LUCRAREA 1

INFLUENŢA COMENZII NUMERICE ASUPRA

CONSTRUCŢIEI MAŞINII-UNELTE. PREZENTAREA MUCN
DIN LABORATOR

1. Particularităţi constructive

Introducerea comenzii numerice a pus în faţa constructorilor de maşini-unelte două

probleme principale:
- fiabilitatea echipamentului de comandă numerică;
- adaptarea acestor echipamente la maşinile-unelte de concepţie clasică.
Neajunsurile generate de prima problemă erau evidente şi uşor de depistat. Situaţia
era total diferită în raport de cea de-a doua problemă: deficienţele erau greu de localizat şi
adesea erau imputate fiabilităţii reduse a echipamentului numeric.
Simpla construire, din părţi mecanice şi de automatizare, a unui ansamblu de
prelucrare comandat numeric a condus la rezultatul scontat. Era necesar să se definească
un set de criterii pentru ambele părţi ale ansamblului, definit într-o interdependenţă
reciprocă. Preponderente sunt însă criteriile aferente părţii mecanice a ansamblului.
Dezvoltările din domeniul tehnologiei de realizare a componentelor electronice au
soluţionat problema fiabilităţii echipamentelor numerice.
Soluţionarea aspectelor mecanice ale ansamblului de prelucrare cu comandă
numerică s-a realizat prin transformările succesive ale maşinii-unelte, care la origine nu a
fost gândită în ideea de a fi automatizată prin comandă numerică. Analizând o maşină-
unealtă comandată numeric se pot pune în evidenţă câteva aspecte cu caracter general:
a) Deplasările organului mobil şi a sculei sunt executate de către motoare de
acţionare dispărând manivelele şi roţile de manevră (Fig.1). De asemenea, prin
faptul că schimbarea turaţiilor şi avansurilor se realizează prin programare
automată, numărul selectoarelor de turaţii şi avansuri este mult mai mic. Sub
aspectul formei generale a maşinii-unelte cât şi a subansamblurilor
componente, se remarcă utilizarea corpurilor paralelipipedice.

Fig. 1. Diferenţele constructive dintre o M-U clasică şi una cu CN

1
 b) Prelucrările se realizează într-un grad mare de centralizare. Pe aceeaşi maşină
se realizează o gamă largă de operaţii. Concludente, pentru a indica această
orientare, sunt centrele de prelucrare (Fig. 2). Corelat cu această tendinţă a
apărut necesitatea reducerii timpilor auxiliari, soluţionată prin reducerea la
maxim a intervenţiilor manuale pentru schimbări de scule, fixarea
semifabricatelor, etc. Ca urmare, au apărut sisteme automate de schimbare a
sculei, a construcţiilor cu mese rotative pentru a face ca un număr cât mai mare
de feţe a piesei să poată fi prelucrate din aceeaşi prindere şi a celor cu mese
duble, una din mese este utilizată pentru fixarea piesei în timpul prelucrării altei
piese.

Fig. 2. Elementele componente ale MUCN

c) Datorită costului ridicat, maşinile-unelte cu comandă numerică trebuie să

asigure în afară de o precizie ridicată, şi o productivitate de două până la zece
ori mai mare decât la maşinile-unelte clasice.
Din aspectele menţionate, ultimul are cele mai mari implicaţii în soluţiile mecanice
adoptate pentru maşinile-unelte cu comandă numerică. Din acest punct de vedere se pot
desprinde câteva particularităţi ale maşinilor-unelte integrate în sistemul de prelucrare cu
comandă numerică. Productivitatea ridicată a acestor maşini-unelte pune probleme de
rezistenţă la uzură a principalelor subansambluri.
Acceleraţiile (deceleraţiile) suportate de astfel de maşini-unelte sunt incomparabil
mai mari decât a celor convenţionale. Corelat cu aceste acceleraţii (deceleraţii) alături de
rezistenţa la uzură, se pune pe prim plan şi rezistenţa la şocuri, ceea ce conduce inevitabil
la soluţionări caracterizate prin jocuri minime ale organelor de transmitere a mişcărilor.

