Planificare

PLAN – CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT
- OMEN 3371 / 12.03.2013 -
Clasa
Arii curriculare Discipline
CP I II III IV
Limba şi literatura română1 5 7 6 5 5
Limbă şi comunicare
Limba modernă 1 1 1 2 2
Matematică 2
3 3 4 4 4
Matematică şi explorarea mediului
Ştiinţe ale naturii 1 1 1 1 1
Istorie - - - - 1
Geografie - - - - 1
Om şi societate
Educaţie civică - - - 1 1
Religie 1 1 1 1 1
2 2 2 2 2
Educaţie fizică
Educaţie fizică, sport și sănătate
Joc şi mișcare - - - 1 1
Muzică şi mișcare 2 2 2 1 1
Arte
Tehnologii Arte vizuale şi abilități practice 2 2 2 2 1
Consiliere şi orientare Dezvoltare personală 2 1 1 - -

Număr total de ore trunchi comun 19 20 20 20 21
Curriculum la decizia şcolii (discipline opționale) 0-1 0-1 0-1 0-1 0-1
Număr minim de ore pe săptămână 19 20 20 20 21
Număr maxim de ore pe săptămână 20 21 21 21 22
1
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a, disciplina se intitulează Comunicare în limba română
2
La clasa pregătitoare, clasa I şi clasa a II-a,se studiază integrat disciplina Matematică şi explorarea mediului
1
SCHEMA ORARĂ
CLASA a IV-a B
Număr de
Aria curriculară Disciplina
ore
Limba şi literatura română 5
Limbă şi comunicare
Limba modernă (Limba franceza) 2
Matematică 4
Matematică şi ştiinţe ale naturii
Ştiinţe ale naturii 1
Istorie
1
Om şi societate
Geografie
1
Educaţie civică
1
Religie
1
Educaţie fizică 2
Joc şi mişcare 1
Educaţie fizică,sport şi sănătate
Muzică şi mişcare
1
Arte
Arte vizuale şi abilităţi practice

Tehnologii 1
Număr total de ore trunchi comun 21
Curriculum la decizia şcolii (disciplina opţională)

Educatie pentru sanatate. 1
Număr maxim de ore pe săptămână 22
2
STRUCTURA ANULUI ŞCOLAR 2019-2020
(ORDIN Nr. 3191/2019 din 20 februarie 2019)
Semestrul I = 14 săpt
09 sept 2019 – 20 decembrie 2019
09. IX. – 25. X. 2019 – cursuri

26. X. – 3. XI.2019 – vacanța. intrasemestrială
4. XI. – 20. XII. 2019- cursuri
21 XII. 2019 – 12. I. 2019 – vacanța. de iarnă
Semestrul al II-lea = 20 săpt

13 ianuarie – 12 iunie 2020
13. I. – 03. IV. 2020 – cursuri

04. IV. –21. IV. 2020 – vacanța de primăvară
22.I V. – 12. VI. 2020 – cursuri
13. VI. – data din septembrie 2020 la care încep cursurile anului şcolar 2020 – 2021. – vacanța de vară
3
Limba şi literatura română
5 ore săptămânal  165ore anual
Editura: . Ars Libri
Autori:
Competenţe generale:
1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare
2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare
3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare
4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare
Competenţe specifice:
1.1 realizarea de deducţii simple pe baza audierii unui text literar sau informativ accesibil;
1.2 deducerea sensului unui cuvânt prin raportare la mesajul audiat în contexte de comunicare
previzibile;
1.3 sesizarea abaterilor din mesajele audiate în vederea corectării acestora;
1.4 manifestarea atenţiei faţă de diverse tipuri de mesaje în contexte previzibile;
1.5manifestarea interesului pentru receptarea mesajului oral indiferent de perturbările de canal;
2.1 descrierea unui personaj dintr-o carte/ dintr-un film /a unui personaj imaginar urmărind un set de
repere;
2.2 relatarea unei întâmplări imaginate pe baza unor întrebări de sprijini;
2.3 prezentarea ordonată logic şi cronologic a unui proiect/ a unei activităţi derulate în şcoală sau
extraşcolar;
2.4 iniţierea şi menţinerea unei interacţiuni în vederea rezolvării de probleme individuale sau de grup;
2.5 manifestarea interesului pentru participarea la interacţiuni orale;
3.1 formularea de concluzii simple pe baza lecturii textelor informative sau literare;
3.2 asocierea elementelor descoperite în textul citit cu experienţe proprii;

3.3 extragerea dintr-un text a unor elemente semnificative pentru a susţine o opinie referitoare la
mesajul citit;
3.4 evaluarea elementelor textuale care conduc la înţelegerea de profunzime în cadrul lecturii;
3.5 sesizarea abaterilor din textele citite în vederea corectării acestora;
3.6 manifestarea interesului pentru lectura literară şi de informare;
4.1 recunoaşterea şi remedierea greşelilor de ortografie şi de punctuaţie în redactarea de text;
4.2 redactarea unor texte funcţionale scurte pe suport de hârtie sau digital;
4.3 redactarea unei descrieri tip portret pe baza unui plan simplu;
4.4 povestirea pe scurt a unei secvenţe dintr-o poveste/ dintr-un film/ desen animat / a unei activităţi/
a unei întâmplări imaginate/trăite;
4.5 manifestarea interesului pentru scrierea creativă şi pentru redactarea de texte informative şi
funcţionale.
4
5
Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Nr. ore Săptămâna Obs.
SEMESTRUL I
1. Clinchet de toamnă – 1.4 10 I -II
recapitularea noțiunilor din 1.5 Prima zi de şcoală, Edmondo de Amicis
clasa a III-a 2.1 Sunetul, litera, vocalele şi consoanele. Cuvântul.
3.1 Despărţirea în silabe. Sensul cuvintelor. Ortografia şi
3.3 punctuaţia
4.1 Comunicarea orală. Solicitarea şi oferirea de informaţii.
Prezentarea unei persoane/ a unei cărţi
Cererea simplă familiară, cererea politicoasă
Substantivul
Statu-Palmă-Barbă-Cot, Frații Grimm
Textul literar narativ
Adjectivul. Descrierea. Fragmentul descriptiv

Pronumele
Octombrie, George Topîrceanu
Poezia
Verbul
Scrierea imaginativă - textul creativ.Textul de informare
şi funcţional
EVALUARE INIŢIALĂ
2. Pagini alese 1.4 25 III - VII
1.5 Lansare de carte
2.1 Cartea. Rolul ilustraţiilor
2.2 Scriem corect cel/ ce-l
2.4 Iniţierea şi menţinerea unui schimb verbal.
3.1
3.4 Reformularea unui mesaj în funcţie de particularităţile
3.5 interlocutorului
3.6 Cuvântul. Despărţirea în silabe
4.3 Sensul cuvintelor. Cuvinte cu sens asemănător
Cuvinte cu sens opus
Evaluare
Guleraș cenușiu, Dimitri N. Mamin-Sibiriak

6
Textul literar narativ
Delimitarea textului în fragmente
Momentele textului literar narativ
Intonarea propoziţiilor. Semnele de punctuaţie
Felul propoziţiilor după scopul comunicării

Spaţiul, timpul şi personajele în textul narativ
Planul simplu de idei al textului narativ
Povestirea orală şi scrisă a unui fragment
Scriem corect cea/ ce-a
Un inventator roman – Traian Vuia

