schiţare prin colaj
 Recapitulare. Evaluare
SEMESTRUL AL II-LEA
1. Măiestrie şi creaţie 1.1  Artă şi îndemânare 6 I - VI
2.1 Împletirea – tehnică de lucru
2.2  Zvon de primăvară
2.4 Modelare liberă – tehnică de lucru
 Jocul cu mărgele
Confecţionare de obiecte decorative
 Talent şi dăruire
Pictură pe ceramică/lemn/sticlă
 Albumul meu
Fotografia ca limbaj
 Recapitulare. Evaluare
2. Cer şi pământ 1.1  Micul arhitect 4 VII - X
2.1 Linia – ca intersecţi de planuri
2.2  Glasul naturii
2.3 Macheta: forme, texturi – elemente de limbaj
plastic
 Paşte fericit!
Felicitarea
 Recapitulare. Evaluare
3. Farmecul copilăriei 1.1  Ne jucăm 4 XI - XIV
2.1 Jocuri şi jucării
2.3  Ne costumăm
2.4 Camuflajul
 Micul scenograf
Miniscena. Decor scenografic
 Recapitulare. Evaluare
4. Micul artist  Recapitulare finală. Evaluare finală 1 XV
1 oră săptămânal  33 ore anual

Editura: Aramis

Autori: Cleopatra Mihăilescu


Tudora Piţilă

Competenţe generale:
1. Localizarea în timp și în spațiu a evenimentelor istorice studiate
2. Explorarea surselor relevante pentru a înțelege fapte și evenimente din trecut
și din prezent
3. Utilizarea termenilor istorici în diferite situații de comunicare
4. Formarea imaginii pozitive despre sine și despre ceilalți

Competenţe specifice:
1.1 ordonarea cronologică a unor evenimente din viața familiei, a faptelor
prezentate într-o situație de învățare;
1.2 localizarea în spațiu a evenimentelor istorice;
1.3 recunoașterea preocupării oamenilor pentru raportarea la timp și spațiu;
2.1 identificarea de surse istorice utilizând o varietate de instrumente, inclusiv
tehnologiile de informare și comunicare;
2.2 aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor pentru a identifica
informații variate despre trecut;
2.3 identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecințelor și a elementelor
care s-au schimbat sau nu într-o anumită perioadă de timp;
3.1 recunoașterea unor termeni istorici în cadrul unor surse accesibile;
3.2 utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situații de comunicare
orală și scrisă;
4.1 determinarea semnificației unor evenimente din trecut și din prezent;
4.2 recunoașterea asemănărilor și deosebirilor dintre sine și celălalt, dintre
persoane și grupuri;
4.3 manifestarea unei atitudini deschise in cazul unor situații care presupun
comunicarea.
Nr.
Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Săptămâna Obs.
ore
SEMESTRUL I
1. Trecutul şi prezentul 1.1  Ce este istoria? 9 I – IX
din jurul nostru 1.2  Timpul istoric şi mediul geografic
1.3  Familia
2.1  Comunitatea locală şi naţională.
2.2 Comunităţi ale minorităţilor pe teritoriul
2.3 României
3.1  Copilăria de ieri şi de azi
3.2  Popoare de ieri şi de azi
4.1  Cunoaşterea lumii prin călători
4.2
4.3
2. Epoci istorice. 1.1 Antichitatea 8 X – XVII
Evenimente, 1.2  Grecii – prima civilizaţie a Europei
personalităţi, locuri 1.3  Dacii şi romanii. Întemeierea poporului
istorice 2.1 român
2.2 Epoca Medievală
2.3  Întemeierea statelor medievale
3.1 româneşti. Gelu, Dragoş, Basarab
3.2 Figuri legendare ale Ţării Româneşti
4.1  Mircea cel Bătrân
4.2  Vlad Ţepeş
4.3  Mihai Viteazul
SEMESTRUL al II-lea
1. Epoci istorice. 1.1  Moldova în vremea lui Ştefan cel Mare 10 I–X
Evenimente, 1.2  Iancu de Hunedoara, voievod al
Nr.
Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Săptămâna Obs.
ore
personalităţi, locuri 1.3 Transilvaniei
istorice 2.1  Transilvania – spaţiu multietnic. Sat şi
2.2 oraş în Evul Mediu. Despre personalităţile
2.3 minorităţilor
3.1 Epoca modernă
3.2  Cuza şi Unirea Principatelor Române
4.1  Cucerirea independenţei în timpul regelui
4.3 Carol I
 Eroi ai Primului Război Mondial
 Regele Ferdinand şi Marea Unire
Epoca Contemporană
 România la cumpăna dintre milenii
2. Cultură şi patrimoniu 1.1  Locuri istorice în comunitatea 5 XI –XIV
1.2  Construcţii religioase şi ctitorii lor
1.3  Monumente şi locuri istorice incluse în
2.1 patrimoniul UNESCO
2.3
3.1
3.2
4.1
4.3
3. Recapitulare finală 1.2  Momente şi personalităţi ale istoriei 1 XV
1.3
2.1
3.1
3.2
4.1
1 oră săptămânal  33 ore anual

Editura: Grupul Editorial ART

Autori: Carmen Camelia Rădulescu


Ionuţ Popa

Competenţe generale:
1. Prezentarea realităţii observabile, cu ajutorul terminologiei generale şi
specifice
2. Utilizarea elementelor semnificative din matematică, ştiinţele naturii şi
disciplinele sociale, în înţelegerea realităţii înconjurătoare
3. Relaţionarea realităţii înconjurătoare cu reprezentarea ei cartografică
4. Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea orizontului local, a ţării şi a lumii
contemporane

Competenţe specifice:
1.1 identificarea unor termeni geografici în texte/contexte/situații de învățare
diferite;
1.2 precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază;
1.3 utilizarea termenilor geografici simpli în contexte cunoscute;
2.1 aplicarea unor elemente și operații matematice minime în înțelegerea unor
situații reale observate;
2.2 aplicarea unor elemente și cunoștințe dobândite la alte discipline (științe ale
naturii, istorie, științe sociale) în descrierea și explicarea realității înconjurătoare;
2.3 identificarea unor fenomene și procese cu caracter geografic din mediul
înconjurător al orizontului local, al regiunii, țării și continentului;
3.1 identificarea poziției elementelor reprezentate pe hartă;
3.2 utilizarea semnelor și a altor reprezentări convenționale;
3.3 raportarea corectă a poziției unor elemente pe reprezentările cartografice;
3.4 utilizarea unor reprezentări grafice și cartografice simple;
4.1 dezvoltarea curiozității de cunoaștere a elementelor geografice caracteristice
orizontului local, țării și lumii contemporane;
4.2 dobândirea interesului pentru înțelegerea rolului mediului înconjurător
pentru viața și activitatea societății;
4.3 dezvoltarea interesului pentru cunoașterea și înțelegerea diversității naturale
și umane.
Nr.
Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Săptămâna Obs.
ore
SEMESTRUL I
1. Elemente de 1.1 Orizontul apropiat 2 I – II
geografie a orizontului 1.2  Clasa, şcoala, carterierul, localitatea
local şi apropiat 1.3  Orientarea şi distanţele în orizontul
2.1 apropiat
2.2  Planul clasei, al şcolii, al locuinţei, al
2.3 cartierului şi al localităţii
3.1 Orizontul local 2 III – IV
3.2  Orizontul, linia orizontului, punctele
3.3 cardinale
3.4  Hărţi ale orizontului local
4.1 Caracteristici generale observabile ale 2 V – VI
4.2 orizontului local
 Relief, hidrografie, vegetaţie
 Populaţie, aşezări, activităţi ale
oamenilor
Modificări observabile şi repere de 1 VII
timp
 Modificări observabile în realitatea
înconjurătoare
 Repere de timp: ora, ziua, săptămâna,
anul, calendarul
De la orizontul local la ţară 2 VIII – IX
 Localitatea natală. Regiunea
înconjurătoare. Ţara
2. România – elemente România – limite şi vecini 1 X
de geografie generală 1.1.  Limite şi vecini
1.2 România – caracteristici naturale 2 XI – XII
Nr.
Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Săptămâna Obs.
ore
1.3  Relieful. Caracteristici generale şi trepte
2.1 de relief
2.2  Clima, apele, vegetaţia, animalele şi
2.3 solurile
3.1 România – caracteristici introduse de 4 XIII – XVI
3.2 om
3.3  Locuitorii şi aşezările omeneşti.
3.4 Activităţi economice
4.1  A. Resursele şi activităţile industriale
4.2  B. Principalele produse agricole
4.3  C. Transporturile şi căile de comunicaţie
3. Sinteză şi evaluare 1.2 De la orizontul apropiat și orizontul 1 XVII
1.3 local la România
2.1
2.2
2.3
3.1
3.2
3.3
3.4
4.1
4.2
4.3

SEMESTRUL al II-lea
Nr.
Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Săptămâna Obs.
ore
1. România. Elemente 1.1 Marile unităţi geografice ale 3 I – III
de geografie regională 1.2 României
1.3  Munţii Carpaţi
2.1  Dealurile şi podişurile
2.2  Câmpiile şi Delta Dunării
2.3 Caracteristici geografice ale regiunii 1 IV
3.1 în care este situat orizontul local
3.2  Elemente de prezentare a unei regiuni
3.3  Caracterizarea regiunii (sau a regiunilor)
3.4 din jurul orizontului local
4.1 Organizarea administrativă a 4 V – VIII
4.2 României
4.3
 Organizarea administrativă actuală
 Oraşul Bucureşti – caracterizare
geografică
 Caracterizarea geografică a judeţului şi
a localităţii în care este situat orizontul local
2. România în Europa şi 1.1 România în Europa 2 IX – X
pe glob 1.2  Poziţia geografică a României în
1.3 Europa: limite şi vecini
2.1  Ţările vecine: denumire, capitală
2.2 Europa – un continent al planetei 2 XI – XII
2.3  Europa – scurtă caracterizare geografică
3.1  Europa şi România – elemente comune
3.2  Uniunea Europeană
3.3 Terra – planeta noastră 2 XIII – XIV
3.4
 Terra – caracteristici generale
4.1
 Continentele şi oceanele Terrei
Nr.
Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Săptămâna Obs.
ore
4.2 Terra – o planetă a Sistemului Solar 1 XV
4.3  Terra, o planetă din Sistemul Solar.
Planiglobul – imaginea Terrei
România – caracteristici naturale
 Relieful. Caracteristici generale şi trepte
de relief
Clima, apele, vegetaţia, animalele şi
solurile
3. Sinteză şi evaluare 1.2 De la orizontul apropiat și local la 1 XVI
1.3 România, la Europa, la Terra și la
2.1 Sistemul Solar
2.2
2.3
3.1
3.2
3.3
3.4
4.1
4.2
4.3
1. Cântarea vocală

Număr de ore = 4
Competenţ Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data Activităţi de învăţare propuse
e temporale
 Cum cântăm. Cântarea -audierea unor piese muzicale, cu observarea - manualul
vocală în colectiv 1.1 unor diferenţieri de gen, expresivitate, tempo tipărit /digital /4 h
- „Toamna şi şcoala” 2.1 (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm,
- „În clasă” 3.1 aspecte dinamice şi timbrale;
- „Rândunica” -vizionarea unor desene animate cu suport
 Cântarea vocală în grupuri muzical (de exemplu: Disney – Fantasia 2000 –
mici. Cântarea vocală Beethoven, Şostakovici, Respighi);
individuală -vizionarea unor spectacole de muzică şi balet
- „Pe baltă” (în sala de spectacol sau pe internet);
- „Fata de păstor şi cucul” -exprimarea unor păreri personale faţă de
- „Rândunica” lucrările audiate/vizionate;
 Recapitulare -interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri
 Evaluare expresive datorate nuanţelor, tempo-ului, dar şi
sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice
sugestive;
-jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor
sau între grupuri, ştafetă, împărţirea sarcinilor şi
diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei /
acompaniament, ritmul melodiei / metrul);
-acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării
muzicale, instrumente muzicale, percuţie
corporală;
-realizarea unor momente sincretice, prin
îmbinarea textului, muzicii şi mişcării scenice
(inclusiv a dansului), de exemplu, scurte
scenete;
-jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de
vizionarea unor fragmente muzicale însoţite de
dans;
-jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice
animalelor pentru ilustrarea unui fragment
muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei
lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de
mişcarea greoaie a ursului);
-stimularea exprimării spontane a unor reacţii,
emoţii, sentimente faţă de scurte fragmente
muzicale contrastante (de exemplu, Carnavalul
animalelor de C. Saint Saens).

2. Elemente de limbaj muzical

Număr de ore = 9
Competenţ Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data Activităţi de învăţare propuse
e temporale
 Portativul, cheia SOL, -audiţie şi urmărire pe portativ a notelor şi - manualul
gama DO, octava mică 9.X. 1.2 pauzelor unor cântece simple, cu textul muzical tipărit /digital,
- „Cântecul gamei” 2.2 în faţă, urmărind cu degetul pe hârtie sau pe jetoane cu
-„Să-mi spui tu mie, tablă succesiunea de înălţimi de sunete şi valori duratele şi
copilaş” de note şi pauze; pauzele învăţate /
 Ritmul – măsura de doi -exersarea notaţiei înălţimilor, cu utilizarea 9 h
timpi, pătrimea, optimea, noţiunilor de portativ, cheie (de sol), înălţimi de
doimea note de la sol (octava mică) la Sol2, alteraţii;
- „Vrăbiuţa” -exersarea notaţiei duratelor, cu utilizarea
- „Doimea” noţiunilor de valori de note (notă întreagă,
 Pauza de un timp. Pauza doime, pătrime, optime), respectiv de pauze
de o jumătate de timp (pătrime, optime);
- „Albiniţa mea” -jocuri de recunoaştere a înălţimilor şi valorilor
- „Cloşca” de note deja scrise;
 Măsura de trei timpi -jocuri de diferenţiere a duratelor prin mişcări
- „Eleva silitoare” (de exemplu, diferenţierea pătrimilor şi
- „Dansul fulgilor de nea” optimilor din cântecul „Melc, melc” într-un pas
 Măsura de patru timpi. mare şi doi paşi mici);
Nota întreagă -exersarea citirii unor fragmente de melodii
- „Nu lăsa pe mâine” cunoscute, mai întâi a înălţimilor, apoi a
- „Ţara nastră o iubim” duratelor, apoi prin corelarea celor doi
 Genuri muzicale. parametri sonori;
Folclorul copiilor -exersarea scrierii unor melodii simple, deja
- „Melc, melc” cunoscute.
- „Mama”
- „Hora”
- „Joc”
 Genuri muzicale:
colinde, genuri clasice, de
divertisment
- „Florile dalbe”
- „Pluguşorul”
- „Sorcova”
 Recapitulare
 Evaluare
3. Timbrul. Dinamica

Număr de ore = 4
Competenţ Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data Activităţi de învăţare propuse
e temporale
 Timbrul. Sunete din -audierea unor piese muzicale, cu observarea - manualul
mediul înconjurător, sunete 1.1 unor diferenţieri de gen, expresivitate, tempo tipărit /digital /2 h
vocale, sunete instrumentale 2.1 (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm,
-„Drag mi-e jocul 3.1 aspecte dinamice şi timbrale;
românesc” -vizionarea unor desene animate cu suport
- „Glasul instrumentelor” muzical (de exemplu: Disney – Fantasia 2000 –
 Dinamica – nuanţe Beethoven, Şostakovici, Respighi);
- „Moara” -vizionarea unor spectacole de muzică şi balet
- „Răţuştele mele” (în sala de spectacol sau pe internet);
 Recapitulare -exprimarea unor păreri personale faţă de
 Evaluare lucrările audiate/vizionate;
-interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri
expresive datorate nuanţelor, tempo-ului, dar şi
sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice
sugestive;
-jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor
sau între grupuri, ştafetă, împărţirea sarcinilor şi
diferenţierea mişcărilor (cântarea melodiei /
acompaniament, ritmul melodiei / metrul)
-acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării
muzicale, instrumente muzicale, percuţie
corporală;
-realizarea unor momente sincretice, prin
îmbinarea textului, muzicii şi mişcării scenice
(inclusiv a dansului), de exemplu, scurte
scenete;
-jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de
vizionarea unor fragmente muzicale însoţite de
dans;
-jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice
animalelor pentru ilustrarea unui fragment
muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei
lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de
mişcarea greoaie a ursului);
-stimularea exprimării spontane a unor reacţii,
emoţii, sentimente faţă de scurte fragmente
muzicale contrastante (de exemplu, Carnavalul
animalelor de C. Saint Saens).
1. Elemente de limbaj muzical

Număr de ore = 6
Competenţ Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data Activităţi de învăţare propuse
e temporale
 Semnele de repetiţie -audierea unor piese muzicale, cu observarea - manualul
- „Voinicii” unor diferenţieri de gen, expresivitate, tempo tipărit /digital / 6
- „E pe lume un băiat” 1.1 (lent/rapid), măsură (binară/ternară), ritm, h
 Repetiţie şi schimbare în 1.3 aspecte dinamice şi timbrale;
linia melodică 2.1 -vizionarea unor desene animate cu suport
- „Porumbiţa” 3.1 muzical (de exemplu: Disney – Fantasia 2000 –
- „Copilărie” Beethoven, Şostakovici, Respighi);
 Elemente de formă – -vizionarea unor spectacole de muzică şi balet
Strofă şi refren. Repetiţie şi (în sala de spectacol sau pe internet);
schimbare în text. Legătura -exprimarea unor păreri personale faţă de
între text şi melodie lucrările audiate/vizionate;
- „Iarna veselă” -exerciţii şi jocuri ce servesc separării cântecelor
- „Omul de zăpadă” în strofe şi comparării lor;
- „Sunt român” -jocuri de recunoaştere a refrenului în audiţia
- „Copăcelul” unor cântece;
 Alteraţii – Diez. Bemol. -interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri
Becar expresive datorate nuanţelor, tempo-ului, dar şi
- „Primăvara” sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice
- „Alunelul” sugestive;
 Recapitulare -jocuri interpretative muzicale - dialog solist/cor
sau între grupuri, ştafetă, împărţirea sarcinilor şi
 Evaluare diferenţierea mişcărilor (cântarea
melodiei/acompaniament, ritmul
melodiei/metrul);
-acompanierea cântecelor cu orchestra de jucării
muzicale, instrumente muzicale, percuţie
corporală;
-realizarea unor momente sincretice, prin
îmbinarea textului, muzicii şi mişcării scenice
(inclusiv a dansului), de exemplu, scurte
scenete;
-jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de
vizionarea unor fragmente muzicale însoţite de
dans;
-jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice
animalelor pentru ilustrarea unui fragment
muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea graţiei
lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de
mişcarea greoaie a ursului);
-stimularea exprimării spontane a unor reacţii,
emoţii, sentimente faţă de scurte fragmente
muzicale contrastante (de exemplu, Carnavalul
animalelor de C. Saint Saens).

2. Cântarea instrumentală

Număr de ore = 5
Competenţ Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data Activităţi de învăţare propuse
e temporale
 Percuţia corporală diversă -interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri - manualul
- „Dacă vesel se trăieşte” expresive datorate nuanţelor, tempo-ului, dar şi tipărit /digital,
- „Muzicanţii” 2.1 sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice jucării muzicale /
 Orchestra de jucării 3.3 sugestive; 5h
muzicale. Instrumente -jocuri interpretative muzicale - dialog
muzicale solist/cor sau între grupuri, ştafetă, împărţirea
-„Suntem micii meşteri sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea
mari” melodiei / acompaniament, ritmul melodiei /
-„Tobiţa, clopoţelul, metrul);
maracasul” -acompanierea cântecelor cu orchestra de
 Cântarea cu jucării muzicale, instrumente muzicale, percuţie
acompaniament corporală;
- „Cântecul tobei” -realizarea unor momente sincretice, prin
- „Zidarul” îmbinarea textului, muzicii şi mişcării scenice
 Recapitulare (inclusiv a dansului), de exemplu, scurte
 Evaluare scenete;
-improvizarea unor melodii, plecând de la un
grup de înălţimi de sunete date;
-improvizarea unor fragmente melodice, pe un
ritm dat;
-generarea unui dans liber sau a altor elemente
de mişcare (acompaniament prin percuţie
corporală, dirijat intuitiv) pe melodiile proprii,
sau create de colegi;
-exprimarea liberă, creativă, cu ajutorul
sunetelor şi mişcării, faţă de o stare emoţională,
impresie etc.;
-crearea unor fragmente melodico-ritmice
simple, utilizând programe informatice;
-dezbaterea şi aprecierea creaţiilor colegilor şi a
celor proprii.
3. Mişcarea pe muzică

Număr de ore = 5
Competenţ Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data Activităţi de învăţare propuse
e temporale
 Tactarea măsurii. Mişcări -interpretarea vocală a cântecelor cu diferenţieri - manualul
sugerate de ritm. Expresivitate, expresive datorate nuanţelor, tempo-ului, dar şi tipărit /digital / 5
mişcări libere 2.1 sugestiilor mimice, unor gesturi coregrafice h
- „Avionul” 3.1 sugestive;
- „Cinci voinici” 3.2 -jocuri interpretative muzicale - dialog solist /
 Dansuri populare cor sau între grupuri, ştafetă, împărţirea
 Dansuri de societate şi sarcinilor şi diferenţierea mişcărilor (cântarea
moderne melodiei / acompaniament, ritmul melodiei /
 Recapitulare metrul);
 Evaluare -acompanierea cântecelor cu orchestra de
jucării muzicale, instrumente muzicale, percuţie
corporală;
-realizarea unor momente sincretice, prin
îmbinarea textului, muzicii şi mişcării scenice
(inclusiv a dansului), de exemplu, scurte
scenete;
-jocuri de exprimare mimică a reacţiei faţă de
vizionarea unor fragmente muzicale însoţite de
dans;
-jocuri de imitare a unor mişcări caracteristice
animalelor pentru ilustrarea unui fragment
muzical/coregrafic (de exemplu, imitarea
graţiei lebedelor, ca în baletul vizionat, faţă de
mişcarea greoaie a ursului);
-stimularea exprimării spontane a unor reacţii,
emoţii, sentimente faţă de scurte fragmente
muzicale contrastante (de exemplu, Carnavalul
animalelor de C. Saint Saens);
-dansuri populare cu caracteristici diverse, cu
manifestare individuală, pe perechi sau în grup;
-dansuri libere, de societate, moderne;
-jocuri de diferenţiere a mişcărilor între dansuri
lente / rapide, binare / ternare, individuale /
colective.
1. Vieţuitoare: etape de viaţă şi hrănire

Număr de ore = 8
Competenţ Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data Activităţi de învăţare propuse
e temporale
 Despre om: părinţi şi urmaşi .IX. 1.1 -participarea la discuții privind înțelesul unor -manualul;
(asemănări şi deosebiri) 1.2 proverbe în legătură cu tema dată; -fişe de aplicaţii,
2.1 -prezentarea unor concluzii personale și poezia „Bunicul
2.2 argumentarea acestora; și cele patru
2.3 -observarea unor imagini în legătură cu tema rase” de Nichita
2.5 dată, răspunsul la întrebări pe baza imaginilor, Stănescu / 1 h
argumentarea opiniei proprii;
-răspunsul la întrebările primite, argumentarea
acestui răspuns;
-realizarea unor fișe de observații după model
și/sau criterii date;
-interpretarea datelor dintr-un tabel, organizarea
acestor date în funcție de criterii date;
-construirea punctului de plecare al unei
investigații, identificarea unei probleme prin
formularea de întrebări simple;
-asumarea unor roluri și responsabilități în
cadrul echipelor;
-stabilirea etapelor unei investigații;
-observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare prin vizionarea unor scurte filme
în legătură cu tema dată.
 Despre viaţa omului: ciclul de .IX. 1.1 -participarea la discuții în legătură cu tema dată; -manualul;
viaţă 1.2 -răspunsul la întrebările primite, argumentarea -fişe de aplicaţii
2.1 acestui răspuns; /1h
2.2 -observarea dirijată a unor desene, pentru a
2.4 identifica trăsăturile oamenilor la anumite
2.5 vârste;
-explicarea, în cuvinte proprii, a înțelesului unor
proverbe în legătură cu tema dată;
-documentare și formularea de răspunsuri la
întrebările primite;
-completarea unor fișe de observație potrivit
cerințelor date;
-interviul: colectarea de date utile unei
investigații proprii pe o temă dată;
-observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare prin vizionarea unor scurte filme
în legătură cu tema dată;
-proiect: Despre familie și arborele genealogic.
 Mod sănătos de viaţă: dietă .IX. 1.1 -recunoașterea unor caracteristici ale unor -manualul;
echilibrată şi mişcare 1.2 fenomene, pornind de la scurte texte, adaptate -fişe de aplicaţii,
2.1 vârstei elevilor; planşa didactică
2.2 -exerciții de tipul adevărat/fals; „Alimente şi
2.4 -formularea de răspunsuri la întrebările primite; vitamine” / 1 h
2.5 -argumentarea unor comportamente proprii, în
3.1 legătură cu tema dată;
-observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare prin vizionarea unor scurte filme
în legătură cu tema dată;
-observarea dirijată a unor imagini, pentru
identificarea comportamentelor care ne
influențează starea de sănătate;
-redactarea unei scrisori în care să fie prezentat
un punct de vedere personal privind programul
zilnic de viață al membrilor propriei familii;
-realizarea de observații periodice legate de
influența unor comportamente proprii asupra
stării de sănătate.
 Despre viaţa plantelor (ciclul .X. 1.1 -observarea dirijată a unor imagini, pentru -manualul;
de viaţă) 1.2 identificarea condițiilor optime pentru creșterea -fişe de aplicaţii,
2.1 și dezvoltare plantelor; planşă didactică
2.2 -observarea unor desene simple, în scopul „Etape din viaţa
2.4 identificării părților componente ale unor plante; unei plante:
2.5 -evidențierea rolului semințelor în viața Mărul” / 1 h
plantelor;
-observarea dirijată a unor imagini pentru
evidențierea etapelor de creștere și dezvoltare la
plante;
-recunoașterea caracteristicilor unor plante
aflate în diferite etape de creștere și dezvoltare;
-înregistrarea într-un tabel a datelor obținute în
urma observațiilor proprii;
-realizarea unei fișe de observații pe baza unor
cerințe date;
-observarea unor fenomene și procese ce au loc
în viața plantelor, prin efectuarea unor
experimente simple;
-observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare prin vizionarea unor scurte filme
în legătură cu tema dată.
 Despre viaţa animalelor .X. 1.1 -observarea unor imagini în scopul identificării -manualul;
(ciclul de viaţă) 1.2 aspectelor specifice înmulțirii animalelor din -fişe de aplicaţii,
2.1 fiecare grupă studiată; planşă didactică
2.2 -observarea unor imagini în scopul evidențierii „Ciclul de viaşă
2.4 asemănărilor și deosebirilor dintre unele la fluture”,
2.5 animale și puii lor; planşă didactică
-completarea de enunțuri lacunare, în legătură „Ciclul de viaşă
cu tema dată; la broască”
-observarea dirijată a unor desene, pentru a /1h
identifica și nota caracteristicile unor animale
aflate în diferite etape de creștere și dezvoltare;
-realizarea unui poster care să ilustreze aspecte
ale realității investigate;
-observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare prin vizionarea unor scurte filme
în legătură cu tema dată.
 Cu ce se hrănesc vieţuitoarele .X. 1.1 -observarea unor imagini, pentru identificarea -manualul;
(lanţuri trofice simple) 1.2 unor aspect privind comportamentele de hrănire -fişe de aplicaţii,
2.1 în lumea animală; planşă didactică
2.2 -oferirea de exemple din experiența proprie, „Legături de
2.4 legate de comportamentele de hrănire în lumea hrănire în lumea
2.5 animală; vie” / 1 h
-observația dirijată a unor scheme simple,
pentru evidențierea relațiilor de hrănire în lumea
animală;
-activități de documentare privind
comportamentele de hrănire în lumea
animalelor;
-activități de documentare și informare și
realizarea unei scheme simple privind relațiile
de hrănire din lumea animală;
-completarea unei fișe de observații după un
plan dat.
 Recapitulare .X. 1.1 -exercițiu de tipul adevărat/fals; -manual,
1.2 -observarea și ordonarea unor imagini, în scopul imagini, fişe de
2.1 punerii în evidență a etapelor de creștere și aplicaţii, film
2.2 dezvoltare la om; documentar
2.4 -reprezentarea prin desen a membrilor propriei / 1 h
2.5 familii, în scopul identificării unor caracteristici
3.1 ale omului aflat în anumite etape de viață;
-prezentarea și explicarea unor proverbe legate
de persoane aflate în diferite etape de viață, în
scopul identificării unor caracteristici ale omului
aflat în anumite etape de viață;
-desfășurarea unui joc după reguli date, în
legătură cu asemănările și deosebirile dintre
oameni aflați în diferite etape de viață;
-joc de rol: La medic – imaginarea unor reguli
ce trebuie respectate, pentru păstrarea unui
regim echilibrat și sănătos de viață;
-completarea unei fișe de observație după
cerințe și criterii date;
-completarea unei scheme cu informații privind
modul de înmulțire în lumea animalelor;
-observarea unor imagini, în scopul identificării
unor relații de hrănire în lumea animalelor;
-documentare și prezentare de informații
(folosind termeni învățați) în legătură cu
comportamentul de hrănire al ursului.
 Lecţie de evaluare .XI. 1.1 -evidențierea unor asemănări și deosebiri între -fişă de evaluare
1.2 oameni de vârste diferite; /1h
2.1 -identificarea unor însușiri fizice ale oamenilor;
2.2 -stabilirea diferențelor legate de dezvoltarea
2.4 oamenilor în diferite etape de viață.
2.5
3.1
2. Vieţuitoare: medii de viaţă

Număr de ore = 9
Competenţ Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data Activităţi de învăţare propuse
e temporale
 Medii de viaţă: Pajiştea .XI. 1.1 -citirea definiției cuvântului pajiște, discutarea -manualul;
1.2 înțelesului acestui cuvânt; -fişe de aplicaţii
2.1 -observarea și identificarea de imagini potrivite / 1 h
2.2 cu înțelesul cuvântului discutat;
2.4 -observarea unor aspecte dinamice ale realității
2.5 înconjurătoare prin vizionarea unor scurte
3.2 filme în legătură cu tema dată;
-redactarea de scurte enunțuri privind
importanța pajiștilor în activitățile omului;
-observarea dirijată a unor imagini și
identificarea imaginilor care reprezintă tipuri
de sol potrivite pajiștilor;
-realizarea unei investigații proprii, după o
temă dată.
 Medii de viaţă: Pădurea .XI. 1.1 -citirea definiției cuvântului pădure, discutarea -manualul;
1.2 înțelesului acestui cuvânt; -fişe de aplicaţii
2.1 -observarea și identificarea de imagini potrivite / 1 h
2.2 cu înțelesul cuvântului discutat;
2.4 -observarea unor imagini, în scopul
2.5 identificării de viețuitoare specifice pădurii;
-numirea unor texte literare în care este
prezentată pădurea;
-completarea unei fișe de observații urmând
cerințele date;
-realizarea unui Atlas al pădurilor din
România, urmând indicațiile date;
-observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare prin vizionarea unor scurte
filme în legătură cu tema dată;
-proiect: Pădurea, o comoară a naturii
 Medii de viaţă: Râul .XI. 1.1 -citirea definiției cuvântului râu, discutarea -manualul;
1.2 înțelesului acestui cuvânt; -fişe de aplicaţii
2.1 -observarea și identificarea de imagini potrivite /1h
2.2 cu înțelesul cuvântului discutat;
2.3 -observarea unor aspecte dinamice ale realității
2.4 înconjurătoare prin vizionarea unor scurte
2.5 filme în legătură cu tema dată;
3.2 -observarea dirijată a unor imagini, în scopul
identificării caracteristicilor tipurilor de râuri;
-citirea unor scurte texte despre râuri, discuții
pe baza acestor texte;
-completarea de tabele urmând cerințele date;
-portofoliu: Adoptăm un râu din România.
 Medii de viaţă: Marea .XII. 1.1 -observarea unor imagini în scopul identificării -manualul;
1.2 deosebirilor dintre râu și mare; discuții privind -fişe de aplicaţii,
2.4 aceste deosebiri; planşă didactică
2.5 -prezentarea, în cuvinte proprii, a înțelesului „Relaţii de
substantivului mare; hrănire în
-citirea unui scurt text legat de mare ca mediu mediul marin”
de viață; /1h
-lucrul cu dicționarul: notarea explicației
substantivului mare;
-lucrul cu harta: identificarea unor mări ale
Pământului și a unor țări care le învecinează;
-observarea unor scheme simple, în scopul
identificării unor relații de hrănire specifice
mediului de viață marin;
-oferirea de exemple privind relații de hrănire
între om și viețuitoare ale mediului marin;
-portofoliu: Mări ale Pământului.
 Medii de viaţă: Deşertul .XII. 1.1 -observarea dirijată a unor imagini, în scopul -manualul;
1.2 identificării unor caracteristici specifice -fişe de aplicaţii
2.4 deșertului ca mediu de viață; /1h
2.5 -observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare prin vizionarea unor scurte
filme în legătură cu tema dată;
-citirea unui scurt text legat de deșert ca mediu
de viață, discuții pe marginea acestui text;
-lucrul cu dicționarul: notarea explicației
substantivului deșert;
-lucrul cu surse de documentare: identificarea a
trei deșerturi ale planetei și a continentelor pe
care acestea se află;
-realizarea unui studiu de caz după o cerință și
un model dat.
 Vieţuitoare în pericol .XII. 1.1 -citirea unui scurt text privind protejarea -manualul;
.I. 3.2 mediului; discuții pe marginea acestui text; -fişe de aplicaţii
-prezentarea de argumente proprii în legătură /2h
cu diversitatea plantelor și animalelor și
cauzele dispariției unor specii de plante și
animale;
-observarea unor imagini despre animale și
plante din țara noastră, amenințate cu
dispariția;
-lucrul cu dicționarul: notarea explicației
cuvântului rezervație;
-lucrul cu sursele de documentare:
identificarea unor rezervații naturale din țara
noastră;
-identificarea și prezentarea unor activități ale
oamenilor, care pun în pericol mediile de viață
ale animalelor și plantelor;
-identificarea de activități pe care copiii le pot
desfășura pentru a proteja mediul și
viețuitoarelor; stabilirea unui plan de acțiune și
desfpșurarea unei astfel de activități;
-înființarea, în clasă, a unei Agenții de pază a
mediului;
-observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare prin vizionarea unor scurte
filme în legătură cu tema dată;
-proiect: Ziua Mondială a Mediului
 Recapitulare .I. 1.1 -observarea unor imagini reprezentând medii -manualul;
1.2 de viață învățate, identificarea și numirea -fişe de aplicaţii
2.1 fiecărui mediu de viață ilustrat; /1h
2.2 -completarea unei scheme privind
2.3 caracteristicile principale ale fiecărui mediu de
2.4 viață studiat;
2.5 -exemplificarea importanței pajiștilor pentru
3.2 viața omului;
-oferirea de exemple de plante și animale
specifice pajiștilor;
-completarea „ciorchinelui” despre pădure ca
mediu de viață;
- ormularea de enunțuri privind importanța
râurilor pentru viața omului;
-realizarea unei fișe de lucru după model dat,
având titlul Marea și omul;
-redactarea unei compuneri având ca temă unul
dintre deșerturile planetei.
 Lecţie de evaluare .I. 1.1 -completarea cu informațiile potrivite a unei -fişă de evaluare
1.2 scheme privind caracteristicile fiecărui mediu / 1 h
2.1 de viață studiat;
2.2 -realizarea de corespondențe între termenii din
2.3 liste date;
2.4 -gruparea unor termeni după criterii date;
2.5 -citirea unui scurt text literar, identificarea
3.2 mediului de viață descris în text, indicarea a
trei caracteristici ale acestui mediu;
-oferirea de exemple de viețuitoare marine;
-exerciții de tipul adevărat/fals.
1. Soarele, planetele şi viaţa pe Pământ

Număr de ore = 7
Competenţ Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data Activităţi de învăţare propuse
e temporale
 Soarele: sursă de lumină şi .II. 1.1 -observarea dirijată a unor imagini, în scopul -manualul;
căldură 1.2 identificării surselor de lumină; -fişe de aplicaţii
2.1 -oferirea de răspunsuri la întrebări date și / 1 h
2.2 argumentarea acestor răspunsuri;
2.3 -lectura unor scurte texte, cu scopul înțelegerii
2.5 importanței pentru viața de pe Pământ a
luminii și căldurii primite de la Soare;
-identificarea unor însușiri ale Soarelui ca stea,
formularea de propoziții în care să se utilizeze
și cuvintele ce denumesc aceste însușiri;
-alcătuirea unei fișe despre Soare, după
indicații date;
-utilizarea de surse de documentare privind
influența Soarelui asupra corpului uman;
completarea unui tabel cu aspecte pozitive și
negative a influenței Soarelui asupra omului;
prezentarea concluziilor propriei investigații;
-observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare prin vizionarea unor scurte
filme în legătură cu tema dată.
 Sistemul Solar .II. 1.1 -observarea de imagini ale Sistemului Solar; -manualul;
1.2 identificarea și numirea planetelor care îl -fişe de aplicaţii,
2.1 alcătuiesc; planşă didactică
2.2 -identificarea, cu ajutorul imaginilor, a „Planetele
2.3 diferențelor dintre o stea (Soarele) și o planetă; Sistemului
2.4 -formularea de enunțuri privind importanța Solar” / 1 h
2.5 Soarelui pentru planeta Pământ;
-exerciții de tipul adevărat/fals;
-efectuarea de operații matematice, pentru a
afla cu cat este mai mare circumferința planetei
Pământ decât cea a Lunii;
-lucrul cu dicționarul: parcurgerea explicației
cuvintelor pământ, soare, lună și utilizarea
acestor explicații în enunțuri proprii;
-utilizarea surselor de informații pentru
identificarea și prezentarea altor corpuri cerești
prezente în Sistemul Solar;
-utilizarea surselor de documentare pentru
descrierea, la alegere, a uneia dintre planetele
Sistemului Solar;
-observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare prin vizionarea unor scurte
filme în legătură cu tema dată.
 Despre Pământ .II. 1.1 -intuirea de imagini privind diferențele noapte -manualul;
1.2 – zi; discuții privind formarea zilelor și a -fişe de aplicaţii
2.1 nopților; /1h
2.2 -observarea de imagini legate de fenomene ale
2.3 naturii; discuții privind formarea acestora;
2.4 -observarea de imagini privind poziționarea
2.5 planetei Pământ în raport cu Soarele; discuții
3.1 asupra consecințelor acestei poziții;
-realizarea unei fișe de studiu a anotimpului
curent: ora la care răsare și apune Soarele,
durata zilelor și a nopților, temperatura aerului
și fenomene ale naturii;
-identificarea și prezentarea unor caracteristici
ale fiecărui anotimp;
-realizarea de măsurători și observații privind
starea vremii într-un interval dat; înregistrarea
acestora într-o fișă de observație, după un
model dat;
-utilizarea surselor de documentare și
prezentarea de informații privind anotimpurile,
echinocțiile și solstițiile;
-observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare prin vizionarea unor scurte
filme în legătură cu tema dată.
 Soarele şi viaţa pe Pământ .III. 1.1 -observarea de imagini în legătură cu -manualul;
1.2 comportamentul viețuitoarelor în cursul zilei și -fişe de aplicaţii
2.1 al nopții și in cursul unui an; prezentarea / 1 h
2.2 opiniilor proprii privind acest comportament;
2.3 -lectura unor scurte texte științifice, în scopul
2.4 identificării comportamentelor viețuitoarelor în
2.5 anumite anotimpuri și în cursul nopților și al
zilelor;
-lucrul cu dicționarul: identificarea sensului
unor cuvinte date și alcătuirea de enunțuri cu
fiecare dintre aceste cuvinte;
-oferirea de răspunsuri argumentate la întrebări
date;
-utilizarea surselor de documentare privind
comportamentul unor viețuitoare în timpul
zilei și al nopții și în diverse momente ale unui
an;
-observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare prin vizionarea unor scurte
filme în legătură cu tema dată.
 Mărturii ale vieţii din trecut .III. 1.1 -observarea comparată de imagini reprezentând -manualul;
1.2 viețuitoare din trecut și viețuitoare de astăzi; -fişe de aplicaţii
2.1 discuții privind asemănări și deosebiri dintre /1h
2.2 aceste viețuitoare;
2.3 -lectura unor scurte texte privind viețuitoarele
2.4 din trecut;
2.5 -observarea de imagini reprezentând fosile și
lectura unor texte în legătură cu tema dată;
discuții argumentate privind importanța
fosilelor în studiul viețuitoarelor din trecut;
-observarea dirijată a unor imagini și notarea
unor asemănări și deosebiri dintre viețuitoarele
din trecut și cele de astăzi;
-redactarea unui scurt text în care să fie
utilizați și termeni dintr-o listă dată;
-utilizarea surselor de documentare în scopul
realizării unei planșe privind viața și dispariția
dinozaurilor; prezentarea rezultatelor și a
concluziilor activității;
-observarea și analiza de imagini, în scopul
identificării elementelor care ne pot ajuta să
reconstituim și să recunoaștem o viețuitoare;
-observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare prin vizionarea unor scurte
filme în legătură cu tema dată;
-portofoliu: Muzee de ştiinţe ale naturii.
 Recapitulare .III. 1.1 -completarea de enunțuri lacunare; -manualul;
1.2 -prezentarea unor consecințe pe care absența -fişe de aplicaţii
2.1 luminii solare le poate avea asupra vieții /1h
2.2 animalelor și plantelor;
2.3 -redactarea unei compuneri cu titlu dat
2.4 -precizarea de asemănări și deosebiri între o
2.5 planetă și o stea;
-completarea unei scheme privind Sistemul
Solar;
-alcătuirea de enunțuri folosind cuvinte dintr-o
listă dată;
-prezentarea unor caracteristici ale fiecăruia
dintre cele patru anotimpuri;
-corectarea greșelilor strecurate într-un text
dat;
-prezentarea diferențelor care pot apărea între
temperaturile diurne și cele nocturne;
explicarea acestor diferențe;
-completarea unui tabel cu informații despre
viețuitoarele diurne și cele nocturne, după un
model dat;
-observarea de imagini ale unor viețuitoare din
trecut și redactarea unui scurt text pe baza
acestor imagini;
-oferirea de exemple de păsări migratoare.
 Lecţie de evaluare .III. 1.1 -corectarea greșelilor strecurate într-un text -fişă de evaluare
1.2 dat; autoevaluarea activității; /1h
2.1 -exerciții de tipul adevărat/fals;
2.2 -oferirea de răspunsuri la întrebări date;
2.3 -observarea de imagini și selectarea acelor care
2.4 întrunesc criteriile date.
2.5

