Atmosfera este învelișul gazos, de aer, al Terrei.
Alcătuire: gaze ( azot – 78%, oxigen – 21%; dioxid de carbon etc. – sub 1%); oxigenul este necesar vieții, iar dioxidul de carbon, deși cu o proporție redusă, are un rol foarte important în existența vieții, nori, particule. Forma: sferă turtită. Straturile atmosferei: troposfera, stratosfera, mezosfera și termosfera (ionosfera). 1.Troposfera este învelișul din baza atmosferei, unde temperatura scade cu înălțimea. 2.Stratosfera este formată din mai multe straturi, dintre care c. m. important este stratul de ozon (ozonosfera), care protejează suprafața Pământului de radiațiile solare dăunătoare. 3.Mezosfera este stratul de „mijloc” al atmosferei. 4.Termosfera (ionosfera) este situată spre exterior; aici temperatura crește cu înălțimea. Masa atmosferei reprezintă o proprietate a aerului în calitate de corp fizic. Presiunea atmosferică = forța cu care atmosfera apasă pe suprafața Pământului. Norii reprezintă locul obligatoriu de trecere și staționare a apei în atmosferă; sunt formați din vapori de apă, cristale de gheață, zăpadă. Precipitațiile se formează din cauza modificării condițiilor de presiune și temperatură din nori. Mișcările aerului (vântul) încearcă să uniformizeze diferențele de căldură și presiune. Vântul reprezintă deplasarea aerului din regiunile cu presiune ridicată (anticicloni) spre cele cu presiune scăzută (cicloni). Cauza principală a caracteristicilor atmosferei este radiația solară și repartiția acesteia pe glob. Atmosfera, ca rezultat al *efectului de seră, menține la suprafața Terrei o temperatură mai ridicată. *Efect de seră: încălzirea suprafeței Pământului ca rezultat al acumulării căldurii produse de radiațiile solare, sub învelișul protector al atmosferei.