Textul informativ
Verbul. Numărul verbului
Persoana verbului
Recapitulare: Bogăția și veselia, Petre Ispirescu
Evaluare: Fluierașul de os, Iulia Hașdeu
3. File de istorie 1.1 20 VIII – XI

1.4 Scrisoarea III, Mihai Eminescu
1.5 Semnele de punctuaţie: ghilimelele, punctele de
2.1 suspensie
2.3 Pronunţăm şi scriem corect
3.1 Timpul verbului
3.4 Scriem corect odată / o dată
3.5
4.1
Moș Ion Roată și Vodă Cuza, Ion Creangă
Textul cu dialog
Transformarea dialogului în povestire
Povestirea scrisă a unor fragmente
Povestirea scrisă a unui text de mică întindere după
planul simplu de idei
Grupurile de sunete
7
Factorii care pot perturba comunicarea

Cuvinte cu aceeaşi formă şi sens diferit
Pronunţăm şi scriem corect
Planul dezvoltat de idei
Părţile unui text creativ
Recapitulare: La Alba Iulia, Proiect – Ziua Națională a

României
Evaluare: Ștefan cel Mare și Vrâncioaia, poveste
populară ; Roadele cunoașterii – evaluare proiect
4. Magia iernii 1.1 15 XII – XIV
2.1 Moș Crăciun a fost răpit, Lyman Frank Baum
2.4 Povestirea scrisă a unui text de mică întindere după
3.1 planul dezvoltat de idei
3.2 Substantivul. Felul substantivelor
3.3 Pronunţăm şi scriem corect
3.4
3.5 Înţelegerea în profunzime a mesajului textului. Asocierea
3.6 elementelor textului cu experienţele proprii
4.1 Numărul substantivului
4.2 Genul substantivului
4.3 Textul funcţional. Invitaţia
Textul creativ după un plan de idei
Patinele de argint, Mary E. Mapes-Dodge
Adjectivul. Acordul adjectivului cu substantivul
Poziţia adjectivului faţă de substantiv
Scriem corect sar/ s-ar
Înţelegerea în profunzime a mesajului textului.
Extragerea unor elemente semnificative din text pentru a
susţine o opinie
Recapitulare semestrială: Povestea unui brad, Hans
Christian Andersen
Evaluare semestrială: Un bulgăre de zăpadă, Edmondo
de Amicis
8
Evaluarea portofoliului
SEMESTRUL AL II-LEA
1. Magia iernii 1.1 Personajul literar 10 I -II
2.3 Descrierea de tip portret a unui personaj pe baza unui
2.4 plan simplu
3.1 Descrierea de tip portret a persoanei proprii pe baza unui
4.5 plan simplu
Oferirea de informaţii referitoare la universul şcolar şi
extraşcolar
Planul simplu de oraş şi harta

Scriem corect numai/ nu mai
Recapitulare. Evaluare.
2. Universul copilăriei 1.3 25 III - VI

1.4 Iarna pe uliță, George Coșbuc
2.1 Poezia. Strofa. Versul
2.2 Înţelegerea mesajului poeziei
2.4 Formularea de concluzii simple pe baza unei poezii
3.1 Scriem corect mia/ mi-a
3.4
4.1 Întâlnirea lui Tom cu prințul, Mark Twain
4.3 Dialogul în textul narativ
4.4 Formularea de întrebări şi răspunsuri
Formularea unor predicţii pe baza unor fragmente din
text
Pronumele personal. Pronumele personal de politeţe
Numărul pronumelui
Persoana pronumelui
Genul pronumelui
Alte forme ale pronumelui personal
9
Textul creativ cu început sau sfârşit dat
Sensurile cuvintelor
Relatarea unei întâmplări după banda desenată
Scriem corect ai/ a-i
Recapitulare.D-l Goe, I.L.Caragiale
Evaluare: Frumusețea Neagră, Anna Swell
3. E primăvară iar! 1.1 25 VII - XI

1.2 Grădina Uriașului, Poveste populară
2.4 Cuvântul - parte de propoziţie
3.1 Predicatul exprimat prin verb
3.3 Sensurile neobişnuite ale cuvintelor
3.4 Textul creativ în care se introduc expresii şi cuvinte de
3.5 sprijin
4.1
Subiectul. Subiectul exprimat prin substantiv
Subiectul exprimat prin pronume personal
Acordul subiectului cu predicatul
Propoziţia simplă. Părţile principale de propoziţie
Propoziţia dezvoltată. Părţile secundare de propoziţie

Scriem corect var/ v-ar
Recapitulare. Evaluare
Barza - Organizatori grafici
Extragerea unor elemente considerate importante
dintr-un text de informare
Textul creativ cu titlu dat

Formularea de concluzii simple pe baza lecturii unui
text informativ
Prezentarea unei activităţi
Povestirea scrisă a unei activităţi
Textul creativ în care se introduce dialogul
10
Familia de cuvinte
Recapitulare: Concertul primăverii, George Coșbuc
Evaluare: Povestea Iepurașului Peter, Hellen Beatrix
Potter
4. Din tainele naturii 1.1 20 XII - XVI

2.2 Lacrima unui fir de iarbă, George Mihail Zamfirescu -
2.3 Text narativ despre vieţuitoare
3.3 Relatarea orală şi scrisă a unei întâmplări imaginate pe
3.5 baza unor întrebări de sprijin
3.6 Felurile propoziţiilor după aspectul predicatului
4.1 Scriem corect întruna/ într-una
4.2 RECAPITULARE.EVALUARE
4.5
Furtuna, Șt. O. Iosif - Poezie cu tematică din natură
Prezentarea unui proiect şi a rezultatelor acestuia
Textul creativ după un plan propriu de idei
Comunicarea nonverbală
Formularea de solicitări formale şi informale
Povestea mărului - Legendă

Proiectul de documentare
Afişul
Exprimarea propriilor opinii
Textul creativ liber
Scriem corect mie/ mi-e

Cartea poştală
Recapitulare: Povestea anotimpului uitat, Jonathan
Swift
Evaluare: Cioc! Cioc! Cioc!, Emil Gârleanu
5. Întâmplări dintr-o vară 1.4 15 XVII - XIX

2.1 La scăldat, Ion Creangă - Text cu tematică de vară
11
2.3 Povestirea orală şi scrisă a unei întâmplări trăite
2.5 Scriem corect ceai/ ce-ai
3.2 Mesajul text
3.5 E-mailul
3.6
4.2 Recapitulare finală: Merlin vrăjitorul – legendă
4.4 britanică;
Stejarul și trestia, La Fontaine
Evaluare: Legenda lebedei, legend britanică
Evaluare finală: Jurnal de cititor
Șezătoare literară. Listă orientativă pentru lectura de
vacanță.
12
Matematică
4 ore săptămânal  136 ore anual
Editura: Grupul Editorial ART
Autori: Mariana Mogoş
1. Identificarea unor relaţii / regularităţi din mediul apropiat
2. Utilizarea numerelor în calcule
3. Explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în mediul apropiat
4. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări
5. Rezolvarea de probleme în situaţii familiare
1.1 explicarea unor modele / regularităţi, pentru crearea de raţionamente proprii;