2. Corpuri, energie, lumină


Număr de ore = 8
Competenţ Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data Activităţi de învăţare propuse
e temporale
 Despre apă: proprietăţi şi .IV. 1.1 -identificarea stărilor de agregare a apei prin -manualul;
utilizări 1.2 observarea și analiza unor imagini date; -fişe de aplicaţii
2.1 -observarea dirijată a unor imagini și / 1 h
2.2 identificarea utilizării practice a apei în fiecare
2.3 dintre cele trei stări de agregare;
2.4 -lectura unor scurte texte privind utilizări
2.5 practice ale corpurilor aflate în diferite stări de
agregare;
-completarea unei scheme privind utilizările
apei;
-redactarea unei compuneri urmând un șir de
întrebări;
-redarea prin desen a stărilor de agregare a
apei; prezentarea rezultatului și concluziilor
activității;
-realizarea unei investigații privind calitatea
apei provenite din diverse surse; prezentarea
rezultatelor și concluziilor investigației proprii;
-portofoliu: Apa, sursă naturală.
 Plutirea corpurilor .IV. 1.1 -realizarea de experimente simple pentru a -manualul;
1.2 pune în evidență plutirea corpurilor și a -fişe de aplicaţii
2.1 condițiilor necesare ca acest fenomen să se / 1 h
2.2 poată produce; prezentarea concluziilor
2.4 investigației proprii;
-observarea dirijată a unor imagini și
prezentarea opiniei personale privind condițiile
pe care trebuie să le îndeplinească un corp
pentru a pluti;
-lectura unor scurte texte în legătură cu
densitatea corpurilor;
-lucrul cu dicționarul: citirea explicației unor
cuvinte date, oferirea de exemple de corpuri
care se plutesc și care se scufundă;
-utilizarea surselor de documentare pentru
identificarea de activități ale oamenilor în care
aceștia se folosesc de proprietatea unor corpuri
de a pluti;
-observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare prin vizionarea unor scurte
filme în legătură cu tema dată.
 Despre amestecuri .V. 1.1 -observarea dirijată a unor imagini care -manualul;
1.2 evidențiază amestecuri; prezentarea opiniilor -fişe de aplicaţii
2.1 proprii privind posibilități de separare a unor /1h
2.2 amestecuri;
2.4 -lectura unor scurte texte privind amestecurile
2.5 și separarea acestora;
-realizarea de experimente simple pentru a
realiza diverse amestecuri și a identifica
procedee de separare a amestecurilor;
prezentarea rezultatelor și a concluziilor
investigației proprii;
-utilizarea surselor de documentare și
prezentarea activităților în care omul folosește
metodele de separare a amestecurilor;
-observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare prin vizionarea unor scurte
filme în legătură cu tema dată.
 Transformări ale corpurilor .V. 1.1 -observarea de imagini care pun în evidență -manualul;
(I): dizolvarea 1.2 procesul de dizolvare a unor corpuri; oferirea -fişe de aplicaţii
2.1 de răspunsuri în legătură cu aceste imagini; /1h
2.2 -lectura unor scurte texte în legătură cu
2.4 procesul de dizolvare a corpurilor;
2.5 -oferirea de exemple privind activități practice
în care dizolvarea este un proces folositor
omului;
-realizarea de experimente simple pentru a
pune în evidență procesul de dizolvare și
condițiile în care acest proces poate avea loc;
prezentarea rezultatelor și a concluziilor
investigației proprii;
-propunerea de experimente prin care să se
pună în evidență procesul de dizolvare;
-observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare prin vizionarea unor scurte
filme în legătură cu tema dată.
 Transformări ale corpurilor .V. 1.2 -observarea de imagini privind procesele de -manualul;
(II): arderea, coacerea, alterarea, 2.1 ardere, coacere, alterare, putrezire, ruginire; -fişe de aplicaţii
putrezirea, ruginirea 2.2 discuții privind condițiile ce trebuie îndeplinite /1h
2.4 ca aceste produse să aibă loc;
2.5 -oferirea de răspunsuri la întrebări în legătură
cu tema data; argumentarea acestor răspunsuri;
-utilizarea surselor de documentare pentru
punerea în evidență a efectelor negative pe
care procesul de ruginire le are asupra
activităților desfășurate de oameni;
-realizarea de experimente simple pentru a
pune în evidență procesele de ruginire, alterare,
putrezire și condițiile în care aceste procese pot
avea loc; prezentarea rezultatelor și a
concluziilor investigației proprii;
-observarea unor aspecte dinamice ale realității
înconjurătoare prin vizionarea unor scurte
filme în legătură cu tema dată;
-portofoliu: Utilitatea practică a arderii și a
coacerii. Pericole ale consumului de alimente
alterate.
 Despre energie .V. 1.1 -observarea de imagini privind surse de energie -manualul;
1.2 și transferul de căldură între corpuri; oferirea -fişe de aplicaţii
2.1 de răspunsuri la întrebări în legătură cu tema /1h
2.2 dată;
2.4 -parcurgerea unor scurte texte privind sursele
2.5 de energie și transferul de căldură între
3.1 corpuri; discuții pe baza acestor texte,
-formularea de enunțuri folosind cuvintre
dintr-o listă dată;
-identificarea, în imagini date, a unor surse de
căldură; oferirea de exemple de surse de
căldură din mediul apropiat;
-realizarea de experimente simple pentru a
pune în evidență transferul de căldură între
corpuri; prezentarea rezultatelor și a
concluziilor investigației proprii;
-identificarea surselor de căldură care pot
provoca accidente prin folosirea lor neglijentă;
-discuții privind apelarea serviciului unic de
urgență 112;
-portofoliu: Combustibilii.Energia verde.
 Despre lumină .V. 1.1 -observarea unor imagini și identificarea -manualul;
1.2 surselor de lumină; -fişe de aplicaţii
2.1 -observarea unor imagini și oferirea de /1h
2.2 răspunsuri privind rolul curentului electric și al
2.4 materialelor izolatoare;
2.5 -observarea de imagini, discuții privind
3.1 fenomene ale luminii (curcubeul, umbra);
-lectura unor scurte texte privind sursele de
lumină; discuții pe baza acestor texte;
-oferirea de răspunsuri la întrebări în legătură
cu tema dată;
-utilizarea surselor de documentare pentru
identificarea surselor de lumină; prezentarea
rezultatelor și concluziilor activității proprii;
-propunerea și realizarea unei activități
practice de realizare a unui circuit electric
simplu.
 Recapitulare .V. 1.1 -realizarea de experimente simple, pentru -manualul;
 Lecţie de evaluare 1.2 evidențierea proprietății corpurilor de a pluti; -fişe de aplicaţii
2.1 -completarea de enunțuri lacunare; -fişă de evaluare
2.2 -oferirea de răspunsuri la întrebări date; /1h
2.4 -oferirea de exemple privind metodele de
2.5 decantare a amestecurilor;
3.1 -aprecierea unor enunțuri ca fiind corecte sau
incorecte, corectarea enunțurilor incorecte;
-observarea unor imagini și identificare
corpurilor care pot rugini;
-oferirea de exemple de corpuri care produc și
cedează căldură;
-oferirea de exemple de surse de lumină
artificială;
-alegerea răspunsului corect dintre variante
date;
-exerciții de tipul adevărat/fals;
-completarea unor enunțuri lacunare;
-oferirea de răspunsuri la întrebări date.
- identificarea, într-un șir de imagini, a unor
corpuri care întrunesc criteriile date

3. Recapitulare finală

Număr de ore = 1
Competenţ Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data Activităţi de învăţare propuse
e temporale
 Recapitulare finală .VI. 1.1 -corectarea enunțurilor greșite dintr-un text -manualul;
1.2 dat; -fişe de aplicaţii
2.1 -exerciții de tipul adevărat/fals; /1h
2.2 -redarea printr-un desen a ciclului de viață al
2.3 unei viețuitoare cunoscute (plantă și animal);
2.4 -identificarea, în texte date, a mediilor de viață
2.5 descrise;
3.1 -oferirea de răspunsuri la întrebări date;
3.2 -completarea de enunțuri lacunare;
-oferirea de exemple concrete pentru procese
fizice prezentate într-o listă dată;
-indicarea răspunsului corect dintr-o serie de
variante date;
-identificarea în imagini a corpurilor care
întrunesc criteriile date.
Recapitulare
Număr de ore = 2
Detalieri de conţinut Data Competenţe Activităţi de învăţare Resurse/repere
propuse temporale
 Ne amintim din cls. a III-a .IX. 3.1 -prezentarea unor momente semnificative din -manualul,
.IX. 3.2 vacanța de vară; fotografii din
3.3 -exerciţii de prezentare a unor elemente de vacanță, creioane
identitate; colorate, coli A4,
-exerciţii de identificare a calităților unor cartonașe colorate
personaje îndrăgite din cărți, desene animate /1h
sau filme;
-prezentarea colegilor/prietenilor prin
intermediul unor trăsături morale;
-exerciții de prezentare a unor fapte bune
făcute pe parcursul vacanței de vară;
-exerciții de diferențiere a persoanelor
politicoase de cele care nu se comportă
adecvat;
-exersarea comportamentului de bun cetățean
-prezentarea responsabilităților în clasă și în
comunitate;
-formularea unor mesaje pentru colegi /
prieteni;
-formularea obiectivelor personale.
 Evaluare 3.1 -identificarea unor atitudini specifice unui -fișa de evaluare
3.2 cetățean responsabil în raport cu mediul /1h
3.3 înconjurător;
-identificarea unor fapte bune și a trăsăturilor
morale ale persoanelor din ilustrații date;
-selectarea comportamentelor specifice unui
bun cetățean.

1. Locuri de apartenenţă
Număr de ore = 5
Detalieri de conţinut Data Competenţe Activităţi de învăţare Resurse/repere
propuse temporale
 Localitatea şi domiciliul .IX. 1.1 -exerciții de prezentare a localității și a -manualul,
-Proiect: Micul gospodar 1.2 domiciliului; decupaj din
-Lectură: „Grădina bunicului” 3.1 -realizarea unor colaje cu imagini, fotografii reviste, ziare,
după I. Gugiuman 3.2 care prezintă elemente specifice ale localității atlas, glob
*3.3 în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în pământesc, hărţi,
care locuiește acesta, ale spațiului european; volume cu
-realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor operele literare
evenimente sărbătorite la nivel local, utilizate,
național, european (de exemplu: „Nedeia dicţionar, puiet de
Munților”, „Ziua Națională a României”, pomi, unelte
„Ziua Europei”); agricole, aparat
-realizarea unor desene, colaje care ilustrează de fotografiat/ 1 h
tradiții locale;
-rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini
simple de lucru, în diferite contexte ale vieții
cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în
clasă, școală, comunitate);
-participarea la jocuri de rol care valorizează
relaționarea pozitivă cu copiii care provin din
grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau
care au nevoi speciale;
-discutarea unor cazuri reale sau imaginate
care solicită decizie și exprimarea opiniilor
personale;
-implicarea, la nivel de clasă, școală sau la
nivelul comunității locale, în proiecte, pe
diferite teme cu conținut moral-civic;
-participarea activă la realizarea proiectelor
propuse de cadrul didactic, pe diferite teme
(de exemplu, valorificarea activităților
tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală,
ocrotirea mediului înconjurător apropiat,
cunoașterea monumentelor din România
incluse în patrimoniul mondial UNESCO).
 Ţara natală. Însemnele ţării .IX. 1.1 -realizarea unor colaje cu imagini, fotografii -manualul,
-Proiect: Cântec, joc şi voie 1.2 care prezintă elemente specifice ale localității decupaje din
bună 3.1 în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în reviste, ziare,
-Lectură: „Cântarea 3.2 care locuiește acesta, ale spațiului european; atlas, glob
României” după Alecu Russo *3.3 -realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor pământesc, hărţi,
evenimente sărbătorite la nivel local, dicţionar, volume
național, european (de exemplu: „Nedeia cu operele literare
Munților”, „Ziua Națională a României”, utilizate, costume
„Ziua Europei”); populare, obiecte
-exerciții de recunoaștere a însemnelor țării; de artă specifice
-lecturarea/audierea unor texte literare, zonei, casetofon
istorice, care evocă manifestări ale dragostei /1h
față de țară;
-rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini
simple de lucru, în diferite contexte ale vieții
cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în
clasă, școală, comunitate);
-participarea la jocuri de rol care valorizează
relaționarea pozitivă cu copiii care provin din
grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau
care au nevoi speciale;
-discutarea unor cazuri reale sau imaginate
care solicită decizie și exprimarea opiniilor
personale;
-implicarea, la nivel de clasă, școală sau la
nivelul comunității locale, în proiecte, pe
diferite teme cu conținut moral-civic;
-participarea activă la realizarea proiectelor
propuse de cadrul didactic, pe diferite teme
(de exemplu, valorificarea activităților
tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală,
ocrotirea mediului înconjurător apropiat,
cunoașterea monumentelor din România
incluse în patrimoniul mondial UNESCO).
 România, membră a .X. 1.1 -realizarea unor colaje cu imagini, fotografii -manualul ,
Uniunii Europene 1.2 care prezintă elemente specifice ale localității decupaj din
-Proiect: România, o minune a 3.1 în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în reviste, ziare,
Europei 3.2 care locuiește acesta, ale spațiului european; atlas, glob
-Lectură: Din istoria Uniunii *3.3 -realizarea unor desene, colaje cu ocazia unor pământesc, hărţi,
Europene evenimente sărbătorite la nivel local, dicţionar, volume
național, european (de exemplu: „Nedeia cu operele literare
Munților”, „Ziua Națională a României”, utilizate,
„Ziua Europei”); calculator,
-exerciții de recunoaștere a însemnelor imprimantă,
Uniunii Europene; casetofon / 1 h
-vizionarea unor filme/imagini care prezintă
elemente specifice țărilor membre ale Uniunii
Europene;
-rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini
simple de lucru, în diferite contexte ale vieții
cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în
clasă, școală, comunitate);
-discutarea unor cazuri reale sau imaginate
care solicită decizie și exprimarea opiniilor
personale;
-implicarea, la nivel de clasă, școală sau la
nivelul comunității locale, în proiecte, pe
diferite teme cu conținut moral-civic;
-participarea activă la realizarea proiectelor
propuse de cadrul didactic, pe diferite teme
(de exemplu, valorificarea activităților
tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală,
ocrotirea mediului înconjurător apropiat,
cunoașterea monumentelor din România
incluse în patrimoniul mondial UNESCO).
 Recapitulare .X. 1.1 -exerciții de prezentare a localității și a -manualul,
1.2 domiciliului; manual, decupaj
3.1 -realizarea unor colaje cu imagini, fotografii din reviste, ziare,
3.2 care prezintă elemente specifice ale localității atlas, glob
*3.3 în care trăiește elevul, ale țării natale/țării în pământesc, hărţi,
care locuiește acesta, ale spațiului european; dicţionar, volume
-realizarea unor desene, colaje care ilustrează cu operele literare
tradiții locale; utilizate,
-vizionarea unor filme/imagini care prezintă calculator,
elemente specifice țărilor membre ale Uniunii imprimantă,
Europene; casetofon / 1 h
-rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini
simple de lucru, în diferite contexte ale vieții
cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în
clasă, școală, comunitate);
-discutarea unor cazuri reale sau imaginate
care solicită decizie și exprimarea opiniilor
personale;
--implicarea, la nivel de clasă, școală sau la
nivelul comunității locale, în proiecte, pe
diferite teme cu conținut moral-civic;
-participarea activă la realizarea proiectelor
propuse de cadrul didactic, pe diferite teme
(de exemplu, valorificarea activităților
tradiționale/tradițiilor din comunitatea locală,
ocrotirea mediului înconjurător apropiat,
cunoașterea monumentelor din România
incluse în patrimoniul mondial UNESCO).
 Evaluare .XI. 1.1 -exerciţii de alegere a variantei potrivite; -fișa de evaluare
1.2 -exerciţii de identificare şi utilizare corectă a / 1 h
3.1 unor termeni specifici educaţiei civice;
3.2 -completarea unor enunţuri lacunare;
*3.3 -recunoaşterea celor trei momente importante
în formarea statului naţional român;
-enumerarea a cel puţin trei probleme cu care
se confruntă comunitatea internaţională.

2. Raporturile noastre cu ceilalţi oameni. Valori morale (I)


Număr de ore = 5
Detalieri de conţinut Data Competenţ Activităţi de învăţare Resurse/repere
e propuse temporale
 Bine – Rău .XI. 2.1 -exerciții de identificare a unor termeni care se -manualul,
-Proiect: Binele şi răul, în 2.2 referă la valori morale, pornind, de exemplu, volume cu
desene şi fotografii 2.3 de la proverbe, fabule, desene animate operele literare
-Lectură: „Tâlharul *3.3 adecvate vârstei elevilor, situații familiare de utilizate, coli de
pedepsit” de Tudor Arghezi viață; desen, creioane
-identificarea, în grupuri mici, a unor valori colorate, aparate
morale, în situații imaginare sau reale (de de fotografiat,
exemplu, în fragmente din povești, cazuri saci de plastic,
prezentate de mass-media, experiențe familiare cutii de carton,
de viață); sfoară / 1 h
-identificarea de către elevi, în contexte
dilematice simple, studii de caz, a necesității
unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine
să faci dacă …?”);
-exerciții de identificare a unor comportamente
moral-civice în familie, școală, în grupul de
prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei
elevilor, situații familiare de viață;
-exerciții de manifestare a acordului față de
comportamente bazate pe ajutorare, cooperare,
toleranță și a dezacordului față de
comportamente conflictuale, agresive;
-implicarea, la nivel de clasă, școală sau la
nivelul comunității locale, în proiecte, pe
diferite teme cu conținut moral-civic.
 Altruism – Egoism .XII. 2.1 -exerciții de identificare a unor termeni care se -manualul,
-Proiect: Egoismul, în 2.2 referă la valori morale, pornind, de exemplu, volume cu
imagini şi versuri 2.3 de la proverbe, fabule, desene animate operele literare
-Lectură: „Balonul spart” *3.3 adecvate vârstei elevilor, situații familiare de utilizate, coli de
după Tudor Arghezi viață; desen, creioane
-identificarea, în grupuri mici, a unor valori colorate, dicţionar
morale, în situații imaginare sau reale (de /1h
exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare
de viață);
-identificarea de către elevi, în contexte
dilematice simple, studii de caz, a necesității
unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine
să faci dacă …?”);
-exerciții de identificare a unor comportamente
moral-civice în familie, școală, în grupul de
prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei
elevilor, situații familiare de viață;
-exemplificarea unor comportamente moral-
civice specifice vieții cotidiene;
-exerciții de recunoaștere și deosebire, în
diferite contexte de viață, a unor
comportamente prosociale/antisociale;
-implicarea, la nivel de clasă, școală sau la
nivelul comunității locale, în proiecte, pe
diferite teme cu conținut moral-civic.
 Cinste – Necinste .XII. 2.1 -exerciții de identificare a unor termeni care se -manualul,
-Proiect: Copacul ideilor 2.2 referă la valori morale, pornind, de exemplu, volume cu
-Lectură: „Calul vândut şi 2.3 de la proverbe, fabule, desene animate operele literare
diamantul cumpărat” de Grigore *3.3 adecvate vârstei elevilor, situații familiare de utilizate, coli de
Alexandrescu viață; desen, creioane
-identificarea, în grupuri mici, a unor valori colorate, dicţionar
morale, în situații imaginare sau reale (de /1h
exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare
de viață);
-identificarea de către elevi, în contexte
dilematice simple, studii de caz, a necesității
unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine
să faci dacă …?”);
-exerciții de identificare a unor comportamente
moral-civice în familie, școală, în grupul de
prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei
elevilor, situații familiare de viață;
-exemplificarea unor comportamente moral-
civice specifice vieții cotidiene;
-jocuri de rol care pun în practică
comportamente moral-civice în contexte
familiare (din familie, școală, grupul de
prieteni, din locuri publice);
-exerciții de manifestare a acordului față de
comportamente bazate pe ajutorare, cooperare,
toleranță și a dezacordului față de
comportamente conflictuale, agresive;
-implicarea, la nivel de clasă, școală sau la
nivelul comunității locale, în proiecte, pe
diferite teme cu conținut moral-civic.
 Recapitulare .I. 2.1 -exerciții de identificare a unor termeni care se -manualul,
-Lectură: „Leagăn penru 2.2 referă la valori morale, pornind, de exemplu, volume cu
toată copilăria” de Adrian 2.3 de la proverbe, fabule, desene animate operele literare
Păunescu *3.3 adecvate vârstei elevilor, situații familiare de utilizate, coli de
-Lectură: „Uriaşul cel egoist” viață; desen, creioane
de Oscar Wilde -identificarea, în grupuri mici, a unor valori colorate, dicţionar
morale, în situații imaginare sau reale (de /1h
exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare
de viață);
-identificarea de către elevi, în contexte
dilematice simple, studii de caz, a necesității
unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine
să faci dacă …?”);
-exerciții de identificare a unor comportamente
moral-civice în familie, școală, în grupul de
prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei
elevilor, situații familiare de viață;
-exemplificarea unor comportamente moral-
civice specifice vieții cotidiene;
-jocuri de rol care pun în practică
comportamente moral-civice în contexte
familiare (din familie, școală, grupul de
prieteni, din locuri publice);
-exerciții de manifestare a acordului față de
comportamente bazate pe ajutorare, cooperare,
toleranță și a dezacordului față de
comportamente conflictuale, agresive;
-implicarea, la nivel de clasă, școală sau la
nivelul comunității locale, în proiecte, pe
diferite teme cu conținut moral-civic.
 Evaluare .II. 2.1 -recunoașterea trăsăturilor morale în contexte -fișa de evaluare
2.2 date; /1h
2.3 -introducerea noțiunilor noi în alte contexte;
*3.3 -identificarea trăsăturilor morale în imagini;
-completarea unor texte lacunare;
-identificarea trăsăturilor morale personale.
3. Raporturile noastre cu ceilalţi oameni. Valori morale (II)
Număr de ore = 5
Detalieri de conţinut Data Competenţ Activităţi de învăţare Resurse/repere
e propuse temporale
 Respect – Lipsă de respect .XI. 2.1 -exerciții de identificare a unor termeni care se -manualul,
-Proiect: Cuvinte magice 2.2 referă la valori morale, pornind, de exemplu, volume cu
-Lectură: „Întâmplări din 2.3 de la proverbe, fabule, desene animate operele literare
clasă” de Dimitrie Goga *3.3 adecvate vârstei elevilor, situații familiare de utilizate, coli de
viață; desen, creioane
-identificarea, în grupuri mici, a unor valori colorate,
morale, în situații imaginare sau reale (de dicţionar, aparat
exemplu, în fragmente din povești, cazuri de fotografiat,
prezentate de mass-media, experiențe familiare decupaje din
de viață); ziare, reviste / 1 h
-exerciții de identificare a unor comportamente
moral-civice în familie, școală, în grupul de
prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei
elevilor, situații familiare de viață;
-exemplificarea unor comportamente moral-
civice specifice vieții cotidiene;
-exerciții de recunoaștere și deosebire, în
diferite contexte de viață, a unor
comportamente prosociale/antisociale;
-exerciții de manifestare a acordului față de
comportamente bazate pe ajutorare, cooperare,
toleranță și a dezacordului față de
comportamente conflictuale, agresive;
-exprimarea/argumentarea preferinței pentru
adoptarea unui anumit comportament în
situații date (răspunzând la întrebarea „Ce faci
dacă …?”) și de autoevaluare a
comportamentului propriu (răspunzând la
întrebarea: „Am procedat bine?”);
-implicarea, la nivel de clasă, școală sau la
nivelul comunității locale, în proiecte, pe
diferite teme cu conținut moral-civic.
 Responsabilitatea – Lipsă 2.1 -exerciții de identificare a unor termeni care se -manualul,
de responsabilitate 2.2 referă la valori morale, pornind, de exemplu, dicţionar, volume
-Proiect: Un regulament al 2.3 de la proverbe, fabule, desene animate cu operele
clasei noastre *3.3 adecvate vârstei elevilor, situații familiare de literare, coli de
-Lectură: „Lişeţa, raţa, gâsca” viață; scris, creioane
de Grigore Alexandrescu -identificarea, în grupuri mici, a unor valori colorate, mape / 1
morale, în situații imaginare sau reale (de h
exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare
de viață);
-exerciții de identificare a unor comportamente
moral-civice în familie, școală, în grupul de
prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei
elevilor, situații familiare de viață;
-exemplificarea unor comportamente moral-
civice specifice vieții cotidiene;
-exerciții de recunoaștere și deosebire, în
diferite contexte de viață, a unor
comportamente prosociale/antisociale;
-finalizarea unor povestiri orale cu început dat,
prin care să se pună în evidență
comportamente bazate, de exemplu, pe
ajutorare, cooperare, toleranță;
-exprimarea/argumentarea preferinței pentru
adoptarea unui anumit comportament în
situații date (răspunzând la întrebarea „Ce faci
dacă …?”) și de autoevaluare a
comportamentului propriu (răspunzând la
întrebarea: „Am procedat bine?”);
-implicarea, la nivel de clasă, școală sau la
nivelul comunității locale, în proiecte, pe
diferite teme cu conținut moral-civic.
 Solidaritate – Lipsă de 2.1 -exerciții de identificare a unor termeni care se -manualul,
solidaritate 2.2 referă la valori morale, pornind, de exemplu, dicţionar, volume
-Proiect: Târgul jucăriilor 2.3 de la proverbe, fabule, desene animate cu operele
-Lectură: Ziua internaţională *3.3 adecvate vârstei elevilor, situații familiare de literare, jucării
a solidarităţii umane viață; vechi, mese,
-identificarea, în grupuri mici, a unor valori etichete, pungi de
morale, în situații imaginare sau reale (de plastic / 1 h
exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare
de viață);
-identificarea de către elevi, în contexte
dilematice simple, studii de caz, a necesității
unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine
să faci dacă …?”);
-exerciții de identificare a unor comportamente
moral-civice în familie, școală, în grupul de
prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei
elevilor, situații familiare de viață;
-exemplificarea unor comportamente moral-
civice specifice vieții cotidiene;
-jocuri de rol care pun în practică
comportamente moral-civice în contexte
familiare (din familie, școală, grupul de
prieteni, din locuri publice);
-exerciții de recunoaștere și deosebire, în
diferite contexte de viață, a unor
comportamente prosociale/antisociale;
-exerciții de manifestare a acordului față de
comportamente bazate pe ajutorare, cooperare,
toleranță și a dezacordului față de
comportamente conflictuale, agresive;
-exprimarea/argumentarea preferinței pentru
adoptarea unui anumit comportament în
situații date (răspunzând la întrebarea „Ce faci
dacă …?”) și de autoevaluare a
comportamentului propriu (răspunzând la
întrebarea: „Am procedat bine?”);
-implicarea, la nivel de clasă, școală sau la
nivelul comunității locale, în proiecte, pe
diferite teme cu conținut moral-civic.
 Recapitulare 2.1 -exerciții de identificare a unor termeni care se -manualul,
2.2 referă la valori morale, pornind, de exemplu, volume cu
2.3 de la proverbe, fabule, desene animate operele literare,
*3.3 adecvate vârstei elevilor, situații familiare de coli de desen,
viață; creioane colorate,
-identificarea, în grupuri mici, a unor valori minge,
morale, în situații imaginare sau reale (de calculator / 1 h
exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare
de viață);
-identificarea de către elevi, în contexte
dilematice simple, studii de caz, a necesității
unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine
să faci dacă …?”);
-exerciții de identificare a unor comportamente
moral-civice în familie, școală, în grupul de
prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei
elevilor, situații familiare de viață;
-exemplificarea unor comportamente moral-
civice specifice vieții cotidiene;
-jocuri de rol care pun în practică
comportamente moral-civice în contexte
familiare (din familie, școală, grupul de
prieteni, din locuri publice);
-exerciții de recunoaștere și deosebire, în
diferite contexte de viață, a unor
comportamente prosociale/antisociale;
-finalizarea unor povestiri orale cu început dat,
prin care să se pună în evidență
comportamente bazate, de exemplu, pe
ajutorare, cooperare, toleranță;
-exerciții de manifestare a acordului față de
comportamente bazate pe ajutorare, cooperare,
toleranță și a dezacordului față de
comportamente conflictuale, agresive;
-exprimarea/argumentarea preferinței pentru
adoptarea unui anumit comportament în
situații date (răspunzând la întrebarea „Ce faci
dacă …?”) și de autoevaluare a
comportamentului propriu (răspunzând la
întrebarea: „Am procedat bine?”);
-implicarea, la nivel de clasă, școală sau la
nivelul comunității locale, în proiecte, pe
diferite teme cu conținut moral-civic.
 Evaluare 2.1 -recunoașterea trăsăturilor morale în contexte -fișa de evaluare
2.2 date; /1h
2.3 -introducerea noțiunilor noi în alte contexte;
*3.3 -identificarea trăsăturilor morale în imagini;
-completarea unor texte lacunare;
-identificarea trăsăturilor morale personale.
1. Raporturile noastre cu ceilalţi oameni (III). Valori morale
Număr de ore = 6
Detalieri de conţinut Data Competenţ Activităţi de învăţare Resurse/repere
e propuse temporale
 Norme morale .II. 1.3 -utilizarea exemplelor (precum cele prezentate -manualul,
-Lectură: „Lăcomia” de Iulia 2.1 în povestiri, desene animate familiare elevilor, dicţionar, volume
Haşdeu 2.2 din viața reală) pentru ilustrarea unor norme cu operele
3.1 morale; literare, fişe de
-recunoașterea respectării/încălcării unor lucru, deşeuri
norme morale, pornind de la contexte familiare diverse / 1 h
elevilor (de exemplu, prezentate în povești,
fabule, desene animate familiare elevilor,
comportamente ale copiilor și ale adulților);
-exerciții de identificare a rolului normei
morale ca model de acțiune;
-identificarea, în grupuri mici, a unor valori
morale, în situații imaginare sau reale (de
exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare
de viață);
-identificarea de către elevi, în contexte
dilematice simple, studii de caz, a necesității
unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine
să faci dacă …?”);
-exerciții de identificare a unor comportamente
moral-civice în familie, școală, în grupul de
prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei
elevilor, situații familiare de viață;
-exemplificarea unor comportamente moral-
civice specifice vieții cotidiene;
-rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini
simple de lucru, în diferite contexte ale vieții
cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în
clasă, școală, comunitate).
 Comportamentul în familie .IV. 1.3 -utilizarea exemplelor (precum cele prezentate -manualul,
-Lectură: „Acadeaua” de N. 2.1 în povestiri, desene animate familiare elevilor, dicţionar, volume
Nosov 2.2 din viața reală) pentru ilustrarea unor norme cu operele
3.1 morale; literare, coli de
-recunoașterea respectării/încălcării unor desen, culori / 1 h
norme morale, pornind de la contexte familiare
elevilor (de exemplu, prezentate în povești,
fabule, desene animate familiare elevilor,
comportamente ale copiilor și ale adulților);
-exerciții de identificare a rolului normei
morale ca model de acțiune;
-identificarea, în grupuri mici, a unor valori
morale, în situații imaginare sau reale (de
exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare
de viață);
-identificarea de către elevi, în contexte
dilematice simple, studii de caz, a necesității
unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine
să faci dacă …?”);
-exerciții de identificare a unor comportamente
moral-civice în familie, școală, în grupul de
prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei
elevilor, situații familiare de viață;
-exemplificarea unor comportamente moral-
civice specifice vieții cotidiene;
-exerciții de recunoaștere și deosebire, în
diferite contexte de viață, a unor
comportamente prosociale/antisociale;
-exerciții de manifestare a acordului față de
comportamente bazate pe ajutorare, cooperare,
toleranță și a dezacordului față de
comportamente conflictuale, agresive;
-exprimarea/argumentarea preferinței pentru
adoptarea unui anumit comportament în
situații date (răspunzând la întrebarea „Ce faci
dacă …?”) și de autoevaluare a
comportamentului propriu (răspunzând la
întrebarea: „Am procedat bine?”);
-rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini
simple de lucru, în diferite contexte ale vieții
cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în
clasă, școală, comunitate).
 Comportamentul în şcoală 1.3 -utilizarea exemplelor (precum cele prezentate -manualul,
şi în grupul de prieteni 2.1 în povestiri, desene animate familiare elevilor, dicţionar, volume
-Lectură: „Desen” de Mircea 2.2 din viața reală) pentru ilustrarea unor norme cu operele
Sântimbreanu 3.1 morale; literare, fişe de
-recunoașterea respectării/încălcării unor lucru, deşeuri
norme morale, pornind de la contexte familiare diverse / 1 h
elevilor (de exemplu, prezentate în povești,
fabule, desene animate familiare elevilor,
comportamente ale copiilor și ale adulților);
-exerciții de identificare a rolului normei
morale ca model de acțiune;
-identificarea, în grupuri mici, a unor valori
morale, în situații imaginare sau reale (de
exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare
de viață);
-identificarea de către elevi, în contexte
dilematice simple, studii de caz, a necesității
unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine
să faci dacă …?”);
-exerciții de identificare a unor comportamente
moral-civice în familie, școală, în grupul de
prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei
elevilor, situații familiare de viață;
-jocuri de rol care pun în practică
comportamente moral-civice în contexte
familiare (din familie, școală, grupul de
prieteni, din locuri publice);
-rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini
simple de lucru, în diferite contexte ale vieții
cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în
clasă, școală, comunitate).
 Comportamentul în locuri 1.3 -utilizarea exemplelor (precum cele prezentate -manualul,
publice 2.1 în povestiri, desene animate familiare elevilor, volume cu
-Lectură: „D-l Goe” de I. L. 2.2 din viața reală) pentru ilustrarea unor norme operele literare,
Caragiale 3.1 morale; dicţionar, mături,
-recunoașterea respectării/încălcării unor saci menajeri,
norme morale, pornind de la contexte familiare greble, mănuşi,
elevilor (de exemplu, prezentate în povești, aparate de
fabule, desene animate familiare elevilor, fotografiat / 1 h
comportamente ale copiilor și ale adulților);
-exerciții de identificare a rolului normei
morale ca model de acțiune;
-identificarea, în grupuri mici, a unor valori
morale, în situații imaginare sau reale (de
exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare
de viață);
-identificarea de către elevi, în contexte
dilematice simple, studii de caz, a necesității
unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine
să faci dacă …?”);
-exerciții de identificare a unor comportamente
moral-civice în familie, școală, în grupul de
prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei
elevilor, situații familiare de viață;
-exemplificarea unor comportamente moral-
civice specifice vieții cotidiene;
-jocuri de rol care pun în practică
comportamente moral-civice în contexte
familiare (din familie, școală, grupul de
prieteni, din locuri publice);
-rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini
simple de lucru, în diferite contexte ale vieții
cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în
clasă, școală, comunitate).
 Recapitulare 1.3 -utilizarea exemplelor (precum cele prezentate -manualul,
-Lectură: Scrisori către 2.1 în povestiri, desene animate familiare elevilor, volume cu
Vasile Alecsandri de I. Ghica 2.2 din viața reală) pentru ilustrarea unor norme operele literare,
3.1 morale; dicţionar, fişe de
-recunoașterea respectării/încălcării unor lucru, coli de
norme morale, pornind de la contexte familiare desen, creioane
elevilor (de exemplu, prezentate în povești, colorate / 1 h
fabule, desene animate familiare elevilor,
comportamente ale copiilor și ale adulților);
-exerciții de identificare a rolului normei
morale ca model de acțiune;
-identificarea, în grupuri mici, a unor valori
morale, în situații imaginare sau reale (de
exemplu, în fragmente din povești, cazuri
prezentate de mass-media, experiențe familiare
de viață);
-identificarea de către elevi, în contexte
dilematice simple, studii de caz, a necesității
unor comportamente care au la bază valori
pozitive (de exemplu, „Ce crezi că este bine
să faci dacă …?”);
-exerciții de identificare a unor comportamente
moral-civice în familie, școală, în grupul de
prieteni, în locuri publice, pornind de la
lecturi, fabule, desene animate adecvate vârstei
elevilor, situații familiare de viață;
-exemplificarea unor comportamente moral-
civice specifice vieții cotidiene;
-jocuri de rol care pun în practică
comportamente moral-civice în contexte
familiare (din familie, școală, grupul de
prieteni, din locuri publice);
-rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini
simple de lucru, în diferite contexte ale vieții
cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în
clasă, școală, comunitate).
 Evaluare .IV. 1.3 -recunoașterea trăsăturilor morale în contexte -fișa de evaluare
2.1 date; /1h
2.2 -introducerea noțiunilor noi în alte contexte;
3.1 -identificarea trăsăturilor morale în imagini;
-identificarea trăsăturilor morale personale;
-identificarea relațiilor existente în cadrul
diferitelor tipuri de grupuri;
-recunoașterea diferitelor tipuri de grupuri în
imagini;
-alegerea valorii de adevăr a unor situații date;
-formularea îndatoririlor corespunzătoare unor
drepturi și invers.