2
 Acceleraţiile şi deceleraţiile mari care iau naştere la modificările bruşte de avans,
conduc la generarea unor solicitări importante prin torsiune şi încovoiere cu implicaţii în
rezonanţa mecanică a principalelor subansambluri mecanice.
Fenomenul de rezonanţă este inseparabil de apariţia unor defazaje, între elementul
care acţionează şi cel acţionat cu repercusiuni negative asupra preciziei de prelucrare.
Unul din avantajele de bază ale comenzii numerice îl constituie posibilitatea
poziţionării precise a sculei, în raport de piesă, în timpul şi în afara prelevării de aşchii.
Deplasările comandate numeric acoperă un domeniu larg: de la 1/1000 mm, până la câteva
mii de mm. Pentru soluţionarea corectă a problemelor legate de deplasare (în special
pentru cele de ordinul μm), se impune existenţa unei bune regularităţi de tip cauză-efect.
Ca urmare, apare necesitatea de a asigura eforturi de antrenare constante a organului mobil
pe toată lungimea de deplasare, indiferent de valoarea vitezei.
Dar, se ştie că frecările variază proporţional cu vitezele de deplasare şi ca urmare,
variază implicit şi eforturile de deplasare. Pentru a reduce la minim variaţia acestor
eforturi, trebuie luate în considerare sisteme care conduc la scăderea frecărilor în cadrul
subansamblurilor de mişcare.
Având la bază aspecte menţionate anterior, se pot deduce problemele principale, cu
caracter general, care trebuie avute în vedere la proiectarea principalelor subansambluri ale
maşinii-unelte comandată numeric.

2. Elemente constructive ale MUCN

2.1. Batiurile

Precizia de formă a pieselor executate pe MUCN depinde de menţinerea pe

întreaga durata a ciclului de execuţie, a poziţiei reciproce dintre ansamblurile fixe şi cele
mobile, poziţie ce trebuie menţinută constantă în timp. Acest fapt cere menţinerea
poziţiilor relative dintre bazele de fixare şi cele de ghidare în timpul funcţionării, fapt ce
depinde esenţial de forma constructivă a batiului.
Pentru a satisface această cerinţă se impune batiului o rigiditate statică şi dinamică
cât mai mare pentru a putea elimina sau a îndepărta într-o măsură cât mai mare
deformaţiile elastice care apar în timpul prelucrării pieselor datorită greutăţii piesei
prelucrate, datorită forţelor de aşchiere, a temperaturii şi a vibraţiilor care apar în proces.
Prin proiectare trebuie să se asigure respectarea următoarelor calităţi: rigiditate şi
frecvenţă de rezonanţă mare. Compromisul între cele două aspecte ale proiectării şi-a găsit
rezolvarea prin realizarea unor batiuri relativ suple, dar puternic nervurate, (Fig. 3).

Fig.3. Batiuri MUCN puternic nervurate

3
 2.2 Ghidajele

Deoarece frecarea are repercusiuni nefaste asupra preciziei de prelucrare s-au

eliminat din construcţia maşinii-unelte ghidajele clasice construite din cuple de mişcare de
tipul metal pe metal. În locul lor s-au introdus ghidajele cu elemente intermediare (cu bile
sau role) şi cele hidrostatice.(fig. 4 – 8.)
Realizarea mişcărilor de avans şi a celor de poziţionare fără erori, cerinţă impusă
cu mai multă stricteţe maşinilor-unelte cu comandă numerică, determină folosirea pentru
ansamblurile deplasabile ale ghidajelor cu elemente intermediare sau cu sustentaţie
hidrostatică.
Folosirea elementelor intermediare la ghidaje are următoarele avantaje ca urmare a
înlocuirii frecării de alunecare cu frecarea de rostogolire:
• micşorează uzura şi ca urmare măreşte durabilitatea;
• asigură portanţă mai mare pe unitatea de lungime;
• asigură uniformitatea mişcării la viteze mici, lucru foarte important, mai ales
pentru lanţurile cinematice de avans;
• reduce puterea consumată pentru acţionare;
• determină o poziţie precisă elementului mobil datorită lipsei fenomenului de
"plutire" pe stratul de lubrifiant.(fig.8.).