1.2 generarea unor modele repetitive / regularităţi;
2.1 recunoaşterea numerelor naturale în concentrul 0- 1 000 000 şi a fracţiilor cu numitori mai mici
sau egali cu 10, respectiv egali cu 100;
2.2 compararea numerelor naturale în concentrul 0 – 1000 000, respectiv a fracţiilor care au acelaşi
numărător sau acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor egal cu 100;
2.3 ordonarea numerelor naturale în concentrul 0 – 1 000 000 şi respectiv a fracţiilor care au acelaşi
numărător sau acelaşi numitor, mai mic sau egal cu 10 sau numitor egal cu 100;
2.4 efectuarea de adunări şi scăderi de numere naturale în concentrul 0 - 1 000 000 sau cu numere
fracţionare;
2.5 efectuarea de înmulţiri de numere în concentrul 0 - 1 000 000 când factorii au cel mult trei cifre şi
de împărţiri la numere de o cifră sau două cifre;
3.1 localizarea unor obiecte în spaţiu şi a unor simboluri în diverse reprezentări;

3.2 explorarea caracteristicilor, relaţiilor şi a proprietăţilor figurilor şi corpurilor geometrice
identificate în diferite contexte;
4.1 utilizarea unor instrumente şi unităţi de măsură standardizate, în situaţii concrete, inclusiv pentru
validarea unor transformări;
4.2 operarea cu unităţi de măsură standardizate, folosind transformări;
5.1 utilizarea terminologiei specifice şi a unor simboluri matematice în rezolvarea şi/sau compunerea
de probleme cu raţionamente diverse;
5.2 organizarea datelor în tabele şi reprezentarea lor grafică;
5.3 rezolvarea de probleme cu operaţiile aritmetice studiate, în concentrul 0 - 1000000.
13
Unitatea de învăţare Competențe Conţinuturi Nr. ore Săptămâna Obs.
SEMESTRUL I
1. Să ne amintim din clasa a  Numere. Operaţii cu numere 8 I – II
III-a  Elemente intuitive de geometrie
 Unităţi şi instrumente de măsură
 Evaluare iniţială
2.Numerele naturale cuprinse 1.1  Formarea, citirea şi scrierea numerelor naturale 12 III – V
între 0 şi 1000000 1.2 cuprinse între 0 şi 1 000 000
2.1  Compararea şi ordonarea numerelor naturale
2.2  Rotunjirea numerelor naturale
2.3
4.1
5.1
5.3
3. Adunarea şi scăderea 2.4  Adunarea şi scăderea numerelor naturale fără trecre 12 VI – VIII
numerelor naturale în 5.1 peste ordin
concentrul 0–1 000 000, fără şi 5.2  Adunarea cu trecere peste ordin
cu trecere peste ordin 5.3 a. Adunarea cu o singură trecere peste ordin
b. Adunarea cu mai multe treceri peste ordin
 Scăderea cu trecere peste ordin
a. Scăderea cu o trecere peste ordin
b. Săderea cu mai multe treceri peste ordin
 Aflarea numărului necunoscut
4. Înmulţirea numerelor 2.5  Înmulţirea unui număr cu 10, 100, 1 000 18 IX – XII
naturale în concentrul 5.1  Înmulţirea cu un număr de o cifră, fără trecere peste
0 – 1 000 000 5.3 ordin
 Înmulţirea cu un număr de o cifră, cu trecere peste
ordin
 Înmulţirea cu un număr de două cifre, fără trecere
peste ordin
 Înmulţirea cu un număr de două cifre, cu trecere peste
ordin
 Înmulţirea când factorii au cel mult trei cifre
 Ordinea efectuării operaţiilor
14
5.Recapitulare semestrială 2.1  Exerciţii de numeraţie 6 XIII - XIV
2.2  Operaţii cu numere naturale
2.3
2.4
2.5
5.1
5.3
SEMESTRUL AL II-LEA
1.Împărţirea numerelor 2.4  Împărţirea unui număr la 10, 100, 1 000 16 I - IV
naturale în concentrul 2.5  Împărţirea cu restul 0
0 - 1 000 000 5.1  Împărţirea cu restul diferit de zero
5.2  Împărţirea numerelor mai mici decât
5.3 1 000 000 la un număr natural de o cifră
 Împărţirea numerelor mai mici decât
1 000 000 la un număr de două cifre
 Aflarea numărului necunoscut
2. Rezolvare de probleme 2.4  Ordinea efectuării operaţiilor. Paranteze pătrate 16 V - VII
2.5  Probleme care se rezolvă prin operaţii aritmetice
3.1 cunoscute
5.1  Metoda grafică
5.2  Metoda comparaţiei
5.3  Metoda mersului invers
 Organizarea şi interpretarea datelor
3. Fracţii cu numitorul mai 2.1  Fracţii. Diviziuni ale întregului: sutimea 12 IX - XI

mic sau egal cu 10 sau cu 2.2  Compararea fracţiilor
numitorul egal cu 100 2.3  Fracţii subunitare, echiunitare, supraunitare
2.4  Adunarea fracţiilor cu acelaşi numitor
 Scăderea fracţiilor cu acelaşi numitor
 Scrierea procentuală
15
4. Elemente intuitive de 1.2  Localizarea unor obiecte 16 XII - XV
geometrie 2.4  Drepte perpendiculare. Drepte paralele
2.5  Unghuri
3.1  Poligoane. Triunghiul
3.2  Paralelogramul şi rombul
5.1  Dreptunghiul şi pătratul
 Cercul
 Axa de simetrie
 Perimetrul
 Aria
 Corpuri geometrice. Cubul. Paralelipipedul
 Volumul cubului şi al paralelipipedului
 Piramida. Cilindrul. Sferă. Con
5. Unităţi şi instrumente de 4.1  Unităţi de măsură pentru lungime 10 XVI -XVII
măsură 4.2  Unităţi de măsură pentru volumul lichidelor
5.3  Unităţi de măsură pentru masă
 Unităţi de măsură pentru timp
 Unităţi de măsură monetare
6. Recapitulare finală 1.1  Numere şi operaţii cu numere 10 XVII –XIX
1.2  Rezolvare de probleme
2.1  Elemente intuitive de geometrie
2.2  Unităţi şi instrumente de măsură
2.3
2.4
2.5
3.1
3.2
4.1
4.2
5.1
5.2
5.3
16
Stiinţe ale naturii
1 oră săptămânal  33 ore anual
Autori: Nicolae Ploscariu
1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene şi procese
2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente şi procedee specifice
3. Rezolvarea de probleme din viaţa cotidiană valorificând achiziţiile despre propriul corp şi despre
mediul înconjurător
1.1 identificarea unor relaţii între corpuri în cadrul unor fenomene şi procese;
1.2 utilizarea unor criterii pentru ordonarea și clasificarea unor corpuri, fenomene și procese;
2.1 elaborarea unui plan propriu pentru realizarea unei investigații a mediului înconjurător;
2.2 aplicarea planului propriu propus pentru efectuarea unei investigații a mediului înconjurător;
2.3 reprezentarea grafică a rezultatelor unor observații realizate în cadrul investigației proprii,
utilizând tabele, diagrame, formule simple;
2.4 formularea de concluzii pe baza rezultatelor investigației proprii;
2.5 prezentarea concluziilor investigației proprii;
3.1 identificarea unor modalități obișnuite de menținere a sănătății;
3.2 identificarea unor modalități de protejare a mediului înconjurător.
17
SEMESTRUL I
1. Vieţuitoare: etape de viaţă şi 1.1  Recapitulare, Evaluare initială 8 I - VIII
hrănire 1.2  Despre om: părinţi şi urmaşi (asemănări şi
2.1 deosebiri)
2.2  Despre viaţa omului (ciclul de viaţă)
2.3
2.4  Mod sănătos de viaţă: dietă echilibrată şi mişcare
2.5  Despre viaţa plantelor (ciclul de viaţă)
3.1  Despre viaţa animalelor (ciclul de viaţă)
 Cu ce se hrănesc vieţuitoarele (lanţuri trofice
simple)
2. Vieţuitoare: medii de viaţă 1.1  Medii de viaţă: Pajiştea 6 IX - XVI
1.2  Medii de viaţă: Pădurea
2.1  Medii de viaţă: Râul
2.2
2.3  Medii de viaţă: Marea
2.4  Medii de viaţă: Deşertul
2.5  Vieţuitoare în pericol
3.1
3.2
SEMESTRUL AL II-LEA
1. Soarele, planetele şi viaţa pe 1.1  Soarele: sursă de lumină şi căldură 9 I - VII
Pământ 1.2  Sistemul Solar
2.1  Despre Pământ
2.2
2.3  Soarele şi viaţa pe Pământ
2.4  Mărturii ale vieţii din trecut
2.5
3.1
2. Corpuri, energie, lumină 1.1  Despre apă: proprietăţi şi utilizări 9 VIII - XV
1.2  Plutirea corpurilor
2.1  Despre amestecuri
2.2
2.4  Transformări ale corpurilor (I): dizolvarea
2.5  Transformări ale corpurilor (II): arderea,
3.1 coacerea, alterarea, putrezirea, ruginirea
18
 Despre energie
 Despre lumină
3. Recapitulare finală  Recapitulare finală 1 XVI
19
Educaţie civică
Editura: CD Press
Autori: Cristina Ana- Maria Boca