2. Raporturile noastre cu ceilalţi oameni (IV). Valori morale

Număr de ore = 4
Detalieri de conţinut Data Competenţe Activităţi de învăţare Resurse/repere
propuse temporale
 Comportamente prosociale .IV. 1.3 -utilizarea exemplelor (precum cele -manualul,
-Lectură: „Incendiul” de 2.3 prezentate în povestiri, desene animate dicţionar, volume
Edmondo de Amicis 3.1 familiare elevilor, din viața reală) pentru cu operele
ilustrarea unor norme morale; literare,
-recunoașterea respectării/încălcării unor calculator,
norme morale, pornind de la contexte decupaje din ziare
familiare elevilor (de exemplu, prezentate în şi reviste / 1 h
povești, fabule, desene animate familiare
elevilor, comportamente ale copiilor și ale
adulților);
-exerciții de identificare a rolului normei
morale ca model de acțiune;
-exerciții de recunoaștere și deosebire, în
diferite contexte de viață, a unor
comportamente prosociale/antisociale;
-finalizarea unor povestiri orale cu început
dat, prin care să se pună în evidență
comportamente bazate, de exemplu, pe
ajutorare, cooperare, toleranță;
-exprimarea/argumentarea preferinței pentru
adoptarea unui anumit comportament în
situații date (răspunzând la întrebarea „Ce
faci dacă …?”) și de autoevaluare a
comportamentului propriu (răspunzând la
întrebarea: „Am procedat bine?”);
-participarea la jocuri de rol care valorizează
relaționarea pozitivă cu copiii care provin din
grupuri etnice, culturale, sociale diferite sau
care au nevoi speciale.
 Comportamente 1.3 -recunoașterea respectării/încălcării unor -manualul,
antisociale 2.3 norme morale, pornind de la contexte dicţionar, volume
-Lectură: Revista presei 3.1 familiare elevilor (de exemplu, prezentate în cu operele
povești, fabule, desene animate familiare literare,
elevilor, comportamente ale copiilor și ale calculator,
adulților); decupaje din ziare
-exerciții de identificare a rolului normei şi reviste, coli de
morale ca model de acțiune; desen, creioane
-exerciții de recunoaștere și deosebire, în colorate, aparate
diferite contexte de viață, a unor de fotografiat
comportamente prosociale/antisociale; /1h
-exerciții de manifestare a acordului față de
comportamente bazate pe ajutorare,
cooperare, toleranță și a dezacordului față de
comportamente conflictuale, agresive;
-exprimarea/argumentarea preferinței pentru
adoptarea unui anumit comportament în
situații date (răspunzând la întrebarea „Ce
faci dacă …?”) și de autoevaluare a
comportamentului propriu (răspunzând la
întrebarea: „Am procedat bine?”);
-simularea modului în care este necesar să se
comporte membrii unui grup (de exemplu,
elevii calificați la nivel național la olimpiada
de Educație Civică) în situații date (de
exemplu, la orele de curs, în perioada de
pregătire pentru olimpiadă).
 Recapitulare .V. 1.3 -recunoașterea respectării/încălcării unor -manualul, ,
-Lectură: „Scrisoare pe 2.3 norme morale, pornind de la contexte fructe, legume,
adresa unui chiulangiu” de 3.1 familiare elevilor (de exemplu, prezentate în pungi de plastic,
Mircea Sântimbreanu povești, fabule, desene animate familiare cărţi, materiale
elevilor, comportamente ale copiilor și ale medicale,
adulților); consumabile / 1 h
-exerciții de identificare a rolului normei
morale ca model de acțiune;
-exerciții de recunoaștere și deosebire, în
diferite contexte de viață, a unor
comportamente prosociale/antisociale;
-exerciții de manifestare a acordului față de
comportamente bazate pe ajutorare,
cooperare, toleranță și a dezacordului față de
comportamente conflictuale, agresive;
-exprimarea/argumentarea preferinței pentru
adoptarea unui anumit comportament în
situații date (răspunzând la întrebarea „Ce
faci dacă …?”) și de autoevaluare a
comportamentului propriu (răspunzând la
întrebarea: „Am procedat bine?”);
-rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini
simple de lucru, în diferite contexte ale vieții
cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în
clasă, școală, comunitate)-
 Evaluare .VI. 1.3 -recunoașterea trăsăturilor morale în contexte -fișa de evaluare
2.3 date; /1h
3.1 -introducerea noțiunilor noi în alte contexte;
-identificarea trăsăturilor morale în imagini;
-identificarea trăsăturilor morale personale;
-identificarea relațiilor existente în cadrul
diferitelor tipuri de grupuri;
-recunoașterea diferitelor tipuri de grupuri în
imagini;
-alegerea valorii de adevăr a unor situații
date;
-formularea îndatoririlor corespunzătoare
unor drepturi și invers.
3. Drepturile universale ale copilului

Număr de ore = 5
Detalieri de conţinut Data Competenţe Activităţi de învăţare Resurse/repere
propuse temporale
 Drepturile şi îndatoririle .IV. 1.3 -exerciții de identificare a rolului normei -manualul,
copilului (I) 2.4 morale ca model de acțiune; decupaje din
-Lectură: „Piatra albastră” de 3.1 -exerciții de identificare a drepturilor reviste şi ziare
Bruno Ferrero 3.2 universale ale copilului și a vechi, calculator,
*3.3 responsabilităților care decurg din asumarea fişe de lucru / 1 h
acestora, în imagini, texte sau în cazuri date;
-recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri
date, a unor situații de respectare/încălcare a
drepturilor copilului;
-studii de caz pentru discutarea consecințelor
care decurg din încălcarea drepturilor
copiilor;
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în
modalități alese de elevi, a unor drepturi ale
copilului (de exemplu, prin formularea unei
explicații, realizarea unui dialog, a unei
scheme, a unui desen, prezentarea unei
pantomime, jocuri de rol);
-rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini
simple de lucru, în diferite contexte ale vieții
cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în
clasă, școală, comunitate);
-discutarea unor cazuri reale sau imaginate
care solicită decizie și exprimarea opiniilor
personale;
-implicarea, la nivel de clasă, școală sau la
nivelul comunității locale, în proiecte, pe
diferite teme cu conținut moral-civic.
 Drepturile şi îndatoririle 1.3 -exerciții de identificare a rolului normei -manualul, coli de
copilului (II) 2.4 morale ca model de acțiune; scris, creioane
-Lectură: „Însemnări de 3.1 -exerciții de identificare a drepturilor colorate, diverse
lector” de Mircea Sântimbreanu 3.2 universale ale copilului și a deşeuri, plastilină,
*3.3 responsabilităților care decurg din asumarea resturi de plante /
acestora, în imagini, texte sau în cazuri date; 1h
-recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri
date, a unor situații de respectare/încălcare a
drepturilor copilului;
-studii de caz pentru discutarea consecințelor
care decurg din încălcarea drepturilor
copiilor;
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în
modalități alese de elevi, a unor drepturi ale
copilului (de exemplu, prin formularea unei
explicații, realizarea unui dialog, a unei
scheme, a unui desen, prezentarea unei
pantomime, jocuri de rol);
-rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini
simple de lucru, în diferite contexte ale vieții
cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în
clasă, școală, comunitate);
-discutarea unor cazuri reale sau imaginate
care solicită decizie și exprimarea opiniilor
personale;
-implicarea, la nivel de clasă, școală sau la
nivelul comunității locale, în proiecte, pe
diferite teme cu conținut moral-civic.
 Respectarea şi încălcarea 1.3 -exerciții de identificare a rolului normei -manualul,
drepturilor copilului 2.4 morale ca model de acțiune; volume cu
-Lectură: „Pantofii roşii” de 3.1 -exerciții de identificare a drepturilor operele literare,
N. Calma 3.2 universale ale copilului și a decupaje din ziare
*3.3 responsabilităților care decurg din asumarea şi reviste,
acestora, în imagini, texte sau în cazuri date; creioane colorate,
-recunoașterea în imagini, texte sau în cazuri coli de desen, fişe
date, a unor situații de respectare/încălcare a de lucru,
drepturilor copilului; calculator / 1 h
-studii de caz pentru discutarea consecințelor
care decurg din încălcarea drepturilor
copiilor;
- activități în grupuri mici pentru ilustrarea, în
modalități alese de elevi, a unor drepturi ale
copilului (de exemplu, prin formularea unei
explicații, realizarea unui dialog, a unei
scheme, a unui desen, prezentarea unei
pantomime, jocuri de rol);
-rezolvarea, prin cooperare, a unor sarcini
simple de lucru, în diferite contexte ale vieții
cotidiene (în familie, în grupul de prieteni, în
clasă, școală, comunitate);
-discutarea unor cazuri reale sau imaginate
care solicită decizie și exprimarea opiniilor
personale;
-implicarea, la nivel de clasă, școală sau la
nivelul comunității locale, în proiecte, pe
diferite teme cu conținut moral-civic;
-simularea participării/participarea la
funcționarea unui consiliu local al copiilor.
 Evaluare 1.3 -identificarea drepturilor copilului prezentate -fişe de evaluare /
2.4 în imagini sau enunţuri; 1h
3.1 -stabilirea valorii de adevăr a unor enunţuri
3.2 date;
*3.3 -enumerarea unor drepturi şi îndatoriri ale
copilului / elevului;
-alcătuirea unor enunţuri care prezintă situaţii
de respectare a drepturilor copilului;
-identificarea unor cazuri de încălcare a
drepturilor copilului prezentate în imaginile
date;
-realizarea unor planşe, afişe pe teme
referitoare la drepturile copilului.
 Recapitulare finală .VI. 1.1 -exerciții de prezentare, în perechi, a propriei -manualul,
1.2 persoane (a unor aspecte relevante pentru imagini, poveşti,
1.3 identitatea proprie); fabule, desene,
2.1 -discuții referitoare la asemănările și fişe de lucru
2.2 deosebirile dintre persoane; /1h
2.3 -exerciții de identificare a trăsăturilor
2.4 persoanei manifestate în contexte familiare
3.1 elevilor (la școală, în familie, în grupul de
3.2 prieteni, în locuri publice);
*3.3 -discutarea, în grupuri mici, a moralei unor
fabule, a unor proverbe care ilustrează
trăsături ale persoanei;
-recunoașterea, în situații date, a grupurilor
mici din care face parte elevul (familia,
grupul de joacă, grupul de învățare);
-recunoașterea unor atitudini față de lucruri,
față de plante și animale, pornind de la
imagini date, lectura unor povești, fabule,
vizionarea unor desene animate sau filme
adecvate vârstei elevilor, observarea unor
comportamente ale copiilor și ale adulților în
contexte familiare de viață etc.;
-punerea elevilor în situația de a-și exprima
gânduri, sentimente, atitudini față de lucruri,
plante, animale și de a susține nevoia de
lucruri, plante, animale (pornind, de exemplu,
de la imagini, texte, desene animate, filme
adecvate vârstei elevilor);
-exerciții de identificare, în contexte de viață,
a unor relații existente în cadrul diferitelor
tipuri de grupuri;
-exersarea cooperării în grup pentru
rezolvarea unor sarcini simple de lucru, prin
împărțirea sarcinilor/responsabilităților,
respectarea cerințelor (de lucru, de timp etc.)
și prin valorificarea calităților fiecărui
membru al grupului;
-activități în grupuri mici, pentru identificarea
principalelor drepturi și îndatoriri pe care le
au în grupurile din care fac parte.
1. Să ne amintim din clasa a III-a

Număr de ore = 6
Detalieri de conţinut Data Competenţ Activităţi de învăţare Resurse/repere
e propuse temporale
 Numerele naturale cuprinse 11.IX. 1.1 -exerciţii de adunare şi scădere cu numerele -manualul, fişe de
între 0 – 10 000: formare, scriere, 1.2 naturale de la 0 la 1000; lucru, culegere de
citire, ordonare 2.1 -exerciţii de înmulţire şi împărţire cu numere exerciţii şi
 Numere fracţionare: doime, 2.2 naturale mai mici decât 100; probleme / 1 h
treime,..., zecime 2.3 -exerciţii de compunere şi descompunere a
 Formarea, citirea, scrierea numerelor naturale în sume, diferenţe sau
numerelor cu cifre romane produs de numere;
 Unităţi de măsură, elemente -rezolvarea de probleme simple, cu date
de geometrie numerice;
-exerciţii–joc de măsurare a dimensiunilor,
capacităţilor sau masei unor obiecte, folosind
unităţi de măsură nestandard;
-alegerea etalonului potrivit pentru o anumită
măsurătoare;
-exerciţii de citire a orelor fixe pe ceas;
-identificarea formelor plane în natură;
-recunoaşterea formelor feţelor unor corpuri.
 Operaţii cu numere: 2.4 -exerciții de adunare şi de scădere fără trecere -manualul, fişe de
- adunarea, scăderea, înmulţirea, 2.5 şi cu trecere peste ordin, în concentrul lucru, culegere de
împărţirea numerelor naturale; 0 – 10 000; exerciţii şi
- adunarea şi scăderea fracţiilor -exerciții de efectuare a probei adunării şi a probleme / 2 h
ordinare pe baza unei reprezentări scăderii;
grafice -exerciţii de aflare a numărului necunoscut la
adunare şi la scădere;
-exerciţii de operare cu terminologia
specifică adunării şi scăderii;
-exerciții de calcul, aplicând proprietăţile
adunării;
-exerciţii de calcul, folosind tehnica de calcul
rapid;
-rezolvarea exerciţiilor folosind tabla
înmulţirii şi tabla împărţirii;
-exerciţii de calcul, exersând toate situaţiile
de înmulţire/împărţire cunoscute;
-exerciţii de operare cu terminologia
specifică înmulţirii şi împărţirii;
-exerciţii de scriere a numerelor ca sumă,
diferenţă, produs de două numere naturale.
 Figuri geometrice plane 3.1 -identificarea şi denumirea figurilor -manualul, fişe de
 Axa de simetrie 3.2 geometrice plane; lucru, culegere de
 Perimetrul -recunoaşterea în situaţii familiare/în exerciţii şi
 Corpuri geometrice reprezentări a unor obiecte cu formă probleme,
geometrică (cub, paralelipiped, cilindru, şabloane cu figuri
sferă, con); geometrice,
-identificarea axelor de simetrie ale figurilor corpuri
geometrice; geometrice / 1 h
-identificarea elementelor componente ale
unui corp geometric – vârfuri, fețe, muchii.
 Principalelor unităţi de 4.1 -identificarea mărimilor care pot fi măsurate -manualul, fişe de
măsură pentru lungime, masa 4.2 cu fiecare unitate de măsură studiată lucru, culegere de
corpurilor, volumul lichidelor, -identificarea principalelor instrumente de exerciţii şi
timp şi bani măsură; probleme,
-măsurări practice folosind instrumentele instrumente de
identificate; măsură diferite
-măsurarea unor dimensiuni, capacități / / 1 h
volume, mase, folosind instrumente adecvate;
-înregistrarea şi interpretarea rezultatelor
unor măsurători, folosind exemple din viața
cotidiană;
-rezolvarea de probleme practice în care
intervin unități de măsură standard.
 Lecţie de evaluare 1.1 -administrarea probei de evaluare iniţială -fişe de evaluare /
1.2 1h
2.1
2.2
2.3
2.4
2.5
3.1
3.2
4.1
4.2

2. Numerele naturale cuprinse între 0 – 1 000 000

Număr de ore = 11
Detalieri de conţinut Data Competenţ Activităţi de învăţare Resurse/repere
e propuse temporale
 Formarea, citirea şi scrierea 1.1 -scrierea cu cifre/litere a unor numere din -manualul,
numerelor naturale 0 – 1 000 000 1.2 intervalul 0 – 1 000 000; culegere de
2.1 -citirea şi scrierea numerelor de la 0 la exerciţii şi
5.1 1 000 000; probleme,
-identificarea cifrelor unităţilor / zecilor / numărătoarea de
sutelor / miilor / zecilor de mii / sutelor de poziționare, fișe
mii dintr-un număr; de lucru; imagini
-compunerea şi descompunerea numerelor care ilustrează
din/în sute de mii, zeci de mii, mii, sute, zeci folosirea
şi unităţi; numerelor în viața
-numărare cu pas dat, în ordine crescătoare şi cotidiană
descrescătoare, cu precizarea limitelor /2h
intervalului (de la... până la..., mai mic
decât..., dar mai mare decât...);
-generarea de numere mai mici decât
1 000 000, care îndeplinesc condiţii date;
-identificarea şi utilizarea terminologiei sau a
unor simboluri matematice în situaţii
cotidiene;
-exerciţii de localizare a unui număr în şirul
numerelor naturale;
-exerciţii de identificare a numărului
unităţilor de fiecare ordin cuprinse în numere
date;
-exerciţii de identificare a regulilor după care
este format un şir de numere;
-exerciţii de generare a unor şiruri de numere
după reguli date.
 Compararea şi ordonarea 2.2 -compararea unor numere mai mici sau egale -manualul,
numerelor naturale 0 – 1 000 000 2.3 cu 1 000 000 utilizând algoritmul de culegere de
5.3 comparare; exerciţii şi
-scrierea rezultatelor obţinute prin comparare, probleme,
utilizând semnele <, >, =; numărătoarea de
-identificarea şi analiza datelor din ipoteza poziționare,
unei probleme; jetoane cu
-precizarea succesorului şi / sau a numere, fișe de
predecesorului unui număr; lucru, harta
-ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor Europei / 2 h
numere mai mici sau egale cu 1 000 000;
-determinarea unor numere care să respecte
condiţii date ( mai mic decât ..., mai mare sau
egal cu ... etc.).
 Rotunjirea numerelor 2.3 -identificarea unor situaţii uzuale care solicită -manualul, harta
naturale la ordinul zecilor / su- rotunjirea numerelor; lumii, culegere de
telor / miilor / zecilor de mii / -rotunjirea/aproximare la zeci/sute/mii/zeci exerciţii şi
sutelor de mii de mii/sute de mii a unor valori numerice probleme / 2 h
(preţuri, distanţe etc.);
-exerciţii de determinare a numerelor care se
rotunjesc printr-un număr dat.
 Scrierea numerelor cu cifre 2.1 -formarea, scrierea şi citirea numerelor -manualul,
romane 2.4 folosind cifre romane; enciclopedii /
-transcrierea cu cifre romane a unor numere ilustraţii culegere
scrise cu cifre arabe; de exerciţii şi
-ex.-joc – Refă operațiile! – probleme / 2 h
efectuarea/refacerea unor calcule în care
numerele sunt scrise cu cifre romane folosind
bețișoare.
 Recapitulare 3.X. 1.1 -generarea unor numere mai mici decât -manualul
4.X. 1.2 1 000 000, ale căror cifre îndeplinesc condiţii tipărit/digital,
2.1 date; imagini, fișe de
2.2 -generarea/completarea unor şiruri de de lucru, culegere de
2.3 numere folosind o regulă dată; exerciţii şi
2.4 -compararea unor numere mai mici sau egale probleme / 2 h
5.1 cu 10000000 utilizând algoritmul de
5.3 comparare;
-ordonarea crescătoare/descrescătoare a unor
numere mai mici sau egale cu 1 000 000;
-formarea, scrierea şi citirea numerelor
folosind cifrele romane;
-extragerea şi sortarea de numere dintr-un
tabel, pe baza unor criterii date.
 Evaluare 1.1 -scrierea cu cifre/litere a numerelor -fişe de evaluare
1.2 0 – 1 000 0000; /1h
2.1 -descoperirea și aplicarea unei reguli pentru
2.2 continuarea unor modele repetitive;
2.3 -compararea și ordonarea numerelor
2.4 0 – 1 000 000;
5.1 -rotunjirea numerelor naturale 0 – 1 000 000;
5.3 -formarea, citirea, scrierea numerelor cu
cifrele romane.

3. Adunarea şi scăderea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000,


fără trecere şi cu trecere peste ordin

Număr de ore = 13
Detalieri de conţinut Data Competenţ Activităţi de învăţare Resurse/repere
e propuse temporale
 Adunarea numerelor naturale 2.4 -compunerea şi descompunerea numerelor -manualul,
fără trecere peste ordin 5.1 naturale în concentrul 0 – 1 000 000, culegere de
5.2 utilizând adunarea şi scăderea, fără trecere exerciţii şi
5.3 peste ordin, probleme / 1 h
-efectuarea de adunări/scăderi, fără trecere
peste ordin, în concentrul 0 – 1 000 000,
utilizând algoritmi de calcul, descompuneri
numerice şi proprietăţile operaţiilor;
-efectuarea probei operației de adunare,
respectiv de scădere;
-utilizarea proprietăţilor adunării în calcule
(comutativitate, asociativitate, element
neutru);
-extragerea şi sortarea de numere dintr-un
tabel, pe baza unor criterii date;
-estimarea rezultatului unui calcul din
concentrul 0 – 1 000 000, fără efectuarea lui;
-utilizarea calculatorului pentru rezolvarea de
adunări şi scăderi sau pentru verificarea unor
rezultate;
-operarea cu terminologia specifică adunării
şi scăderii.
 Adunarea cu o singură 2.4 -compunerea şi descompunerea numerelor -manualul,
trecere peste ordin 5.1 naturale în concentrul 0 – 1 000 000, culegere de
5.2 utilizând adunarea şi scăderea, cu o singură exerciţii şi
5.3 trecere peste ordin; probleme / 1 h
-efectuarea de adunări cu o singură trecere
peste ordin, în concentrul 0 – 1 000 000,
utilizând algoritmi de calcul, descompuneri
numerice şi proprietăţile operaţiilor;
-efectuarea probei operației de adunare;
-utilizarea proprietăţilor adunării în calcule
(comutativitate, asociativitate, element
neutru);
-operarea cu terminologia specifică adunării;
-estimarea rezultatului unui calcul din
concentrul 0 – 1 000 000, fără efectuarea lui;
-utilizarea calculatorului pentru rezolvarea de
adunări sau pentru verificarea unor rezultate.
 Adunarea cu mai multe 2.4 -compunerea şi descompunerea numerelor -manualul,
treceri peste ordin 5.1 naturale în concentrul 0 – 1 000 000, culegere de
5.2 utilizând adunarea fără trecere şi cu trecere exerciţii şi
5.3 peste ordin; probleme / 2 h
-efectuarea de adunări cu trecere peste ordin,
în concentrul 0 – 1 000 000, utilizând
algoritmi de calcul, descompuneri numerice
şi proprietăţile operaţiilor;
-efectuarea probei operației de adunare;
-utilizarea proprietăţilor adunării în calcule
(comutativitate, asociativitate, element
neutru);
-estimarea rezultatului unui calcul din
concentrul 0 – 1 000 000, fără efectuarea lui;
-folosirea unor tehnici de calcul rapid
(proprietăţile operaţiilor, grupări şi
descompuneri de numere etc.).
 Scăderea cu o trecere peste 2.4 -efectuarea de scăderi fără trecere şi cu -manualul,
ordin 5.1 trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000 culegere de
5.2 000, utilizând algoritmi de calcul, exerciţii şi
5.3 descompuneri numerice şi proprietăţile probleme / 2 h
operaţiilor;
efectuarea probei operației de scădere;
-operarea cu terminologia specifică adunării
şi scăderii;
-rezolvarea de probleme cu operaţii de
acelaşi ordin/de ordine diferite;
-formularea de probleme pornind de la
numere date şi condiţii ale acestor numere.
 Scăderea cu mai multe 2.4 -efectuarea de scăderi fără trecere şi cu -manualul,
treceri peste ordin 5.1 trecere peste ordin, în concentrul 0 – 1 000 culegere de
5.2 000, utilizând algoritmi de calcul, exerciţii şi
5.3 descompuneri numeri- ce şi proprietăţile probleme / 2 h
operaţiilor;
efectuarea probei operației de scădere;
-folosirea unor tehnici de calcul rapid
(proprietăţile operaţiilor, grupări şi
descompuneri de numere etc.);
-jocuri de rol care solicită compunerea /
descompunerea numerelor din concentrul
0 – 1 000 000;
-operarea cu terminologia specifică scăderii.
 Aflarea numărului 2.4 -aflarea unui termen folosind metoda -manualul,
necunoscut 5.1 balanţei; culegere de
5.2 -aflarea unui termen necunoscut folosind exerciţii şi
5.3 proba adunării şi a scăderii; probleme / 2 h
transpunerea unor probleme în exerciţii.
 Recapitulare 2.4 -compunerea şi descompunerea numerelor -manualul, fișe de
5.1 naturale în concentrul 0 – 1 000 000, lucru / 2h
5.2 utilizând adunarea şi scăderea, cu trecere şi
5.3 fără trecere peste ordin;
-jocuri de rol care solicită compunerea /
descompunerea numerelor din concentrul
0 – 1 000 000;
-efectuarea de adunări/scăderi, fără trecere şi
cu trecere peste ordin, în concentrul
0 – 1 000 000, utilizând algoritmi de calcul,
descompuneri numerice şi proprietăţile
operaţiilor;
efectuarea probei operației de adunare,
respectiv de scădere;
-utilizarea proprietăţilor adunării în calcule
(comutativitate, asociativitate, element
neutru);
-estimarea rezultatului unui calcul din
concentrul 0 – 1 000 000, fără efectuarea lui;
-folosirea unor tehnici de calcul rapid
(proprietăţile operaţiilor, grupări şi
descompuneri de numere etc.);
-identificarea şi utilizarea terminologiei
specifice;
-identificarea cuvintelor/sintagmelor în enun-
ţurile problemelor care sugerează operaţiile
aritmetice studiate (a dat, a primit etc.);
-rezolvarea de probleme prin mai multe
metode.
 Evaluare 2.4 -efectuarea de operații de adunare și scădere -fișe de evaluare
5.1 în concentrul 0 – 1 000 000; /1h
5.2 -utilizarea proprietăţilor adunării în calcule
5.3 (comutativitate, asociativitate, element
neutru);
-utilizarea terminologiei specifice operațiilor
de adunare și scădere;
-aflarea unui termen necunoscut;
-rezolvarea unei probleme care presupune
efectuarea operațiilor de adunare și scădere.

4. Înmulţirea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000

Număr de ore = 12
Detalieri de conţinut Data Competenţ Activităţi de învăţare Resurse/repere
e propuse temporale
 Înmulţirea unui număr cu 10, 2.5 -efectuarea de înmulţiri cu 10, 100, 1 000; -manualul,
100, 1 000 5.1 -scrierea unui număr ca produs de doi sau culegere de
mai mulţi factori. exerciţii şi
probleme / 1 h
 Înmulţirea cu un număr de o 2.5 -efectuarea de înmulţiri între un număr mai -manualul,
cifră, fără trecere peste ordin 5.1 mic decât 1 000 000 şi un număr format cu o culegere de
5.3 cifră, fără trecere peste ordin; exerciţii şi
-scrierea unui număr ca produs de doi sau probleme, fişe de
mai mulţi factori, lucru / 1 h
-utilizarea în calcul a unor proprietăţi ale
înmulţirii;
-exerciții de operare cu terminologia
specifică înmulțirii;
-identificarea cuvintelor / sintagmelor în
enunţurile problemelor care sugerează
operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit,
de două ori mai mult etc.).
 Înmulţirea cu un număr de o 2.5 -efectuarea de înmulţiri între număr mai mic -manualul,
cifră, cu trecere peste ordin 5.1 decât 1 000 000 şi un număr format cu o culegere de
5.3 cifră, cu trecere peste ordin; exerciţii şi
scrierea unui număr ca produs de doi sau mai probleme, fişe de
mulţi factori; lucru / 2 h
-utilizarea în calcul a unor proprietăţi ale
înmulţirii;
identificarea şi analiza datelor din ipoteza
unei probleme;
rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află dublul/
triplul/împătritul etc. numărului…”;
-identificarea cuvintelor/sintagmelor în
enunţurile problemelor care sugerează
operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit,
de două ori mai mult etc.).
 Înmulţirea cu un număr de 2.5 -efectuarea de înmulțiri de numere în concen- -manualul,
două cifre, fără trecere peste 5.1 trul 0 – 1 000 000, în scris; culegere de
ordin 5.3 -utilizarea în calcul a unor proprietăți ale exerciţii şi
înmulțirii; probleme, fişe de
-scrierea unui număr ca produs de doi sau lucru / 2 h
mai mulţi factori;
-efectuarea probei unei operații de înmulțire;
-formularea şi rezolvarea unor probleme
pornind de la o tematică dată/de la numere
date/ expresii care sugerează operaţii;
-identificarea cuvintelor/sintagmelor în
enunţurile problemelor care sugerează
operaţiile aritmetice studiate (a dat, a primit,
de două ori mai mult etc.).
 Înmulţirea cu un număr de 2.5 -efectuarea de înmulțiri de numere în -manualul,
două cifre, cu trecere peste ordin 5.1 concentrul 0 – 1 000 000, în scris; culegere de
5.3 -utilizarea în calcul a unor proprietăți ale exerciţii şi
înmulțirii; probleme, fişe de
-estimarea ordinului de mărime a rezultatului lucru / 2 h
unui calcul, fără efectuarea acestuia (de
exemplu,19x27 va fi mai mic decât
20x30=600);
-efectuarea probei unei operații de înmulțire;
-identificarea cuvintelor/sintagmelor în enun-
ţurile problemelor care sugerează operaţiile
aritmetice studiate (a dat, a primit, de două
ori mai mult etc.);
-utilizarea calculatorului pentru verificarea
unor operaţii de înmulţire.
 Înmulţirea când factorii au 2.5 -efectuarea de înmulţiri în care factorii au cel -manualul, post-
cel mult trei cifre 5.1 mult trei cifre; it-uri, calculator
5.3 -utilizarea în calcul a unor proprietăți ale de buzunar, fişe
înmulțirii; de lucru, culegere
-scrierea unui număr ca produs de doi sau de exerciţii şi
mai mulţi factori probleme / 3 h
-utilizarea calculatorului pentru verificarea
unor operaţii de înmulţire;
-efectuarea probei unei operații de înmulțire;
-formularea şi rezolvarea unor probleme
pornind de la o tematică dată/de la numere
date/ expresii care sugerează operaţii;
 Ordinea efectuării operaţiilor 2.5 -efectuarea de înmulțiri de numere în concen- -manualul,
5.1 trul 0 – 1 000 000, în scris; culegere de
-rezolvarea de exerciţii cu operaţiile exerciţii şi
cunoscute, respectând ordinea efectuării probleme, fişe de
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor lucru / 2 h
(numai paranteze rotunde şi pătrate);
-utilizarea în calcul a unor proprietăți ale
înmulțirii;
-identificarea rolului parantezelor rotunde şi
a celor pătrate asupra rezultatului final al
unui exerciţiu.
 Recapitulare 2.5 -efectuarea de înmulţiri cu 10, 100, 1 000; -manualul,
5.1 -efectuarea de înmulţiri între un număr mai culegere de
5.3 mic decât 1 000 000 şi un număr format cu o exerciţii şi
cifră; probleme, fişe de
-efectuarea de înmulţiri în care factorii au cel lucru / 2 h
mult trei cifre;
-utilizarea în calcul a unor proprietăți ale
înmulțirii;
-scrierea unui număr ca produs de doi sau
mai mulţi factori;
-estimarea ordinului de mărime a rezultatului
unui calcul, fără efectuarea acestuia (de
exemplu, 19x27 va fi mai mic decât
20x30=600);
-utilizarea calculatorului pentru verificarea
unor operaţii de înmulţire;
-efectuarea probei unei operații de înmulțire;
-rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute, respectând ordinea efectuării
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor
(numai paranteze rotunde şi pătrate);
-discutarea fişelor întocmite în cadrul
proiectului.
 Evaluare 2.5 -rezolvarea de exerciţii de înmulţire de -fişe de evaluare
5.1 numere în concentrul 0 – 1 000 000; /1h
5.3 -utilizarea unor proprietăţi ale înmulţirii în
calcule;
-identificarea cuvintelor/sintagmelor în
enunţurile problemelor care sugerează
operaţii aritmetice studiate;
-rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute, respectând ordinea efectuării
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor
(numai paranteze rotunde şi pătrate);
-rezolvarea de probleme folosind operațiile
învățate.

5. Împărţirea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000


Număr de ore = 18
Detalieri de conţinut Data Competenţ Activităţi de învăţare Resurse/repere
e propuse temporale
 Împărţirea unui număr la 10, 2.5 -efectuarea de înmulţiri şi împărţiri cu 10, -manualul, fișe de
100, 1 000 100,1 000; lucru / 1 h
-exerciții de operare cu terminologia
specifică împărțirii;
-rezolvarea de probleme cu operaţii de
acelaşi ordin/de ordine diferite.
 Împărţirea cu restul 0 2.5 -efectuarea de împărţiri la numere de o cifră -manualul,
sau două cifre în concentrul 0 – 1 000 000; jetoane, fișe de
-exerciții de operare cu terminologia lucru / 1 h
specifică împărțirii;
-rezolvarea de probleme cu operaţii de
acelaşi ordin/de ordine diferite;
-formularea şi rezolvarea unor probleme
pornind de la expresii care sugerează operații
de împărțire.
 Împărţirea cu restul diferit de 2.5 -efectuarea de împărţiri la numere de o cifră -manualul,
0 sau două cifre în concentrul 0 – 1 000 000; culegere de
-exerciții de operare cu terminologia exerciţii şi
specifică împărțirii; probleme, fişe de
-rezolvarea de probleme cu operaţii de lucru / 2 h
acelaşi ordin/de ordine diferite;
-formularea şi rezolvarea unor probleme
pornind de la expresii care sugerează operații
de împărțire.
 Împărţirea numerelor mai 2.5 -efectuarea de împărţiri la numere de o cifră -manualul,
mici decât 1 000 000, la un 5.1 în concentrul 0 – 1 000 000; culegere de
număr natural de o cifră 5.3 -efectuarea probei unei operații de înmulțire/ exerciţii şi
- deîmpărţitul este scris cu împărțire; probleme, fişe de
două cifre -exerciții de operare cu terminologia lucru / 3 h
- deîmpărţitul este scris cu trei specifică împărțirii;
sau mai multe cifre -rezolvarea de exerciţii de tipul: „Află
jumătatea / sfertul / dublul / trei sferturi /
zecimea / sutimea etc.”
-rezolvarea de probleme prin mai multe
metode.
 Împărţirea numerelor mai 2.5 -efectuarea de împărţiri la numere de o cifră -manualul,
mici decât 1 000 000, la un sau două cifre în concentrul 0 – 1 000 000; calculatorul, fișe
număr natural de două cifre -efectuarea probei unei operații de înmulțire/ de lucru, culegere
- deîmpărţitul este scris cu trei împărțire; de exerciţii şi
cifre -exerciții de operare cu terminologia probleme / 3 h
-deîmpărţitul este scris cu patru specifică împărțirii;
sau mai multe cifre -efectuarea probei unei operații de înmulțire/
împărțire;
estimarea ordinului de mărime a rezultatului
unui calcul, fără efectuarea acestuia;
-utilizarea calculatorului pentru verificarea
unor operaţii de înmulţire şi împărţire.
 Aflarea numărului 2.5 -efectuarea de înmulţiri de numere în -manualul, fişe de
necunoscut 5.1 concentrul 0 – 1 000 000, în scris; lucru / 2 h
-efectuarea de împărţiri la numere de o cifră
sau două cifre în concentrul 0 – 1 000 000;
-efectuarea probei unei operații de înmulțire/
împărțire;
-aflarea unui număr necunoscut, folosind
diverse metode;
-exerciții de operare cu terminologia
specifică înmulțirii şi împărțirii;
-identificarea unor situaţii concrete care se
pot transpune în limbaj matematic;
-verificarea rezultatelor obţinute în urma
rezolvării unei probleme.
 Ordinea efectuării operaţiilor 2.5 -rezolvarea de exerciţii, cu operaţiile -manualul,
5.1 cunoscute, respectând ordinea efectuării culegere de
5.3 operaţiilor şi semnificaţia parantezelor exerciţii şi
(numai paranteze rotunde şi pătrate); probleme, fişe de
-transcrierea rezolvării problemelor printr-un lucru / 3 h
exercițiu;
-identificarea rolului parantezelor rotunde şi
a celor pătrate asupra rezultatului final al
unui exerciţiu;
-utilizarea semnelor matematice și a
parantezelor pentru a face ca relații date să
fie adevărate.
 Recapitulare 2.5 -efectuarea de operații de înmulțire şi -manualul, fişe de
5.1 împărțire în contente numerice variate; lucru / 2 h
5.3 -operarea cu terminologia specifică;
-aplicarea proprietăților înmulțirii şi
împărțirii în calcule;
-rezolvare/compunere de probleme cu
operații de ordine diferite.
 Evaluare 2.5 -rezolvarea de exerciţii de înmulțire şi -fişe de evaluare
5.1 împărțire în contente numerice variate; /1h
5.3 -utilizarea corectă a terminologiei
matematice în exerciții și probleme care
presupun efectuarea unor operații de
împărțire;
-aflarea unui număr necunoscut;
-rezolvarea de exerciţii cu operaţiile
cunoscute, respectând ordinea efectuării
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor;
-rezolvarea de probleme folosind operațiile
învățate.

5. Recapitulare semestrială

Număr de ore = 4
Detalieri de conţinut Data Competenţ Activităţi de învăţare Resurse/repere
e propuse temporale
 Repetarea conținuturilor 1.1 -exerciții de numerație; -manualul, fişe de
- numere naturale (citire, scriere, 1.2 -efectuarea de exerciții de adunare, scădere, lucru / 3 h
formare, comparare, ordonare, 2.1 înmulțire şi împărțire cu utilizarea
aproximare) 2.2 algoritmilor de calcul şi proprietăților
- operații cu numere naturale; 2.3 operațiilor;
ordinea operațiilor 2.4 -rezolvarea de probleme folosind operațiile
- rezolvare de probleme cu 2.5 învățate.
caracter practic aplicativ 5.1
5.2
5.3
 Evaluare 1.1 -rezolvarea de exerciţii cu cele patru operaţii -fişe de evaluare/
1.2 concentrul 0-1 000 000; 1h
2.1 -utilizarea termonologiei matematice în
2.2 rezolvarea de exerciții;
2.3 -rezolvarea unor exerciții în care se
2.4 aplică ordinea operațiilor și semnificația
2.5 parantezelor;
5.1 -rezolvarea de probleme folosind operațiile
5.2 învățate.
5.3
1. Rezolvarea de probleme

Număr de ore = 16
Detalieri de conţinut Data Competenţ Activităţi de învăţare Resurse/repere
e propuse temporale
 Ordinea efectuării 2.5 -identificarea rolului parantezelor rotunde şi -manualul,
operaţiilor. Paranteze rotunde 5.1 al celor pătrate asupra rezultatului final al culegere de
unui exerciţiu; exerciţii şi
-rezolvarea de exerciţii cu operaţiile probleme, fişe de
cunoscute, respectând ordinea efectuării lucru / 2 h
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor
(numai paranteze rotunde şi pătrate);
-formularea de probleme pornind de la
situaţii concrete, reprezentări şi/sau relaţii
matematice, imagini, desene, scheme,
exerciţii, grafice, tabele.
 Probleme care se rezolvă 2.4. -rezolvarea de probleme cu operaţii de -manualul,
prin operaţii aritmetice cunoscute 2.5 acelaşi ordin/de ordine diferite; imagini pentru
5.1 -transformarea unei probleme rezolvate prin formularea de
5.3 schimbarea numerelor sau a întrebării, prin probleme, fişe de
înlocuirea cuvintelor care sugerează operaţia, lucru, culegere de
prin adăugarea unei întrebări etc.; exerciţii şi
-transformarea problemelor prin schimbarea probleme / 2 h
operaţiilor aritmetice;
-formularea de probleme pornind de la
situaţii concrete, reprezentări şi/sau relaţii
matematice, imagini, desene, scheme,
exerciţii, grafice, tabele;
-formularea şi rezolvarea unor probleme por-
nind de la o tematică dată/de la numere date/
expresii care sugerează operaţii;
-identificarea şi analiza datelor din ipoteza
unei probleme;
-identificarea cuvintelor/sintagmelor în enun-
ţurile problemelor care sugerează operaţiile
aritmetice studiate (a dat, a primit, a distribuit
în mod egal, de două ori mai mult etc.);
-rezolvarea de probleme prin mai multe
metode;
-identificarea unor situaţii concrete care se
pot transpune în limbaj matematic;
-verificarea rezultatelor obţinute în urma
rezolvării unei probleme.
 Metoda grafică 2.4 -rezolvarea de probleme prin metoda grafică; -manualul,
2.5 -rezolvarea şi compunerea de probleme culegere de
5.3 folosind simboluri, numere sau reprezentări exerciţii şi
grafice; probleme, fişe de
-asocierea rezolvării unei probleme cu o lucru / 4 h
reprezentare grafică/desen sau cu o expresie
numerică dată;
-asocierea reprezentării grafice cu problema;
-rezolvarea unor ecuaţii şi inecuaţii folosind
metoda figurativă;
-compunerea de probleme folosind imagini
sau reprezentări grafice.

 Metoda comparaţiei 2.4 -rezolvarea de probleme prin metoda -manualul, fişe de


2.5 comparaţiei; lucru / 2 h
-interpretarea datelor prin compararea
numerelor implicate, prin stabilirea de
asemănări şi deosebiri, prin extragerea unor
informaţii semnificative etc;.
 Metoda mersului invers 2.4 -rezolvarea de probleme prin metoda -manualul,
2.5 comparaţiei; culegere de
-utilizarea unor scheme simple pentru a exerciţii şi
figura pe scurt datele şi paşii de rezolvare a probleme, fişe de
problemelor de acest tip; lucru / 3 h
-exerciții pentru identificarea dependenței
succesive dintre datele problemei.
 Organizarea şi interpretarea 2.4 -gruparea corpurilor dintr-un mediu după -manualul,
datelor 2.5 diferite criterii şi înregistrarea concluziilor imagini, fișe de
5.2 într-o diagramă, grafic sau tabel; lucru / 1 h
-extragerea şi sortarea de numere dintr-un
tabel, pe baza unor criterii date;
-înregistrarea observaţiilor din investigaţii în
tabele;
-realizarea unor grafice pe baza unor
informaţii date/culese;
-identificarea datelor din reprezentări grafice
(cu bare sau liniare);
-organizarea datelor unei investigaţii în tabel
sau într-o reprezentare grafică in scopul
compunerii sau rezolvării de probleme.
 Recapitulare 2.5 -argumentarea modalităților diferite pentru -manualul,
5.1 rezolvarea unei probleme; imagini, fișe de
5.3 -descrierea demersului de rezolvare a lucru / 1 h
problemelor care se încadrează în anumite
tipuri.
 Evaluare 2.5 -utilizarea terminologiei matematice pentru -fişe de evaluare
5.1 rezolvarea de probleme; /1h
5.3 -identificarea datelor dintr-un grafic în scopul
rezolvării unor probleme;
-identificarea şi analiza datelor unei
probleme;
-rezolvarea unor probleme prin metoda
grafică, metoda comparaţiei sau metoda
mersului invers;
-rezolvarea unor probleme folosind operațiile
aritmetice învățate.