Fig. 4. Ghidaj cu bile folosit în construcţia MUCN

Fig. 5. Soluţie de recirculare a bilelor

4
 Fig. 6. Ghidaje cu role

Fig. 7. Ghidaje cu elemente intermediare cu reîntoarcerea corpurilor de rulare

Fig. 8. Ghidaj de precizie ridicata, ce poate elimina jocurile şi prelua sarcini mari pe orice direcţie,
respectiv sarcini de torsiune mari

5
 2.3. Motoarele utilizate în acţionările MUCN

În acţionările maşinilor-unelte cu comandă numerică se utilizează diferite tipuri de

motoare: electrice, hidraulice şi electrohidraulice.
Acţionarea lanţurilor cinematice principale se realizează de regulă prin motoare
asincrone, trifazice şi de curent continuu.
Domeniul de variaţie a puterii motoarelor asincrone acoperă o plajă de la câţiva kw
la zeci de kw. Motoarele asincrone trifazice sunt utilizate în asociere cu variatori de turaţii
de tip discret.
Utilizarea motoarelor de curent continuu este pusă pe seama posibilităţilor largi de
reglare a turaţiilor dublate de o comportare dinamică corespunzătoare.
Pentru acţionările lanţurilor cinematice de avans s-au impus alături de
motoarele de curent continuu, de tip clasic unele construcţii noi. Dezvoltarea acestor noi
tipuri de motoare de curent continuu s-a făcut în ideea de a mări valoarea performanţelor
dinamice ale acestora: scăderea momentelor de inerţie şi realizarea unor viteze lente.
Având posibilitatea de a realiza atât turaţii lente cât şi înalte, ele se pot cupla direct pe
şuruburile conducătoare renunţându-se la utilizarea reductoarelor de deplasare. Pot realiza
atât viteze mici de avans 1-2 mm/min cât şi viteze rapide de până la 5000 mm/min .
Motoarele electrice pas cu pas – tind să se utilizeze din ce în ce mai puţin în
acţionările de avans ale maşinilor-unelte cu comandă numerică. Această tendinţă poate fi
explicată corelând-o cu perfecţionările din domeniul traductorilor de deplasare. Motoarele
pas cu pas din punct de vedere a performanţelor sunt inferioare celor de curent continuu .

3. Scurtarea lungimii lanţurilor cinematice în vederea creşterii preciziei

de prelucrare pe MUCN

Scurtarea lanţurilor cinematice are o deosebită importanţă pentru creşterea preciziei

de prelucrare pe MUCN reducându-se numărul pieselor aflate în mişcare de rotaţie.

Fig.9. Schema de principiu a unui lanţ cinematic de avans

6
 .
Fig.10. Variante de acţionări ale lanţurilor cinematice de avans

Traductoarele de poziţie se montează cât mai aproape de elementul a cărui poziţie o