Marela Claudia Călineci
1. Aplicarea unor norme de conduită în viaţa cotidiană
2. Manifestarea unor deprinderi de comportament moral-civic în contexte de viaţă din mediul cunoscut
3. Cooperarea cu ceilaţi pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru, manifestând disponibilitate
1.1 recunoașterea locurilor de apartenență (locală, națională, europeană) în care se integrează persoana;
1.2 identificarea unor elemente relevante pentru apartenența la diferite comunități (locală, națională,
europeană);
1.3 explorarea unor norme morale care reglementează relațiile cu ceilalți oameni;
2.1 explorarea unor valori morale care stau la baza relațiilor cu ceilalți oameni;
2.2 recunoașterea unor comportamente moral-civice din viața cotidiană;
2.3 deosebirea comportamentelor prosociale de cele antisociale;
2.4 identificarea drepturilor universale ale copilului;
3.1 relaționarea pozitivă cu ceilalți, în rezolvarea unor sarcini simple de lucru;
3.2 participarea la activități care promovează drepturile universale ale copilului;
*3.3 participarea la proiecte cu conținut moral-civic, în cadrul clasei, al școlii sau al comunității
locale.
20
SEMESTRUL I
- Amintiri din vacanță 2 I
- Noțiunea de persoană. Trăsături morale ale persoanei II
- Raporturilenoastre cu lucrurile, animaleleplantele
3.1., 3.2., 3.3.
- Obiectivepersonale
1. DIN NOU LA ȘCOALĂ
Lecțiilepropuse:
1. Zborprintreamintiri
2. Pornim la drum împreună!
Evaluareinițială
Apartenențalocală 7 III-IX
- Localitateașidomiciliul
- Tradiții locale
Apartenențanațională
- Țaranatalăși, dupăcaz, țaraîn care locuim
- Însemnelețării: drapelul, imnul, stema, ziuanațională
- Dragostea față de țară
Apartenențaeuropeană
- România, membră a UniuniiEuropene
- ÎnsemneleUniuniiEuropene: drapeluleuropean,
2. LOCURI ÎN CARE MĂ imnuleuropean, ZiuaEuropei
1.1., 1.2.
SIMT ACASĂ Lecțiilepropuse:
1. Acasă, înlocalitateamea
2. Festivalultradițiilor locale
3. Săvorbimdesprețaramea!
4. Simbolurilețăriimele
5. Din dragostepentruțaramea
6. România, printresteleleUniuniiEuropene
7. CălătorieprintresimbolurileUniuniiEuropene
Recapitulare. Locuriîn care măsimtacasă
Evaluare
3. ALBUMUL CU DREPTURI Drepturileuniversale ale copilului 5 X-XIV
2.4., 3.2.
ȘI RESPONSABI-LITĂȚI - Drepturilecopilului
21
- Apărareadrepturilorcopilului
- Drepturișiresponsabilități
Lecțiilepropuse:
1. Șicopiii au drepturi!
2. Cine îmiapărădrepturile?
3. Am drepturișiresponsabilități!
Recapitulare.Albumul cu drepturișiresponsabilități
Evaluare
Proiect:Dăruimzâmbete!
SEMESTRUL AL II-LEA
Valori morale 10 I-X
- bine/rău
- altruism/egoism
- cinste/necinste
- respect/lipsă de respect
- responsabilitate/lipsă de responsabilitate
- solidaritate/lipsă de solidaritate
Norme morale
- exemplificări ale normelor morale
- rolulnormelor morale
1. VALORILE ȘI NORMELE Lecțiilepropuse:
1.3., 2.1.
MORALE ÎN CARE CRED 1. E bine săfaci bine!
2. Ce aducesolidaritatea?
3. Ce înseamnăsăfiicinstit?
4. Altruism contra egoism
5. Fețelerespectului
6. Sunt o persoanăresponsabilă?
7. Normele morale fac parte din viața ta
8. De ceavemnevoie de norme morale?
Recapitulare.Valorileșinormele morale în care cred
Evaluare
Proiect. Campania „Responsabili pe internet”
2. ÎN DIRECT… Comportamente moral-civice 6 XI-XVI
2.2., 2.3.
COMPORTA- - viațamoralăcotidiană: comportamentulînfamilie;
22
MENTE comportamentulînșcoală; comportamentulîngrupul de
MORAL-CIVICE prieteni; comportamentulînlocuripublice
- comportamenteprosociale (ajutorare, cooperare,
competiție,
toleranță, sprijin, voluntariat) șiantisociale (conflictuale,
agresive)
- schimbareacomportamentelor
Lecțiilepropuse:
1. Cum mă comport zi de zi?
2. Pentrucămieîmipasă!
3. Furtunacomportamentelorantisociale
4. Schimbareaîncepe cu mine!
Recapitulare.În direct… Comportamente moral-civice
Evaluare
Proiect:Reciclămșirefolosim din grijăpentrumediu
- Locuri de apartenență 4 XVII-XX
- Drepturileuniversale ale copilului
- Raporturilenoastre cu ceilalțioameni. Valori, normeși
1.1., 1.2., 1.3., 2.1., comportamente moral-civice
3. MAI APROAPE DE
2.2., 2.3., 2.4., 3.1.,
EDUCAȚIA CIVICĂ
3.2., 3.3. Lecțiilepropuse:
Recapitularefinală.Beneficiipentru o viață moral-civică
Recapitularefinală.Schimbă în bine!
Evaluarefinală
23
Joc şi mişcare
1 oră
săptămânal  33 ore anual
1. Participarea la jocurile de mişcare, organizate sau spontane, în funcţie de capacitatea psiho-motrică