2. Fracţiicu numitorul mai mic sau egal cu 10 sau cu numitorul


egal cu 100

Număr de ore =12


Detalieri de conţinut Data Competenţ Activităţi de învăţare Resurse/repere
e propuse temporale
 Fracţii. Diviziuni ale 2.1 -identificarea întregilor împărțiți în părți de -manualul, fişe cu
întregului: sutimea mărimi egale; întregii
-scrierea și citirea unităților fracționare împărțiți în 100
corespunzătoare părților colorate din întregi de părți egale
ilustrați; /2h
-identificarea numărătorilor şi numitorilor
fracţiilor;
-citirea şi scrierea fracţiilor subunitare,
supraunitare şi a celor echiunitare, în situații
familiare sau în reprezentări;
-determinarea unei fracţii când numărătorul şi
/ sau numitorul îndeplinesc anumite condiţii;
-reprezentarea intuitivă a unei fracţii utilizând
desene, haşuri, decupaje etc., pornind de la
experienţa cotidiană;
-marcarea, prin pliere, a 1/2, respectiv 1/4;
3/4; 0,50; 0,25; 50%; 25%; 75% din suprafaţa
unei figuri geometrice, cu ajutorul unor
exerciții practice.
 Compararea fracţiilor 2.2 -compararea unor fracţii cu întregul, în -manual, figuri
2.3 situaţii familiare; geometrice
-compararea a două fracţii cu acelaşi numitor decupate,
sau cu acelaşi numărător, pornind de la culegere de
obiecte sau de la reprezentări grafice; exerciţii şi
-ordonarea unor fracţii folosind exemple din probleme, fișe de
viața cotidiană sau reprezentări grafice. lucru / 2 h
 Fracţii subunitare, 2.1 -citirea şi scrierea fracţiilor subunitare, -manual, figuri
echiunitare, supraunitare supraunitare şi a celor echiunitare, în situații geometrice
familiare sau în reprezentări; decupate,
-determinarea unei fracţii când numărătorul culegere de
şi/sau numitorul îndeplinesc anumite condiţii; exerciţii şi
-scrierea unor fracţii pornind de la situații probleme, fișe de
familiare. lucru / 2 h
 Adunarea fracţiilor cu acelaţi 2.4 -intuirea echivalenței unei fracţii cu o sumă -manualul,
numitor sau cu o diferenţă de fracţii cu acelaşi culegere de
 Scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor, cu ajutorul unor reprezentări grafice exerciţii şi
numitor sau exemple familiare; probleme, fişe de
-calcularea sumei, a diferenţei a două fracții lucru / 2 h
cu acelaşi numitor;
-calcularea sumei, a diferenţei a două fracții,
apelând la diferite suporturi intuitive.
 Scrierea procentuală 2.1 -marcarea, prin pliere, a 1/2, respectiv 1/4; -manualul,
3/4;0,50; 0,25; 50%; 25%; 75% din suprafaţa culegere de
unei figuri geometrice, cu ajutorul unor exerciţii şi
exerciții practice; probleme, fişe de
-joc de rol: La cumpărături (utilizarea lucru / 2 h
numerelor cu virgulă şi a procentelor);
-identificarea şi utilizarea terminologiei sau a
unor simboluri matematice în situaţii
cotidiene (de exemplu, utilizarea
procentelor).
 Recapitulare 2.1 -citirea şi scrierea fracţiilor subunitare, -manualul, fişe se
2.2 supraunitare şi a celor echiunitare, în situații lucru / 2 h
2.3 familiare sau în reprezentări;
2.4 -determinarea unei fracţii când numărătorul
şi/sau numitorul îndeplinesc anumite condiţii;
-compararea unor fracţii cu întregul, în
situaţii familiare;
-compararea a două fracţii cu acelaşi numitor
sau cu acelaşi numărător, pornind de la
obiecte sau de la reprezentări grafice;
-intuirea echivalenței unei fracţii cu o sumă
sau cu o diferenţă de fracţii cu acelaşi
numitor, cu ajutorul unor reprezentări grafice
sau exemple familiare;
-ordonarea unor fracţii folosind exemple din
viața cotidiană sau reprezentări grafice.
 Evaluare 2.1 -exerciţii şi probleme cu numere fracţionare. -fişe de evaluare
2.2 /1h
2.3
2.4

3. Elemente intuitive de geometrie


Număr de ore =17
Detalieri de conţinut Data Competenţ Activităţi de învăţare Resurse/repere
e propuse temporale
 Localizarea unor obiecte 3.1 -descrierea poziţiei obiectelor în spaţiu, în - manualul / 1 h
raport cu alte obiecte (paralel, perpendicular);
-identificarea obiectelor folosind simbolurile
dintr-o reprezentare;
-realizarea şi completarea unor tabele
respectând instrucţiuni în care se folosesc
cuvintele „rând” şi „coloană”;
-stabilirea coordonatelor unui obiect (dintr-o
reprezentare de tip reţea).
 Drepte perpendiculare. 3.2 -identificarea unor segmente de dreaptă per- -manualul, riglă,
Drepte paralele pendiculare, paralele; echer / 1 h
-măsurarea lungimii unor segmente şi a
distanţei între două puncte convenabil alese;
-recunoaşterea şi descrierea diferitelor feluri
de linii ale obiectelor din mediul
înconjurător;
-construirea de linii frânte şi de linii curbe
(închise sau deschise) în condiţii date.
 Unghiuri 3.2 -identificarea elementelor componente ale -manualul, rigle,
unui unghi; echer, creioane
-desenarea unghiurilor, folosind rigla şi colorate, fișe de
echerul; lucru / 1 h
-identificarea tipului de unghi pe modele
fizice sau în desene sugestive.
 Poligoane. Triunghiul 3.2 -identificarea şi denumirea figurilor plane; -manualul,
 Paralelogramul şi rombul -identificarea elementelor componente ale culegere de
 Dreptunghiul şi pătratul unei figuri plane: unghi, latură, vârf; exerciţii şi
 Cercul -identificarea numărului de forme geometrice probleme, fişe de
plane dintr-un desen dat/dintr-o figură lucru, trusă de
geometrică „fragmentată”; geometrie / 4 h
-numirea elementelor componente ale
dreptunghiului şi pătratului;
-recunoaşterea unor obiecte cu formă de cerc.
 Axa de simetrie 3.2 -stabilirea axelor de simetrie ale unor figuri -manualul, trusa
geometrice prin diferite modalităţi (pliere, de geometrie,
desen); hârtie glace / 1 h
-completarea desenului unei figuri
geometrice după o axă de simetrie;
-verificarea corectitudinii determinării axelor
de simetrie prin suprapunerea practică a celor
două părți simetrice.
 Perimetrul 2.4 -determinarea perimetrelor poligoanelor prin -manualul, fişe de
2.5 calcul. lucru / 1 h
3.2
5.1
 Aria 4.1 -estimarea mărimii unor suprafeţe desenate -manualul,
pe o reţea, utilizând ca unitate de măsură culegere de
pătratul cu latura de 1 cm; exerciţii şi
-determinarea de suprafeţe (din reprezentări, probleme / 1 h
folosind ca unitate de măsură pătratul cu
latura de 1 cm).
 Corpuri geometrice. Cubul, 20.III. 3.2 -recunoaşterea în situaţii familiare/în -manualul,
paralelipipedul reprezentări a unor obiecte cu formă corpuri cu forme
geometrică (cub, paralelipiped); diverse, bile,
-exerciții de desfăşurare a cubului şi corpuri
paralelipipedului pe construcții din carton; geometrice, bețe
-asamblarea cubului şi a paralelipipedului din de chibrit,
desfăşurări date; construcții din bețişoare şi plastilină, carton,
biluțe de plastilină. foarfece / 1 h
 Volumul cubului şi al 3.2 -compararea volumelor unor corpuri -manualul, fișe de
paralelipipedului 4.1 geometrice (cub, paralelipiped) folosind ca lucru / 1 h
unitate de măsură cubul cu muchia de 1 cm;
-compararea capacităţilor (volumelor) unor
vase în situaţii practice/experimentale.
 Piramida. Cilindru. Sfera. 3.2 -recunoaşterea în situaţii familiare/în -manualul,
Con reprezentări a unor obiecte cu formă culegere de
geometrică (piramidă, cilindru, sferă, con); exerciţii şi
-gruparea unor corpuri geometrice după probleme, bețe de
criterii date (formă/ număr de feţe, număr de chibrit, plastilină,
vârfuri, număr de muchii); carton, foarfece
-exerciții de desfăşurare a piramidei pe /1h
construcții din carton;
-asamblarea piramidei din desfăşurări date;
-construcții din bețişoare şi biluțe de
plastilină;
-desfăşurarea/asamblarea cilindrului şi a
conului folosind corpuri construite din
carton.
 Recapitulare 1.2 -stabilirea coordonatelor unor obiecte într-o -manual, imagini,
2.4 reprezentare grafică sub formă de reţea; rigle, creioane
2.5 -identificarea şi denumirea figurilor colorate, trusa de
3.1 geometrice plane; geometrie, fișe de
3.2 -conturarea figurilor geometrice plane cu lucru / 1 h
5.1 ajutorul instrumentelor de
geometrie/şabloanelor (pătrat, triunghi,
dreptunghi);
-recunoaşterea şi descrierea unor obiecte care
au forma unor corpuri geometrice cunoscute,
din mediul apropiat (cub, paralelipiped,
cilindru, sferă, con);
-gruparea unor corpuri geometrice după
criterii date (formă/ număr de feţe, număr de
vârfuri, număr de muchii);
-construirea unor imagini simetrice;
-rezolvarea unor probleme care presupun
aflarea perimetrului unor figuri geometrice, a
ariei unor corpuri.
 Evaluare 12.IV. 1.2 -identificarea şi denumirea figurilor -fişe de
2.4 geometrice plane; evaluare / 1 h
2.5 -localizarea unor corpuri geometrice;
3.1 -descrierea unor corpuri geometrice
3.2 identificând numărul de fețe/muchii/ vârfuri;
5.1 -aflarea perimetrului unor figuri geometrice
cunoscând lungimea laturilor;
-calcularea volumului unor corpuri
geometrice;
-identificarea axelor de simetrie pentru figuri
geometrice date.

4. Unităţi şi instrumente de măsură

Număr de ore =11


Detalieri de conţinut Data Competenţ Activităţi de învăţare Resurse/repere
e propuse temporale
 Unităţi de măsură pentru 4.1 -selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a -manual,
lungime 4.2 unităţilor de măsură adecvate pentru instrumente de
5.3 efectuarea unor măsurători în cadrul unor măsură a lungimii
investigaţii; (metrul
-transformarea rezultatelor unor măsurători, tâmplarului,
folosind operațiilor cunoscute; metrul croitorului,
-analizarea şi interpretarea rezultatelor ruleta), riglă / 2 h
obţinute din rezolvarea unor probleme
practice, cu referire la unităţile de măsură
studiate;
efectuarea de transformări cu unităţi de
măsură standard în limita operaţiilor studiate;
-efectuarea unor calcule folosind unităţi de
măsură pentru lungime;
-rezolvarea de probleme în care intervin
unităţi de măsură standard (inclusiv cu
transformări).
 Unităţi de măsură pentru 4.1 -efectuarea de transformări cu unităţi de -manual tipărit și
volumul lichidelor 4.2 măsură standard în limita operaţiilor studiate; digital; vase de
5.3 -selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a diverse capacități,
unităţilor de măsură adecvate pentru imagini / 2 h
efectuarea unor măsurători în cadrul unor
investigaţii;
-transformarea rezultatelor unor măsurători,
folosind operațiile cunoscute;
-analizarea şi interpretarea rezultatelor obţi-
nute din rezolvarea unor probleme practice,
cu referire la unităţile de măsură studiate;
-compararea capacităţilor (volumelor) unor
vase în situaţii practice/experimentale;
-efectuarea unor calcule folosind unităţi de
măsură pentru capacitate în rezolvarea de
probleme cu rețete pentru prepararea
sucurilor naturale.
 Unităţi de măsură pentru 4.1 -selectarea şi utilizarea instrumentelor şi a -manual tipărit și
masă 4.2 unităţilor de măsură adecvate pentru digital; cântare de
5.3 efectuarea unor măsurători în cadrul unor diverse tipuri,
investigaţii; obiecte ce pot fi
-transformarea rezultatelor unor măsurători, cântărite, diverse
folosind operațiilor cunoscute; produse
-analizarea şi interpretarea rezultatelor alimentare pe
obţinute din rezolvarea unor probleme ambalajul cărora
practice, cu referire la unităţile de măsură este precizată
studiate; masa, jetoane cu
-efectuarea de transformări cu unităţi de fructe / 2 h
măsură standard în limita operaţiilor studiate;
-efectuarea unor calcule folosind unităţi de
măsură pentru masă.
 Unităţi de măsură pentru 4.1 -ordonarea unor evenimente istorice sau -manualil tipărit
timp 4.2 personale în funcţie de succesiunea derulării și digital, ceasuri
lor în timp şi completarea unei axe a de diverse tipuri,
timpului; calendar, fişe de
-identificarea unei date sau calcularea unui lucru / 1 h
interval temporal folosind un calendar (de
exemplu, identificarea unei zile de sâmbătă
care cade într-o zi de 13; calcularea
numărului de zile dintre 23 februarie şi 25
aprilie etc.);
-efectuarea de transformări cu unităţi de
măsură standard în limita operaţiilor studiate.
 Unităţi de măsură monetare 4.1 -identificarea şi compararea valorilor -manualul,
4.2 monedelor şi a bancnotelor; imagini, bancnote
5.3 -efectuarea unor calcule folosind unităţi și monede pentru
monetare; uz didactic, fișe
-identificarea de schimburi monetare de lucru / 2 h
echivalente;
-estimarea prețurilor unor obiecte, pornind de
la experiența de viață a elevilor;
-rezolvarea de probleme cu unități monetare.
 Recapitulare 4.1 -analizarea şi interpretarea rezultatelor -manualul,
4.2 obţinute din rezolvarea unor probleme imagini, fișe de
5.3 practice, cu referire la unităţile de măsură lucru / 1 h
studiate;
-efectuarea unor calcule folosind unităţi de
măsură pentru lungime, masă, capacitate
(volum), unităţi monetare;
-rezolvarea de probleme în care intervin
unităţi de măsură standard (inclusiv cu
transformări).
 Evaluare 4.1 -asocierea unităților principale de măsură cu -fişe de evaluare
4.2 multiplii acestora; /1h
5.3 -alegerea măsurilor potrivite pentru lungime,
capacitate, masă;
-calcularea duratelor unor activități familiare
copiilor, pe baza ceasurilor care indică
începutul, respectiv sfârșitul unei activități;
-identificarea valorii monedelor şi a
bancnotelor;
-rezolvarea de probleme cu unități de măsură.

5. Recapitulare finală

Număr de ore =7
Detalieri de conţinut Data Competenţ Activităţi de învăţare Resurse/repere
e propuse temporale
 Numerele naturale în 11.VI. 2.1 -citirea numerelor naturale 0- 10 000; -manual tipărit și
concentrul 0 – 10 000 2.2 -ordonarea crescătoare a numerelor naturale digital / 1 h
2.3 0-10 000;
-scrierea cu litere a unor numere date;
-compararea numerelor naturale 0- 10000;
 Adunarea şi scăderea 12.VI. 2.4 -adunarea și scăderea numerelor naturale 0 - -manual tipărit și
 Înmulţirea şi împărţirea 2.5 10 000; digital, fişe de
5.1 -aflarea unui număr necunoscut dintr-o lucru / 1 h
5.2 operație de adunare, respectiv scădere,
folosind proba operației inverse;
-citirea unor grafice/ tabele – identificarea
datelor numerice;
-rezolvarea de probleme cu raționamente
matematice simple, pe baza utilizării
terminologiei specifice;
-înmulțirea și împărțirea numerelor naturale
0-10 000;
-rezolvarea de exerciţii, cu operaţiile
cunoscute, respectând ordinea efectuării
operaţiilor şi semnificaţia parantezelor
rotunde;
-identificarea semnelor matematice pentru
obținerea unor rezultate date;
-formularea de probleme pe o temă dată;
-rezolvarea de probleme pe baza datelor
numerice culese din tabele date.
 Elemente de geometrie. 13.VI. 2.1 -identificarea figurilor geometrice cunoscute -manual tipărit și
Fracţii 2.2 în desene date; digital / 1 h
2.3 -rezolvarea de probleme cu elemente de
3.2 geometrie;
5.3 -recunoaşterea şi descrierea unor obiecte care
au forma unor corpuri geometrice cunoscute,
din mediul apropiat (cub, paralelipiped,
cilindru, sferă, con);
-scrierea fracției corespunzătoare unei
reprezentări date;
-compararea fracțiilor cu același numitor;
-ordonarea crescătoare/ descrescătoare a
fracțiilor cu același numitor.
 Unităţi de măsură 14.VI. 4.1 -citirea unui calendar, al unei luni date; -manual tipărit și
4.2 -calcularea unor durate; digital / 1 h
-alegerea măsurilor corespunzătoare unor
situații familiare copiilor;
-alegerea unității de măsură potrivite pentru
măsuri indicate;
-rezolvarea de probleme în care apar unități
monetare.
Frumuseţile toamnei

Număr de ore = 1
Competenţ Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data Activităţi de învăţare propuse
e temporale
 Tehnica colajului 1.1 -selectarea materialelor colectate din locurile -manualul;
„Frumuseţile toamnei” 1.2 vizitate în vacanţa de vară ; -cartoane
2.1 -realizarea unui colaj folosind materilele colorate, lipici,
2.2 selectate. foarfecă,
2.4 acuarele, frunze,
scoici, conuri de
brad, etc. / 1 h

1. Fantezii de toamnă

Număr de ore = 4
Competenţ Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data Activităţi de învăţare propuse
e temporale
 Simfonia punctelor 1.2 -participarea la exerciții-joc de observare a -manualul;
Punctul – element de limbaj 2.1 diferitelor ipostaze ale punctului și liniei în -bloc de desen
plastic. Aplicaţie: Frunze de 2.2 compoziții plastice și în mediul înconjurător; A4, pixuri cu gel
toamnă / Struguri / Cer înstelat -participarea la exerciții-joc de explorare a de diferite
legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții culori,stilouri cu
plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul peniţe de
compoziției/lucrării); dimensiuni
-selectarea intenționată a diverselor materiale diferite, creioane
(culori de apă, tușuri, creioane, pensule, colorate, creioane
plastilină etc.), în vederea obținerii unor cerate,
rezultate anticipate; creioane,acuarele,
-identificarea rezultatelor posibile ale utilizării guaşe,
diferitelor materiale, prin experiment practice; tempera,pensule
-generarea de forme expresive prin diverse /1h
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor
activități individuale și de grup;
-organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj;
-realizarea de compoziții plastice având ca punct
de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la
alegere;
-compunerea suprafeței sau spațiului plastic
folosind descompunerea și recompunerea unor
forme cunoscute;
-realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice.
 Jocul liniilor .IX. 1.2 -participarea la exerciții-joc de observare a -manualul;
Linia – element de limbaj plastic. 2.1 diferitelor ipostaze ale punctului și liniei în -bloc de desen
Aplicaţie: Portret de fată / 2.2 compoziții plastice și în mediul înconjurător; A4, pixuri cu gel
Pădurea toamna -exerciții-joc de observare a elementelor din de diferite
natură care pot fi sugerate prin linii: verticale, culori,stilouri cu
orizontale, oblice, groase, subțiri, curbe, frânte; peniţe de
-participarea la exerciții-joc de explorare a dimensiuni
legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții diferite, creioane
plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul colorate, creioane
compoziției/lucrării); cerate,
-selectarea intenționată a diverselor materiale creioane,acuarele,
(culori de apă, tușuri, creioane, pensule, guaşe,
plastilină etc.), în vederea obținerii unor tempera,pensule
rezultate anticipate; /1h
-identificarea rezultatelor posibile ale utilizării
diferitelor materiale, prin experiment practic;
-generarea de forme expresive prin diverse
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor
activități individuale și de grup;
-organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj;
-realizarea de compoziții plastice având ca punct
de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la
alegere;
-compunerea suprafeței sau spațiului plastic
folosind descompunerea și recompunerea unor
forme cunoscute;
-realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice.
 Mesajul formei .IX. 1.1 -asumarea de roluri (ghid, arhitect, reporter) în -manualul;
Forma şi valoarea – elemente de 1.2 scopul prezentării spațiului ambiental urban sau -bloc de desen
limbaj plastic. Aplicaţie: Natură 2.1 rural (de exemplu: a istoriei caselor / A4, pixuri cu gel
moartă / Chipul colegului de 2.2 construcțiilor reprezentative); de diferite
bancă -vizite, în mediul virtual, la Muzeul de Artă, culori,stilouri cu
Muzeul Satului etc.; peniţe de
-participarea la exerciții-joc de explorare a dimensiuni
legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții diferite, creioane
plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul colorate, creioane
compoziției/lucrării); cerate,
-selectarea intenționată a diverselor materiale creioane,acuarele,
(culori de apă, tușuri, creioane, pensule, guaşe,
plastilină etc.), în vederea obținerii unor tempera,pensule
rezultate anticipate; /1h
-identificarea rezultatelor posibile ale utilizării
diferitelor materiale, prin experiment practic;
-generarea de forme expresive prin diverse
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor
activități individuale și de grup;
-organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj;
-realizarea de compoziții plastice având ca punct
de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la
alegere.
 Recapitulare. Evaluare .IX. 1.1 -selectarea intenționată a diverselor materiale -manualul;
1.2 (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, -bloc de desen
2.1 plastilină etc.), în vederea obținerii unor A4, acuarele,
2.2 rezultate anticipate; guaşe, tempera,
-identificarea rezultatelor posibile ale utilizării pensule, versurile
diferitelor materiale, prin experiment practic; poeziei
-generarea de forme expresive prin diverse „Rapsodii de
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor toamnă” de
activități individuale; George
-organizarea compozițională după reguli Topîrceanu
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului /1h
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj;
-realizarea de compoziții plastice având ca punct
de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la
alegere;
-compunerea suprafeței sau spațiului plastic
folosind descompunerea și recompunerea unor
forme cunoscute;
-realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice.
2. Picături de ploaie

Număr de ore = 4
Competenţ Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data Activităţi de învăţare propuse
e temporale
 Dansul culorilor .X. 1.1 -participarea la exerciții-joc de explorare a
-manualul;
Culori primare şi culori binare. 1.2 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții-bloc de desen
Aplicaţie: Vaza cu flori/În livadă 2.2 plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul
A4, acuarele,
compoziției/lucrării); guaşe, tempera,
-organizarea compozițională după reguli pensule, hârtie
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
creponată / 1 h
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj;
-realizarea de compoziții plastice având ca punct
de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la
alegere;
-selectarea intenționată a diverselor materiale
(culori de apă, tușuri, creioane, pensule,
plastilină etc.), în vederea obținerii unor
rezultate anticipate;
-identificarea rezultatelor posibile ale utilizării
diferitelor materiale, prin experiment practice;
-generarea de forme expresive prin diverse
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor
activități individuale și de grup;
-compunerea suprafeței sau spațiului plastic
folosind descompunerea și recompunerea unor
forme cunoscute;
-realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice.
 Dialogul culorilor .X. 1.1 -participarea la exerciții-joc de explorare a -manualul;
Culori calde şi culori reci. 1.2 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții -bloc de desen
Aplicaţie: Răsărit de soare / Lan 2.2 plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul A4, acuarele,
de grâu / Furtună compoziției/lucrării); guaşe, tempera,
-selectarea intenționată a diverselor materiale pensule, carton
(culori de apă, tușuri, creioane, pensule, /1h
plastilină etc.), în vederea obținerii unor
rezultate anticipate;
-identificarea rezultatelor posibile ale utilizării
diferitelor materiale, prin experiment practice;
-generarea de forme expresive prin diverse
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor
activități individuale și de grup;
-organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj;
-realizarea de compoziții plastice având ca punct
de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la
alegere;
-compunerea suprafeței sau spațiului plastic
folosind descompunerea și recompunerea unor
forme cunoscute;
-obținerea efectului sugestiv intenționat prin
dominantă cromatică (zi însorită-zi ploioasă);
-realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice.
 Armonie în culoare .X. 1.1 -asumarea de roluri (ghid, arhitect, reporter) în -manualul;
Nuanţe şi tonuri. Aplicaţie: Apus 1.2 scopul prezentării spațiului ambiental urban sau -bloc de desen
de soare / Pădurea 2.1 rural (de exemplu, a istoriei caselor / A4, acuarele,
2.3 construcțiilor reprezentative); guaşe, tempera,
-vizite, în mediul virtual, la Muzeul de Artă, pensule, carton
Muzeul Satului etc.; /1h
-participarea la exerciții-joc de explorare a
legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții
plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul
compoziției/lucrării);
-selectarea intenționată a diverselor materiale
(culori de apă, tușuri, creioane, pensule,
plastilină etc.), în vederea obținerii unor
rezultate anticipate;
-identificarea rezultatelor posibile ale utilizării
diferitelor materiale, prin experiment practice;
-generarea de forme expresive prin diverse
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor
activități individuale și de grup;
-organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj,
-realizarea de compoziții plastice având ca punct
de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la
alegere;
-compunerea suprafeței sau spațiului plastic
folosind descompunerea și recompunerea unor
forme cunoscute;
-realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice.
 Recapitulare. Evaluare .X. 1.1 -participarea la exerciții-joc de explorare a -manualul;
1.2 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții -bloc de desen
2.1 plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul A4, acuarele,
2.2 compoziției/lucrării); guaşe, tempera,
-selectarea intenționată a diverselor materiale pensule / 1 h
(culori de apă, tușuri, creioane, pensule,
plastilină etc.), în vederea obținerii unor
rezultate anticipate;
-generarea de forme expresive prin diverse
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor
activități individuale și de grup;
-organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj;
-realizarea de compoziții plastice având ca punct
de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la
alegere;
-compunerea suprafeței sau spațiului plastic
folosind descompunerea și recompunerea unor
forme cunoscute;
-realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice.

3. Miraj de iarnă
Număr de ore = 4
Competenţ Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data Activităţi de învăţare propuse
e temporale
 La mulţi ani, români! .XI. 1.2 -participarea la exerciții-joc de explorare a -manualul;
Pictură pe suport textil 2.1 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții -marker, coloranți cu
Aplicație: Drapelul Naţional 2.3 plastice, sculpturi, fotografii etc. termofixare, șablon, tricou,
2.4 (subiectul compoziției/lucrării); material textil alb / 1 h
-selectarea intenționată a diverselor
materiale (culori de apă, tușuri, creioane,
pensule, plastilină etc.), în vederea
obținerii unor rezultate anticipate;
-identificarea rezultatelor posibile ale
utilizării diferitelor materiale, prin
experiment practice;
-extinderea ariei de valorificare a
tehnicilor specifice în scopul amplificării
potențialului lor creativ: colajul din texturi
diferite; pictura pe suport ceramic; pictura
pe sticlă; pictura pe suport textil, pictura
pe lemn etc.;
-generarea de forme expresive prin diverse
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul
unor activități individuale și de grup;
-crearea de texturi de suprafață folosind
tehnici și materiale diferite;
-realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice;
-realizarea de expoziții tematice pe baza
tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami,
Tangram, împletituri din fire/ pănuși de
porumb, obiecte modelate în lut sau pastă
de modelaj, tricouri și sacoșe
decorate/personalizate, seturi cană –
farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas
personalizate etc.
 Artă populară .XI. 1.1 -asumarea de roluri (ghid, arhitect, -manualul;
Linia, punctul, forma – 1.2 reporter) în scopul prezentării spațiului creioane colorate, creioane
elemente decorative. 2.1 ambiental urban sau rural (de exemplu, a cerate, creioane, șablon,
Aplicaţie: Semne de carte / 2.3 istoriei caselor / construcțiilor acuarele, guaşe, tempera,
Decorarea unei farfurii reprezentative); pensule / 1 h
-vizite, în mediul virtual, la Muzeul de
Artă, Muzeul Satului etc.;
-identificarea unor elemente decorative în
creații populare diverse;
-generarea de forme expresive prin diverse
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul
unor activități individuale și de grup;
-participarea la exerciții-joc de explorare a
legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții
plastice, sculpturi, fotografii etc.
(subiectul compoziției/lucrării);
-selectarea intenționată a diverselor
materiale (culori de apă, tușuri, creioane,
pensule, plastilină etc.), în vederea
obținerii unor rezultate anticipate;
-identificarea rezultatelor posibile ale
utilizării diferitelor materiale, prin
experiment practic;
-generarea de forme expresive prin diverse
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul
unor activități individuale și de grup;
-realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice.
 Clinchet de sărbătoare .XI. 1.2 -participarea la exerciții-joc de explorare a -manualul;
Tehnica Kirigami. Aplicaţie: 2.1 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții -hârtie colorată, lipici, şablon
Fulg de nea / Floare 2.3 plastice, sculpturi, fotografii etc. / 1 h
2.4 (subiectul compoziției/lucrării);
-selectarea intenționată a diverselor
materiale (culori de apă, tușuri, creioane,
pensule, plastilină etc.), în vederea
obținerii unor rezultate anticipate;
-identificarea rezultatelor posibile ale
utilizării diferitelor materiale, prin
experiment practice;
-generarea de forme expresive prin diverse
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul
unor activități individuale și de grup;
-realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice;
-realizarea de expoziții tematice pe baza
tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami,
Tangram, împletituri din fire/ pănuși de
porumb, obiecte modelate în lut sau pastă
de modelaj, tricouri și sacoșe
decorate/personalizate, seturi cană –
farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas
personalizate etc.
 Recapitulare. Evaluare .XI. 1.1 -selectarea intenționată a diverselor -manualul;
1.2 materiale (culori de apă, tușuri, creioane, -creioane colorate, creioane
2.1 pensule, plastilină etc.), în vederea cerate,creioane,acuarele,guaşe,
2.3 obținerii unor rezultate anticipate; tempera, pensule / 1 h
2.4 -identificarea rezultatelor posibile ale
utilizării diferitelor materiale, prin
experiment practice;
-generarea de forme expresive prin diverse
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul
unor activități individuale și de grup;
-realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice;
-realizarea de expoziții tematice pe baza
tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami,
Tangram, împletituri din fire/ pănuși de
porumb, obiecte modelate în lut sau pastă
de modelaj, tricouri și sacoșe
decorate/personalizate, seturi cană –
farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas
personalizate etc.
4. O lume minunată
Număr de ore = 4
Competenţ Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data Activităţi de învăţare propuse
e temporale
 Lumea poveştilor .XI. 1.2 -participarea la exerciții-joc de explorare a -manualul;
Scenariu prin schiţare. Aplicaţie: 2.1 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții -creion, coală
Povestea preferată 2.3 plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul albă / 1 h
compoziției/lucrării);
-selectarea intenționată a diverselor materiale
(culori de apă, tușuri, creioane, pensule,
plastilină etc.), în vederea obținerii unor
rezultate anticipate;
-identificarea rezultatelor posibile ale utilizării
diferitelor materiale, prin experiment practice;
-generarea de forme expresive prin diverse
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor
activități individuale și de grup;
-realizarea de scenarii și derularea lor prin
schițare sau fotografiere;
-crearea de texturi de suprafață folosind tehnici
și materiale diferite.
 Personaje din poveşti .XII. 1.2 -participarea la exerciții-joc de explorare a -manualul;
Confecţionare de costume şi 2.1 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții -diferite bucăţi
măşti. Aplicaţie: Costume din 2.3 plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul de material
povestea „Copacul grăitor” compoziției/lucrării); textil, acuarele,
-selectarea intenționată a diverselor materiale pensule, hârtie
(culori de apă, tușuri, creioane, pensule, creponată,
plastilină etc.), în vederea obținerii unor material textil,
rezultate anticipate; lipici, foarfecă,
-identificarea rezultatelor posibile ale utilizării panglică îngustă
diferitelor materiale, prin experiment practice; /1 h
-generarea de forme expresive prin diverse
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor
activități individuale și de grup;
-schițarea și confecționarea unor măști cu teme
din poezii, cântece, povestiri, festivaluri;
-schițarea și confecționarea costumelor pentru
scenete și momente artistice.
 Locuri dragi .XII. 1.1 -observarea spațiului ambiental urban/ rural pe -manualul;
Schiţare prin colaj. Aplicaţii: 1.2 baza identificării unor similitudini între formele -carton /
Locul meu preferat 2.1 clădirilor și formele geometrice/formele polistiren, hârtie
2.3 naturale; formularea de răspunsuri la întrebări gumată,
precum: „Observăm o anumită regulă în șabloane,
desenul fațadelor? Care ar fi aceasta? Cum am foarfecă, lipici,
putea s-o descriem?”; creion, fire
-participarea la exerciții-joc de explorare a textile, paie,
legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții frunze uscate,
plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul hârtie ondulată,
compoziției/lucrării); ziar, hârtie
-selectarea intenționată a diverselor materiale colorată,
(culori de apă, tușuri, creioane, pensule, materiale textile,
plastilină etc.), în vederea obținerii unor hârtie creponată
rezultate anticipate; /1h
-identificarea rezultatelor posibile ale utilizării
diferitelor materiale, prin experiment practice;
-extinderea ariei de valorificare a tehnicilor
specifice în scopul amplificării potențialului lor
creativ: colajul din texturi diferite; pictura pe
suport ceramic; pictura pe sticlă; pictura pe
suport textil, pictura pe lemn etc.;
-generarea de forme expresive prin diverse
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor
activități individuale și de grup;
-exerciții-joc de schițare prin colaj: orașul
/satul /strada (de exemplu, observă clădirile,
formele și detaliile lor, mărimea semnelor și a
reclamelor, posibilitatea de a comunica cu
oamenii și ce te atrage la acestea);
-crearea de texturi de suprafață folosind tehnici
și materiale diferite.
 Recapitulare. Evaluare .XII. 1.1 -realizarea de expoziții tematice pe baza -manualul;
1.2 tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami, -creion, fișă de
2.1 Tangram, împletituri din fire/ pănuși de porumb, evaluare,
2.3 obiecte modelate în lut sau pastă de modelaj, materiale textile,
2.4 tricouri și sacoșe decorate/personalizate, seturi foarfece, lipici,
cană – farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas hârtie colorată /
personalizate etc.; 1h
-selectarea intenționată a diverselor materiale
(culori de apă, tușuri, creioane, pensule,
plastilină etc.), în vederea obținerii unor
rezultate anticipate;
-identificarea rezultatelor posibile ale utilizării
diferitelor materiale, prin experiment practice;
-extinderea ariei de valorificare a tehnicilor
specifice în scopul amplificării potențialului lor
creativ: colajul din texturi diferite; pictura pe
suport ceramic; pictura pe sticlă; pictura pe
suport textil, pictura pe lemn etc..
1. Măiestrie şi creaţie

Număr de ore = 6
Competenţ Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data Activităţi de învăţare propuse
e temporale
 Artă şi îndemânare .II. 1.2 -participarea la exerciții-joc de explorare a -manualul;
Împletirea – tehnică de lucru. 2.1 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții -pănuși de
Aplicaţie: Brăţara 2.2 plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul porumb/ fire
2.4 compoziției/lucrării); textile, bandă
-selectarea intenționată a diverselor materiale adezivă, foarfece,
(culori de apă, tușuri, creioane, pensule, lipici / 1 h
plastilină etc.), în vederea obținerii unor
rezultate anticipate;
-identificarea rezultatelor posibile ale utilizării
diferitelor materiale, prin experiment practice;
-organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj;
-realizarea de compoziții plastice având ca punct
de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la
alegere;
-generarea de forme expresive prin diverse
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor
activități individuale și de grup;
-realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice;
-realizarea de expoziții tematice pe baza
tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami,
Tangram, împletituri din fire/ pănuși de porumb,
obiecte modelate în lut sau pastă de modelaj,
tricouri și sacoșe decorate/personalizate, seturi
cană – farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas
personalizate etc.;
-confecționarea de bijuterii realizate manual
folosind materiale accesibile.
 Zvon de primăvară .II. 1.2 -participarea la exerciții-joc de explorare a -manualul;
Modelare liberă – tehnică de 2.1 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții -pastă de modelaj/
lucru. Aplicaţie: Mărţişor 2.2 plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul lut / plastilină,
2.4 compoziției/lucrării); planșetă,scobitoare
-selectarea intenționată a diverselor materiale /1h
(culori de apă, tușuri, creioane, pensule,
plastilină etc.), în vederea obținerii unor
rezultate anticipate;
-identificarea rezultatelor posibile ale utilizării
diferitelor materiale, prin experiment practic;
-generarea de forme expresive prin diverse
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor
activități individuale și de grup;
-organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj;
-realizarea de compoziții plastice având ca punct
de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la
alegere;
-realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice;
-realizarea de expoziții tematice pe baza
tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami,
Tangram, împletituri din fire/ pănuși de porumb,
obiecte modelate în lut sau pastă de modelaj,
tricouri și sacoșe decorate/personalizate, seturi
cană – farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas
personalizate etc.
 Jocul cu mărgele .II. 1.1 -vizite, în mediul virtual, la Muzeul de Artă, -manualul;
Confecţionarea de obiecte 1.2 Muzeul Satului etc.; -ac, ață, obiect
decorative. Aplicaţie: Bijuterie / 2.1 -participarea la exerciții-joc de explorare a vestimentar,
Decorarea unui obiect 2.4 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții mărgele, paiete
vestimentar plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul creion / 1 h
compoziției/lucrării);
-selectarea intenționată a diverselor materiale
(culori de apă, tușuri, creioane, pensule,
plastilină etc.), în vederea obținerii unor
rezultate anticipate;
-identificarea rezultatelor posibile ale utilizării
diferitelor materiale, prin experiment practice;
-generarea de forme expresive prin diverse
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor
activități individuale și de grup;
-realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice;
-decorarea unor materiale cu cusături și alte
adaosuri (mărgele, paiete etc.);
-realizarea de expoziții tematice pe baza
tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami,
Tangram, împletituri din fire/ pănuși de porumb,
obiecte modelate în lut sau pastă de modelaj,
tricouri și sacoșe decorate/personalizate, seturi
cană – farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas
personalizate etc.
- confecționarea de bijuterii realizate manual
folosind materiale accesibile
 Talent şi dăruire .II. 1.2 -participarea la exerciții-joc de explorare a -manualul;
Pictură pe ceramică / lemn / 2.1 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții -ghiveci de
sticlă. Aplicaţie: Suport de 2.2 plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul ceramică, guașe,
creioane / Ghiveci de flori / 2.4 compoziției/lucrării); tempera, pensule,
Lingură decorată -selectarea intenționată a diverselor materiale obiecte de
(culori de apă, tușuri, creioane, pensule, vestimentație
plastilină etc.), în vederea obținerii unor (șapcă, tricou etc)
rezultate anticipate; nasturi, pahar,
-identificarea rezultatelor posibile ale utilizării șablon, marker
diferitelor materiale, prin experiment practice; /1h
-extinderea ariei de valorificare a tehnicilor
specifice în scopul amplificării potențialului lor
creativ: colajul din texturi diferite; pictura pe
suport ceramic; pictura pe sticlă; pictura pe
suport textil, pictura pe lemn etc.;
-generarea de forme expresive prin diverse
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor
activități individuale și de grup;
-organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj;
-realizarea de compoziții plastice având ca punct
de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la
alegere;
-realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice;
-realizarea de expoziții tematice pe baza
tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami,
Tangram, împletituri din fire/ pănuși de porumb,
obiecte modelate în lut sau pastă de modelaj,
tricouri și sacoșe decorate/personalizate, seturi
cană – farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas
personalizate etc.
 Albumul meu .III. 1.2 -participarea la exerciții-joc de explorare a -manualul;
Fotografia ca limbaj. Aplicaţie: 2.1 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții -aparat foto,
Fotografii din vacanţă 2.2 plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul calculator,
compoziției/lucrării); imprimantă / 1 h
-selectarea intenționată a diverselor materiale
(culori de apă, tușuri, creioane, pensule,
plastilină etc.), în vederea obținerii unor
rezultate anticipate;
-identificarea rezultatelor posibile ale utilizării
diferitelor materiale, prin experiment practice;
-organizarea compozițională după reguli
stabilite inițial, a suprafeței sau a spațiului
plastic, cu ajutorul elementelor de limbaj;
-realizarea de compoziții plastice având ca punct
de plecare cuvinte cheie sau expresii literare la
alegere;
-realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice.
 Recapitulare. Evaluare .IV. 1.1 -participarea la exerciții-joc de explorare a -manualul;
1.2 legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții -lucrările realizate
2.1 plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul în această uniatea
2.2 compoziției/lucrării); tematică / 1 h
2.4 -realizarea de expoziții tematice pe baza
tehnicilor: Quilling, Origami, Kirigami,
Tangram, împletituri din fire/ pănuși de porumb,
obiecte modelate în lut sau pastă de modelaj,
tricouri și sacoșe decorate/personalizate, seturi
cană – farfurie decorate/ pictate, cadrane de ceas
personalizate etc.