măsoară la capătul şurubului cu bile pentru mişcarea de avans sau al arborelui principal
pentru mişcarea principală.
În cazul în care nu se poate realiza amplasarea traductoarelor direct pe capătul
arborilor a căror poziţie se măsoară, se admite preluarea mişcării prin curele late dinţate,
care datorită eforturilor foarte mici la care sunt supuse, datorită momentului rezistent mic
al traductorului şi datorită supradimensionării curelelor în raport cu efortul la care sunt
supuse, asigură rigiditatea necesară transmiterii fără erori a poziţiei arborelui şi asigură
amortizarea vibraţiilor cu amplitudini mici.
Pe lângă creşterea preciziei şi a rigidităţii lanţurile cinematice scurte au şi avantajul
unui consum de energie mult mai scăzut la pornire, oprire, inversarea mişcării, avans rapid,
conturare după profil complex cu viteze mari de avans.
Aceasta permite folosirea unor motoare de avans mult mai mici cu creşterea
siguranţei în funcţionare şi reducerea substanţială a preţului m-u în ansamblu.
Reducerea inerţiei pieselor aflate în mişcare măreşte posibilitatea opririi la cote
fixe, repetabilitatea mişcărilor de poziţionare, poziţionarea cu incremente foarte mici de
domeniul 0,001-0,005 mm.
Reducerea lungimii lanţului cinematic are ca efect reducerea dezechilibrelor statice
şi dinamice generatoare de vibraţii şi zgomot suplimentar în funcţionare.
Lanţurile cinematice scurte sunt silenţioase şi permit funcţionarea chiar la turaţii
ridicate, deci realizarea unor mişcări de avans rapid, viteze mai greu de atins în cazul
soluţiilor constructive clasice.
Randamentul mecanic al lanţului cinematic scurt este foarte bun de 98-99% deci
pierderile de energie mici nu produc creşterea temperaturii de funcţionare.

7
 Lanţurile cinematice scurte au fost adoptate ca soluţii constructive de majoritatea
producătorilor de MU de pe piaţa mondială , cu unele particularităţi constructive, de la
caz la caz, impuse de măsura specifică MU în cauză.

4. Maşinile de frezat OPTIMUM BF VARIO 20

Mașinile de frezat OPTIMUM BF VARIO 20 sunt destinate prelucrărilor de piese
mici, cu o construcție modulară în varianta OPTIMUM BF VARIO 20 cu acţionare
manuală (fig. 11) şi a maşinii OPTIMUM BF VARIO 20L cu comandă numerică (fig. 12).

Fig. 11. Maşina OPTIMUM BF VARIO 20

Fig. 12. Maşina OPTIMUM BF VARIO 20L CN

8
 5. Centrele de prelucrare CNC Concept - EMCO

Centrele de prelucrare CNC, Concept EMCO, sunt concepute doar pentru scop
didactic. Ele au o funcționalitate completă, similară unor centre industriale CNC cu
magazin de scule și schimbare automată.

Fig. 13. Centrul de prelucrare CNC Concept TURN 55 - EMCO

Fig. 13. Centrul de prelucrare CNC Concept MILL 55 - EMCO

9
 6. Centrele industriale de prelucrare CNC - HAAS

Gama completă de centre de strunjire CNC a Haas Automation este proiectată să

îndeplinească nevoile atelierelor de prelucrare moderne – acum și pe termen lung.
Centrele de strunjire Haas oferă o gamă variată de capacități, inclusiv strunguri de
sculărie, versiuni big bore, modele cu arbore principal dublu, ansamblul sculelor antrenate
cu axa C și capacitatea axei Y.

Fig. 14. Centrul de prelucrare CNC - ST 20 - HAAS

Haas oferă o gamă largă de modele CNC Seriile VF pentru a îndeplini orice cerință
legată de dimensiune și producție. Indiferent de nevoile dvs., există o VF care să
îndeplinească cerințele atelierului dvs. de mașini.
Fiecare centru de prelucrare vertical Seria VF furnizează funcții deosebite la un
preț excelent și oferă o gamă largă de opțiuni disponibile, pentru a vă personaliza mașina
exact după nevoile dvs. Toate mașinile Haas sunt proiectate și construite în Oxnard,
California, SUA.

Fig. 15. Centrul de prelucrare CNC - VF 2 - HAAS

10
 Centrele de prelucrare universale Haas, de top în industrie, au schimbat peisajul
industriei mașinilor-unealtă prin introducerea unei prelucrări în 5 axe simple, convenabile
și accesibile pentru toată lumea.
Disponibile în mai multe dimensiuni și configurații, UMC-urile Haas sunt mașinile
job shop (fabricație pe comandă) perfecte pentru reducerea configurării și mărirea preciziei
pentru piesele cu mai multe laturi și complexe.

Fig. 16. Centrul de prelucrare CNC - UMC 750 - HAAS

11