şi interesele individuale
2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activităţile ludice
1.1 utilizarea deprinderilor locomotorii în condiții variate;

1.2 manevrarea obiectelor în condiții de întrecere între echipe;
1.3 valorificarea deprinderilor motrice de bază în condițiile unor proiecte cu caracter integrat;
2.1 asumarea responsabilității în îndeplinirea rolurilor individuale repartizate în cadrul grupului, în
activitățile de joc și mișcare;
2.2 organizarea și adaptarea unor jocuri de mișcare în activitățile ludice școlare și extrașcolare.
24
Unitatea de învaţare Competenţe Conţinuturi Nr. ore Obs.
Capacitatea de organizare. • Formaţii de adunare. Deplasare în coloane Permanent, 10 - 15
Dezvoltarea fizica armonioasa • Porniri şi opriri. Coloane de gimnastică minute
• Complex de exerciţii pentru pregătirea organismului
pentru efort (încălzirea)
1. Deprinderi de comunicare și 2.1 • Mesaje de tip asertiv în jocurile de mișcare 3 Permanent, pe timpul
lucru în echipă 2.2 • Modalități de comunicare verbală și nonverbală elev – desfășurării jocurilor
elev, în echipă, în întreceri
• Atribuțiile rolurilor în jocurile de mișcare
• Drepturile și obligațiile participanților la jocurile de
mișcare
• Responsabilitățile rolurilor de organizare a jocurilor
2. Capacitate 1.1 • Jocuri de mișcare cuprinzând variantele de mers cu 16
psiho-motrică 1.2 schimbări de direcție
1.3 • Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de
alergare:
- în zig-zag
- cu ocolire de obstacole
- cu trecere peste obstacole
- cu transport, punere și culegere de obiecte
• Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de
sărituri cu desprindere de pe un picior și de pe ambele
picioare, în lungime, înălțime și adâncime; cu coardă
• Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de

aruncare și prindere:
- aruncare azvârlită la distanță, la țintă și la partener
- aruncare împinsă cu două mâini de la piept
- prindere cu două mâini a obiectelor rostogolite
- prindere cu două mâini a mingii transmise de un
partener
• Jocuri de mișcare, trasee aplicative și ștafete
cuprinzând deprinderi motrice complexe (utilitar-
aplicative):
- tracțiune-împingere
- cățărare-coborâre
25
- tracțiune - escaladare
• Jocuri de mișcare și ștafete vizând dezvoltarea
calităților motrice combinate
• Jocuri pentru coordonare oculo-motorie:
- coordonare ochi – mână
- coordonare ochi – picior
- coordonare generală
3. Stil de viaţă activ 1.1 • Jocuri de mișcare cu conținuturi complexe pentru 10
1.2 dezvoltarea capacității generale de efort
1.3 • Jocuri de mișcare pentru timpul liber desfășurate în
excursii, tabere, drumeții
• Echipamente pentru jocuri de mișcare desfășurate în
activitățile extracurriculare
• Jocuri de mișcare desfășurate între echipe stabile
• Ofertele școlilor și comunităților locale de practicare a
activităților fizice (concursuri școlare – în școală, între
școli; centre locale de inițiere în diferite sporturi, serbări
sportive)
26
Editura: CD Press
Autor:Lăcrămioara-Ana Pauliuc,
Costin Diaconescu
1. Receptarea unor cântece pentru copii şi a unor elemente simple de limbaj muzical
2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei
3. Exprimarea unor idei, sentimente şi experienţe prin intermediul muzicii şi mişcării, individual sau
în grup
1.1 receptarea unor cântece din folclorul copiilor, colinde, a unor lucrări accesibile din patrimoniul
cultural, cu sesizarea unor diferenţe de natură muzicală şi de mişcare corporală/scenică;
1.2 corelarea înălţimilor de sunete şi a valorilor de note şi pauze cu notaţia muzicală;
1.3 sesizarea în cadrul cântecelor, a unor elemente de formă (repetiţie/ schimbare, alternanţă
strofă/refren);
2.1 cântarea individuală, în mici grupuri, în colectiv, însoţită de elemente de mişcare cu diferenţieri
expresive;
2.2 utilizarea notaţiei înălţimilor sunetelor şi valorilor ritmice ale notelor şi pauzelor pentru însuşirea
unor cântece;
3.1 manifestarea unor reacţii, emoţii, sentimente sugerate de fragmente muzicale însoţite de dans;
3.2 diferenţierea anumitor caracteristici (muzicale şi de mişcare) în exprimarea prin dans;
3.3 improvizarea unor melodii, asociate cu mişcări corporale.
27
Unitatea de învaţare Competenţe Conţinuturi Nr. ore Săptămâna Obs.
SEMESTRUL I
Cântare vocală
♫ Cântare vocală în colectiv, în grupuri,
individual
 Poziţie
 Emisie naturală
 Ascultarea şi preluarea tonului
 Semnal de debut
 Dicţie
 Sincronizare cu colegii
1.1., 1.2., 1.3.,  Cântare cu acompaniament
2.1., 2.2., 3.1.,
1. AM ÎNVĂŢAT ÎN CLASA a III-a 3.2. Cântare instrumentală 2 ORE I- II
♫ Utilizarea de jucării muzicale
Elemente de limbaj muzical

♫ Melodia – diferenţierea înălţimilor sunetelor,
elemente de notaţie
 Portativ, cheia Sol, note muzicale de la Do 1
până la Do 2
Mişcare şi muzică
 Mişcări sugerate de ritm
Cântare vocală
individual
 Poziţie, emisie naturală, ascultarea şi preluarea
tonului, semnal de debut, dicţie
1.1., 1.2., 1.3.,  Sincronizare cu colegii
2. ÎNVĂŢĂM SĂ CÂNTĂM 2.1., 2.2., 3.1., 5 ORE III - VII
3.2., 3.3.
Cântare instrumentală
♫ Percuţie corporală diversă
♫ Utilizarea de jucării muzicale, instrumente
muzicale simple până la nivel de ansamblu
orchestral
28
♫ Cântare cu acompaniament realizat de cadru
didactic şi/sau de copii (jucării, percuţie
corporală, instrumente muzicale)

 Portativ, cheia Sol, note muzicale de la Do1
până la Do 2
 Legătura dintre text şi melodie – strofa şi
refrenul
 Semnul de repetiţie
♫ Ritmul
 Valori de note (doime, pătrime, optime) şi pauze
(de pătrime şi optime), în măsura de 2 timpi.
♫ Genuri muzicale
 Folclorul copiilor
♫ Elemente de formă
 Strofă şi refren
 Repetiţie/schimbare
♫ Dansuri populare
♫ Mişcări de tactare a măsurii
♫ Mişcări sugerate de ritm, melodie, expresivitate
♫ Mişcări libere
Cântare vocală
individual
 Poziţie, emisie naturală, ascultarea şi preluarea
1.1., 1.2., 1.3.,
tonului, semnal de debut, dicţie
3. SĂ CÂNTĂM, SĂ COLINDĂM 2.1., 2.2., 3.1., 7 ORE VIII - XIV
3.2.
 Cântare cu acompaniament
♫ Utilizarea de jucării muzicale, instrumente
29
muzicale simple până la nivel de ansamblu
orchestral