2. Cer şi Pământ

Număr de ore = 4
Competenţ Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data Activităţi de învăţare propuse
e temporale
 Micul arhitect .IV. 1.1 -observarea spațiului ambiental urban/ rural pe -manualul;
Linia – ca intersecţie de planuri. 1.2 baza identificării unor similitudini între formele -creioane, radieră /
Aplicaţie: Casa mea 2.1 clădirilor și formele geometrice/formele naturale; 1 h
2.2 formularea de răspunsuri la întrebări precum:
2.3 „Observăm o anumită regulă în desenul
fațadelor? Care ar fi aceasta? Cum am putea s-o
descriem?”;
-participarea la exerciții-joc de explorare a
legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții
plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul
compoziției/lucrării);
-exerciții-joc de observare a elementelor din
natură care pot fi sugerate prin linii: verticale,
orizontale, oblice, groase, subțiri, curbe, frânte;
-selectarea intenționată a diverselor materiale
(culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină
etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate;
-identificarea rezultatelor posibile ale utilizării
diferitelor materiale, prin experiment practice;
-generarea de forme expresive prin diverse tehnici
și cu diferite materiale, în cadrul unor activități
individuale și de grup;
-realizarea de compoziții simple folosind aplicații
informatice;
-realizarea de desene cu aspecte ale mediului
văzut din unghiuri diferite (de exemplu, un obiect
văzut de sus/ jos, lateral stânga/dreapta, față/
spate);
-crearea de texturi de suprafață folosind tehnici și
materiale diferite.
 Glasul naturii .IV. 1.1 -observarea spațiului ambiental urban/ rural pe -manualul;
Macheta: forme, texturi – 1.2 baza identificării unor similitudini între formele -cutii de carton,
elemente de limbaj plastic. 2.1 clădirilor și formele geometrice/formele naturale; șabloane, tempera,
Aplicaţie: Macheta unui mediu 2.2 formularea de răspunsuri la întrebări precum: guaşe, pensule,
de viaţă 2.3 „Observăm o anumită regulă în desenul creion, acuarele,
fațadelor? Care ar fi aceasta? Cum am putea s-o foarfece, lipici, tub
descriem?”; hârtie, materiale
-vizionarea de filme având ca temă ambientul textile, polistiren,
construit; hârtie gumată,
-participarea la exerciții-joc de explorare a hârtie creponată,
legăturii dintre cuvinte cheie și compoziții hârtie colorată, ziar,
plastice, sculpturi, fotografii etc. (subiectul frunze uscate / 1 h
compoziției/lucrării);
-selectarea intenționată a diverselor materiale
(culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină
etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate;
-identificarea rezultatelor posibile ale utilizării
diferitelor materiale, prin experiment practic;
-generarea de forme expresive prin diverse tehnici
și cu diferite materiale, în cadrul unor activități
individuale și de grup;
-realizarea de compoziții simple folosind aplicații
informatice;
-realizarea de machete (medii de viață, forme de
relief, comunitatea locală etc.);
-crearea de texturi de suprafață folosind tehnici și
materiale diferite.
 Paşte fericit! .IV. 2.1 -selectarea intenționată a diverselor materiale -manualul;
Felicitarea. Aplicaţie: 2.2 (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină -acuarele, guaşe,
Felicitarea de Paşti 2.3 etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate; tempera, pensule,
-identificarea rezultatelor posibile ale utilizării material textil,
diferitelor materiale, prin experiment practice; hârtie gumată,
-generarea de forme expresive prin diverse tehnici lipici, foarfece,
și cu diferite materiale, în cadrul unor activități paiet, mărgele, fire
individuale și de grup; textile, hârtie
-realizarea de compoziții simple folosind aplicații colorată / 1 h
informatice;
-crearea de texturi de suprafață folosind tehnici și
materiale diferite.
 Recapitulare. Evaluare .V. 1.1 -realizarea de compoziții simple folosind aplicații -manualul;
1.2 informatice; -șablon, creioane
2.1 -crearea de texturi de suprafață folosind tehnici și colorate, creioane
2.2 materiale diferite; cerate, carioca,
2.3 -selectarea intenționată a diverselor materiale creion, hârtie
(culori de apă, tușuri, creioane, pensule, plastilină colorată / 1 h
etc.), în vederea obținerii unor rezultate anticipate;
-observarea spațiului ambiental urban/ rural pe
baza identificării unor similitudini între formele
clădirilor și formele geometrice/formele naturale;
formularea de răspunsuri la întrebări precum:
„Observăm o anumită regulă în desenul
fațadelor? Care ar fi aceasta? Cum am putea s-o
descriem?”.

3. Farmecul copilăriei

Număr de ore = 4
Detalieri de conţinut Data Competenţ Activităţi de învăţare propuse Resurse/repere
e temporale
 Ne jucăm .V. 2.1 -selectarea intenționată a diverselor materiale -manualul;
Jocuri şi jucării. Aplicaţie: 2.3 (culori de apă, tușuri, creioane, pensule, -guaşe, tempera,
Jucăria preferată 2.4 plastilină etc.), în vederea obținerii unor rolă, hârtie,
rezultate anticipate, foarfece, creion,
-identificarea rezultatelor posibile ale utilizării lipici / 1 h
diferitelor materiale, prin experiment practic;
-generarea de forme expresive prin diverse
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor
activități individuale și de grup;
-crearea de texturi de suprafață folosind tehnici
și materiale diferite;
-realizarea unor jucării din diferite materiale/
deșeuri (de exemplu, robot, marionete etc.);
-stabilirea, în echipă, a etapelor de lucru pentru
realizarea unui produs finit.
 Ne costumăm .V. 1.1 -participarea la discuții pe tema comunicării prin -manualul;
Camuflajul. Aplicaţie: Costumul 2.1 limbaj vizual (de exemplu, analiza de portret - -șabloane,
de camuflaj 2.3 subiecte comune - tehnici și mijloace de acuarele, guaşe,
2.4 expresie diferite); tempera, pensulă,
-selectarea intenționată a diverselor materiale material textil,
(culori de apă, tușuri, creioane, pensule, hârtie creponată,
plastilină etc.), în vederea obținerii unor foarfecă / 1 h
rezultate anticipate;
-identificarea rezultatelor posibile ale utilizării
diferitelor materiale, prin experiment practice;
-generarea de forme expresive prin diverse
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor
activități individuale și de grup;
-schițarea și confecționarea unor măști cu teme
din poezii, cântece, povestiri, festivaluri;
-schițarea și confecționarea costumelor pentru
scenete și momente artistice;
-realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice;
-jocuri de culoare pe bază de camuflaj (de
exemplu, transformarea/ adaptarea unor
costume care vor fi folosite la jocurile de
mișcare ce necesită camuflaj etc.);
-stabilirea, în echipă, a etapelor de lucru pentru
realizarea unui produs finit.
 Micul scenagraf .V. 1.1 -participarea la discuții pe tema comunicării prin -manualul;
Miniscena. Decor scenografic. 2.1 limbaj vizual (de exemplu, analiza de portret - -cutie carton,
Aplicaţie: Decor din povestea 2.3 subiecte comune - tehnici și mijloace de șabloane,
„Degeţica” de H. CH. Andersen expresie diferite); acuarele, tempera,
-selectarea intenționată a diverselor materiale guaşe, pensule,
(culori de apă, tușuri, creioane, pensule, foarfece, lipici
plastilină etc.), în vederea obținerii unor /1h
rezultate anticipate;
-identificarea rezultatelor posibile ale utilizării
diferitelor materiale, prin experiment practice;
-generarea de forme expresive prin diverse
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor
activități individuale și de grup;
-realizarea unui decor scenografic (machetă)
intenționat;
-realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice;
-crearea de texturi de suprafață folosind tehnici
și materiale diferite;
-imaginarea și figurarea unui spațiu (de
exemplu, o scenă de teatru în miniatură etc.).
 Recapitulare. Evaluare 8.VI. 1.1 -participarea la discuții pe tema comunicării prin -manualul;
2.1 limbaj vizual (de exemplu, analiza de portret - -materiale textile,
2.3 subiecte comune - tehnici și mijloace de foarfece,
2.4 expresie diferite); șabloane, ac, ată,
-selectarea intenționată a diverselor materiale fișă de lucru / 1 h
(culori de apă, tușuri, creioane, pensule,
plastilină etc.), în vederea obținerii unor
rezultate anticipate;
-identificarea rezultatelor posibile ale utilizării
diferitelor materiale, prin experiment practice;
-generarea de forme expresive prin diverse
tehnici și cu diferite materiale, în cadrul unor
activități individuale și de grup;
-schițarea și confecționarea unor măști cu teme
din poezii, cântece, povestiri, festivaluri;
-schițarea și confecționarea costumelor pentru
scenete și momente artistice;
-realizarea de compoziții simple folosind
aplicații informatice;
-jocuri de culoare pe bază de camuflaj (de
exemplu, transformarea/ adaptarea unor
costume care vor fi folosite la jocurile de
mișcare ce necesită camuflaj etc.).

4. Micul artist

Număr de ore = 1
Detalieri de conţinut Data Competenţ Activităţi de învăţare propuse Resurse/repere
e temporale
 Recapitulare finală. Evaluare .VI. 1.1 -decorarea clasei; -baloane
finală 1.2 -expunerea celor mai reuşite lucrări realizate de- colorate,
Proiect: Cu toţii suntem talentaţi! 2.1 a lungul anului; ghirlande de
2.2 -organizarea unei gale la nivelul clasei; flori din hârtie,
2.3 -premierea elevilor. diplome
2.4 /2h

1. Din nou la şcoală!

Număr de ore = 3
Competenţ Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data Activităţi de învăţare propuse
e temporale
 Măsurătorii 15.IX. 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea -fluier, coardă,
1.2 unor deprinderi de locomoţie; minge / 1 h
2.1 -deplasări cu numărarea pașilor și transport de
2.2 diferite obiecte;
-întrebări și răspunsuri cu privire la rezultatele
jocurilor;
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în
echipă;
-respectarea echipei adverse, recunoașterea
rezultatului întrecerii în cadrul jocurilor,
supravegherea respectării regulilor de către
partenerii de întrecere.
 Vizitiul şi căluţii 22.IX. 1.1 -participarea la ștafete și jocuri cu utilizarea -fluier, coardă
1.2 unor deprinderi de manipulare; /1h
2.1 -întrebări și răspunsuri cu privire la rezultatele
2.2 jocurilor;
-participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în
echipă;
-respectarea echipei adverse, recunoașterea
rezultatului întrecerii în cadrul jocurilor,
supravegherea respectării regulilor de către
partenerii de întrecere;
-jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor,
desfășurate între echipe, sub formă de întrecere.
 Păsărelele intră în cuib 29.IX. 1.1 -participarea la jocuri pentru orientare în spațiu; -fluier, cercuri
1.2 -întrebări și răspunsuri cu privire la rezultatele / 1 h
2.1 jocurilor;
1.3 -participarea la stabilirea rolurilor și sarcinilor în
2.2 echipă;
-respectarea echipei adverse, recunoașterea
rezultatului întrecerii în cadrul jocurilor,
supravegherea respectării regulilor de către
partenerii de întrecere;
-jocuri de mișcare cu manevrarea obiectelor,
desfășurate între echipe, sub formă de întrecere.

2. Ne jucăm împreună!

Număr de ore = 6
Competenţ Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data Activităţi de învăţare propuse
e temporale
 Coarda 6.X. 1.1 -participarea la jocuri cu utilizarea unor -fluier, coardă
1.3 deprinderi de manipulare; /1h
2.2 -autoanaliza randamentului propriu.
 Ferește-ți piciorele! 13.X. 1.1 -implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea -fluier, beţe,
1.2 obiectelor, desfășurate între echipe, sub formă coardă / 1 h
2.1 de întrecere;
2.2 -realizarea unor sarcini de colaborare în
practicarea activităților de joc și mișcare;
-participarea la jocuri cu utilizarea unor
deprinderi de manipulare;
-respectarea echipei adverse, recunoașterea
rezultatului întrecerii în cadrul jocurilor,
supravegherea respectării regulilor de către
partenerii de întrecere.
 Uliul şi porumbeii 20.X. 1.2 -participarea la stabilirea rolurilor în echipă; -fluier, coardă
1.3 -participarea la jocuri de orientare în spațiu; /1h
2.2 -implicarea în jocuri de mișcare cu manevrarea
obiectelor,desfășurate între echipe, sub formă de
întrecere.
 Şotronul 27.X. 1.3 -parcurgerea traseului stabilit; -fluier, cretă
2.1 -analiza randamentului echipelor; /1h
2.2 -înregistrarea numărului de erori pentru fiecare
echipă.
 Leapşa pe ghemuite 10.XI. 1.1 -participarea la jocuri cu utilizarea unor -fluier / 1 h
1.3 deprinderi de locomoție;
2.2 -participarea la stabilirea rolurilor;
-parcurgerea traseului stabilit;
-autoanaliza randamentului propriu.
 Lupta cocoşilor 17.XI. 1.1 -participarea la jocuri cu utilizarea unor -fluier / 1 h
2.2 deprinderi de locomoție;
-autoanaliza randamentului propriu;
-participarea la stabilirea rolurilor.

Probe de evaluare:
1. Alergare de viteză – 25 m
2. Forţă:
 săritura în lungime de pe loc;
 extensii ale trunchiului din culcat facial;
 ridicări de trunchi din culcat dorsal.
3. Gimnastică: 2 – 3 elemente acrobatice legate între ele

Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data Ob. de ref.
temporale
 Prezentarea regulilor de igienă 11.IX. 1.1;1.2;2.1 -1h
individuală în timpul şi după desfăşurarea avtivităţilor fizice,
reamintirea principalelor măsuri de prevenire a accidentelor,
prezentarea probelor de evaluare
 Repetarea exerciţiilor de front şi formaţii 13.IX. 2.2;2.3 -minge, medalii/
învăţate, alinierea în linie, formaţii de adunare în linie, pe două 2h
rânduri 18.IX.
 Învăţarea întoarcerilor la stânga, la
dreapta, la stânga împrejur în doi timpi
 Jocuri cu mingea
 Învăţarea unui complex de exerciţii pentru influenţarea selectivă a 20.IX. 2.4; 2.6 -jetoane cu numere/2 h
aparatului locomotor
 Mers şi alergare – repetare cu accent pe 25.IX.
însuşirea tehnicii corecte
 Jocuri: „Cine aleargă mai corect”, „Cursa
pe numere”
 Repetarea complexului de exerciţii 27.IX. 2.4; 2.6 -medalii/1 h
 Mers şi alergare cu genunchii sus, alergare cu călcâiele la şezută –
repetare cu accent pe poziţia corectă a picioarelor şi braţelor
 Jocuri: „Găseşte-ţi locul”, „Cine alergă mai corect”
 Porniri şi opriri din mers în doi timpi, învăţare 2.X. 2.4; 2.6 -2 h
 Formarea şi strângerea coloanei de gimnastică
 Alergare – repetare cu accent pe însuirea corectă a tehnicii alergării 4.X.
cu genunchii sus şi călcâiele la şezută
 Jocuri: „Al treilea fuge”, „Roşu şi negru”
 Învăţarea poziţiilor : stând depărtat, pe genunchi, şezând şi culcat 9.X. 2.3; 2.6; 3.2 -jetoane cu
 Alergare de viteză – învăţarea corectă a tehnicii alergării numere, medalii/
 Jocuri: „Cursa pe numere”, „Roşu şi negru” 11.X. 2h
 Alergare de viteză – învăţare cu accent pe tehnica plecării din start 16.X. 2.6; 3.3 -minge/2 h
de sus
 Aruncare şi prindere – repetare cu accent pe aruncarea tip azvârlire 18.X.
 Jocuri: „Mingea prin tunel”, „Mingea zburătoare”
 Alergare de viteză – repetare cu accent pe execuţia corectă a 23.X. 2.6; 3.3 -minge/2 h
tehnicii pe distanţe mici
 Aruncare şi prindere – repetare cu accent pe aruncări succesive 25.X.
individual şi pe perechi
 Jocuri : „Maimuţa”, „Cucerirea mingii”, „Mingea ricoşată”
 Lecţie de evaluare: Alergare de viteză, 25 m, cu start de sus 6.XI. 2.6 -cronometru,
 Jocuri cunoscute medalii/1 h
 Complex de exerciţii pentru influenţarea selectivă a aparatului 8.XI. 2.4; 2.6; 3.2 -2 h
locomotor – învăţare
 Sărituri – învăţarea săriturilor pe loc cu desprindere pe un picior 13.XI
 Jocuri: „Cine sare mai departe”, „Cursa într-un picior”
 Echilibrul – învăţare cu accent pe 15.XI. 2.6; 3.2; 3.3 -banca de
deplasări pe suprafeţe înguste şi înălţate gimnastică/2 h
 Sărituri – repetarea săriturilor pe loc cu 20.XI.
desprindere pe ambele picioare, cu mişcări specifice de braţe
 Jocuri : „Cursa iepuraşilor”, „Bastonul
sărit”
 Lecţie de evaluare: Săritura în lungime 22.XI. 2.6 -metrul/1 h
de pe loc
 Rulare pe spate, rostogolire înainte din 27.XI. 2.5; 2.6 -saltele/2 h
ghemuit în ghemuit – repetare cu accent pe poziţia corectă a corpului
 Forţă – dezvoltarea forţei musculaturii 29.XI.
abdomenului şi spatelui
 Cumpăna pe un genunchi, semisfoara – 4.XII. 2.5; 2.6 -saltele/2 h
învăţare cu accent pe ţinuta corectă a corpului (trunchi, braţe) 6.XII.
 Forţă – dezvoltarea forţei musculaturii
abdomenului şi spatelui
 Lecţie de evaluare : Extensii ale 11.XII. 2.5 -saltele/1 h
trunchiului din culcat facial
 Cumpăna pe un picior, rostogolire 13.XII. 2.5; 2.6 -saltele//2 h
înainte din depărtat în ghemuit – învăţare cu accent pe ţinuta corectă a
corpului 18.XII.
 Forţă – dezvoltarea forţei musculaturii
abdomenului şi spatelui
 Lecţie de evaluare : Ridicări de trunchi 20.XII. 2.5 -saltele/1 h
din culcat dorsal
 Legări de 2- 3 elemente acrobatice, 15.I. 2.5;2.6; 3.2; -saltele, mingii/2 h
cumpăna pe un picior, rostogolire înainte din depărtat în ghemuit, 3.3
rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat
 Forţă – dezvoltarea forţei musculaturii 17.I.
abdomenului şi spatelui
 Jocuri: „Mingea în cetate”, „Mingea prin
tunel”
 Lecţie de evaluare: legări de 2 – 3 22.I. 2.6 -saltele/1 h
elemente acrobatice
 Stând pe omoplaţi – învăţare 29.I. 2.5;2.6; 3.2; -saltele/2h
 Forţă – dezvoltare forţei abdomenului şi 3.3
spatelui 31.I.
 Jocuri cunoscute

Probe de evaluare :
1. Sărituri la coardă succesive pe un picior, pe loc
2. Handbal – Alergare în linie dreaptă 5 m, culegerea mingii de pe sol, dribling din
deplasare 10 m, pasă la un elev aflat la 4 m distanţă şi reprimire
3. Alergare de durată 2′ 15′′ B şi 2′00′′ F

Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data Ob. de ref.
temporale
 Prezentarea probelor de evaluare pe 12.II. 1.1; 1.2; 2.1 -1h
semestrul al II-lea, a principalelor norme de prevenire a accidentelor în
ora de educaţie fizică
 Repetarea exerciţiilor de front şi 14.II. 2.2; 2.3 - saltele / 1 h
formaţii, învăţarea poziţiilor de bază şi a celor derivate
 Podul de sus cu sprijin – învăţare cu
accent pe aşezarea corectă a palmelor şi picioarelor
 Jocuri cunoscute
 Rostogolire înapoi din ghemuit în 19.II. 2.6; 3.1 - saltele / 1 h
depărtat – învăţare cu accent pe gruparea trunchiului şi menţinerea
picioarelor întinse depărtat
 Transport – repetare cu accent pe
exersare în doi
 Joc: „Scăunelul”, „Coşuleţul”
 Legări de 2-3 elemente învăţate 21.II. 2.5; 2.6 - saltele, bancă de
 Tracţiune - învăţare cu accent pe gimnastică / 2 h
deplasarea propriului corp pe banca de gimnastică prin tracţiune 26.II.
simultană cu ambele braţe
 Îndemânare – dezvoltarea îndemânării în 28.II. 2.5; 2.6 - diferite obiecte
cadrul acţiunilor motrice desfăşurate individual /2h
 Împingere – repetarea acţiunilor motrice 5.III.
cu împingere reciprocă între parteneri
 Îndemânare – dezvoltarea îndemânării în 7.III. 2.5; 2.6; 3.2; - diferite obiecte
cadrul acţiunilor motrice cu obiecte 3.3 /2h
 Târăre – repetare în cadrul acţiunilor 12.III.
motrice care solicită tărărea joasă
 Joc: „Cursa pe numere în stea”,
„ Urmează căpitanul”
 Lecţie de evaluare : Sărituri la coardă 14.III. 2.6 - coardă / 1 h
succesive pe un picior, pe loc
 Jocuri cunoscute
 Viteză – dezvoltarea vitezei de reacţie şi 19.III. 2.5; 2.6; 3.2; -minge de handbal
execuţie, la nivelul membrelor inferioare 3.3 /2h
 Pasă cu o mână de deasupra umărului - 21.III.
repetare cu accent pe execuţia tehnică corectă
 Joc : „Apărătorul cetăţii”
 Viteză – dezvoltarea vitezei de reacţie şi 11.IV. 2.5; 2.6; 3.2; -minge de handbal
deplasare 3.3 /2h
 Dribling multiplu din deplasare – 16.IV.
învăţare cu accent pe execuţia corectă
 Jocuri : „Semănatul şi culesul cartofilor”
 Viteză – dezvoltarea vitezei de reacţie şi 18.IV. 2.5; 2.6; 3.2 -minge de handbal
deplasare /2h
 Pasarea cu o mână şi prinderea ei cu 23.IV.
două mâini din deplasare – învăţare cu accent pe răsucirea trunchiului
în timpul pasării
 Jocuri : „Mingea în cetate”, „Mingea
peste pod”
 Viteză – dezvoltarea vitezei de reacţie şi 25.IV. 2.5; 2.6; 3.2; -minge de handbal
deplasare 3.3 /1h
 Prindere, pasare, dribling – repetare în
structuri simple
 Jocuri : „Mingea prin tunel”, „Cine
aleargă mai repede”
 Lecţie de evaluare : Alergare în linie dreaptă 5 m, culegerea mingii 30.IV. 2.6; 3.2 -minge de handbal
de pe sol, dribling din deplasare 10 m, pasă la un elev aflat la 4 m /1h
distanţă şi reprimire
 Jocuri cunoscute
 Săritura în lungime cu elan, procedeul ghemuit – învăţare cu accent 2.V. 2.5; 2.6; 3.2 -minge de handbal
pe amortizarea aterizării şi pe desprindere /2h
 Alergare de durată – repetarea tehnicii corecte 7.V.
 Jocuri : „Dă şi du-te” , „Depăşeşte-l pe cel din faţă”
 Săritura în lungime cu elan, procedeul ghemuit – învăţare cu accent 9.V. 2.5; 2.6 -2h
pe desprinderea pe un picior
 Alergare de durată în tempo moderat – repetare cu accent pe lucrul 14.V.
braţelor şi modul de aşezare a picioarelor pe sol (pe pingea)
 Săritura în lungime cu elan, procedeul ghemuit – învăţare cu accent 16.V. 2.5; 2.6 -2h
pe efectuarea corectă a elanului complet
 Alergare de durată în tempo moderat – repetare cu accent pe 21.V.
formarea corectă a deprinderii de alergare
 Dribling, oprire, aruncare la poartă de pe loc – învăţarea corectă a 23.V. 2.5; 2.6; 3.2; -minge de handbal
tehnicii de execuţie 3.3 /2h
 Alergare de durată - 2′ 15′′ B şi 2′00′′ F 30.V.
 Jocuri şi ştafete
 Pasă, reprimire, aruncare la poartă cu o mănă de pe loc 4.VI. 2.5; 2.6 -minge de handbal
 Alergare de durată - 2′ 15′′ B şi 2′00′′ F /1h
 Lecţie de evaluare – alergare de durată – 2′ 15′′ B şi 2′00′′ F 6.VI. 2.5 -1h
 Repetarea deprinderilor motrice din jocul de handbal şi în jocurile 11.VI. 2.5; 3.1; 3.2; -minge de handbal
„Crabii şi creveţii”, „Huştiuluc” 3.3 /1h
 Alergare de durată – repetare în condiţii de tehnică specifică
 Încheierea situaţiilor, recomandări pentru activitatea independentă 13.VI. 2.4 -1h

1. Am scăpat de vacanţă (recapitularea cunoştinţelor din cls. a III-a)

Număr de ore = 5
Ob. de Activităţi de învăţare Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data
ref propuse temporale
 Scrisoare de Ana 1.1 -exerciţii de citire expresivă a textelor; -manualul / 2 h
Blandiana .IX. 1.2 -exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente);
-textul literar în versuri .IX. 1.5 -formularea unor predicții, pe baza unor frag-
2.2 mente de text audiate;
2.3 -intuirea sensului cuvântului dintr-o secvență
2.4 audio/video;
3.1 -integrarea cuvintelor noi în enunțuri proprii;
3.2 -exerciţii de citire explicativă şi de citire
3.4 selectivă pentru identificarea mesajului;
-răspunsuri la întrebări pe baza textului;
-exerciții de transcriere selectivă;
-ilustrarea prin desen a textului citit;
-folosirea metodelor gândirii critice;
-realizarea unui jurnal de lectură;
-notarea unor elemente considerate importan- te
dintr-un text literar;
-identificarea elementelor specifice textului în
versuri (vers, strofă);
-exerciții de identificare a sensului unor expresii
din text (figuri de stil şi imagini artistice);
-exerciții de argumentare a unei păreri;
-exerciții de dezvoltare a gândirii critice.
 Cartea poştală. Cererea 1.1 -exerciții de scriere/redactare a unui text -manualul, fişe de
politicoasă 1.4 funcțional (cartea poştală); lucru, carton,
 Relatarea unei întâmplări 2.2 -exerciţii de autocorectare şi corectare în perechi foarfecă, lipici,
trăite. Scrierea corectă – cratima 2.4 a greşelilor de scriere, a greşelilor de punctuaţie culori / 2 h
3.1 etc.;
3.4 -selectarea adecvată a cuvintelor în texte proprii;
3.5 -redactarea unor texte scurte respectând aşezarea
4.1 corectă a textului în pagină, plasarea corectă a
4.2 alineatelor şi a titlului, aprecierea corectă a
4.4 spaţiului dintre cuvinte;
4.5 -exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise
cu cratimă;
-alcătuire de propoziții cu ortograme;
-explicarea folosirii ortogramelor în diferite
contexte;
-exerciţii de autocorectare şi corectare în perechi
a greşelilor de scriere;
-completare de texte lacunare;
-analiza textelor redactate după criterii date;
-exprimarea propriei păreri în legătură cu textele
personale şi cu cele create de colegi.
 Substantivul -exerciţii de intuire/identificare a părţilor de -manualul, fişe de
 Adjectivul vorbire învăţate: substantivul, adjectivul; lucru / 2 h
-exerciţii de identificare şi corectare a unor
îmbinări de cuvinte incorecte în cadrul unui
enunţ (substantiv şi adjectiv);
-exerciţii de acord, de modificare a formei
adjectivului, prin schimbarea numărului
substantivului pe care îl determină;
-exerciţii de identificare a perechii determinat –
determinant şi a acordului gramatical dintre cei
doi etc.;
-completarea unor propoziţii lacunare cu
adjectivele potrivite;
-schimbarea topicii adjectivului faţă de
substantiv;
-înlocuirea unor expresii date cu adjective
corespunzătoare;
-identificarea unor adjective potrivite unor
substantive date.
 Pinocchio în Ţara 1.1 -exerciţii de citire pe fragmente; -manualul, fişe de
Jucăriilor adaptare după Carlo 1.2 -exerciții de identificare a trăsăturilor unui text lucru, culori / 3 h
Collodi 1.5 literar narativ;
-textul literar în proză – textul 2.2 -exerciţii de delimitare a unui text narativ în
narativ; 2.3 secvențe logice;
-descrierea. 2.4 -exerciţii de ordonare a ideilor principale din
3.1 textul citit;
3.2 -realizarea unor desene pentru a ilustra ceea ce
3.4 s-a înțeles din text;
-descrierea frontală, cu sprijin din partea
profesorului:
-formularea de răspunsuri la întrebări simple;
-jocuri de rol;
-găsirea cuvintelor cu sens asemănător/sens
opus;
-completarea unor enunţuri lacunare;
-răspunsuri la întrebări pe baza textului;
-exerciții de transcriere selectivă;
-activități de grup cu angajarea verbală a tuturor
membrilor;
-exerciții de exprimare/de argumentare a opiniei;
-exerciții de dezvoltare a gândirii critice;
-utilizarea unor organizatori grafici;
-exprimarea acordului/dezacordului față de
acțiunile/atitudinile unor personaje.
 Invitaţia. Afişul 1.2 -revizuirea şi interevaluarea textelor redactate; -manualul, fişe de
 Ortografie şi punctuaţie 1.5 -relatarea unei întâmplări după întrebări; lucru, carton,
2.2 -realizarea unui afiş; foarfecă, lipici,
2.4 -antrenamente de scriere creativă; culori / 2 h
3.5 -completarea unor tabele/scheme/organizatori
4.1 grafici cu informații din texte audiate;
4.2 -redactarea unor texte funcționale scurte,
4.5 respectând caracteristicile fiecăruia (invitația,
afişul);
-explicarea folosirii ortogramelor şi a semnelor
de punctuație în diferite contexte;
-exerciţii de autocorectare şi corectare în perechi
a greşelilor de ortografie şi de punctuație;
-completare de texte lacunare;
-analiza textelor redactate după criterii date;
-exprimarea propriei păreri în legătură cu textele
personale şi cu cele create de colegi.
 Verbul 1.3 -exerciţii de identificare/intuire a verbelor şi -manualul, fişe de
 Pronumele 1.5 pronumelor personale într-un text; lucru / 2 h
2.4 -selectarea verbelor dintr-un şir de cuvinte;
3.5 -completarea enunţurilor lacunare cu verbele la
4.1 forma cerută de pronume;
4.2 -exerciții de intuire a numărului verbelor;
4.5 -exerciții de intuire a numărului şi a genului
pronumelor personale;
-exerciţii-joc pentru identificarea verbelor /
pronumelor;
-exerciții de completare a informației despre
clasele morfologice ale substantivelor.
 Lecţie de evaluare iniţială 1.1 -exerciţii referitoare la cunoştinţele dobândite în -fişe de evaluare
... clasa a III-a. /1h
4.5

2. Vorbim pe săturate (comunicarea orală)

Număr de ore = 20
Ob. de Activităţi de învăţare Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data
ref propuse temporale
 Un delfin bine crescut după -exerciţii de citire în ritm propriu, citire -manualul,
Carlo Collodi selectivă, pe roluri; creioane colorate,
-banda desenată .IX. 1.1 -exerciţii de citire respectând intonația impusă de coli albe și
1.2 semnele de punctuație; colorate.
.IX. 1.4 -relatarea unor întâmplări având ca suport banda /2h
1.5 desenată;
2.3 -integrarea cuvintelor noi în enunțuri proprii;
2.4 -răspunsuri la întrebări pe baza textului;
2.5 - ilustrarea prin desen a textului citit;
3.2 -intuirea sensului cuvântului dintr-o secvență
3.4 audio/video;
3.6 -completarea unor enunţuri lacunare;
-exerciții de dezvoltare a gândirii critice.
 Dialogul .IX. 1.5 -exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale -manualul, fişe de
 Iniţierea şi menţinerea unui 2.1 de cele de detaliu dintr-un mesaj ascultat; lucru / 3 h
schimb verbal 2.3 -identificarea vorbitorului, a ascultătorului, a
 Formularea de solicitări 2.4 mesajului;
formale şi informale 3.3 -identificarea situaţiilor de adaptare la
3.6 particularităţile interlocutorului şi identificarea
4.3 formulelor de adresare specifice;
4.4 -exerciţii de folosire a intonaţiei potrivite în
4.5 funcţie de context şi de partenerul de dialog;
-exersarea unor acte de vorbire: iniţierea,
menţinerea sau încheierea unui schimb verbal;
utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de
permisiune, de solicitare;
-simularea unor situaţii de comunicare diverse;
-exerciţii de dialog: elevi – elevi, elev –
învăţător; jocuri de rol de tipul vorbitor –
ascultător, vizând formarea comportamentului de
ascultător;
-discuţii libere, în perechi, pe teme date;
-exerciţii de dezvoltare a iniţiativei
comunicative;
-jocuri de rol pentru exersarea unor acte de
vorbire, de construire a unor dialoguri imaginare;
-sesizarea unor mijloace nonverbale (gesturi,
mimică);
-sesizarea corespondenţei elementelor verbale cu
cele nonverbale;
-sesizarea rolului imaginilor;
-exprimarea şi argumentarea propriilor gânduri
cu ajutorul desenului;
-exerciţii de descoperire a semnificației unui
desen, afiş, indicator;
-vizionarea de scurtmetraje animate.
 Cuvântul – formă şi 3.1 -exerciţii de înlocuire a cuvântului nou prin -manualul / 2 h
conţinut 3.4 sinonime;
.IX. 3.5 -exerciţii de identificare a sinonimelor /
3.6 antonimelor / omonimelor;
.IX. 4.1 -exerciţii de formare a familiei lexicale;
4.3 -exerciţii de identificare a câmpului lexical;
4.4 -exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt
4.5 necunoscut prin raportare la conţinut;
-exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte
în contexte date;
-folosirea dicţionarului pentru identificarea
sensului unor cuvinte şi a sinonimelor /
antonimelor;
-înlocuirea în texte a unor cuvinte cu sinonimele
lor şi transcrierea acestora.
 Secretele unei prezentări 1.1 -exerciţii de citire respectând intonația impusă de -manualul, fişe de
reuşite 1.2 semnele de punctuație; lucru, culori / 3 h
1.4 -exerciţii de citire/interpretare adaptate
1.5 particularităților textului;
3.1 -exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale
3.2 de cele de detaliu dintr-un mesaj ascultat;
3.4 -integrarea cuvintelor noi în enunțuri proprii;
-intuirea sensului cuvântului dintr-o secvență
audio/video;
-răspunsuri la întrebări pe baza textului;
-exerciţii de citire explicativă şi de citire
selectivă pentru desprinderea ideilor principale;
-exerciţii de ordonare a ideilor principale din
textul citit;
-completarea unor enunţuri lacunare;
-realizarea unor postere/organizatori grafici
pentru a indica relația dintre text şi experiențele
proprii;
-exerciții de dezvoltare a gândirii critice;
-ilustrarea prin desen a textului citit – afişul.
 Prezentarea – oferirea de .IX. 1.4 -simularea unor situaţii de comunicare diverse; -manualul / 4 h
informaţii referitaore la universul 2.1 -exerciții de adaptare la particularităţile situației
şcolar / extraşcolar 2.2 de comunicare date;
 Caracteristicile unei 2.3 -exerciţii de folosire a intonaţiei potrivite în
prezentări 2.4 funcţie de context;
2.5 -identificarea de caracteristici ale unei prezentări
4.1 orale;
4.3 -identificarea etapelor în conceperea unei
4.4 prezentări;
-sesizarea asemănărilor şi diferențelor dintre
prezentările narative/descriptive/argumentative;
-sesizarea corespondenţei elementelor verbale cu
cele nonverbale în cadrul unei prezentări;
-discuţii libere, în perechi, pe teme date;
-exerciţii de dezvoltare a iniţiativei
comunicative;
-discuții referitoare la prezentarea proiectelor;
-minidezbateri;
-proiecte în perechi/grupe;
-exerciții de dezvoltare a gândirii critice.
 Leul de Daniil Harms .IX. 1.1 -exerciţii de citire în ritm propriu, citire -manualul / 4 h
(recapitulare) 1.2 selectivă, pe roluri;
-analiza textului, vocabular, 1.4 -exerciţii de citire respectând intonația impusă
întrebări; 1.5 de semnele de punctuație;
-exerciţii, teme. 2.1 -identificarea răspunsurilor unor întrebări pe
2.2 baza textului;
2.3 -relatarea după întrebările investigatorului
2.4 perfect (Cine? Ce? Unde? Când? Cum? De ce?
2.5 Cu cine? Cu ce?);
3.1 -integrarea cuvintelor noi în enunțuri proprii;
3.2 -exerciţii de discriminare a elementelor esenţiale
3.4 de cele de detaliu dintr-un mesaj ascultat;
4.1 -identificarea vorbitorului, a ascultătorului, a
4.3 mesajului;
4.4 -identificarea situaţiilor de adaptare la
particularităţile interlocutorului şi identificarea
formulelor de adresare specifice;
-exerciţii de folosire a intonaţiei potrivite în
funcţie de context şi de partenerul de dialog;
-exersarea unor acte de vorbire: iniţierea,
menţinerea sau încheierea unui schimb verbal;
utilizarea formulelor de salut, de prezentare, de
permisiune, de solicitare;,
-simularea unor situaţii de comunicare diverse;
-susținerea unei prezentări după plan dat;
-transcrierea unor enunțuri din text în care se
regăsesc cuvinte cu sens opus unor cuvinte
precizate de învățător;
-exerciţii de înlocuire a cuvântului nou prin
sinonime;
-exerciţii de identificare a sinonimelor /
antonimelor / omonimelor;
-exerciţii de formare a familiei lexicale;
-exerciţii de identificare a câmpului lexical;
-exerciţii de stabilire a sensului unui cuvânt
necunoscut prin raportare la conţinut;
-exerciţii de determinare a sensului unor cuvinte
în contexte date;
-folosirea dicţionarului pentru identificarea
sensului unor cuvinte şi a sinonimelor /
antonimelor.
 Lecţie de evaluare .X. 1.1 -exerciţii referitoare la unitatea de învăţare -fişe de evaluare
.... „Vorbim pe săturate” /1h
4.5

3. Carte frumoasă, cinste cui te-a scris (comunicarea scrisă)

Număr de ore = 20
Ob. de Activităţi de învăţare Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data
ref propuse temporale
 Fluturi cu sute de aripi 1.2 -exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia -manualul / 2 h
adaptare după Mircea Cărtărescu 1.4 impusă de semnele de punctuaţie;
-analiza textului, vocabular, 1.5 -exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente);
întrebări; 2.2 -formularea unor predicții pe baza unor
-exerciţii, teme. 2.4 fragmente de text audiate;
3.1 -intuirea sensului cuvântului dintr-o secvență
3.2 audio / video;
3.3 -integrarea cuvintelor noi în enunțuri proprii;
3.4 -completarea unor enunţuri lacunare;
3.5 -exerciţii de delimitare a unui text în secvențe
4.1 logice;
4.4 -exerciţii de citire explicativă şi de citire
selectivă pentru identificarea ideilor principale;
-exerciţii de ordonare a ideilor principale din
textul citit;
-răspunsuri la întrebări pe baza textului;
-exerciții de transcriere selectivă;
-ilustrarea prin desen a textului citit;
-exerciții de dezvoltare a gândirii critice;
-exerciţii-joc: Ce comunic? (stări sufleteşti:
bucurie, curiozitate, tristeţe, uimire, frică,
confuzie);
-realizarea unui jurnal de lectură.

 Cartea – obiect cultural -notarea unor elemente considerate importante -manualul / 2 h


3.1 dintr-un text audiat;
3.4 -stabilirea rolului fiecărui element component al
3.5 unei cărţi;
3.6 -gruparea cărţilor pe diferite criterii;
4.1 -exerciții de recunoaştere a tipurilor de cărţi:
4.3 dicţionare, atlase, manuale, culegeri, poveşti,
4.4 poezii;
4.5 -exerciții de observare a unor cărţi: copertă,
cuprins, număr de pagini, ilustraţii;
-exerciții de comparare a filmelor şi cărților, cu
rolul de a identifica asemănările şi deosebirile
dintre acestea;
-exerciții de identificare a sensului unor expresii
din text (figuri de stil şi imagini artistice);
-identificarea rolului cărții în dezvoltarea
culturală a fiecărui individ;
-exerciții de argumentare a unei păreri;
-exerciții de dezvoltare a gândirii critice.
 Compunerea. Planul .X. -antrenament de structurare a compunerii în -manualul / 2 h
compunerii. Aşezarea textului în 1.5 introducere, cuprins şi încheiere;
pagină 2.1 -recunoaşterea părților unei compuneri;
2.3 -însemnarea folosind culori diferite a părților
3.1 unei compuneri date;
3.4 -exerciții de redactare a unor texte narative/
3.5 descriptive/argumentative pe baza unui plan de
3.6 idei;
4.4 -exerciţii de rezolvare a unor sarcini în perechi
4.5 sau în grupe mici de lucru;
-selectarea adecvată a cuvintelor într-un text
propriu;
-redactarea compunerilor respectând aşezarea
corectă a textului în pagină, plasarea corectă a
alineatelor şi a titlului, aprecierea corectă a
spaţiului dintre cuvinte;
-analiza compunerilor după criterii date;
-exprimarea propriei păreri în legătură cu textele
personale şi cu cele create de colegi;
-exerciţii de caligrafie.
 Ortografie şi punctuaţie 1.5 -exerciţii de folosire corectă a ghilimelelor; -manualul / 1 h
(ghilimelele) 2.1 -exerciţii de utilizare corectă a semnelor de
2.3 punctuaţie;
3.1 -exerciţii de autocorectare şi corectare în perechi
3.4 a greşelilor de scriere şi a greşelilor de
3.5 punctuaţie etc.;
3.6 -exerciții de completare a textelor lacunare cu
4.4 semnele de punctuație lipsă.
4.5
 O altfel de bibliotecă de 1.1 -exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia -manualul / 2 h
Dan Rădulescu 1.2 impusă de semnele de punctuaţie;
-analiza textului, vocabular, 1.4 -exerciţii de citire explicativă şi de citire
întrebări; 1.5 selectivă;
-exerciţii, teme. 2.3 -intuirea sensului cuvântului dintr-un text;
2.4 -integrarea cuvintelor noi în enunțuri proprii;
2.5 -exerciții de citire pe fragmente;
3.2 -exerciții de delimitare a unui text informativ în
3.4 secvențe logice;
3.6 -exerciţii de ordonare a ideilor principale din
textul citit;
-completarea unor enunţuri lacunare;
-răspunsuri la întrebări pe baza textului;
-exerciții de transcriere selectivă;
-activități de grup cu angajarea verbală a tuturor
membrilor;
-participarea la jocuri de imaginație cu
aprecierea reciprocă după criterii convenite –
Fiți și voi scriitori!;
-exerciții de exprimare a opiniei;
-exerciții de dezvoltare a gândirii critice.
 Cartea – mijloc de -identificarea rolului cărții ca mijloc de -manualul, cărţi
informare 1.5 informare; /1h
 Articolul 2.1 -activități de grup cu angajarea verbală a tuturor
2.3 membrilor;
2.4 -participarea la jocuri de imaginație cu
3.3 aprecierea reciprocă după criterii convenite;
3.6 -exerciții de exprimare a opiniei;
4.3 -exerciții de identificare a unui text informativ;
4.4 -exerciții de argumentare a unei păreri;
4.5 -exerciții de identificare a sensului cuvintelor;
-exerciții de dezvoltare a gândirii critice.
 Cartea poştală, mesajul text 3.1 -exerciții de scriere/redactare a unui text -manualul,
3.4 funcțional (cartea poştală, mesajul text, foarfecă, lipici,
3.5 invitația); creioane colorate,
3.6 -identificarea caracteristicilor unei cărți poştale coli albe și
4.1 (expeditor, destinatar, mesaj); colorate / 1 h
4.3 -identificarea caracteristicilor unui mesaj text
4.4 (mesaj scurt transmis prin intermediul
4.5 telefonului);
-actualizarea caracteristicilor unei invitații,
-identificarea asemănărilor şi deosebirilor între
articolele din ziare şi reviste şi textele
funcționale;
-autoevaluarea şi interevaluarea textelor
redactate.
 Substantivul 1.3 -exerciţii de identificare/intuire a substantivelor; -manualul, fişe de
3.1 -selectarea substantivelor dintr-un şir de cuvinte, lucru / 2 h
3.4 dintr-un text;
3.5 -completarea enunţurilor lacunare cu
3.6 substantivele potrivite;
4.1 -exerciții de intuire a numărului şi genului
4.3 substantivului;
4.4 -exerciţii-joc pentru identificarea substantivelor;
4.5 -exerciții de completare a informației despre
clasele morfologice ale substantivelor;
-gruparea substantivelor în funcție de clasele
morfologice;
-identificarea substantivelor care au aceeaşi
formă la singular şi plural;
-identificarea substantivelor defective de
singular/plural.
 Semnele de punctuaţie 1.5 -exerciţii de folosire corectă a punctelor de -manualul / 1 h
(punctele de suspensie) 2.1 suspensie;
2.3 -explicarea folosirii punctelor de suspensie într-o
3.1 situație dată;
3.4 -exerciţii de utilizare corectă a virgulei;
3.5 -explicarea folosirii virgulei într-o situație dată;
3.6 -exerciţii de autocorectare şi corectare în perechi
4.4 a greşelilor de scriere şi a greşelilor de
4.5 punctuaţie etc.;
-exerciții de completare a textelor lacunare cu
semnele de punctuație lipsă;
-exerciții de redactare.
 A doua carte cu Apolodor 1.1 -exerciții de citire în ritm propriu, citire selectivă -manualul,
de Gellu Naum (recapitulare) 1.2 a textului, pe baza unor repere date de învățător; creioane colorate,
-analiza textului, vocabular, 1.4 -exerciții de citire respectând intonația impusă de fişe de lucru / 4 h
întrebări; 1.5 semnele de punctuație;
-exerciţii, teme. 2.1 -exerciții de memorare a unor poezii cu temă
2.2 dată;
2.3 -exerciții de determinare a sensului unor cuvinte
2.4 în contexte date;
3.6 -integrarea cuvintelor noi în enunțuri proprii;
4.5 -formularea de întrebări şi răspunsuri ce vizează
informaţiile esenţiale sau de detaliu desprinse din
textul citit;
-completarea unor enunţuri lacunare;
-intuirea sensului cuvântului dintr-o secvență
audio / video;
-exerciții de transcriere selectivă;
-exerciții de scriere/redactare a unui text
funcțional;
-exerciții de exprimarea a opiniei;
-antrenamente de scriere creativă;
-exerciţii de rezolvare a unor sarcini în perechi
sau în grupe mici de lucru;
-selectarea adecvată a cuvintelor într-un text
propriu;
-redactarea compunerilor respectând aşezarea
corectă a textului în pagină, plasarea corectă a
alineatelor şi a titlului, aprecierea corectă a
spaţiului dintre cuvinte;
-autoevaluarea şi interevaluarea textelor
redactate;
-discutarea greşelilor de ortografie şi de
punctuație;
-exerciții de intuire a claselor morfologice
(substantivul);
-exerciții de intuire a numărului şi a genului
substantivului;
-exerciții de utilizare corectă a semnelor de
punctuație.
 Lecţie de evaluare 1.1 -exerciţii referitoare la unitatea de învăţare -fişe de evaluare
... „Carte frumoasă, cinste cui te-a scris” /1h
4.5

4. O iarnă de... poveste (textul literar)

Număr de ore = 20
Ob. de Activităţi de învăţare Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data
ref propuse temporale
 Darul lui Moş Crăciun 1.2 -exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia -manualul / 3 h
adaptare după T. O. Bobe 1.4 impusă de semnele de punctuaţie;
-textul literar; 1.5 -exerciții de citire selectivă (citire pe fragmente);
-textul literar în proză. 2.2 -explicarea sensului cuvântului pornind de la
2.4 context;
3.1 -integrarea cuvintelor noi în enunțuri proprii;
3.2 -completarea unor enunţuri lacunare;
3.3 -exerciții de delimitare a unui text în secvențe
3.4 logice;
3.5 -exerciţii de citire explicativă şi de citire
4.1 selectivă pentru identificarea ideilor principale;
4.4 -exerciţii de ordonare a ideilor principale din
textul citit;
-răspunsuri la întrebări pe baza textului;
-exerciții de transcriere selectivă;
-formularea de întrebări şi răspunsuri ce vizează
informaţiile esenţiale sau de detaliu desprinse din
textul citit;
-formularea unor predicții, pe baza unor
fragmente de text;
- concursuri pe echipe pentru rezolvarea unor
sarcini simple/itemi cu alegere multiplă;
-activități de grup cu angajarea verbală a tuturor
membrilor şi exprimarea propriilor opinii;
-exerciții de comparare a două texte: literar /
nonliterar, cu scopul de a identifica asemănările
şi deosebirile dintre acestea;
-exerciții de identificare a sensului unor expresii
din text (figuri de stil şi imagini artistice);
-exerciții de identificare a caracteristicilor unui
text literar (în proză/în versuri);
-exerciții de argumentare a unei păreri.
 Compunerea imaginativă 3.1 -antrenament de structurare a compunerii în -manualul / 2 h
cu început / sfârşit dat 3.4 introducere, cuprins şi încheiere;
3.5 -recunoaşterea părților unei compuneri;
3.6 -redactarea unor scurte texte cu introducere/
4.1 sfârşit dat;
4.3 -exerciţii de rezolvare a unor sarcini în perechi
4.4 sau în grupe mici de lucru;
4.5 -selectarea adecvată a cuvintelor într-un text
propriu;
-redactarea compunerilor respectând aşezarea
corectă a textului în pagină, plasarea corectă a
alineatelor şi a titlului, aprecierea corectă a
spaţiului dintre cuvinte;
-analiza compunerilor după criterii date;
-exprimarea propriei păreri în legătură cu textele
personale şi cu cele create de colegi;
-discutarea greşelilor de ortografie şi de
punctuație;
-exerciţii de caligrafie.
 Ortografie şi punctuaţie 1.5 -exerciţii de folosire corectă a apostrofului; -manualul / 1 h
(apostroful) 2.1 -exerciţii de utilizare corectă a semnelor de
2.3 ortografie şi de punctuaţie;
3.1 -explicarea folosirii apostrofului într-o situație
3.4 dată;
3.5 -explicarea folosirii semnelor de punctuație
3.6 într-o situație dată;
4.4 -exerciţii de autocorectare şi corectare în perechi
4.5 a greşelilor de scriere şi a greşelilor de
punctuaţie etc.;
-exerciții de completare a textelor lacunare cu
semnele de punctuație lipsă.
 Adjectivul 1.3 -exerciţii de identificare/intuire a adjectivelor; -manualul, fişe de
3.1 -selectarea dintr-un text a adjectivelor însoțite de lucru /1 h
3.4 substantivul pe care îl determină;
3.5 -exerciții de intuire a numărului şi a genului
3.6 adjectivului;
4.1 -exerciții de completare a informației despre
4.3 clasele morfologice ale substantivelor;
4.4 -transformarea adjectivelor în funcție de număr
4.5 şi gen.
 Cum a furat Grinch 1.2 -exerciții de citire în ritm propriu, citire selectivă -manualul, fişe de
Crăciunul de Dr. Seuss 1.4 a textului pe baza unor repere date de învățător; lucru / 3 h
-textul literar în versuri 1.5 -exerciții de citire respectând intonația impusă de
2.2 semnele de punctuație;
2.4 -exerciții de memorare a unor versuri din poezie;
3.1 -exerciții de determinare a sensului unor cuvinte
3.2 în contexte date;
3.3 -integrarea cuvintelor noi în enunțuri proprii;
3.4 -formularea de întrebări şi răspunsuri ce vizează
3.5 informaţiile esenţiale sau de detaliu desprinse din
4.1 textul citit;
4.4 -exerciții de identificare a caracteristicilor
textului literar narativ în versuri;
-exerciții de delimitare a unui text în secvențe
logice;
-exerciţii de citire explicativă şi de citire
selectivă pentru identificarea ideilor principale;
-exerciţii de ordonare a ideilor principale din
textul citit;
-completarea unor enunţuri lacunare;
-exerciții de identificare a sensului unor expresii
din text (figuri de stil şi imagini artistice);
-exerciții de transcriere selectivă;
-transferarea informațiilor dintr-un text într-un
tabel;
-exerciții de exprimare a opiniei;
-concursuri pe echipe/în perechi pentru
rezolvarea unor sarcini simple;
-activități de grup cu angajarea verbală a tuturor
membrilor;
-minidezbateri pe baza unui text audiat;
-exerciții de identificare a câmpului lexical;
-exerciții de identificare a cuvintelor cu sens
opus.
 Scrisoarea. 1.5 -exerciții de scriere/redactare a unui text -manualul, fişe de
 E-mailul. Ortografie şi 2.1 funcțional (scrisoarea/e-mailul); lucru / 2 h
punctuaţie 2.3 -antrenamente de scriere creativă;
3.1 -exerciţii de rezolvare a unor sarcini în perechi
3.4 sau în grupe mici de lucru;
3.5 -selectarea adecvată a cuvintelor într-un text
3.6 propriu;
4.4 -redactarea textelor respectând aşezarea corectă a
4.5 textului în pagină, plasarea corectă a formulelor
de adresare şi de încheiere;
-autoevaluarea şi interevaluarea textelor
redactate;
-discutarea greşelilor de ortografie şi de
punctuație;
-analiza textelor după criterii date;
-exprimarea propriei păreri în legătură cu textele
personale şi cu cele create de colegi;
- exerciţii de caligrafie.
 Legătura substantivului cu 1.3 -exerciții de intuire a claselor morfologice -manualul, fişe de
adjectivul 3.1 (substantivul/adjectivul); lucru / 2 h
3.4 -exerciții de intuire a numărului şi genului
3.5 substantivului/adjectivului;
3.6 -selectarea dintr-un text a adjectivelor şi a
4.1 substantivului pe care îl determină;
4.3 -exerciții de completare a informației despre
4.4 clasele morfologice ale substantivelor;
4.5 -exerciții de scriere a adjectivelor poziționate în
fața substantivului pe care îl determină;
-redactarea unor scurte texte gramaticale.
 Cronicile din Nardia. 1.2 -exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia -manualfişe de
Şifonierul, Leul şi Vrăjitoarea 1.4 impusă de semnele de punctuaţie; lucru / 4 h
adaptare după C. S. Lewis 1.5 -exerciții de citire selectivă (citire pe fragmente);
(recapitulare) 2.2 -explicarea sensului cuvântului pornind de la
-analiza textului, vocabular, 2.4 context;
întrebări; 3.1 -integrarea cuvintelor noi în enunțuri proprii;
-exerciţii, teme. 3.2 -exerciții de delimitare a unui text în secvențe
3.3 logice;
3.4 -exerciţii de citire explicativă şi de citire
3.5 selectivă pentru identificarea ideilor principale;
4.1 -exerciţii de ordonare a ideilor principale din
4.4 textul citit;
-exerciții de transcriere selectivă;
-formularea de întrebări şi răspunsuri ce vizează
informaţiile esenţiale sau de detaliu desprinse din
textul citit;
-formularea unor predicții, pe baza unor
fragmente de text;
-activități de grup cu angajarea verbală a tuturor
membrilor;
-exprimarea propriilor opinii;
-exerciții de identificare a sensului unor expresii
din text (figuri de stil şi imagini artistice);
-exerciții de identificare a caracteristicilor unui
text literar;
-exerciții de argumentare a unei păreri;
-redactarea unor scurte texte după o temă dată
-autoevaluarea şi interevaluarea textelor
redactate;
-discutarea greşelilor de ortografie şi punctuație;
-analiza textelor redactate după criterii date
-exprimarea propriei păreri în legătură cu textele
personale şi cu cele create de colegi;
-exerciții de intuire a claselor morfologice
(substantivul/adjectivul);
-exerciții de intuire a numărului şi genului
substantivului/adjectivului.
 Lecţie de evaluare 1.1 -exerciţii referitoare la unitatea de învăţare „O -fişe de evaluare
... iarnă de... poveste” /1h
4.5

5. Un final spectaculos (recapitulare semestrială)

Număr de ore = 10
Ob. de Activităţi de învăţare Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data
ref propuse temporale
 Omul de zăpadă care voia 1.2 -exerciţii de citire expresivă a textelor; -manualul, fişe de
să întâlnească soarele adaptare 1.4 -exerciții de citire selectivă (citire pe roluri); lucru / 3 h
după Matei Vişniec 1.5 -formularea unor predicții, pe baza unor
-comunicarea scrisă / orală. 2.2 fragmente de text audiate;
2.4 -intuirea sensului cuvântului dintr-o secvență
3.1 audio / video;
3.2 -integrarea cuvintelor noi în enunțuri proprii;
3.3 -exerciţii de citire explicativă şi de citire
3.4 selectivă pentru identificarea mesajului;
3.5 -exerciții de delimitare a unui text în secvențe
4.1 logice;
4.4 -exerciţii de citire explicativă şi de citire
selectivă pentru identificarea ideilor principale;
-exerciţii de ordonare a ideilor principale din
textul citit;
- răspunsuri la întrebări pe baza textului
-exerciții de identificare a trăsăturilor unor
personaje;
-exerciții de transcriere selectivă;
-ilustrarea prin banda desenată a textului citit;
-realizarea unui jurnal de lectură;
-identificarea elementelor specifice textului (în
proză/în versuri, literar/nonliterar);
-exerciții de identificare a sensului unor expresii
din text (figuri de stil şi imagini artistice);
-exerciții de argumentare a unei păreri;
-minidezbatere pe o temă dată;
-exerciții de dezvoltare a gândirii critice.
 Textul funcţional / 3.1 -exerciții de scriere/redactare a unui text -manualul / 1 h
Compunerea imaginativă. 3.4 funcțional respectând structura specifică
Ortografie şi punctuaţie 3.5 (invitația/scrisoarea/cartea poştală);
3.6 -exerciţii de autocorectare şi corectare în perechi
4.1 a greşelilor de scriere şi a greşelilor de
4.3 punctuaţie etc.;
4.4 -selectarea adecvată a cuvintelor într-un text
4.5 propriu;
-redactarea unor texte scurte respectând aşezarea
corectă a textului în pagină, plasarea corectă a
alineatelor şi a titlului, aprecierea corectă a
spaţiului dintre cuvinte;
-exerciţii de utilizare corectă a cuvintelor scrise
cu cratimă;
-exerciţii de autocorectare şi corectare în perechi
a greşelilor de scriere şi de punctuație;
-analiza textelor redactate după criterii date;
-exprimarea propriei păreri în legătură cu textele
personale şi cu cele create de colegi;
-exerciţii de simulare a unor situaţii de
comunicare.
 Părţi de vorbire: 1.3 -exerciţii de intuire/identificare a părţilor de -manualul, fişe de
substantivul, adjectivul 3.1 vorbire învăţate: substantivul, adjectivul; lucru / 2 h
3.4 -exerciţii de identificare şi corectare a unor
3.5 îmbinări de cuvinte incorecte în cadrul unui
3.6 enunţ (substantiv şi adjectiv);
4.1 -exerciţii de acord, de modificare a formei
4.3 adjectivului, prin schimbarea numărului
4.4 substantivului pe care îl determină;
4.5 -exerciţii de identificare a perechii determinat –
determinant şi a acordului gramatical dintre cei
doi etc.;
-completarea unor propoziţii lacunare cu
adjectivele potrivite;
-schimbarea topicii adjectivului faţă de
substantiv;
-înlocuirea unor expresii date cu adjective
corespunzătoare;
-identificarea unor adjective potrivite unor
substantive date.
 Lecţie de evaluare 1.1 -exerciţii referitoare la cunoştinţele dobândite în -fişe de evaluare,
semestrială ... semestrul I portofolii / 1 h
4.5
1. Suntem bine informaţi (textul nonliterar)

Număr de ore = 15
Ob. de Activităţi de învăţare Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data
ref propuse temporale
 Pinguinii 1.1 -exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia -manualul, fişe de
-textul nonliterar – text de 1.2 impusă de semnele de punctuaţie; lucru / 3 h
informare (1) 1.4 -exerciții de citire selectivă (citire pe fragmente);
1.5 -explicarea sensului cuvântului pornind de la
2.4 context;
3.1 -integrarea cuvintelor noi în enunțuri proprii;
3.2 -completarea unor enunţuri lacunare;
3.3 -exerciții de delimitare a unui text în secvențe
3.4 logice;
3.6 -exerciţii de citire explicativă şi de citire
selectivă
pentru identificarea ideilor principale;
-exerciţii de ordonare a ideilor principale din
textul citit;
-răspunsuri la întrebări pe baza textului;
-exerciții de transcriere selectivă;
-formularea de întrebări şi răspunsuri ce vizează
informaţiile esenţiale sau de detaliu desprinse din
textul citit;
-formularea unor predicții, pe baza unor
fragmente de text;
-concursuri pe echipe pentru rezolvarea unor
sarcini simple/itemi cu alegere multiplă;
-activități de grup cu angajarea verbală a tuturor
membrilor;
-exprimarea propriilor opinii;
-exerciții de comparare a două texte literar/
nonliterar pentru a identifica asemănările şi
deosebirile dintre acestea;
-exerciții de argumentare a unei păreri.
 Textul nonliterar – text de 1.3 -exerciții de recunoaştere a caracteristicilor -manualul / 2 h
informare (1) (redactare) 1.4 textelor nonliterare;
2.3 -redactarea unor scurte texte nonliterare după
2.4 model;
3.4 -recunoaşterea părților unei text nonliterar;
3.2 -redactarea unor scurte articole cu introducere /
3.3 sfârşit dat;
3.4 -exerciţii de rezolvare a unor sarcini în perechi
4.1 sau în grupe mici de lucru;
4.5 -selectarea adecvată a cuvintelor într-un text
propriu;
-redactarea textelor nonliterare respectând
aşezarea corectă a textului în pagină, plasarea
corectă a alineatelor şi a titlului, aprecierea
corectă a spaţiului dintre cuvinte;
-analiza textelor redactate după criterii date;
-exprimarea propriei păreri în legătură cu textele
personale si cu cele create de colegi;
-exerciţii de caligrafie.
 Pronumele personal 1.3 -exerciţii de identificare/intuire a pronumelor -manualul, fişe de
-persoana pronumelui personal; 3.4 personale; lucru / 2 h
-formele pronumelui personal. 3.5 -selectarea pronumelor personale dintr-un text;
4.1 -exerciții de intuire a numărului, persoanei şi
genului (la pers. a III-a) pronumelor personale;
-exerciții de completare a informației despre
clasele morfologice ale pronumelor personale;
-exerciții de transformare a substantivelor în
pronume personale, în funcție de număr şi gen;
-exerciții de identificare a diferitelor forme
(accentuate/neaccentuate) ale pronumelui
personal.
 Fructele, un aliat preţios 1.1 -exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia -manualul, fişe de
de Miruna Ştefănescu 1.2 impusă de semnele de punctuaţie; lucru / 3 h
-textul nonliterar – text de 1.4 -exerciții de citire selectivă (citire pe fragmente);
informare (2) 1.5 -explicarea sensului cuvântului pornind de la
2.4 context;
3.1 -integrarea cuvintelor noi în enunțuri proprii;
3.2 -completarea unor enunţuri lacunare;
3.3 -exerciții de delimitare a unui text în secvențe
3.4 logice;
3.6 -exerciţii de citire explicativă şi de citire
selectivă pentru identificarea ideilor principale;
-exerciţii de ordonare a ideilor principale din
textul citit;
-răspunsuri la întrebări pe baza textului;
-exerciții de transcriere selectivă;
-formularea de întrebări şi răspunsuri ce vizează
informaţiile esenţiale sau de detaliu desprinse din
textul citit;
-formularea unor predicții, pe baza unor
fragmente de text;
-concursuri pe echipe pentru rezolvarea unor
sarcini simple/itemi cu alegere multiplă;
-activități de grup cu angajarea verbală a tuturor
membrilor;
-exprimarea propriilor opinii;
-exerciții de comparare a două texte literar/
nonliterar de a identifica asemănările şi
deosebirile dintre acestea;
-exerciții de argumentare a unei păreri.
 Textul nonliterar – text de 1.3 -exerciții de recunoaştere a caracteristicilor -manualul / 2 h
informare (2) (redactare) 1.4 textelor nonliterare;
2.3 -redactarea unor scurte texte nonliterare după
2.4 model;
3.4 -recunoaşterea părților unei text nonliterar;
3.2 -redactarea unor texte nonliterare prin
3.3 completarea unor enunțuri lacunare;
3.4 -exerciţii de rezolvare a unor sarcini în perechi
4.1 sau în grupe mici de lucru;
4.5 -selectarea adecvată a cuvintelor într-un text
propriu;
-redactarea textelor nonliterare respectând
aşezarea corectă a textului în pagină, plasarea
corectă a alineatelor şi a titlului, aprecierea
corectă a spaţiului dintre cuvinte;
-analiza textelor redactate după criterii date;
-exprimarea propriei păreri in legătură cu textele
personale şi cu cele create de colegi;
-exerciţii de caligrafie.
 Pronumele personal. 1.3 -exerciții de intuire a numărului, persoanei şi -manualul, fişe de
Scrierea corectă a pronumelor 3.4 genului (la pers. a III-a) pronumelor personale; lucru / 2 h
personale 3.5 -exerciții de completare a informației despre
4.1 clasele morfologice ale pronumelor personale;
-exerciții de transformarea substantivelor în
pronume personale, în funcție de număr şi gen;
-exerciții de identificare a formelor neaccentuate
ale pronumelui personal legate prin cratimă de
altă parte de vorbire;
-exerciții de identificare şi corectare a greşelilor
de scriere dintr-un text/enunț dat;
-discutarea greşelilor de ortografie;
-exerciții de pronunțare şi scriere corecta a
pronumelor: eu, el, ea, ele, ei.
 Muzeul copilăriei de 1.1 -exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia -manualul, fişe de
Mihaela Dragomir (recapitulare) 1.2 impusă de semnele de punctuaţie; lucru / 4 h
1.3 -exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente);
1.4 -explicarea sensului cuvântului pornind de la
1.5 context;
2.3 -integrarea cuvintelor noi în enunțuri proprii;
2.4 -completarea unor enunţuri lacunare;
2.5 -exerciţii de delimitare a unui text în secvențe
3.1 logice;
3.2 -exerciţii de citire explicativă şi de citire
3.3 selectivă pentru identificarea ideilor principale;
3.4 -exerciţii de ordonare a ideilor principale din
3.5 textul citit;
3.6 -răspunsuri la întrebări pe baza textului;
4.1 -exerciții de transcriere selectivă;
4.5 -formularea de întrebări şi răspunsuri ce vizează
informaţiile esenţiale sau de detaliu desprinse din
textul citit;
-formularea unor predicții, pe baza unor
fragmente de text;
-activități de grup cu angajarea verbală a tuturor
membrilor exprimarea propriilor opinii;
-exerciții de comparare a două texte literar/
nonliterar de a identifica asemănările şi
deosebirile dintre acestea;
-exerciții de argumentare a unei păreri;
-exerciții de recunoaştere a caracteristicilor
textelor nonliterare;
-redactarea unor scurte texte nonliterare după
model;
-exerciții de intuire a numărului, persoanei şi
genului (la pers. a III-a) pronumelor personale;
-exerciții de completare a informației despre
clasele morfologice ale pronumelor personale;
-exerciții de transformare a substantivelor în
pronume personale, în funcție de număr şi gen;
-exerciții de identificare a formelor neaccentuate
ale pronumelui personal legate prin cratimă de
ală parte de vorbire;
-exerciții de identificare şi corectare a greşelilor
de scriere dintr-un text/enunț dat;
-discutarea greşelilor de ortografie.
 Lecţie de evaluare 1.1 -exerciţii referitoare la unitatea de învăţare -fişe de evaluare
... „Suntem bine informaţi”. /1h
4.5

2.Gata de aventură (textul narativ)

Număr de ore = 20
Ob. de Activităţi de învăţare Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data
ref propuse temporale
 Cipi, acest pitic uriaş de 1.1 -exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia -manualul / 3 h
Fodor Sándor 1.2 impusă de semnele de punctuaţie;
-textul literar narativ - 1.4 -exerciții de citire selectivă (citire pe fragmente);
caracteristici 1.5 -explicarea sensului cuvântului pornind de la
2.4 context;
3.1 -integrarea cuvintelor noi in enunțuri proprii;
3.2 -completarea unor enunţuri lacunare;
3.3 -exerciții de delimitare a unui text în secvențe
3.4 logice;
3.6 -exerciţii de citire explicativă şi de citire
selectivă pentru identificarea ideilor principale;
-exerciţii de ordonare a ideilor principale din
textul citit;
-răspunsuri la întrebări pe baza textului;
-exerciții de transcriere selectivă;
-formularea de întrebări şi răspunsuri ce vizează
informaţiile esenţiale sau de detaliu desprinse din
textul citit;
-formularea unor predicții, pe baza unor
fragmente de text;
-concursuri pe echipe pentru rezolvarea unor
sarcini simple/itemi cu alegere multiplă;
-activități de grup cu angajarea verbală a tuturor
membrilor exprimarea propriilor opinii;
-exerciții de recunoaştere a caracteristicilor
textelor narative;
-identificarea momentelor subiectului unui text
narativ;
-exerciții de argumentare a unei păreri.
 Textul narativ (redactare) 1.3 -exerciții de recunoaştere a caracteristicilor -manualul, fişe de
-caracteristicile textelor 1.4 textelor narative; lucru / 2 h
narative; 2.3 -identificarea momentelor subiectului unui text
-transformarea vorbirii directe 2.4 narativ;
în vorbire indirectă; 3.4 -exerciții de transformare a vorbirii directe în
-ortografie şi punctuaţie. 3.2 vorbire indirectă;
3.3 -selectarea adecvată a cuvintelor într-un text
3.4 propriu;
4.1 -exerciţii de rezolvare a unor sarcini în perechi
4.5 sau în grupe mici de lucru;
-analiza textelor redactate după criterii date;
-exprimarea propriei păreri în legătură cu textele
personale şi cu cele create de colegi.
 Verbul. Persoanele 1.3 -exerciţii de identificare/intuire a verbelor -manualul, fişe de
verbului 3.4 predicative; lucru / 2 h
3.5 -selectarea verbelor predicative dintr-un text;
4.1 -exerciții de intuire a numărului şi a persoanei
verbelor predicative;
-exerciții de completare a informației despre
clasele morfologice ale verbelor predicative.
 Povestea a doi pui de tigru, 1.1 -exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia -manualul, fişe de
numiţi Ninigra şi Aligru de Nina 1.2 impusă de semnele de punctuaţie; lucru / 3 h
Cassian 1.4 -exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente);
-textul literar narativ. 1.5 -explicarea sensului cuvântului pornind de la
2.4 context;
3.1 -integrarea cuvintelor noi în enunțuri proprii;
3.2 -completarea unor enunţuri lacunare;
3.3 -exerciţii de delimitare a unui text în secvențe
3.4 logice;
3.6 -exerciţii de citire explicativă şi de citire
selectivă pentru identificarea ideilor principale;
-exerciţii de ordonare a ideilor principale din
textul citit;
-răspunsuri la întrebări pe baza textului;
-exerciții de transcriere selectivă;
-formularea de întrebări şi răspunsuri ce vizează
informaţiile esenţiale sau de detaliu desprinse din
textul citit;
-formularea unor predicții, pe baza unor
fragmente de text;
-concursuri pe echipe pentru rezolvarea unor
sarcini simple/itemi cu alegere multiplă;
-activități de grup cu angajarea verbală a tuturor
membrilor;
-exprimarea propriilor opinii;
-exerciții de recunoaştere a caracteristicilor
textelor narative;
-identificarea momentelor subiectului unui text
narativ;
-exerciții de argumentare a unei păreri.
 Textul narativ (redactare) 1.3 -povestirea pe scurt a unei secvențe dintr-un text -manualul, fişe de
-povestirea unui fragment; 1.4 narativ; lucru / 2 h
-compunerea narartivă în care 2.3 -redactarea planului de redactare al unei
se introduce dialogul; 2.4 compuneri narative;
-ortografie şi punctuaţie. 3.4 -redactarea unor compuneri narative (cu dialog
3.2 între personaje), respectând caracteristicile
3.3 textului narativ;
3.4. -selectarea adecvată a cuvintelor într-un text
4.1 propriu;
4.5 -exerciţii de rezolvare a unor sarcini în perechi
sau în grupe mici de lucru;
-redactarea unei povestiri/compuneri narative
respectând aşezarea corectă a textului în pagină,
plasarea corectă a alineatelor şi a titlului,
aprecierea corectă a spaţiului dintre cuvinte şi
regulile de ortografie şi punctuație;
-analiza textelor redactate după criterii date;
-exprimarea propriei păreri în legătură cu textele
personale şi cu cele create de colegi.

 Verbul. Timpurile verbului 1.3 -exerciţii de identificare/intuire a verbelor -manualul, fişe de


3.4 predicative; lucru / 2 h
3.5 -selectarea verbelor predicative dintr-un text;
4.1 -exerciții de intuire a numărului, persoanei şi
timpurilor verbelor predicative;
-exerciții de completare a informației despre
clasele morfologice ale verbelor predicative;
-exerciții de conjugare a verbelor în funcție de
clasele morfologice studiate.
 Vic-pitic şi-o poveste din 1.1 -exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia -manualul, fişe de
nimic de Victoria Pătraşcu 1.2 impusă de semnele de punctuaţie; lucru / 4h
(recapitulare) 1.3 -exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente);
-textul narativ. 1.4 -explicarea sensului cuvântului pornind de la
1.5 context;
2.3 -integrarea cuvintelor noi în enunțuri proprii;
2.4 -completarea unor enunţuri lacunare;
2.5 -exerciţii de delimitare a unui text în secvențe
3.1 logice;
3.2 -exerciţii de citire explicativă şi de citire
3.3 selectivă pentru identificarea ideilor principale;
3.4 -exerciţii de ordonare/identificare a ideilor
3.5 principale din textul citit;
3.6 -răspunsuri la întrebări pe baza textului;
4.1 -exerciții de transcriere selectivă;
4.5 -formularea de întrebări şi răspunsuri ce vizează
informaţiile esenţiale sau de detaliu desprinse din
textul citit;
-formularea unor predicții, pe baza unor
fragmente de text;
-activități de grup cu angajarea verbală a tuturor
membrilor;
-exprimarea propriilor opinii;
-exerciții de argumentare a unei păreri;
-exerciții de recunoaştere a caracteristicilor
textelor narative;
-exerciții de transformare a vorbirii directe în
vorbire indirectă;
-povestirea pe scurt a unei secvențe dintr-un text
narativ;
-redactarea planului de redactare al unei
compuneri narative;
-redactarea unor compuneri narative (cu dialog
între personaje), respectând caracteristicile
textului narativ;
-exerciții de intuire a numărului, persoanei şi
timpurilor verbelor predicative;
-exerciții de completare a informației despre
clasele morfologice ale verbelor predicative;
-exerciții de identificare şi corectare a greşelilor
de scriere dintr-un text/enunț dat;
-discutarea greşelilor de ortografie şi punctuație.
 Lecţie de evaluare 1.1 -exerciţii referitoare la unitatea de învăţare „Gata -fişe de evaluare
... de aventură”. /1h
4.5
3. Prieteni pe viaţă

Număr de ore = 20
Ob. de Activităţi de învăţare Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data
ref propuse temporale
 Pippi Şoseţica de Astrid 1.1 -exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia -manualul / 3 h
Lindgren 1.2 impusă de semnele de punctuaţie;
-personajul literar. 1.4 -exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente);
1.5 -explicarea sensului cuvântului pornind de la
2.4 context;
3.1 -integrarea cuvintelor noi în enunțuri proprii;
3.2 -completarea unor enunţuri lacunare;
3.3 -exerciţii de delimitare a unui text în secvențe
3.4 logice;
3.6 -exerciţii de citire explicativă şi de citire
selectivă pentru identificarea ideilor principale;
-exerciţii de ordonare a ideilor principale din
textul citit;
-răspunsuri la întrebări pe baza textului;
-exerciții de transcriere selectivă;
-formularea de întrebări şi răspunsuri ce vizează
informaţiile esenţiale sau de detaliu desprinse din
textul citit;
-formularea unor predicții pe baza unor
fragmente de text;
-concursuri pe echipe pentru rezolvarea unor
sarcini simple/itemi cu alegere multiplă;
-activități de grup cu angajarea verbală a tuturor
membrilor;
-exprimarea propriilor opinii;
-exerciții de recunoaştere a trăsăturilor fizice şi
morale ale personajului literar, prezentate direct,
de către autor;
-identificarea trăsăturilor morale ale personajelor
prezentate indirect (prin fapte şi întâmplări);
-completarea fişelor de identitate şi de
caracterizare a personajelor literare;
-exerciții de argumentare a unei păreri.
 Descrierea tip portret 1.3 -exerciții de recunoaştere a trăsăturilor fizice şi -manualul, fişe de
(redactare) 1.4 morale; lucru / 2 h
-portretul fizic; 2.3 -exerciții de scriere creativă;
-ortografie şi punctuaţie. 2.4 -exerciții de redactare a unui portret fizic pe baza
3.4 unui plan de redactare;
3.2 -selectarea adecvată a cuvintelor într-un text
3.3 propriu;
3.4 -exerciţii de rezolvare a unor sarcini în perechi
4.1 sau în grupe mici de lucru;
4.5 -analiza textelor redactate după criterii date;
-exprimarea propriei păreri în legătură cu textele
personale şi cu cele create de colegi.
 Predicatul 1.3 -identificarea funcției sintactice a verbelor -manualul, fişe de
3.4 predicative dintr-o propoziție; lucru / 2 h
3.5 -exerciţii de identificare/intuire a predicatului ca
4.1 parte principală de propoziție;
-identificarea părții de vorbire prin care sunt
exprimate predicatele;
-*exerciții de identificare a predicatelor nominale
şi a verbului copulativ a fi;
-exerciții de completare a informației despre
părțile de propoziție studiate.
 Şotia Domnişoarei - exerciţii de citire a textelor, respectând -manualul / 3 h
Poimâine adaptare după Adina 1.4 intonaţia impusă de semnele de punctuaţie;
Rosetti 2.4 -exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente);
-personajul literar. 4.4 -explicarea sensului cuvântului pornind de la
4.5 context;
-integrarea cuvintelor noi în enunțuri proprii;
-completarea unor enunţuri lacunare;
-exerciţii de delimitare a unui text în secvențe
logice;
-exerciţii de citire explicativă şi de citire
selectivă pentru identificarea ideilor principale;
-exerciţii de ordonare a ideilor principale din
textul citit;
-răspunsuri la întrebări pe baza textului;
-exerciții de transcriere selectivă;
-formularea de întrebări şi răspunsuri ce vizează
informaţiile esenţiale sau de detaliu desprinse din
textul citit;
-formularea unor predicții, pe baza unor
fragmente de text;
-concursuri pe echipe pentru rezolvarea unor
sarcini simple/itemi cu alegere multiplă;
-activități de grup cu angajarea verbală a tuturor
membrilor;
-exprimarea propriilor opinii;
-exerciții de recunoaştere a trăsăturilor fizice şi
morale ale personajului literar, prezentate direct,
de către autor;
-identificarea trăsăturilor morale ale personajelor
prezentate indirect (prin fapte şi întâmplări);
-completarea fişelor de identitate şi de
caracterizare ale personajelor literare;
-exerciții de argumentare a unei păreri.