 Portativ, cheia Sol, note muzicale de la Sol sub
portativ până la Do 2
 Alteraţii* (diez, becar, bemol)
refrenul
♫ Ritmul
(de pătrime şi optime), în măsura de 2 timpi.
♫ Genuri muzicale
 Colinde
 Dansuri
♫ Dansuri populare
SEMESTRUL AL II-LEA
Cântare vocală
individual
1.1., 1.2., 1.3.,
4. SĂ CÂNTĂM, SĂ DANSĂM 2.1., 2.2., 3.1., 10 ORE I –X
3.2., 3.3.  Cântare cu acompaniament
30
♫ Utilizarea de instrumente muzicale simple

 Portativ, cheia Sol, note muzicale de la Sol sub
portativ până la Sol 2
 Alteraţii* (diez, becar, bemol)
refrenul
♫ Ritmul
(de pătrime şi optime), în măsurile de 2 şi 3
timpi.
♫ Genuri muzicale
 Dansuri
 Genuri clasice/de divertisment
 Repetiţie / schimbare
♫ Dansuri de societate şi moderne
Cântare vocală
individual
1.1., 1.2.,  Sincronizare cu colegii
5. SĂ INTERPRETĂM 9 ORE XI - IXX
2.1., 2.2.,  Cântare cu acompaniament
3.3.
31
♫ Utilizarea de jucării muzicale
♫
 Portativ, cheia Sol, note muzicale de la Sol din
octava mică până la Sol 2
refrenul
♫ Ritmul
 Valori de note (notă întreagă, doime, pătrime,
optime) şi pauze (de pătrime şi optime), în
măsurile de 2, 3 şi 4 timpi.
♫ Timbrul
 Sunete din mediul înconjurător
 Diferenţierea tipurilor de voce umană (copil,
femeie, bărbat)
 Diferenţierea anumitor instrumente muzicale
♫ Dinamica
 Nuanţele
32
Arte vizuale şi
abilităţi practice
Editura: Ars Libri
Autori: Adina Grigore Elena-Otilia Ţîroiu

Georgeta-Mihaela Crivac Cristina Ipate-Toma
Claudia-Daniela Negriţoiu Nicoleta-Sonia Ionică
Augustina Anghel
1. Explorarea de mesaje exprimate în limbaj vizual într-o diversitate de contexte
2. Realizarea de creaţii funcţionale şi/sau estetice folosind materiale şi tehnici adecvate
1.1 exprimarea de opinii proprii referitoare la mesajele comunicate prin limbaj vizual;
1.2 evidențierea caracteristicilor diferitelor categorii de elemente de limbaj plastic, în compoziții în
mediul înconjurător și în imagini;
2.1 valorificarea unor materiale și tehnici adecvate, pentru exprimarea clară a unui mesaj intenționat;
2.2 realizarea de compoziții la alegere, valorificând potențialul expresiv al limbajului plastic;
2.3 realizarea de produse unicat, personalizate și utilizabile, în urma desfășurării unor activități
dominant manuale, creative și ludice;
2.4 remodelarea spațiilor și formelor printr-un demers plastic intenționat și prin tehnici variate.
33
Unitatea de învăţare Competenţe Conţinuturi Nr. ore Săptămâna Obs
SEMESTRUL I
Frumuseţile toamnei 1.1 Tehnici de lucru învăţate în clasa a III-a Colajul 1 I
1.2
2.1
2.2
2.4
1. Fantezii de toamnă 1.1  Simfonia punctelor 3 II - IV
1.2 Punctul – element de limbaj plastic
2.1  Jocul liniilor
2.2 Linia – element de limbaj plastic
 Mesajul formei
Forma şi valoarea – elemente de limbaj plastic
 Recapitulare. Evaluare
2. Picături de culoare 1.1  Dansul culorilor 3 V - VII
1.2 Culori primare şi culori binare
2.1  Dialogul culorilor
2.2 Culori calde şi culori reci
 Armonie în culoare
Nuanţe şi tonuri
3. Miraj de iarnă 1.1  La mulţi ani, români! 4 VIII - XI
1.2 Pictură pe suport textil
2.1  Artă populară
2.3 Linia, punctul, forma – elemente decorative
2.4  Clinchet de sărbătoare
Tehnica Kirigami
4. O lume minunată 1.1  Lumea poveştilor 3 XII - XIV
2.1 Scenariu prin schiţare
2.3  Personaje din poveşti
2.4 Confecţionare de costume şi măşti
34
 Locuri dragi
Schiţare prin colaj
SEMESTRUL AL II-LEA
1. Măiestrie şi creaţie 1.1  Artă şi îndemânare 6 I - VI
2.1 Împletirea – tehnică de lucru
2.2  Zvon de primăvară
2.4 Modelare liberă – tehnică de lucru
 Jocul cu mărgele
Confecţionare de obiecte decorative
 Talent şi dăruire
Pictură pe ceramică/lemn/sticlă
 Albumul meu
Fotografia ca limbaj
2. Cer şi pământ 1.1  Micul arhitect 5 VII - XI
2.1 Linia – ca intersecţi de planuri
2.2  Glasul naturii
2.3 Macheta: forme, texturi – elemente de limbaj plastic
 Paşte fericit!
Felicitarea
3. Farmecul copilăriei 1.1  Ne jucăm 6 XII - XVII
2.1 Jocuri şi jucării
2.3  Ne costumăm
2.4 Camuflajul
 Micul scenograf
Miniscena. Decor scenografic
4. Micul artist  Recapitulare finală. Evaluare finală 2 XVII – XIX
35
Istorie
Editura: Aramis
Autori: Doina Burtea