 Descrierea tip portret 1.3 -exerciții de recunoaştere a trăsăturilor fizice şi -manualul / 2 h


(redactare) 1.4 morale;
-portretul moral; 2.3 -exerciții de scriere creativă;
-ortografie şi punctuaţie. 2.4 -exerciții de redactare a unui portret fizic şi
3.4 moral pe baza unui plan de redactare;
3.2 -selectarea adecvată a cuvintelor într-un text
3.3 propriu;
3.4 -exerciţii de rezolvare a unor sarcini în perechi
4.1 sau în grupe mici de lucru;
4.5 -analiza textelor redactate după criterii date;
-exprimarea propriei păreri în legătură cu textele
personale şi cu cele create de colegi.
 Subiectul 1.3 -exerciţii de identificare/intuire a subiectelor -manualul, fişe de
-subiectul – parte de propoziţie; 3.4 exprimate prin substantive sau pronume lucru / 2 h
-subiect simplu, subiect 3.5 personale, prin formularea de întrebări;
multiplu; 4.1 -formularea de propoziții în care subiectele sunt
-acordul predicatului cu exprimate prin substantive/pronume personale;
subiectul. -identificarea subiectelor multiple;
-exerciții de realizare a acordului dintre subiect şi
predicat;
-exerciții de completare a informației despre
părțile de propoziție studiate;
-exerciții de identificare a părților de vorbire prin
care sunt exprimate subiectele.
 Povestea lui Harap-Alb 1.1 -exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia -manualul, fişe de
adaptare după Ion Creangă 1.2 impusă de semnele de punctuaţie; lucru / 4 h
(recapitulare) 1.3 -exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente);
-personajul. 1.4 -explicarea sensului cuvântului pornind de la
1.5 context;
2.3 -integrarea cuvintelor noi în enunțuri proprii;
2.4 -completarea unor enunţuri lacunare;
2.5 -exerciţii de delimitare a unui text în secvențe
3.1 logice;
3.2 -exerciţii de citire explicativă şi de citire
3.3 selectivă pentru identificarea ideilor principale;
3.4 -exerciţii de ordonare/identificare a ideilor
3.5 principale din textul citit;
3.6 -răspunsuri la întrebări pe baza textului;
4.1 -exerciții de transcriere selectivă;
4.5 -formularea de întrebări şi răspunsuri ce vizează
informaţiile esenţiale sau de detaliu desprinse din
textul citit;
-formularea unor predicții, pe baza unor
fragmente de text;
-activități de grup cu angajarea verbală a tuturor
membrilor;
-exprimarea propriilor opinii;
-exerciții de recunoaştere a trăsăturilor fizice şi
morale ale personajului literar, prezentate direct,
de către autor;
-identificarea trăsăturilor morale ale personajelor
prezentate indirect (prin fapte şi întâmplări);
-completarea fişelor de identitate şi de
caracterizare ale personajelor literare;
-realizarea planului de redactare a unei
compuneri descriptive – tip portret;
-redactarea unor compuneri descriptive – tip
portret pe baza unui plan de redactare;
-discutarea greşelilor de ortografie şi punctuație;
-exerciții de recunoaştere/intuire a părților de
propoziție principale (subiect/predicat);
-exerciții de realizare a acordului între subiect şi
predicat;
-exerciții de completare a informației despre
părțile de propoziție studiate;
-exerciții de identificare a părților de vorbire prin
care sunt exprimate subiectele/predicatele.
 Lecţie de evaluare 1.1 -exerciţii referitoare la unitatea de învăţare -fişe de evaluare
... „Prieteni pe viaţă”. /1h
4.5

4. Ora de poezie (textul liric)

Număr de ore = 15
Ob. de Activităţi de învăţare Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data
ref propuse temporale
 A oftat pădurea de Lucia 1.1 -exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia -manualul / 2 h
Olteanu 1.2 impusă de semnele de punctuaţie;
-poezia ca vorbire despre sine; 1.4 -explicarea sensului cuvântului pornind de la
-descrierea de tip tablou. 1.5 context;
2.4 -integrarea cuvintelor noi in enunțuri proprii;
3.1 -completarea unor enunţuri lacunare;
3.2 -exerciţii de delimitare a unui text în secvențe
3.3 logice;
3.4 -exerciţii de citire explicativă şi de citire selectivă
3.6 pentru identificarea tablourilor lirice;
-răspunsuri la întrebări pe baza textului;
-exerciții de transcriere selectivă;
-formularea de întrebări şi răspunsuri ce vizează
informaţiile esenţiale sau de detaliu desprinse din
textul citit;
-concursuri pe echipe pentru rezolvarea unor
sarcini simple/itemi cu alegere multiplă;
-activități de grup cu angajarea verbală a tuturor
membrilor;
-exprimarea propriilor opinii;
-exerciții de recunoaştere caracteristicilor textului
liric ca vorbire despre sine;
-exerciții de identificare a trăirilor şi
sentimentelor transmise printr-un text liric;
-exerciții de identificare/interpretare a limbajului
artistic (epitete, comparații, personificări,
inversiuni) folosit într-un text liric;
-exerciții de comparare a două texte în versuri
narative/lirice cu scopul de a identifica
asemănările şi deosebirile dintre acestea.
 Compunerea descriptivă de 1.3 -exerciții de recunoaştere a elementelor -manualul, fişe de
tip tablou (redactare) 1.4 descriptive dintr-un text; lucru / 2 h
2.3 -exerciții de scriere creativă;
2.4 -exerciții de redactare a unei compuneri
3.4 descriptive de tip tablou pe baza unui plan de
3.2 redactare;
3.3 -realizarea unui plan de redactare a unei
3.4 compuneri descriptive de tip tablou;
4.1 -selectarea adecvată a cuvintelor într-un text
4.5 propriu;
-exerciţii de rezolvare a unor sarcini în perechi
sau în grupe mici de lucru;
-analiza textelor redactate după criterii date;
-exprimarea propriei păreri în legătură cu textele
personale şi cu cele create de colegi.
 Mâţa desenează un ghem 1.1 -exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia -manualul / 2 h
de Marin Sorescu 1.2 impusă de semnele de punctuaţie;
-poezia ca joc de cuvinte 1.4 -explicarea sensului cuvântului pornind de la
1.5 context;
2.4 -integrarea cuvintelor noi în enunțuri proprii;
3.1 -completarea unor enunţuri lacunare;
3.2 -răspunsuri la întrebări pe baza textului;
3.3 -exerciții de transcriere selectivă;
3.4 -formularea de întrebări şi răspunsuri ce vizează
3.6 informaţiile esenţiale sau de detaliu desprinse
din textul citit;
-concursuri pe echipe pentru rezolvarea unor
sarcini simple/itemi cu alegere multiplă;
-activități de grup cu angajarea verbală a tuturor
membrilor;
-exprimarea propriilor opinii;
-exerciții de recunoaştere a caracteristicilor
textului liric;
-exerciții de identificare a trăirilor şi
sentimentelor transmise de un text liric;
-exerciții de identificare/interpretare a limbajului
artistic (epitete, comparații, personificări,
inversiuni) folosit într-un text liric;
-exerciții de scriere creativă.
 Propoziţia 1.3 -exerciții de identificare/intuire a părților -manualul, fişe de
-propoziţia simplă / dezvoltată; 3.4 principale / secundare dintr-o propoziție; lucru / 3 h
-propoziţia afirmativă / 3.5 -exerciții de identificare a propozițiilor simple /
negativă; 4.1 dezvoltate;
-propoziţia enunţiativă / -exerciții de transformare a unei propoziții simple
interogativă / exclamativă. într-o propoziție dezvoltată şi invers;
-exerciții de identificare a propozițiilor afirmative
/ negative;
-exerciții de identificare a propozițiilor
enunțiative / interogative / exclamative;
-exerciții de formulare a unor propoziții după
scheme gramaticale date;
-redactarea unor compuneri gramaticale.
 Ora de poezie 1.1 -exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia -manualul, fişe de
(recapitulare) 1.2 impusă de semnele de punctuaţie; lucru / 2 h
-textul liric. 1.3 -exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente);
1.4 -explicarea sensului cuvântului pornind de la
1.5 context;
2.3 -integrarea cuvintelor noi în enunțuri proprii;
2.4 -completarea unor enunţuri lacunare;
2.5 -exerciţii de delimitare a unui text în secvențe
3.1 logice;
3.2 -răspunsuri la întrebări pe baza textului;
3.3 -exerciții de transcriere selectivă;
3.4 -formularea de întrebări şi răspunsuri ce vizează
3.5 informaţiile esenţiale sau de detaliu desprinse din
3.6 textul citit;
4.1 -activități de grup cu angajarea verbală a tuturor
4.5 membrilor;
-exerciții de recunoaştere caracteristicilor textului
liric ca vorbire despre sine;
-exerciții de identificare a trăirilor şi
sentimentelor transmise printr-un text liric;
-exerciții de identificare/interpretare a limbajului
artistic (epitete, comparații, personificări,
inversiuni) folosit într-un text liric;
-exerciții de argumentare a unei păreri;
-realizarea planului de redactare a unei
compuneri descriptive de tip tablou;
-redactarea unor compuneri descriptive de tip
tablou pe baza unui plan de redactare;
-discutarea greşelilor de ortografie şi punctuație;
-exerciții de recunoaştere/intuire a părților
principale / secundare de propoziție;
-exerciții de identificare/intuire a părților
principale / secundare dintr-o propoziție;
-exerciții de identificare a propozițiilor simple /
dezvoltate;
-exerciții de transformare a unei propoziții simple
într-o propoziție dezvoltată şi invers;
-exerciții de identificare a propozițiilor afirmative
/ negative;
-exerciții de identificare a propozițiilor
enunțiative / interogative / exclamative;
-exerciții de formulare a unor propoziții după
scheme gramaticale date.
 Lecţie de evaluare 1.1 -exerciţii referitoare la unitatea de învăţare „Ora -fişe de evaluare
... de poezie”. /1h
4.5

5. Ultimele scamatorii (recapitulare finală)

Număr de ore = 5
Ob. de Activităţi de învăţare Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data
ref propuse temporale
 Batik Scamatorul de Florin 1.1 -exerciţii de citire a textelor, respectând intonaţia -manualul, fişe de
Bican 1.2 impusă de semnele de punctuaţie; lucru / 7 h
-lectura – înţelegerea textului 1.3 -exerciţii de citire selectivă (citire pe fragmente);
citit; 1.4 -explicarea sensului cuvântului pornind de la
-textul literar (narativ / liric); 1.5 context;
-textul nonliterar; 2.1 -integrarea cuvintelor noi in enunțuri proprii;
-textul funcţional; 2.2 -completarea unor enunţuri lacunare;
-semnele de punctuaţie şi 2.3 -exerciţii de delimitare a unui text în secvențe
ortografie; 2.4 logice;
-părţi de vorbire / părţi de 2.5 -exerciţii de citire explicativă şi de citire
propoziţie (principale / 3.1 selectivă pentru identificarea ideilor principale;
secundare); 3.2 -exerciţii de ordonare a ideilor principale din
-compunerea. 3.3 textul citit;
3.4 -răspunsuri la întrebări pe baza textului;
3.5 -exerciții de transcriere selectivă;
3.6 -formularea de întrebări şi răspunsuri ce vizează
4.1 informaţiile esenţiale sau de detaliu desprinse din
4.2 textul citit;
4.3 -formularea unor predicții, pe baza unor
4.4 fragmente de text;
4.5 -concursuri pe echipe pentru rezolvarea unor
sarcini simple/itemi cu alegere multiplă;
-activități de grup cu angajarea verbală a tuturor
membrilor;
-exprimarea propriilor opinii;
-exerciții de recunoaştere a trăsăturilor fizice şi
morale ale personajului literar, prezentate direct,
de către autor;
-exerciții de argumentare a unei păreri;
-exerciții de recunoaştere caracteristicilor
textului literar;
-exerciții de identificare/interpretare a limbajului
artistic folosit într-un text literar;
-exerciții de comparare a două texte literar/
nonliterar cu scopul de a identifica asemănările
şi deosebirile dintre acestea;
-exerciții de recunoaştere a elementelor narative,
descriptive sau dialogate dintr-un text;
exerciţii de rezolvare a unor sarcini în perechi
sau în grupe mici de lucru;
-exerciții de scriere corectă (ortografie şi
punctuație);
-exerciții de intuire a claselor morfologice
(substantiv, adjectiv, pronume, verb);
-exerciții de intuire a numărului, genului,
persoanei sau a timpului pentru fiecare clasa
morfologică în parte;
-exerciții de identificare a subiectelor si
predicatelor într-o propoziție;
-exerciții de identificare a părților secundare de
propoziție;
-exerciții de scriere creativă;
-exerciții de redactare a unei compuneri pe baza
unui plan de redactare;
-realizarea unui plan de redactare al unei
compuneri;
-exerciții de redactare a unui text funcțional;
-selectarea adecvată a cuvintelor într-un text
propriu;
-analiza textelor redactate după criterii date;
-exprimarea propriei păreri în legătură cu textele
personale şi cu cele create de colegi.
 Lecţie de evaluare finală 1.1 -evaluarea portofoliilor; -fişe de evaluare
... -administrarea probei de evaluare finală; finală / 3 h
4.5 -exerciţii aplicative create de învăţător pentru
recuperarea lacunelor constatate;
-exerciţii de dezvoltare.

1. Elemente de geografie a orizontului local şi apropiat

Număr de ore = 9
Ob de Activităţi de învăţare Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data
ref. Propuse temporale
Orizontul apropiat -recapitularea sintetică și selectivă a -manualul,
 Clasa, şcoala, cartierul, 1.1 terminologiei specifice învățate în clasele I-III; imagini,
localitatea .IX. 1.2 -identificarea și denumirea elementelor care fotografii,
 Orientarea şi distanţele în 2.1 definesc orizontul apropiat; instrumente de
orizontul apropiat 2.3 -descrierea unor elemente din orizontul orizontul măsură adecvate
3.1 apropiat pe baza informațiilor din manual, din (riglă, ruletă,
experiențialul cotidian al elevului; compas etc) / 1 h
-notarea și explicarea termenilor geografici
desprinși din manual / texte complementare /
dintr-un mesaj oral;
-identificarea poziţiei obiectelor observate în
orizontul apropiat prin raportare reciprocă față de
anumite elemente-reper;
-utilizarea termenilor geografici învățați în
enunțuri proprii referitoare la elementele
observate;
-măsurarea distanțelor (în clasă, în școală etc.) cu
instrumente de măsură adecvate.
 Planul clasei, al şcolii, al .IX. 1.1 -notarea și explicarea termenilor geografici -manualul,
locuinţei, al cartierului şi al 1.2 desprinși din manual/denumiți de professor; imagini, scheme,
localităţii 2.1 -definirea, în formulări proprii simple, a sensului planul şcolii,
3.1 termenilor învățați; planul localităţii
3.2 -măsurarea distanțelor (în clasă, în școală etc.) cu /1h
3.4 instrumente de măsură adecvate;
4.1 -realizarea unor planuri simple utilizând forme
geometrice simple;
-construirea planului clasei, al școlii, al
cartierului;
-citirea și înțelegerea semnelor convenționale
utilizate la întocmirea planului;
-identificarea poziției obiectelor pe planul clasei,
planul școlii și al localității;
-explorarea unor surse de informare noi și
alternative pentru lărgirea orizontului de
cunoaștere.
Orizontul local 1.2 -utilizarea termenilor geografici de bază în -manualul,
 Orizontul, linia orizontului, .IX. 1.3 enunțuri proprii referitoare la realitatea imagini, fotografii
punctele cardinale 3.1 observabilă în textele din manual sau în din orizontul
experiențialul cotidian al elevului; local, scheme
-completarea unor spații lacunare cu termeni /1h
adecvați;
-exprimarea poziției obiectelor din realitatea
înconjurătoare sau reprezentate pe un suport
cartografic (plan) cu ajutorul punctelor cardinal;
-stabilirea punctelor cardinale cu diferite
instrumente/mijloace de orientare.

 Hărţi ale orizontului local .X. 1.1 -notarea și redarea, în formulări proprii simple, a -manualul,
1.2 semnificației termenilor identificați în manual/ scheme, atlasul
2.1 denumiți de professor; geografic, hărţi
3.2 -calcularea unor distanțe pe hărți la scări diferite; ale orizontului
3.4 -citirea și înțelegerea semnelor și a altor local / 1 h
reprezentări convenționale utilizate pe hărți ale
orizontului local;
-explicarea, în cuvinte proprii, a legăturii dintre
un element și semnul convențional
corespunzător;
-explicarea unor elemente redate în forme
grafice.
Caracteristici generale -descrierea unor elemente și fenomene din -manualul,
observabile ale orizontului local mediul înconjurător; imagini, fotografii
 Relief, hidrografie, vegetaţie .X. 2.2 -identificarea unor elemente și fenomene pe baza din orizontul
2.3 experiențialului cotidian; local, circuitul
4.1 -gruparea elementelor și a fenomenelor studiate apei în natură
pe baza unor criterii; (blocdiagramă),
-explorarea unor surse de informare noi și informaţii
alternative pentru lărgirea orizontului de preluate din mass-
cunoaștere a realității geografice locale. media locală/
internet, fişă de
observare a
oritontului local
/1h
 Populaţie, aşezări, activităţi .X. 2.1 -descrierea unor elemente și fenomene din -manualul,
ale oamenilor 2.2 mediul înconjurător; imagini, fotografii
2.3 -identificarea unor elemente și fenomene pe baza din orizontul
experiențialului cotidian; local, informaţii
-gruparea elementelor studiate/observate pe baza preluate din mass-
unor criterii specifice; media locală/
-utilizarea unor operații matematice minime în internet, fişă de
perceperea unor situații reale observate. observare a
oritontului local
/1h
Modificări observabile şi .X. -reformularea unor texte, folosind corect -manualul,
repere de timp 1.3 termenii corespunzători; imagini, fotografii
 Modificări observabile în 2.1 -identificarea modificărilor geografice din orizontul
realitatea înconjurătoare 2.2 observabile din realitatea înconjurătoare; local, scheme,
 Repere de timp:ora, ziua, 2.3 -explicarea repartiției unor elemente geografice calendare / 1 h
săptămâna, anul, calendarul în diferite situații de spațiu și timp;
-identificarea principalelor elemente observabile
care formează realitatea geografică
înconjurătoare;
-realizarea unor calcule aritmetice minimale
presupuse de parcurgerea conținuturilor ofertate
privind reperele de timp;
-identificarea succesiunii unor fenomene din
realitatea geografică înconjurătoare în raport cu
anumite repere temporal;
-aplicarea unor cunoștințe de cronologie la
succesiuni de fenomene din realitatea observată;
-corelarea unor fenomene observabile cu interval
cunoscute de timp.
De la orizontul local la ţară -completarea unor texte lacunare cu termini -manualul, fişe de
 Localitatea natală. Regiunea .XI. 1.3 adecvați; lucru, scheme,
înconjurătoare. Ţara 2.1 -utilizarea diferitelor scări de proporție; colajul „De la
2.2 -compararea scărilor de proporție; localitatea natală
2.3 -gruparea elementelor geografice observate pe la ţara mea” / 1 h
3.2 hărți la diferite scări (planul localității, harta
regiunii, harta României);
-utilizarea unor algoritmi de prezentare
structurată a realității geografice observate/
studiate, la diferite scări (orizont local, regiunea
înconjurătoare, țară);
-citirea și înțelegerea semnelor convenționale
utilizate pe hărți ale orizontului local, regiunii și
țării.
 Lecţie de evaluare .XI. 1.1 -precizarea punctelor cardinale care se regăsesc -fişe de evaluare
1.2 în enunţuri date; /1h
1.3 -completarea de texte lacunare/spaţii punctate;
2.1 -identificarea într-un text literar dat a
2.2 caracteristicilor geografice ale zonei prezentate.
2.3
3.2
3.4

2. România – elemente de geografie generală

Număr de ore = 8
Ob de Activităţi de învăţare Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data
ref. Propuse temporale
România – limite şi vecini -identificarea termenilor geografici noi, ofertați -manualul,
 Limite şi vecini 1.1 de conținuturile învățării (din manual/denumiți scheme, harta
.XI. 1.2 de profesor); României / 1 h
2.1 -definirea, în formulări proprii, a sensului
3.1 termenilor geografici identificați;
-utilizarea unor elemente de aritmetică pentru
analizarea cantitativă a realității geografice
studiate;
-identificarea elementelor reprezentate pe
suporturile cartografice ofertate, cu ajutorul
legendei.
România – caracteristici -reformularea unor enunțuri, folosind corect -manualul,
naturale 1.3 termenii care reflectă realitatea geografică scheme, fişe de
 Relieful. Caracteristici .XI. 2.3 studiată; lucru, harta
generale şi trepte de relief 3.1 -utilizarea unor algoritmi de prezentare a României / 1 h
3.2 caracteristicilor reliefului și a treptelor de relief;
3.3 -identificarea elementelor naturale reprezentate
3.4 pe suporturile cartografice, cu ajutorul legendei;
-precizarea poziției unor elemente pe suporturile
cartografice, utilizând punctele cardinale sau prin
raportare reciprocă;
-citirea și înțelegerea unor reprezentări
convenționale specifice (altitudini, limite, areale
etc.);
-utilizarea unor reprezentări grafice pentru
prezentarea realității geografice studiate.
 Clima, apele, vegetaţia, .XII. 1.2 -utilizarea termenilor geografici de bază în -manualul,
animalele şi solurile 2.3 enunțuri proprii referitoare la elementele naturale scheme, fişe de
3.1 identificate pe suporturile cartografice din lucru, harta
3.2 manual sau ofertate de profesor; României / 1 h
3.3 -identificarea elementelor naturale reprezentate
4.2 pe suporturile cartografice, cu ajutorul legendei;
4.3 -explicarea repartiției unor elemente natural în
diferite situații de spațiu și timp;
-citirea și înțelegerea semnelor convenționale și a
altor reprezentări convenționale utilizate pe
suporturile cartografice ofertate de manual/de
profesor;
-formarea unei atitudini civice referitoare la
cunoașterea, conservarea și protecția mediului;
-prezentarea unor elemente observabile
referitoare la diversitatea naturală a spațiului
românesc.
România – caracteristici .XII. -recunoașterea unor termeni care reflectă -manualul,
introduse de om realitatea geografică studiată în textele din scheme, fişe de
 Locuitorii şi aşezările 1.1 manual/denumiți de profesor; lucru, harta
omeneşti 1.3 -reformularea unor enunțuri utilizând corect României / 1 h
2.2 termenii învățați;
2.3 -gruparea unor elemente socio-umane în raport
3.1 cu anumite criterii date;
3.4 -identificarea unor elemente și fenomene din
sfera socio-umană pe baza informațiilor și a
observațiilor din experiențialul cotidian;
-identificarea unor elemente socio-umane
reprezentate pe un suport cartographic;
-explicarea unor elemente redate în formă
grafică.
Activităţile economice .XII. -utilizarea termenilor geografici ofertați de -manualul,
 A. Resursele şi activităţile 1.2 conținuturile studiate în enunțuri proprii; scheme, fişe de
industriale 2.2 -definirea, în formulări proprii, a sensului lucru / 1 h
4.1 termenilor învățați;
4.2 -aplicarea unor corelații referitoare la elementele
studiate;
-explorarea unor surse de informare noi și
alternative pentru lărgirea orizontului de
cunoaștere;
-înțelegerea necesității protecției și conservării
mediului.
 B. Principalele produse .I. 1.1 -recunoașterea unor termeni care reflectă -manualul,
agricole 2.2 realitatea geografică studiată în textele din imagini, scheme,
2.3 manual/denumiți de profesor; fişe de lucru,
-aplicarea unor corelații referitoare la elementele informaţii
studiate; preluate din mass-
-identificarea unor legături între grupuri de media / internet /
elemente. 1h
 C. Transporturile şi căile de .I. 1.1 -recunoașterea unor termeni care reflectă -manualul,
comunicaţie 2.2 realitatea geografică studiată în textele din imagini,
2.3 manual/denumiți de profesor; informaţii
3.1 -aplicarea unor corelații referitoare la elementele preluate din mass-
3.2 studiate; media / internet /
-identificarea unor elemente reprezentate pe un 1h
suport cartografic;
-realizarea unui text cu conținut geografic pe
baza citirii suporturilor cartografice și a semnelor
convenționale.
 Lecţie de evaluare .I. 1.1 -de la orizontul apropiat și orizontul local la -fişe de evaluare,
1.2 România (sinteză): activități recapitulative și suporturi
2.2 evaluative specifice cartografice mute
2.3 /1h
3.1
3.2
3.4
4.1
4.2
1. România. Elemente de geografie regională

Număr de ore = 8
Ob de Activităţi de învăţare Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data
ref. Propuse temporale
Marile unităţi geografice ale -recunoașterea unor termeni care reflectă -manualul,
României realitatea observabilă în texte din manual scheme,
 Munţii Carpaţi 1.1 explicarea unor termeni învățați și notarea lor; fotografii, harta
1.2 -gruparea elementelor observate pe suporturile României, atlasul
3.1 cartografice după anumite criterii date; geografic / 1 h
3.2 -identificarea unor elemente geografice
reprezentate pe un suport cartographic;
-citirea și înțelegerea semnelor și a altor
reprezentări convenționale utilizate pe diferite
suporturi cartografice;
-precizarea poziției unor elemente geografice pe
un suport cartografic, cu ajutorul punctelor
cardinale sau ale unor repere date.
 Dealurile şi podişurile 1.2 -redarea, în formulări proprii, a semnificației -manualul,
1.3 termenilor identificați în manual/texte scheme,
2.2 complementare/denumiți de profesor; fotografii, harta
2.3 -completarea unor texte lacunare, cu termeni României, atlasul
3.1 adecvați; geografic / 1 h
3.2 -descrierea unor elemente și fenomene
3.3 geografice caracteristice regiunilor de deal și
podiș;
-explicarea repartiției unor elemente geografice
în diferite situații de spațiu și timp;
-identificarea poziției unităților geografice de
deal și de podiș pe harta fizică a României;
-citirea și înțelegerea semnelor și a altor
reprezentări convenționale utilizate pe diferite
suporturi cartografice;
-identificarea unităților geografice de deal și de
podiș reprezentate pe hărți la scări diferite.
 Câmpiile şi Delta Dunării 1.1 -recunoașterea unor termeni care reflectă -manualul,
1.2 realitatea observabilă în texte din manual/texte scheme,
2.1 complementare; fotografii, harta
4.1 -definirea, în formulări proprii simple, a sensului României, atlasul
4.2 termenilor învățați; geografic / 1 h
4.3 -utilizarea unor operații matematice minime în
perceperea unor caracteristici geografice;
-explorarea unor surse de informare noi și
alternative pentru lărgirea orizontului de
cunoaștere;
-formarea unei atitudini civice referitoare la
cunoașterea, conservarea și protecția mediului;
-prezentarea unor elemente observabile
referitoare la diversitatea natural.
Caracteristici geografice ale -utilizarea termenilor geografici de bază în -manualul,
regiunii în care este situat enunțuri proprii referitoare la elemente observate fotografii, harta
orizontul local în regiunea/regiunile în care este situat orizontul României / 1 h
 Elemente de prezentare a 1.2 local;
unei regiuni 2.3 -utilizarea unor algoritmi de prezentare
 Caracterizarea regiunii (sau a 3.2 structurată a realității;
regiunilor) din jururl orizontului -citirea și înțelegerea semnelor și a altor
local reprezentări convenționale utilizate pe hărți ale
regiunii în care este situat orizontul local.
Organizarea administrativă a -notarea unor formulări proprii simple, -manualul, harta
României referitoare la termeni identificați/desprinși dintr- administrativă a,
 Organizarea administrativă 1.2 un mesaj oral; României, atlasul
actuală 2.2 -definirea, în formulări proprii, a sensului geografic / 1 h
3.1 termenilor învățați;
-gruparea unităților administrativ-teritoriale
studiate pe baza unor criteria;
-exprimarea poziției județelor pe harta
administrativă a României, cu ajutorul punctelor
cardinale sau prin raportare reciprocă.
 Oraşul Bucureşti – 1.2 -utilizarea termenilor geografici ofertați de -manualul,
caracterizare geografică 2.2 conținuturile studiate în enunțuri proprii; imagini, fotografii
4.1 -aplicarea unor corelații referitoare la elementele din Bucureşti / 1
studiate; h
-explorarea unor surse de informare noi și
alternative pentru lărgirea orizontului de
cunoaștere.
 Caracterizarea geografică a 2.1 -descrierea unor elemente și fenomene din -manualul,
judeţului şi a localităţii în care 2.2 mediul înconjurător; imagini, fotografii
este situat orizontul local 3.1 -identificarea unor elemente și fenomene pe baza din orizontul
experiențialului cotidian; local, informaţii
-utilizarea unor elemente de aritmetică pentru preluate din mass-
analizarea cantitativă a realității geografice media locală /
studiate; internet
-aplicarea unor corelații referitoare la elementele /1h
studiate;
-identificarea elementelor reprezentate pe
suporturile cartografice ofertate, cu ajutorul
legendei.
 Lecţie de evaluare 1.2 -alegerea de variante corecte de răspuns din mai -fişe de evaluare
2.2 multe posibile; /1h
2.3 -„citirea hărţii” şi precizarea unor elemente
3.1 geografice cerute;
3.3 -completarea unei hărţii oarbe cu formele de
4.1 relief;
4.2 -completarea de texte lacunare/spaţii punctate;
4.3 -rezolvarea de itemi deschişi de tip întrebare ;
-identificarea pe harta administrativ-teritorială a
ţării a numitor puncte ( un judeţ din sud cu
reşedinţa acestuia, un judeţ din zona de munte
etc)

2. România în Europa şi pe glob

Număr de ore = 7
Ob de Activităţi de învăţare Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data
ref. Propuse temporale
România în Europa -completarea unor texte lacunare, cu termeni -manualul, harta
 Poziţia geografică a 1.3 adecvați; Europei, harta
României în Europa: limite şi 3.1 -identificarea poziției României pe harta României / 1 h
vecini 3.3 Europei;
-exprimarea poziției țărilor vecine, cu ajutorul
punctelor cardinale;
-identificarea elementelor reprezentate pe hărți la
scări diferite.
 Ţările vecine: denumire, 1.2 -utilizarea termenilor geografici de bază în -manualul, harta
capitală 2.2 enunțuri proprii referitoare la denumirea și Europei, harta
3.1 capitalele țărilor vecine, României ,
3.3 -descrierea unor elemente specifice țărilor vecine imagini, fotografii
cu ajutorul cunoștințelor dobândite la alte /1h
discipline (științe ale naturii, istorie etc.);
-identificarea poziției țărilor vecine pe harta
României;
-identificarea poziției țărilor vecine, pe hărți
diferite.
Europa – un continent al -recunoașterea unor termeni care reflectă -manualul, harta
planetei realitatea observabilă în texte din manual/ texte Europei,
 Europa – scurtă caracterizare 1.1 complementare; informaţii de pe
geografică 2.2 -gruparea elementelor geografice observate pe internet / 1 h
2.3 hărți la diferite scări (harta României, a Europei
3.2 și pe planiglob) în raport cu anumite criterii
3.3 indicate;
-identificarea unor elemente și fenomene pe baza
informațiilor din experiențialul cotidian;
-identificarea elementelor (unități de relief, ape,
orașe etc.) reprezentate pe hărți la scări diferite.
 Europa şi România – 1.1 -elaborarea unui text pe baza unei structuri date, -manualul, harta
elemente comune 1.3 folosind corect termenii corespunzători; Europei,
 Uniunea Europeană 2.1 -utilizarea unor elemente de aritmetică pentru informaţii de pe
2.2 analizarea cantitativă a realității geografice internet, atlasul
3.1 studiate; geografic / 1 h
3.4 -gruparea elementelor comune identificate în
4.1 diferite categorii, pe baza unor criterii specific;
4.3 -citirea și înțelegerea unor reprezentări
convenționale specifice (altitudini, limite, areale
etc.);
-identificarea termenilor geografici noi, ofertați
de conținuturile învățării (din manual/denumiți
de profesor);
-definirea, în formulări proprii, a sensului
termenilor geografici identificați;
-reformularea unor enunțuri, folosind corect
termenii care reflectă realitatea geografică
studiată;
-gruparea statelor Uniunii Europene în raport cu
anumite criterii date;
-prezentarea unor elemente observabile
referitoare la diversitatea naturală și umană a
spațiului studiat.
Terra – planeta noastră -recunoașterea unor termeni care reflectă -manualul, harta
 Terra – caracteristici 1.1 realitatea geografică studiată în textele din lumii, scheme,
generale 1.2 manual/denumiți de profesor; fotografii, atlasul
 Continentele şi oceanele 2.1 -utilizarea termenilor geografici de bază în geografic / 1 h
Terrei 3.2 enunțuri proprii referitoare la elementele naturale
3.4 identificate pe suporturile cartografice din
4.2 manual sau ofertate de profesor;
-utilizarea unor elemente de aritmetică pentru
analizarea cantitativă a realității geografice
studiate;
-realizarea unui text cu conținut geografic pe
baza citirii hărții și a semnelor convenționale;
-localizarea unor elemente pe hărți de contur, la
diferite scări;
-formarea unei atitudini civice referitoare la
cunoașterea, conservarea și protecția mediului
terestru;
-definirea, în formulări proprii, a sensului
termenilor de bază învățați;
-utilizarea unor operații matematice minime în
perceperea unor situații reale observate;
-gruparea fenomenelor și proceselor studiate, pe
baza unor criterii diferite;
-localizarea unor elemente pe hărți de contur, la
diferite scări.
Terra – o planetă a -notarea și explicarea termenilor geografici -manualul,
Sistemului Solar desprinși din manual/texte complementare/ dintr- imagini, scheme,
 Terra, o planetă din 1.1 un mesaj oral; fotografii,
Sistemul Solar. Planiglobul – 2.1 -utilizarea termenilor geografici învățați în Planiglobul / 1 h
imaginea Terrei 2.3 enunțuri proprii referitoare la elementele
3.3 observate;
3.4 -utilizarea unor algoritmi de prezentare
4.3 structurată a realității, la diferite scări (orizont
local, regiune, țară, Terra ca întreg);
-identificarea elementelor reprezentate pe hărți la
scări diferite;
-localizarea unor elemente pe hărți de contur, la
diferite scări;
-prezentarea unor elemente observabile
referitoare la diversitatea naturală și umană
(peisaje, grupuri și colectivități umane etc.);
 Lecţie de evaluare 1.1 -de la orizontul apropiat și orizontul local la -fişe de evaluare
1.2 România, la Europa, la Terra şi la Sistemul Solar /1h
1.3 (sinteză): activități recapitulative și evaluative
2.1 specifice
2.2
2.3
3.1
3.2
3.3
3.4
4.1
4.2
4.3
1. Trecutul şi prezentul din jurul nostru

Număr de ore = 9
Ob de Activităţi de învăţare Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data
ref. Propuse temporale
 Ce este istoria? 1.1 -alcătuirea de axe cronologice privind -manualul, fişe de
1.2 succesiunea unor evenimente/procese istorice; lucru, ilustraţii
1.3 -familiarizarea cu simbolistica fundamentală din /1h
4.3 mediul cartografic (formele de relief,
reprezentări convenţionale pentru peisajul
antropic şi de geografie umană);
-proiectarea şi realizarea unui colţ muzeistic al
clasei şi utilizarea obiectelor colecţionate în
diferite ocazii.
 Timpul istoric şi mediul 1.1 -alcătuirea şi prezentarea unei axe a timpului pe -manualul, fişe de
geografic 1.2 care să se reprezinte evenimente din viaţa lucru, ilustraţii,
1.3 personală, viaţa familiei sau istoria localităţii planşe cu ere şi
3.1 natale; epoci istorice
-precizarea evenimentelor dintr-un text /1h
citit/audiat folosind expresii precum: la
început/mai întâi/prima dată, apoi/după aceea, la
urmă, în final/în acelaşi timp etc.;
-aranjarea unei succesiuni de enunţuri după
ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor şi
în funcţie de factorul timp;
-alcătuirea de axe cronologice privind
succesiunea unor evenimente/procese istorice;
-lectura unor texte care ilustrează legătura dintre
om şi mediu (ocupaţii, locuinţe, obiceiuri);
-realizarea unor hărţi/organizatori grafici care
exemplifică măsurarea timpului în istorie
(deceniu, secol, mileniu); d) realizarea unei
„istorii a măsurării timpului” pe baza
informaţiilor selectate din enciclopedii tipărite
sau online;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână.
 Familia 1.1 -alcătuirea şi prezentarea unei axe a timpului pe -manualul, fişe de
1.3 care să se reprezinte evenimente din viaţa lucru, ilustraţii,
2.1 personală, viaţa familiei sau istoria localităţii planşă „Arborele
2.2 natale; genealogic” / 1 h
2.3 -alcătuirea şi prezentarea arborelui genealogic al
3.1 familiei, folosind o schemă dată; d) prezentarea
3.2 unor albume personale cu fotografii din istoria
4.1 familiei sau a comunităţii;
4.3 -alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei
folosind enunţuri, desene, fotografii despre
evenimente la care au participat în cadrul
comunităţii;
-realizarea unui jurnal al familiei care să conţină
date şi locuri importante, ordonate cronologic;
-căutarea de surse de informare despre o temă
istorică pusă în discuţie;
-citirea şi comentarea unor imagini/fotografii;
-discuţii în grup despre faptele petrecute în
trecutul îndepărtat sau apropiat;
-prezentarea unor fotografii de familie care
evidenţiază evoluţia unor persoane sau felul în
care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-
a lungul timpului;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână:
-povestirea unor evenimente semnificative din
viaţa personală sau activitatea şcolară, trăite sau
proiectate în viitor, folosind verbe la timpuri
potrivite;
-extragerea informaţiilor esenţiale dintr-un text
cu conţinut istoric;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la faptele discutate.
 Comunitatea locală şi 1.1 -alcătuirea şi prezentarea unei axe a timpului pe -manualul, fişe de
naţională. Comunităţi ale 1.2 care să se reprezinte evenimente din viaţa lucru, ilustraţii,
minorităţilor pe teritoriul 1.3 personală, viaţa familiei sau istoria localităţii planşă „Arborele
României 2.1 natale; genealogic”,
2.2 -alcătuirea unui jurnal personal sau al clasei album cu poze
2.3 folosind enunţuri, desene, fotografii despre vechi de familie
3.1 evenimente la care au participat în cadrul /1h
3.2 comunităţii;
4.1 -prezentarea unor albume personale cu fotografii
4.3 din istoria familiei sau a comunităţii;
-descrierea unor fotografii ilustrând locuri,
clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea
natală sau din alte regiuni;
-realizarea unui jurnal al familiei care să conţină
date şi locuri importante, ordonate cronologic;
-studierea unor izvoare istorice scrise în care sunt
menţionate date, perioade de timp şi nume de
locuri;
-realizarea unei „istorii a măsurării timpului“ pe
baza informaţiilor selectate din enciclopedii
tipărite sau online;
-observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse
care să ofere informaţii din prezent şi din trecut,
în timpul lecţiilor desfăşurate în şcoală sau în
afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale,
biblioteci);
-discuţii în grup despre faptele petrecute în
trecutul îndepărtat sau apropiat;
-realizarea de portofolii pe teme istorice, folosind
Internetul şi enciclopedii în format electronic etc.
ca surse de informare;
-prezentarea stilului de viaţă al oamenilor din
diferite perioade de timp;
-analiza unor imagini care prezintă acelaşi loc în
diferite perioade de timp/momente istorice;
-realizarea unor albume sau postere despre
localitatea natală, şcoala, locuri
cunoscute/îndrăgite;
-realizarea unor expoziţii de desene/picturi/colaje
care arată felul în care au evoluat uneltele,
armele, vestimentaţia oamenilor, arhitectura
locuinţelor;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână;
-completarea unor jurnale de învăţare după
participarea la sărbători locale tradiţionale sau
prilejuite de evenimente istorice sau după
vizitarea unor muzee şi case memoriale;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la evenimente din trecut, persoane şi locuri cu
semnificaţie istorică;
-prezentarea impresiilor după vizite la muzee şi
case memoriale.
-solicitarea unei explicaţii referitoare la
informaţiile de detaliu şi termenii specifici dintr-
un text cu conţinut istoric/sursă accesibilă;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la faptele discutate.
 Copilăria de ieri şi de azi 1.1 -citirea şi discutarea unor biografii ale unor -manualul, fişe de
2.1 personalităţi din diferite domenii (istoric, literar, lucru, ilustraţii
2.3 artistic etc.), ţinând cont de încadrarea în timp; /1h
3.1 -aranjarea unei succesiuni de enunţuri după
4.1 ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor şi
4.2 în funcţie de factorul timp;
-familiarizarea cu simbolistica fundamentală din
mediul cartografic (formele de relief,
reprezentări convenţionale pentru peisajul
antropic şi de geografie umană);
-descrierea unor fotografii ilustrând locuri,
clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea
natală sau din alte regiuni;
-prezentarea unor fotografii de familie care
evidenţiază evoluţia unor persoane sau felul în
care un loc s-a schimbat/a rămas neschimbat de-
a lungul timpului;
-realizarea unor expoziţii de desene/picturi/colaje
care arată felul în care au evoluat uneltele,
armele, vestimentaţia oamenilor, arhitectura
locuinţelor;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână;
-citirea unor lecturi istorice şi povestirea faptelor
istorice prezentate;
-selectarea, pe baza surselor istorice, a
asemănărilor şi deosebirilor între
fapte/evenimente, personalităţi.
 Popoare de ieri şi de azi 1.1 -precizarea evenimentelor dintr-un text -manualul, fişe de
1.2 citit/audiat folosind expresii precum: la lucru, harta / 1 h
1.3 început/mai întâi/prima dată, apoi/după aceea, la
2.2 urmă, în final/în acelaşi timp etc.;
2.3 -aranjarea unei succesiuni de enunţuri după
3.1 ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor şi
4.2 în funcţie de factorul timp;
-alcătuirea de axe cronologice privind
succesiunea unor evenimente/procese istorice;
-observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate, folosind TIC;
-studierea unor izvoare istorice scrise în care sunt
menţionate date, perioade de timp şi nume de
locuri;
-observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate etc., folosind TIC;
-prezentarea stilului de viaţă al oamenilor din
diferite perioade de timp;
-analiza unor imagini care prezintă acelaşi loc în
diferite perioade de timp/momente istorice;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână;
discuţii în grup referitoare la faptele unor
personalităţi istorice, modul în care au influenţat
desfăşurarea unor evenimente.
 Cunoaşterea lumii prin 1.1 -citirea şi discutarea unor biografii ale unor -manualul, fişe de
călători 1.2 personalităţi din diferite domenii (istoric, literar, lucru, harta / 1 h
1.3 artistic etc.), ţinând cont de încadrarea în timp;
2.2 -aranjarea unei succesiuni de enunţuri după
3.1 ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor şi
3.2 în funcţie de factorul timp;
4.3 -observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate, folosind TIC;
-studierea unor izvoare istorice scrise în care sunt
menţionate date, perioade de timp şi nume de
locuri;
-observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate etc., folosind TIC;
-realizarea de portofolii pe teme istorice, folosind
Internetul şi enciclopedii în format electronic etc.
ca surse de informare;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână;
-povestirea unor evenimente/fapte istorice,
utilizând termenii învăţaţi;
-exprimarea propriei păreri referitoare la un
eveniment istoric, la faptele unei personalităţi
istorice;
-participarea la dialoguri pe teme istorice,
aducând în discuţie informaţii sau exprimându-şi
propria părere despre evenimente şi personalităţi
istorice;
-realizarea unor organizatori grafici care susţin
înţelegerea informaţiilor din texte/surse istorice.
 Recapitulare 1.1 -alcătuirea şi prezentarea unei axe a timpului pe -fişe de lucru,
1.2 care să se reprezinte evenimente din viaţa harta / 1 h
3.2 personală, viaţa familiei sau istoria localităţii
4.3 natale;
-alcătuirea de axe cronologice privind
succesiunea unor evenimente/procese istorice;
-observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate, folosind TIC;
-completarea unor texte lacunare;
-alcătuirea şi rezolvarea de rebusuri pe teme
istorice;
-concursuri pe teme istorice tip „Cine ştie
câştigă”, la nivelul clasei sau între clase;
-realizarea unei mape a clasei „Ştiaţi că?“,
fiecare elev având posibilitatea să completeze cu
informaţii pe care le consideră relevante pentru
subiecte discutate sau descoperite pe parcursul
cercetărilor personale.
 Lecţie de evaluare 1.1 -completarea unor texte lacunare; -fişe de evaluare
1.2 -observarea hărţilor digitale şi a simulărilor / 1 h
3.2 confruntărilor armate, folosind TIC;
4.1 -localizarea pe harta fizică a României a unor
locuri/zone de importanţă istorică;
-alcătuirea şi prezentarea unei axe a timpului pe
care să se reprezinte evenimente din viaţa
personală, viaţa familiei sau istoria localităţii
natale;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la evenimente din trecut, persoane şi locuri cu
semnificaţie istorică.