Alina Perţea
1. Localizarea în timp și în spațiu a evenimentelor istorice studiate
2. Explorarea surselor relevante pentru a înțelege fapte și evenimente din trecut și din prezent
3. Utilizarea termenilor istorici în diferite situații de comunicare
4. Formarea imaginii pozitive despre sine și despre ceilalți
1.1 ordonarea cronologică a unor evenimente din viața familiei, a faptelor prezentate într-o situație de
învățare;
1.2 localizarea în spațiu a evenimentelor istorice;
1.3 recunoașterea preocupării oamenilor pentru raportarea la timp și spațiu;
2.1 identificarea de surse istorice utilizând o varietate de instrumente, inclusiv tehnologiile de
informare și comunicare;
2.2 aplicarea unor procedee simple de analiză a surselor pentru a identifica informații variate despre
trecut;
2.3 identificarea, pe baza surselor, a cauzelor, a consecințelor și a elementelor care s-au schimbat sau
nu într-o anumită perioadă de timp;
3.1 recunoașterea unor termeni istorici în cadrul unor surse accesibile;
3.2 utilizarea corectă a termenilor istorici accesibili în situații de comunicare orală și scrisă;
4.1 determinarea semnificației unor evenimente din trecut și din prezent;
4.2 recunoașterea asemănărilor și deosebirilor dintre sine și celălalt, dintre persoane și grupuri;
4.3 manifestarea unei atitudini deschise in cazul unor situații care presupun comunicarea.
36
SEMESTRUL I
1. Ieri, azi, mâine 1.1, Noțiuni introductive: trecut-prezent (mileniu, secol, 4 I – IV
1.3, deceniu, epocă istorică), spațiu istoric, surse istorice
2.1, (muzee, case memoriale, situri arheologice)
2.2,
3.2,
4.1,
4.3
2. Familia 1.1, 1.2, 1.3, Familia: trecutul familiei, sărbători de familie, timpul 4 V – VIII
2.1, 2.2, 2.3, liber, activitățile cotidiene (membrii familiei, arborele
3.2, 4.1,4.2, genealogic, familie restrânsă/extinsă, influența
părinților/bunicilor asupra urmașilor, meserii vechi și actuale,
4.3 influența mediului asupra meseriilor, amintirile scriu istoria
familiei)
3. Comunitatea locală și 2.2, 2.3, 3.2, Copilăria de ieri și de azi în comunitatea locală 4 IX - XII
națională 4.1, 4.3 (viața copiilor în diferite epoci istorice, Drepturile Copilului și
UNICEF)
Comunitatea locală și națională: teritoriu, locuințe și
viață cotidiană, tradiții, sărbători, religie, monumente ale
eroilor (zonele istorico-geografice ale României)
Comunități ale minorităților pe teritoriul de azi al
României
Locuri istorice din comunitate: mănăstiri, străzi și case
istorice din comunitate, monumente ale eroilor,
monumente reprezentative ale comunităților etnice din
România (cetatea Sighișoara)
4. Popoare de ieri și de azi (1) 1.1, 1.2, 2.2, Popoare de ieri și de astăzi: localizare pe hartă, ocupații, 2 XIII - XIV
– 2.3, 3.1, 3.2, tradiții, obiceiuri, sărbători
Antichitatea 4.1, 4.2, 4.3 Antichitatea
- Legende și scrieri ale anticilor despre daci și romani
SEMESTRUL al II-lea
1. Popoare de ieri și de azi (1) 1.1, 1.2, 2.2, Popoare de ieri și se astăzi: Dacii, romanii, grecii, galii, 3 I – III
– 2.3, 3.1, 3.2, slavii
37
Antichitatea 4.1, 4.2, 4.3 (• teritoriu, ocupații, figuri reprezentative ale dacilor
(Burebista, Decebal, Traian, Zamolxe), războaiele dacilor
• cultura greacă, cultura romană, teritorii ocupate de romani și
gali, migrațiile slave
• Herodot, Strabon, Cassius Dio
• Badea Cârțan
• Sarmizegetusa (fortificațiile dacice din Munții Orăștie), castre
romane, podul lui Apolodor
• Columna lui Traian)
 Locuri istorice din comunitate: mănăstiri, străzi și
case istorice din comunitate, monumente ale eroilor,
România
2. . Popoare de ieri și de azi 2.2, 2.3, 3.1, 3.2, Evul Mediu 6 IV –IX
(2) – 4.1, 4.2, 4.3 - Figuri legendare de voievozi, domnitori și conducători
Evul Mediu locali în opere literare și istorice (Gelu, Glad, Menumorut,
Basarab I, Bogdan, ani de domnie, războaie importante, cetăți
de scaun, ctitorii ale domnitorilor români – Mircea cel Bătrân,
Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare, Mihai
Viteazul etc.)
- Transilvania - spațiu multietnic. Sat și oraș în
Transilvania medievală
- Istorici și cronicari despre personalități ale minorităților
Popoare de ieri și se astăzi:turcii, românii, francezii,
ungurii, germanii, rușii, sârbii, bulgarii
Locuri istorice din comunitate: mănăstiri, străzi și
case istorice din comunitate, monumente ale eroilor,
monumente reprezentative ale comunităților etnice
din România
(Statul Otoman, curtea regală a Franței și cea a Angliei,
regatul ungar, Rusia)
3. Popoare de ieri și de azi (3) 2.2, 2.3, 3.1, 3.2, Epoca modernă 6 X - XV
– 4.1, 4.2, 4.3 - Al.I. Cuza și Unirea
Epoca modernă - Carol I și independența, Carol Davila
- Eroi ai Primului Război Mondial
- Ferdinand și Marea Unire
38
(1848, 1859, 1866,1877-1878; revoluția culturală (Junimea) și
economică (reformele lui Cuza, constituția lui Carol), războiul
de independenţă, activitatea lui Carol Davila; 1914-1918,
Ecaterina Teodoroiu, Alexandru Averescu, Ferdinand, Mărăști,
Mărășești, Marea Unire; personalități (Alexander Csoma de
Koros, Emil Racoviță, Carol Davila, Anghel Saligny)
Locuri istorice din comunitate: mănăstiri, străzi și case
istorice din comunitate, monumente ale eroilor,
România
4. România la cumpăna 2.2, 2.3, 3.1, 3.2, România la cumpăna dintre milenii 4 XVI - IXX
dintre milenii 4.1, 4.2, 4.3 (Imperiul Otoman, Imperiul Austro-Ungar, Germania fascistă,
Rusia sovietică
perioada interbelică, criza economică, Al Doilea Război
Mondial, perioada comunistă, Revoluția din Decembrie)
39
Geografie
Autori: Carmen Camelia Rădulescu

Ionuţ Popa
1. Prezentarea realităţii observabile, cu ajutorul terminologiei generale şi specifice
2. Utilizarea elementelor semnificative din matematică, ştiinţele naturii şi disciplinele sociale, în

înţelegerea realităţii înconjurătoare
3. Relaţionarea realităţii înconjurătoare cu reprezentarea ei cartografică
4. Dezvoltarea interesului pentru cunoaşterea orizontului local, a ţării şi a lumii contemporane
1.1 identificarea unor termeni geografici în texte/contexte/situații de învățare diferite;

1.2 precizarea, în cuvinte proprii, a sensului termenilor geografici de bază;
1.3 utilizarea termenilor geografici simpli în contexte cunoscute;
2.1 aplicarea unor elemente și operații matematice minime în înțelegerea unor situații reale observate;
2.2 aplicarea unor elemente și cunoștințe dobândite la alte discipline (științe ale naturii, istorie, științe
sociale) în descrierea și explicarea realității înconjurătoare;
2.3 identificarea unor fenomene și procese cu caracter geografic din mediul înconjurător al orizontului
local, al regiunii, țării și continentului;
3.1 identificarea poziției elementelor reprezentate pe hartă;
3.2 utilizarea semnelor și a altor reprezentări convenționale;
3.3 raportarea corectă a poziției unor elemente pe reprezentările cartografice;
3.4 utilizarea unor reprezentări grafice și cartografice simple;
4.1 dezvoltarea curiozității de cunoaștere a elementelor geografice caracteristice orizontului local, țării
și lumii contemporane;
4.2 dobândirea interesului pentru înțelegerea rolului mediului înconjurător pentru viața și activitatea
societății;
4.3 dezvoltarea interesului pentru cunoașterea și înțelegerea diversității naturale și umane.
40
SEMESTRUL I
1. Elemente de geografie a 1.1 Orizontul apropiat 2 I – II
orizontului local şi apropiat 1.2  Clasa, şcoala, carterierul, localitatea
1.3  Orientarea şi distanţele în orizontul apropiat
2.1  Planul clasei, al şcolii, al locuinţei, al cartierului şi
2.2 al localităţii
2.3
Orizontul local 2 III – IV
3.1
3.2  Orizontul, linia orizontului, punctele cardinale
3.3  Hărţi ale orizontului local
3.4 Caracteristici generale observabile ale 2 V – VI
4.1 orizontului local
4.2  Relief, hidrografie, vegetaţie
 Populaţie, aşezări, activităţi ale oamenilor
Modificări observabile şi repere de timp 1 VII
 Modificări observabile în realitatea înconjurătoare
 Repere de timp: ora, ziua, săptămâna, anul,
calendarul
De la orizontul local la ţară 1 VIII
 Localitatea natală. Regiunea înconjurătoare. Ţara
2. România – elemente de România – limite şi vecini 1 IX

geografie generală 1.1.  Limite şi vecini
1.2
1.3 România – caracteristici naturale 2 X – XI
2.1  Relieful. Caracteristici generale şi trepte de relief
2.2  Clima, apele, vegetaţia, animalele şi solurile
2.3
41
3.1 România – caracteristici introduse de om 2 XII – XIII
3.2  Locuitorii şi aşezările omeneşti. Activităţi
3.3 economice
3.4  A. Resursele şi activităţile industriale
4.1  B. Principalele produse agricole
4.2
4.3
 C. Transporturile şi căile de comunicaţie
3. Sinteză şi evaluare 1.2 De la orizontul apropiat și orizontul 1 XIV

1.3 local la România
2.1
2.2
2.3
3.1
3.2
3.3
3.4
4.1
4.2
4.3
SEMESTRUL al II-lea
1. România. Elemente de 1.1 Marile unităţi geografice ale României 3 I – III
geografie regională 1.2  Munţii Carpaţi
1.3  Dealurile şi podişurile
2.1  Câmpiile şi Delta Dunării
2.2
2.3
3.1 Caracteristici geografice ale regiunii în care este 1 IV
3.2 situat orizontul local
3.3  Elemente de prezentare a unei regiuni
3.4  Caracterizarea regiunii (sau a regiunilor) din jurul
4.1 orizontului local
42
4.2 Organizarea administrativă a României 4 V – VIII
4.3  Organizarea administrativă actuală
 Oraşul Bucureşti – caracterizare geografică
 Caracterizarea geografică a judeţului şi a localităţii
în care este situat orizontul local
2. România în Europa şi pe 1.1 România în Europa 3 IX – XI
glob 1.2  Poziţia geografică a României în Europa: limite şi
1.3 vecini
2.1  Ţările vecine: denumire, capitală
2.2 Europa – un continent al planetei 3 XII – XIV
2.3
 Europa – scurtă caracterizare geografică
3.1
3.2  Europa şi România – elemente comune
3.3  Uniunea Europeană
3.4 Terra – planeta noastră 2 XV – XVI
4.1  Terra – caracteristici generale
4.2  Continentele şi oceanele Terrei
4.3 Terra – o planetă a Sistemului Solar 2 XVII - XVIII
 Terra, o planetă din Sistemul Solar. Planiglobul –
imaginea Terrei
România – caracteristici naturale
 Relieful. Caracteristici generale şi trepte de relief
Clima, apele, vegetaţia, animalele şi solurile
43
3. Sinteză şi evaluare 1.2 De la orizontul apropiat și local la România, la 1 XIX
1.3 Europa, la Terra și la Sistemul Solar
2.1
2.2
2.3
3.1
3.2
3.3
3.4
4.1
4.2
4.3
44

Planificare

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Planificare

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PLAN – CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT

- OMEN 3371 / 12.03.2013 -

Tehnologii Arte vizuale şi abilități practice 2 2 2 2 1

Consiliere şi orientare Dezvoltare personală 2 1 1 - -

Arte vizuale şi abilităţi practice

Număr total de ore trunchi comun 21

Curriculum la decizia şcolii (disciplina opţională)

Număr maxim de ore pe săptămână 22

09. IX. – 25. X. 2019 – cursuri

Semestrul al II-lea = 20 săpt

13. I. – 03. IV. 2020 – cursuri

5 ore săptămânal  165ore anual

Editura: . Ars Libri

1. Receptarea de mesaje orale în diverse contexte de comunicare

2. Exprimarea de mesaje orale în diverse situaţii de comunicare

3. Receptarea de mesaje scrise în diverse contexte de comunicare

4. Redactarea de mesaje în diverse situaţii de comunicare

3.2 asocierea elementelor descoperite în textul citit cu experienţe proprii;

Adjectivul. Descrierea. Fragmentul descriptiv

Guleraș cenușiu, Dimitri N. Mamin-Sibiriak

Felul propoziţiilor după scopul comunicării

Un inventator roman – Traian Vuia

3. File de istorie 1.1 20 VIII – XI

Factorii care pot perturba comunicarea

Recapitulare: La Alba Iulia, Proiect – Ziua Națională a

Planul simplu de oraş şi harta

2. Universul copilăriei 1.3 25 III - VI

3. E primăvară iar! 1.1 25 VII - XI

Propoziţia dezvoltată. Părţile secundare de propoziţie

Textul creativ cu titlu dat

4. Din tainele naturii 1.1 20 XII - XVI

Povestea mărului - Legendă

Scriem corect mie/ mi-e

5. Întâmplări dintr-o vară 1.4 15 XVII - XIX

4 ore săptămânal  136 ore anual

Editura: Grupul Editorial ART

Autori: Mariana Mogoş

1. Identificarea unor relaţii / regularităţi din mediul apropiat

2. Utilizarea numerelor în calcule

3. Explorarea caracteristicilor geometrice ale unor obiecte localizate în mediul apropiat

4. Utilizarea unor etaloane convenţionale pentru măsurări şi estimări

5. Rezolvarea de probleme în situaţii familiare

1.1 explicarea unor modele / regularităţi, pentru crearea de raţionamente proprii;

3.1 localizarea unor obiecte în spaţiu şi a unor simboluri în diverse reprezentări;

3. Fracţii cu numitorul mai 2.1  Fracţii. Diviziuni ale întregului: sutimea 12 IX - XI

1 oră săptămânal  33 ore anual

Editura: Grupul Editorial ART

Autori: Nicolae Ploscariu

1. Explorarea caracteristicilor unor corpuri, fenomene şi procese

2. Investigarea mediului înconjurător folosind instrumente şi procedee specifice

1 oră săptămânal  33 ore anual

Autori: Cristina Ana- Maria Boca

1. Aplicarea unor norme de conduită în viaţa cotidiană

1. Participarea la jocurile de mişcare, organizate sau spontane, în funcţie de capacitatea psiho-motrică

2. Manifestarea unor comportamente sociale adecvate în activităţile ludice

1.1 utilizarea deprinderilor locomotorii în condiții variate;

• Jocuri de mișcare și ștafete cuprinzând variante de

1 oră săptămânal  33 ore anual

2. Interpretarea de cântece pentru copii, cu mijloace specifice vârstei

Elemente de limbaj muzical

Elemente de limbaj muzical

Elemente de limbaj muzical

Elemente de limbaj muzical

1 oră săptămânal  33 ore anual