2. Epoci istorice. Evenimente, personalităţi, locuri istorice


Număr de ore = 8
Ob de Activităţi de învăţare Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data
ref. Propuse temporale
Antichitatea 1.1 -alcătuirea de axe cronologice privind -manualul, fişe de
 Grecii – prima civilizaţie a 1.2 succesiunea unor evenimente/procese istorice; lucru, harta,
Europei 1.3 -precizarea evenimentelor dintr-un text portrete, atlas
2.1 citit/audiat folosind expresii precum: la istoric / 1 h
2.2 început/mai întâi/prima dată, apoi/după aceea, la
2.3 urmă, în final/în acelaşi timp etc.;
3.1 -aranjarea unei succesiuni de enunţuri după
3.2 ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor şi
4.1 în funcţie de factorul timp;
4.3 -observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate, folosind TIC;
-localizarea pe harta fizică a României a unor
locuri/zone de importanţă istorică;
-studierea unor izvoare istorice scrise în care sunt
menţionate date, perioade de timp şi nume de
locuri;
-familiarizarea cu simbolistica fundamentală din
mediul cartografic (formele de relief,
reprezentări convenţionale pentru peisajul
antropic şi de geografie umană);
-realizarea de portofolii pe teme istorice, folosind
Internetul şi enciclopedii în format electronic etc.
ca surse de informare;
-observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate etc., folosind TIC;
-exerciţii de prezentare a ceea ce i-a impresionat
în legătură cu un eveniment istoric;
-prezentarea unor evenimente istorice drept
consecinţe ale altor evenimente;
-prezentarea stilului de viaţă al oamenilor din
diferite perioade de timp;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână;
-povestirea unor evenimente/fapte istorice,
utilizând termeni învăţaţi;
-exprimarea propriei păreri referitoare la un
eveniment istoric, la faptele unei personalităţi
istorice;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la evenimente din trecut, persoane şi locuri cu
semnificaţie istorică;
-citirea unor lecturi istorice şi povestirea faptelor
istorice prezentate;
-solicitarea unei explicaţii referitoare la
informaţiile de detaliu şi termenii specifici dintr-
un text cu conţinut istoric/sursă accesibilă;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la faptele discutate;
-realizarea unor organizatori grafici care susţin
înţelegerea informaţiilor din texte/surse istorice;
 Dacii şi romanii. Întemeierea 1.1 -precizarea evenimentelor dintr-un text -manualul, fişe de
poporului român 1.2 citit/audiat folosind expresii precum: la lucru, harta,
1.3 început/mai întâi/prima dată, apoi/după aceea, la portrete, atlas
2.1 urmă, în final/în acelaşi timp etc.; istoric, filmul
2.2 -aranjarea unei succesiuni de enunţuri după „Dacii” / 1 h
2.3 ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor şi
3.1 în funcţie de factorul timp;
3.2 -vizionarea şi discutarea unor secvenţe din filme
4.1 istorice/reportaje TV, respectând ordinea
4.3 desfăşurării evenimentelor;
-observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate, folosind TIC;
-localizarea pe harta fizică a României a unor
locuri/zone de importanţă istorică;
-descrierea unor fotografii ilustrând locuri,
clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea
natală sau din alte regiuni;
-lectura unor texte care ilustrează legătura dintre
om şi mediu (ocupaţii, locuinţe, obiceiuri);
-studierea unor izvoare istorice scrise în care sunt
menţionate date, perioade de timp şi nume de
locuri;
-căutarea de surse de informare despre o temă
istorică pusă în discuţie;
-citirea şi comentarea unor imagini/fotografii;
-observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate etc., folosind TIC;
-discuţii în grup despre faptele petrecute în
trecutul îndepărtat sau apropiat;
-exerciţii de prezentare a ceea ce i-a impresionat
în legătură cu un eveniment istoric;
-prezentarea unor evenimente istorice drept
consecinţe ale altor evenimente;
-exerciţii de precizare a cauzelor/consecinţelor
unor fapte/evenimente istorice;
-prezentarea stilului de viaţă al oamenilor din
diferite perioade de timp;
-realizarea unor expoziţii de desene/picturi/colaje
care arată felul în care au evoluat uneltele,
armele, vestimentaţia oamenilor, arhitectura
locuinţelor;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână;
-repovestirea unor legende şi povestiri istorice;
-realizarea unor
compuneri/desene/schiţe/scenarii simple pornind
de la informaţiile selectate dintr-o sursă
consultată individual sau în grup;
-realizarea prezentării unei personalităţi
istorice/a unui eveniment istoric;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la evenimente din trecut, persoane şi locuri cu
semnificaţie istorică;
-citirea unor lecturi istorice şi povestirea faptelor
istorice prezentate;
-lectura unui text cu conţinut istoric şi
prezentarea ideilor esenţiale, în perechi;
-selectarea unei informaţii dintr-un text
istoric/sursă şi motivarea alegerii făcute.
Epoca medievală 1.1 -precizarea evenimentelor dintr-un text -manualul, fişe de
 Întemeietorii statelor 1.2 citit/audiat folosind expresii precum: la lucru, harta,
medievale româneşti. Gelu, 2.1 început/mai întâi/prima dată, apoi/după aceea, la portrete, atlas
Dragoş, Basarab 2.2 urmă, în final/în acelaşi timp etc.; istoric / 1 h
3.1 -aranjarea unei succesiuni de enunţuri după
3.2 ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor şi
4.1 în funcţie de factorul timp;
4.2 -observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
4.3 confruntărilor armate, folosind TIC;
-localizarea pe harta fizică a României a unor
locuri/zone de importanţă istorică;
-citirea şi comentarea unor imagini/fotografii;
-realizarea de portofolii pe teme istorice, folosind
Internetul şi enciclopedii în format electronic etc.
ca surse de informare;
-observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate etc., folosind TIC;
-discuţii în grup despre faptele petrecute în
trecutul îndepărtat sau apropiat;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână;
-repovestirea unor legende şi povestiri istorice;
-exprimarea propriei păreri referitoare la un
eveniment istoric, la faptele unei personalităţi
istorice;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la evenimente din trecut, persoane şi locuri cu
semnificaţie istorică;
-citirea unor lecturi istorice şi povestirea faptelor
istorice prezentate;
-extragerea informaţiilor esenţiale dintr-un text
cu conţinut istoric;
-stabilirea cu ajutorul organizatorilor grafici a
asemănărilor şi deosebirilor dintre
fapte/evenimente, personalităţi, monumente;
-solicitarea unei explicaţii referitoare la
informaţiile de detaliu şi termenii specifici dintr-
un text cu conţinut istoric/sursă accesibilă;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la faptele discutate.
Figuri legendare ale Ţării 1.1 -precizarea evenimentelor dintr-un text -manualul, fişe de
Româneşti 1.2 citit/audiat folosind expresii precum: la lucru, harta,
 Mircea cel Bătrân 1.3 început/mai întâi/prima dată, apoi/după aceea, la portrete, atlas
2.1 urmă, în final/în acelaşi timp etc.; istoric, filmul
2.2 -aranjarea unei succesiuni de enunţuri după „Mircea” / 1 h
2.3 ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor şi
3.1 în funcţie de factorul timp;
3.2 -participarea la jocuri de rol/dramatizări ale unor
4.1 povestiri şi legende istorice cunoscute;
4.2 -vizionarea şi discutarea unor secvenţe din filme
istorice/reportaje TV, respectând ordinea
desfăşurării evenimentelor;
-observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate, folosind TIC;
-localizarea pe harta fizică a României a unor
locuri/zone de importanţă istorică;
-studierea unor izvoare istorice scrise în care sunt
menţionate date, perioade de timp şi nume de
locuri;
-citirea şi comentarea unor imagini/fotografii;
-observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate etc., folosind TIC;
-exerciţii de prezentare a ceea ce i-a impresionat
în legătură cu un eveniment istoric;
-redactarea unor compuneri în care să fie
exprimată atitudinea faţă de anumite evenimente;
-prezentarea unor evenimente istorice drept
consecinţe ale altor evenimente;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână; b) studierea unor izvoare istorice scrise în
care sunt menţionate date, perioade de timp şi
nume de locuri;
-povestirea unor evenimente/fapte istorice,
utilizând termenii învăţaţi;
-realizarea unor compuneri / desene / schiţe /
scenarii simple pornind de la informaţiile
selectate dintr-o sursă consultată individual sau
în grup;
-realizarea prezentării unei personalităţi
istorice/a unui eveniment istoric;
-exprimarea propriei păreri referitoare la un
eveniment istoric, la faptele unei personalităţi
istorice;
-citirea unor lecturi istorice şi povestirea faptelor
istorice prezentate;
-extragerea informaţiilor esenţiale dintr-un text
cu conţinut istoric;
-realizarea unui cvintet pornind de la un termen
cheie/numele unei personalităţi istorice/numele
unui eveniment istoric;
-discuţii în grup referitoare la faptele unor
personalităţi istorice, modul în care au influenţat
desfăşurarea unor evenimente;
-selectarea, pe baza surselor istorice, a
asemănărilor şi deosebirilor între
fapte/evenimente, personalităţi.
 Vlad Ţepeş 1.1 -precizarea evenimentelor dintr-un text -manualul, fişe de
1.2 citit/audiat folosind expresii precum: la lucru, harta,
1.3 început/mai întâi/prima dată, apoi/după aceea, la portrete, atlas
2.1 urmă, în final/în acelaşi timp etc.; istoric / 1 h
2.2 -aranjarea unei succesiuni de enunţuri după
2.3 ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor şi
3.1 în funcţie de factorul timp;
3.2 -vizionarea şi discutarea unor secvenţe din filme
4.1 istorice/reportaje TV, respectând ordinea
4.2 desfăşurării evenimentelor;
4.3 -observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate, folosind TIC;
-localizarea pe harta fizică a României a unor
locuri/zone de importanţă istorică;
-studierea unor izvoare istorice scrise în care sunt
menţionate date, perioade de timp şi nume de
locuri;
-căutarea de surse de informare despre o temă
istorică pusă în discuţie;
-citirea şi comentarea unor imagini/fotografii;
-observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate etc., folosind TIC;
-discuţii în grup despre faptele petrecute în
trecutul îndepărtat sau apropiat;
-prezentarea unor evenimente istorice drept
consecinţe ale altor evenimente;
-exerciţii de precizare a cauzelor/consecinţelor
unor fapte/evenimente istorice;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână;
-povestirea unor evenimente/fapte istorice,
utilizând termenii învăţaţi;
-realizarea prezentării unei personalităţi
istorice/a unui eveniment istoric;
-exprimarea propriei păreri referitoare la un
eveniment istoric, la faptele unei personalităţi
istorice;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la evenimente din trecut, persoane şi locuri cu
semnificaţie istorică;
-citirea unor lecturi istorice şi povestirea faptelor
istorice prezentate;
-lectura unui text cu conţinut istoric şi
prezentarea ideilor esenţiale, în perechi;
-realizarea unor discuţii în grup despre
fapte/evenimente/personalităţi istorice;
-selectarea, pe baza surselor istorice, a
asemănărilor şi deosebirilor între
fapte/evenimente, personalităţi;
-selectarea unei informaţii dintr-un text
istoric/sursă şi motivarea alegerii făcute.
 Mihai Viteazul 1.1 -precizarea evenimentelor dintr-un text -manualul, fişe de
1.2 citit/audiat folosind expresii precum: la lucru, harta,
1.3 început/mai întâi/prima dată, apoi/după aceea, la portrete, atlas
2.1 urmă, în final/în acelaşi timp etc.; istoric, filmul
2.2 -aranjarea unei succesiuni de enunţuri după „Mihai Viteazul”
2.3 ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor şi /1h
3.1 în funcţie de factorul timp;
3.2 -vizionarea şi discutarea unor secvenţe din filme
4.1 istorice/reportaje TV, respectând ordinea
4.2 desfăşurării evenimentelor;
-observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate, folosind TIC;
-localizarea pe harta fizică a României a unor
locuri/zone de importanţă istorică;
-studierea unor izvoare istorice scrise în care sunt
menţionate date, perioade de timp şi nume de
locuri;
-citirea şi comentarea unor imagini/fotografii;
-observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate etc., folosind TIC;
-exerciţii de prezentare a ceea ce i-a impresionat
în legătură cu un eveniment istoric;
-prezentarea unor evenimente istorice drept
consecinţe ale altor evenimente;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână;
-realizarea unor organizatori grafici care susţin
înţelegerea informaţiilor din texte/surse istorice;
-povestirea unor evenimente/fapte istorice,
utilizând termenii învăţaţi;
-realizarea prezentării unei personalităţi
istorice/a unui eveniment istoric;
-exprimarea propriei păreri referitoare la un
eveniment istoric, la faptele unei personalităţi
istorice;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la evenimente din trecut, persoane şi locuri cu
semnificaţie istorică;
-citirea unor lecturi istorice şi povestirea faptelor
istorice prezentate;
-prezentarea unor evenimente utilizând
organizatori grafici;
-identificarea unor modalităţi în care ar fi putut
acţiona în anumite împrejurări din viaţa
personală (de exemplu; exerciţii de tipul „Ce ai
făcut atunci...?, Ce ai fi putut face..? Ce ai face
acum...?”);
-discuţii în grup referitoare la faptele unor
personalităţi istorice, modul în care au influenţat
desfăşurarea unor evenimente.
 Recapitulare 1.1 -aranjarea unei succesiuni de enunţuri după -manualul, fişe de
1.2 ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor şi lucru, harta / 1 h
2.1 în funcţie de factorul timp;
3.2 -localizarea pe harta fizică a României a unor
4.2 locuri/zone de importanţă istorică;
-citirea şi comentarea unor imagini/fotografii;
-completarea unor texte lacunare;
-alcătuirea şi rezolvarea de rebusuri pe teme
istorice;
-completarea unui jurnal cu dublă intrare în urma
lecturii unui text/a vizionării unui film cu
conţinut istoric;
-realizarea prezentării unei personalităţi
istorice/a unui eveniment istoric;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la faptele discutate;
-concursuri pe teme istorice tip „Cine ştie
câştigă“, la nivelul clasei sau între clase;
-realizarea unei mape a clasei „Ştiaţi că?“,
fiecare elev având posibilitatea să completeze cu
informaţii pe care le consideră relevante pentru
subiecte discutate sau descoperite pe parcursul
cercetărilor personale.
 Lecţie de evaluare 1.1 -aranjarea unei succesiuni de enunţuri după -fişe de evaluare
1.2 ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor şi / 1 h
2.1 în funcţie de factorul timp;
3.2 -localizarea pe harta fizică a României a unor
locuri/zone de importanţă istorică;
-citirea şi comentarea unor imagini/fotografii;
-povestirea unor evenimente/fapte istorice,
utilizând termenii învăţaţi.
1. Epoci istorice. Evenimente, personalităţi, locuri istorice

Număr de ore = 10
Ob de Activităţi de învăţare Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data
ref. Propuse temporale
 Moldova în vremea lui 1.1 -precizarea evenimentelor dintr-un text -manualul, fişe de
Ştefan cel Mare 1.2 citit/audiat folosind expresii precum: la lucru, portrete,
1.3 început/mai întâi/prima dată, apoi/după aceea, la fotografii ale
2.1 urmă, în final/în acelaşi timp etc.; conducătorilor
2.2 -aranjarea unei succesiuni de enunţuri după importanţi, atlas
3.1 ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor şi istoric / 1 h
3.2 în funcţie de factorul timp;
4.1 -participarea la jocuri de rol/dramatizări ale unor
povestiri şi legende istorice cunoscute;
-alcătuirea de axe cronologice privind
succesiunea unor evenimente/procese istorice;
-observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate, folosind TIC;
-localizarea pe harta fizică a României a unor
locuri/zone de importanţă istorică;
-valorificarea informaţiilor dobândite prin vizite
la muzee, case memoriale, situri arheologice;
-căutarea de surse de informare despre o temă
istorică pusă în discuţie; c) citirea şi comentarea
unor imagini/fotografii;
-realizarea de portofolii pe teme istorice, folosind
Internetul şi enciclopedii în format electronic etc.
ca surse de informare;
-observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate etc., folosind TIC;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână:
-repovestirea unor legende şi povestiri istorice;
-realizarea prezentării unei personalităţi
istorice/a unui eveniment istoric;
-dramatizarea unor lecturi istorice cunoscute;
-exprimarea propriei păreri referitoare la un
eveniment istoric, la faptele unei personalităţi
istorice;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la evenimente din trecut, persoane şi locuri cu
semnificaţie istorică;
-citirea unor lecturi istorice şi povestirea faptelor
istorice prezentate;
-realizarea şi prezentarea unor proiecte tematice;
-prezentarea impresiilor după vizite la muzee şi
case memoriale.
 Iancu de Hunedoara, voievod 1.1 -precizarea evenimentelor dintr-un text -manualul, fişe de
al Transilvaniei 1.2 citit/audiat folosind expresii precum: la lucru, harta / 1 h
1.3 început/mai întâi/prima dată, apoi/după aceea, la
2.1 urmă, în final/în acelaşi timp etc.;
2.2 -alcătuirea de axe cronologice privind
2.3 succesiunea unor evenimente/procese istorice;
3.1 -observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
3.2 confruntărilor armate, folosind TIC;
4.1 -localizarea pe harta fizică a României a unor
4.2 locuri/zone de importanţă istorică;
4.3 -studierea unor izvoare istorice scrise în care sunt
menţionate date, perioade de timp şi nume de
locuri;
-căutarea de surse de informare despre o temă
istorică pusă în discuţie;
-observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse
care să ofere informaţii din prezent şi din trecut,
în timpul lecţiilor desfăşurate în şcoală sau în
afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale,
biblioteci);
-citirea şi comentarea unor imagini/fotografii;
-observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate etc., folosind TIC;
-discuţii în grup despre faptele petrecute în
trecutul îndepărtat sau apropiat;
-redactarea unor compuneri în care să fie
exprimată atitudinea faţă de anumite evenimente;
-analiza unor imagini care prezintă acelaşi loc în
diferite perioade de timp/momente istorice;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână; c) lectura unui text cu conţinut istoric
utilizând metoda SINELG;
-realizarea unor organizatori grafici care susţin
înţelegerea informaţiilor din texte/surse istorice;
-realizarea unor compuneri / desene / schiţe /
scenarii simple pornind de la informaţiile
selectate dintr-o sursă consultată individual sau
în grup;
-completarea unor jurnale de învăţare după
participarea la sărbători locale tradiţionale sau
prilejuite de evenimente istorice sau după
vizitarea unor muzee şi case memoriale;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la evenimente din trecut, persoane şi locuri cu
semnificaţie istorică;
-citirea unor lecturi istorice şi povestirea faptelor
istorice prezentate;
-extragerea informaţiilor esenţiale dintr-un text
cu conţinut istoric;
-prezentarea unor evenimente utilizând
organizatori grafici;
-discuţii în grup referitoare la faptele unor
personalităţi istorice, modul în care au influenţat
desfăşurarea unor evenimente;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la faptele discutate.
 Transilvania – spaţiu 1.1 -precizarea evenimentelor dintr-un text -manualul, fişe de
multietnic. Sat şi oraş în Evul 1.2 citit/audiat folosind expresii precum: la lucru, harta / 1 h
Mediu. Despre personalităţile 2.1 început/mai întâi/prima dată, apoi/după aceea, la
minorităţilor 2.2 urmă, în final/în acelaşi timp etc.;
2.3 -localizarea pe harta fizică a României a unor
3.1 locuri/zone de importanţă istorică;
3.2 -lectura unor texte care ilustrează legătura dintre
4.1 om şi mediu (ocupaţii, locuinţe, obiceiuri);
4.2 -căutarea de surse de informare despre o temă
4.3 istorică pusă în discuţie;
-citirea şi comentarea unor imagini/fotografii;
-descrierea unor fotografii ilustrând locuri,
clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea
natală;
-realizarea unor proiecte de grup care să
evidenţieze rolul personalităţilor în derularea
evenimentelor de însemnătate istorică;
-selectarea informaţiilor oferite de sursele
istorice pe baza unui plan de idei dat;
-prezentarea stilului de viaţă al oamenilor din
diferite perioade de timp;
-analiza unor imagini care prezintă acelaşi loc în
diferite perioade de timp/momente istorice;
-realizarea unor expoziţii de desene/picturi/colaje
care arată felul în care au evoluat uneltele,
armele, vestimentaţia oamenilor, arhitectura
locuinţelor;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână;
-deducerea sensului unui cuvânt/termen istoric
prin raportare la textul citit sau la mesajul audiat;
-lectura unui text cu conţinut istoric utilizând
metoda SINELG;
-realizarea şi prezentarea unor proiecte
individuale şi de grup pe diferite teme istorice;
-exprimarea propriei păreri referitoare la un
eveniment istoric, la faptele unei personalităţi
istorice;
-completarea unor jurnale de învăţare după
participarea la sărbători locale tradiţionale sau
prilejuite de evenimente istorice sau după
vizitarea unor muzee şi case memoriale;
-extragerea informaţiilor esenţiale dintr-un text
cu conţinut istoric;
-realizarea şi prezentarea unor proiecte tematice;
-stabilirea cu ajutorul organizatorilor grafici a
asemănărilor şi deosebirilor dintre
fapte/evenimente, personalităţi, monumente;
-realizarea şi prezentarea unor jurnale de
călătorie.
Epoca Modernă 1.1 -citirea şi discutarea unor biografii ale unor -manualul, fişe de
 Cuza şi Unirea Principatelor 1.2 personalităţi din diferite domenii (istoric, literar, lucru, ilustraţii,
Române 1.3 artistic etc.), ţinând cont de încadrarea în timp; portrete / 1 h
2.1 -alcătuirea de axe cronologice privind
2.2 succesiunea unor evenimente/procese istorice;
2.3 -localizarea pe harta fizică a României a unor
3.1 locuri/zone de importanţă istorică;
3.2 -studierea unor izvoare istorice scrise în care sunt
4.1 menţionate date, perioade de timp şi nume de
4.3 locuri;
-citirea şi comentarea unor imagini/fotografii;
-exerciţii de prezentare a ceea ce i-a impresionat
în legătură cu un eveniment istoric;
-prezentarea unor evenimente istorice drept
consecinţe ale altor evenimente;
-exerciţii de precizare a cauzelor/consecinţelor
unor fapte/evenimente istorice;
-realizarea unor albume sau postere despre
localitatea natală, şcoală, locuri
cunoscute/îndrăgite;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână;
-povestirea unor evenimente/fapte istorice,
utilizând termenii învăţaţi;
-realizarea prezentării unei personalităţi
istorice/a unui eveniment istoric;
-exprimarea propriei păreri referitoare la un
eveniment istoric, la faptele unei personalităţi
istorice;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la evenimente din trecut, persoane şi locuri cu
semnificaţie istorică;
-citirea unor lecturi istorice şi povestirea faptelor
istorice prezentate;
-exerciţii de stabilire a unor relaţii evidente între
evenimente istorice prezentate/cunoscute;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la faptele discutate;
-selectarea unei informaţii dintr-un text
istoric/sursă şi motivarea alegerii făcute;
-realizarea pe grupe a unor postere/afişe pentru
comemorarea / sărbătorirea unor evenimente /
personalităţi.
 Cucerirea independenţei în 1.1 -citirea şi discutarea unor biografii ale unor -manualul, fişe de
timpul regelui Carol I 1.2 personalităţi din diferite domenii (istoric, literar, lucru, harta,
2.1 artistic etc.), ţinând cont de încadrarea în timp; portrete, atlas
2.2 -precizarea evenimentelor dintr-un text istoric, filmul
2.3 citit/audiat folosind expresii precum: la „Războiul de
3.1 început/mai întâi/prima dată, apoi/după aceea, la independenţă” / 1
3.2 urmă, în final/în acelaşi timp etc.; h
4.1 -vizionarea şi discutarea unor secvenţe din filme
4.3 istorice/reportaje TV, respectând ordinea
desfăşurării evenimentelor;
-observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate, folosind TIC;
-localizarea pe harta fizică a României a unor
locuri/zone de importanţă istorică;
-observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse
care să ofere informaţii din prezent şi din trecut,
în timpul lecţiilor desfăşurate în şcoală sau în
afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale,
biblioteci);
-citirea şi comentarea unor imagini/fotografii;
-observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate etc., folosind TIC;
-realizarea unor expoziţii de desene/picturi/colaje
care arată felul în care au evoluat uneltele,
armele, vestimentaţia oamenilor, arhitectura
locuinţelor;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână;
-completarea unui jurnal cu dublă intrare în urma
lecturii unui text/a vizionării unui film cu
conţinut istoric;
-realizarea prezentării unei personalităţi
istorice/a unui eveniment istoric;
-exprimarea propriei păreri referitoare la un
eveniment istoric, la faptele unei personalităţi
istorice;
-studii de caz simple, pe baza unor întâmplări din
lecturi cu conţinut istoric;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la evenimente din trecut, persoane şi locuri cu
semnificaţie istorică;
-extragerea informaţiilor esenţiale dintr-un text
cu conţinut istoric;
-lectura unui text cu conţinut istoric şi
prezentarea ideilor esenţiale, în perechi;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la faptele discutate;
-selectarea unei informaţii dintr-un text
istoric/sursă şi motivarea alegerii făcute.
 Eroi ai Primului Război 1.1 -citirea şi discutarea unor biografii ale unor -manualul, fişe de
Mondial 1.2 personalităţi din diferite domenii (istoric, literar, lucru, harta,
2.1 artistic etc.), ţinând cont de încadrarea în timp; portrete, atlas
2.2 -aranjarea unei succesiuni de enunţuri după istoric, secvenţe
2.3 ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor şi de film sau
3.1 în funcţie de factorul timp; documentar
3.2 -vizionarea şi discutarea unor secvenţe din filme despre Primul
4.1 istorice/reportaje TV, respectând ordinea Război Mondial
4.2 desfăşurării evenimentelor; /1h
-precizarea evenimentelor dintr-un text
citit/audiat folosind expresii precum: la
început/mai întâi/prima dată, apoi/după aceea, la
urmă, în final/în acelaşi timp etc.;
-observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate, folosind TIC;
-localizarea pe harta fizică a României a unor
locuri/zone de importanţă istorică;
-citirea şi comentarea unor imagini/fotografii;
-observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate etc., folosind TIC;
-selectarea informaţiilor oferite de sursele
istorice pe baza unui plan de idei dat;
-redactarea unor compuneri în care să fie
exprimată atitudinea faţă de anumite evenimente;
-prezentarea unor evenimente istorice drept
consecinţe ale altor evenimente;
-exerciţii de precizare a cauzelor/consecinţelor
unor fapte/evenimente istorice;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână;
-realizarea prezentării unei personalităţi
istorice/a unui eveniment istoric;
-exprimarea propriei păreri referitoare la un
eveniment istoric, la faptele unei personalităţi
istorice;
-citirea unor lecturi istorice şi povestirea faptelor
istorice prezentate;
-exerciţii de stabilire a unor relaţii evidente între
evenimente istorice prezentate/cunoscute;
-discuţii în grup referitoare la faptele unor
personalităţi istorice, modul în care au influenţat
desfăşurarea unor evenimente.
 Regele Ferdinand şi Marea 1.1 -aranjarea unei succesiuni de enunţuri după -manualul, fişe de
Unire 1.2 ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor şi lucru, atlas istoric
1.3 în funcţie de factorul timp; /1h
2.1 -participarea la jocuri de rol/dramatizări ale unor
2.2 povestiri şi legende istorice cunoscute;
2.3 -localizarea pe harta fizică a României a unor
3.1 locuri/zone de importanţă istorică;
3.2 -valorificarea informaţiilor dobândite prin vizite
4.1 la muzee, case memoriale, situri arheologice;
4.2 -citirea şi comentarea unor imagini/fotografii;
4.3 -realizarea de portofolii pe teme istorice, folosind
Internetul şi enciclopedii în format electronic etc.
ca surse de informare;
-redactarea unor compuneri în care să fie
exprimată atitudinea faţă de anumite evenimente;
-prezentarea unor evenimente istorice drept
consecinţe ale altor evenimente;
-exerciţii de precizare a cauzelor/consecinţelor
unor fapte/evenimente istorice;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână;
-povestirea unor evenimente/fapte istorice,
utilizând termenii învăţaţi;
-realizarea unor compuneri / desene / schiţe /
scenarii simple pornind de la informaţiile
selectate dintr-o sursă consultată individual sau
în grup;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la evenimente din trecut, persoane şi locuri cu
semnificaţie istorică;
-citirea unor lecturi istorice şi povestirea faptelor
istorice prezentate;
-extragerea informaţiilor esenţiale dintr-un text
cu conţinut istoric;
-discuţii în grup referitoare la faptele unor
personalităţi istorice, modul în care au influenţat
desfăşurarea unor evenimente;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la faptele discutate;
-selectarea unei informaţii dintr-un text
istoric/sursă şi motivarea alegerii făcute.
Epoca Contemporană 1.1 -alcătuirea de axe cronologice privind -manualul, fişe de
 România la cumpăna dintre 1.3 succesiunea unor evenimente/procese istorice; lucru, atlas istoric
milenii 2.1 -studierea unor izvoare istorice scrise în care sunt / 1 h
3.1 menţionate date, perioade de timp şi nume de
3.2 locuri;
4.1 -citirea şi comentarea unor imagini/fotografii;
4.3 -lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână;
-povestirea unor evenimente/fapte istorice,
utilizând termenii învăţaţi;
-studii de caz simple, pe baza unor întâmplări din
lecturi cu conţinut istoric;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la evenimente din trecut, persoane şi locuri cu
semnificaţie istorică;
-extragerea informaţiilor esenţiale dintr-un text
cu conţinut istoric;
-exerciţii de stabilire a unor relaţii evidente între
evenimente istorice prezentate/cunoscute;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la faptele discutate;
-selectarea unei informaţii dintr-un text
istoric/sursă şi motivarea alegerii făcute.
 Recapitulare 1.1 -precizarea evenimentelor dintr-un text -fişe de lucru,
1.2 citit/audiat folosind expresii precum: la harta / 1 h
2.2 început/mai întâi/prima dată, apoi/după aceea, la
3.1 urmă, în final/în acelaşi timp etc.;
3.2 -aranjarea unei succesiuni de enunţuri după
4.2 ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor şi
4.3 în funcţie de factorul timp;
-alcătuirea de axe cronologice privind
succesiunea unor evenimente/procese istorice;
-localizarea pe harta fizică a României a unor
locuri/zone de importanţă istorică;
-observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate etc., folosind TIC;
-redactarea de texte având la bază modele ale
unor personalităţi din istorie („Aş dori să fiu
ca ...”); i) selectarea informaţiilor oferite de
sursele istorice pe baza unui plan de idei dat;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână;
-realizarea unor organizatori grafici care susţin
înţelegerea informaţiilor din texte/surse istorice;
-completarea unor texte lacunare;
-alcătuirea şi rezolvarea de rebusuri pe teme
istorice;
-selectarea unei informaţii dintr-un text
istoric/sursă şi motivarea alegerii făcute;
-concursuri pe teme istorice tip „Cine ştie
câştigă”, la nivelul clasei sau între clase;
-realizarea unei mape a clasei „Ştiaţi că?”,
fiecare elev având posibilitatea să completeze cu
informaţii pe care le consideră relevante pentru
subiecte discutate sau descoperite pe parcursul
cercetărilor personale.
 Lecţie de evaluare 1.1 -aranjarea unei succesiuni de enunţuri după -fişe de evaluare
1.2 ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor şi / 1 h
2.1 în funcţie de factorul timp;
3.2 -localizarea pe harta fizică a României a unor
locuri/zone de importanţă istorică;
-citirea şi comentarea unor imagini/fotografii;
-completarea unor texte lacunare.

2. Cultură şi patrimoniu
Număr de ore = 5
Ob de Activităţi de învăţare Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data
ref. Propuse temporale
 Locuri istorice în comunitate 1.1 -alcătuirea şi prezentarea unei axe a timpului pe -manualul, fişe de
1.2 care să se reprezinte evenimente din viaţa lucru, harta,
1.3 personală, viaţa familiei sau istoria localităţii planşă „Arborele
2.1 natale; genealogic” / 1 h
2.3 -prezentarea unor albume personale cu fotografii
3.1 din istoria familiei sau a comunităţii;
3.2 -descrierea unor fotografii ilustrând locuri,
4.1 clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea
4.3 natală sau din alte regiuni;
-valorificarea informaţiilor dobândite prin vizite
la muzee, case memoriale, situri arheologice;
-descrierea unor fotografii ilustrând locuri,
clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea
natală;
-realizarea unor albume sau postere despre
localitatea natală, şcoală, locuri
cunoscute/îndrăgite;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână;
-realizarea unor compuneri / desene / schiţe /
scenarii simple pornind de la informaţiile
selectate dintr-o sursă consultată individual sau
în grup;
-realizarea unor afişe pentru promovarea unor
serbări/concursuri cu tematică istorică;
-studii de caz simple, pe baza unor întâmplări din
lecturi cu conţinut istoric;
-completarea unor jurnale de învăţare după
participarea la sărbători locale tradiţionale sau
prilejuite de evenimente istorice sau după
vizitarea unor muzee şi case memoriale;
-prezentarea impresiilor după vizite la muzee şi
case memoriale;
-realizarea pe grupe a unor postere/afişe pentru
comemorarea / sărbătorirea unor evenimente /
personalităţi.
 Construcţii religioase şi 1.1 -aranjarea unei succesiuni de enunţuri după -manualul, fişe de
ctitorii lor 1.2 ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor şi lucru, harta,
1.3 în funcţie de factorul timp; portrete / 1 h
2.1 -localizarea pe harta fizică a României a unor
2.3 locuri/zone de importanţă istorică;
3.1 -studierea unor izvoare istorice scrise în care sunt
3.2 menţionate date, perioade de timp şi nume de
4.1 locuri;
4.3 -valorificarea informaţiilor dobândite prin vizite
la muzee, case memoriale, situri arheologice;
-observarea dirijată a diferitelor tipuri de surse
care să ofere informaţii din prezent şi din trecut,
în timpul lecţiilor desfăşurate în şcoală sau în
afara ei (de exemplu, muzee, case memoriale,
biblioteci);
-citirea şi comentarea unor imagini/fotografii;
-prezentarea stilului de viaţă al oamenilor din
diferite perioade de timp;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână;
-deducerea sensului unui cuvânt/termen istoric
prin raportare la textul citit sau la mesajul audiat;
-povestirea unor evenimente/fapte istorice,
utilizând termenii învăţaţi;
-formularea de întrebări şi răspunsuri referitoare
la evenimente din trecut, persoane şi locuri cu
semnificaţie istorică;
-citirea unor lecturi istorice şi povestirea faptelor
istorice prezentate;
-solicitarea unei explicaţii referitoare la
informaţiile de detaliu şi termenii specifici dintr-
un text cu conţinut istoric/sursă accesibilă.
 Monumente şi locuri istorice 1.1 -precizarea evenimentelor dintr-un text -manualul, fişe de
incluse în patrimoniul UNESCO 1.2 citit/audiat folosind expresii precum: la lucru, harta,
1.3 început/mai întâi/prima dată, apoi/după aceea, la ilustraţii / 1 h
2.1 urmă, în final/în acelaşi timp etc.;
2.2 -vizionarea şi discutarea unor secvenţe din filme
3.1 istorice/reportaje TV, respectând ordinea
3.2 desfăşurării evenimentelor;
4.1 -localizarea pe harta fizică a României a unor
4.2 locuri/zone de importanţă istorică;
4.3 -descrierea unor fotografii ilustrând locuri,
clădiri, preocupări ale oamenilor din localitatea
natală sau din alte regiuni;
-valorificarea informaţiilor dobândite prin vizite
la muzee, case memoriale, situri arheologice;
-citirea şi comentarea unor imagini/fotografii;
-realizarea de portofolii pe teme istorice, folosind
Internetul şi enciclopedii în format electronic etc.
ca surse de informare;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână;
-studii de caz simple, pe baza unor întâmplări din
lecturi cu conţinut istoric;
-realizarea şi prezentarea unor proiecte tematice;
-prezentarea impresiilor după vizite la muzee şi
case memoriale;
-selectarea unei informaţii dintr-un text
istoric/sursă şi motivarea alegerii făcute;
-realizarea pe grupe a unor postere / afişe pentru
comemorarea / sărbătorirea unor evenimente /
personalităţi.
 Recapitulare 1.1 -precizarea evenimentelor dintr-un text -fişe de lucru,
1.2 citit/audiat folosind expresii precum: la harta / 1 h
2.2 început/mai întâi/prima dată, apoi/după aceea, la
3.1 urmă, în final/în acelaşi timp etc.;
3.2 -aranjarea unei succesiuni de enunţuri după
4.2 ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor şi
4.3 în funcţie de factorul timp;
-alcătuirea de axe cronologice privind
succesiunea unor evenimente/procese istorice;
-localizarea pe harta fizică a României a unor
locuri/zone de importanţă istorică;
-observarea hărţilor digitale şi a simulărilor
confruntărilor armate etc., folosind TIC;
-redactarea de texte având la bază modele ale
unor personalităţi din istorie („Aş dori să fiu
ca ...”);
-selectarea informaţiilor oferite de sursele
istorice pe baza unui plan de idei dat;
-lectura unor texte/surse istorice cu creionul în
mână;
-realizarea unor organizatori grafici care susţin
înţelegerea informaţiilor din texte/surse istorice;
-completarea unor texte lacunare;
-alcătuirea şi rezolvarea de rebusuri pe teme
istorice;
-studii de caz simple, pe baza unor întâmplări din
lecturi cu conţinut istoric;
-selectarea unei informaţii dintr-un text
istoric/sursă şi motivarea alegerii făcute;
-concursuri pe teme istorice tip „Cine ştie
câştigă”, la nivelul clasei sau între clase;
-realizarea unei mape a clasei „Ştiaţi că?”,
fiecare elev având posibilitatea să completeze cu
informaţii pe care le consideră relevante pentru
subiecte discutate sau descoperite pe parcursul
cercetărilor personale.
 Lecţie de evaluare 1.1 -aranjarea unei succesiuni de enunţuri după -fişe de evaluare
2.1 ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor şi / 1 h
3.2 în funcţie de factorul timp;
-citirea şi comentarea unor imagini/fotografii;
-completarea unor texte lacunare.

3. Recapitulare finală
Număr de ore = 1
Ob de Resurse/repere
Detalieri de conţinut Data Activităţi de învăţare propuse
ref. temporale
 Momente şi personalităţi 1.1 -alcătuirea şi prezentarea unei axe a timpului pe -fişe de lucru,
ale istoriei 2.1 care să se reprezinte evenimente din viaţa harta / 1 h
2.2 personală, viaţa familiei sau istoria localităţii
2.3 natale;
3.1 -prezentarea unor albume personale cu fotografii
3.2 din istoria familiei sau a comunităţii;
4.3 -aranjarea unei succesiuni de enunţuri după
ordinea logică de desfăşurare a evenimentelor şi în
funcţie de factorul timp;
-alcătuirea de axe cronologice privind succesiunea
unor evenimente/procese istorice;
-citirea şi comentarea unor imagini/fotografii;
-exerciţii de prezentare a ceea ce i-a impresionat
în legătură cu un eveniment istoric;
-prezentarea unor evenimente istorice drept
consecinţe ale altor evenimente;
-exerciţii de precizare a cauzelor/consecinţelor
unor fapte/evenimente istorice;
-realizarea unor organizatori grafici care susţin
înţelegerea informaţiilor din texte/surse istorice;
-povestirea unor evenimente/fapte istorice,
utilizând termenii învăţaţi;
-completarea unor texte lacunare;
-alcătuirea şi rezolvarea de rebusuri pe teme
istorice;
-completarea unui jurnal cu dublă intrare în urma
lecturii unui text/a vizionării unui film cu conţinut
istoric;
-concursuri pe teme istorice tip „Cine ştie
câştigă”, la nivelul clasei sau între clase;
-realizarea unei mape a clasei „Ştiaţi că?”, fiecare
elev având posibilitatea să completeze cu
informaţii pe care le consideră relevante pentru
subiecte discutate sau descoperite pe parcursul
cercetărilor personale.