Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Curs 5 - Acces Si Sanse Egale Fara Uniformizare PDF
Curs 5 - Acces Si Sanse Egale Fara Uniformizare PDF
Capitolul III. Curriculum Național al Învățământului din România
ACCES ȘI ȘANSE FĂRĂ UNIFORMIZARE, DIFERENȚIERE ȘI
INDIVIDUALIZARE (CURRICULUM NUCLEU, CURRICULUM LA
DECIZIA ȘCOLII)
CONȚINUTUL CURSULUI
1. Curriculum operant
1.1. Curriculum nucleu
1.2.Curriculum la decizia școlii
2. Etapele procesului curricular
3. Programele școlare
3.1. Modele de structurare a programei opționalelor
3.1.1. Model de structurare a programei opţionalului la nivelul disciplinei
3.1.2. Model de structurare a programei opţionalului la nivelul ariei curriculare
3.1.3. Model de structurare a programei opţionalului la nivelul mai multor arii curriculare
4. Bibliografie
5. Concluzii
6. Întrebări de evaluare
GLOSAR DE TERMENI
CUVINTE CHEIE
Curriculum operant, curriculum nucleu, curriculum la decizia școlii, programă școlară, opțional
la nivelul disciplinei, opțional la nivelul ariei curricular, opțional la nivelul mai multor arii
curriculare
1. CURRICULUM OPERANT
P a g . | 1
Capitolul III. Curriculum Național al Învățământului din România
o curriculum-nucleu – care reprezintă aproximativ 65-70 % din Curriculum-ul Naţional;
o curriculum la decizia şcolii – care reprezintă aproximativ 30-35 % din Curriculum-ul
Naţional şi care poate reuni următoarele tipuri de curriculum, oferite în
complementaritate cu curriculum-ul nucleu: curriculum extins; curriculum nucleu
aprofundat; curriculum elaborat în şcoală.
Curriculum-ul la decizia şcolii cuprinde, marcate cu asterisc (*), teme care nu sunt
obligatorii, în legătură cu care, instituţia de învăţământ decide oportunitatea studierii, în funcţie
de contextul educaţional concret: resurse implicate, posibilităţi concrete, nevoi educaţionale etc.
Curriculum-ul extins (CE) are la bază, respectiv acoperă întreaga programă şcolară a
disciplinei, respectiv atât elementele de conţinut obligatorii, cât şi cele facultative (deci şi temele
marcate cu asterisc). Diferenţa până la numărul maxim de ore prevăzute pentru o anumită
disciplină, se asigură prin îmbogăţirea ofertei de conţinuturi, situaţii de învăţare şi experienţe de
învăţare prevăzute de curriculum-ul nucleu.
Curriculum-ul nucleu aprofundat (CAN) are la bază exclusiv trunchiul comun, respectiv
elementele de conţinut obligatorii. Diferenţa până la numărul maxim de ore prevăzute pentru o
anumită disciplină obligatorie se asigură prin reluarea, expansiunea şi aprofundarea curriculum-
ului nucleu, respectiv prin diversificarea activităţilor şi experienţelor de învăţare, până la
acoperirea numărului maxim de ore pentru fiecare disciplină obligatorie.
Curriculum-ul elaborat în şcoală (CES) este acel tip de proiect pedagogic care conţine,
cu statut opţional, diverse discipline de studiu propuse de instituţia de învăţământ (eventual,
avizate de Inspectoratele şcolare) sau alese de aceasta din lista elaborată la nivel de minister.
P a g . | 2
Capitolul III. Curriculum Național al Învățământului din România
Fiecare profesor are oportunitatea de a participa în mod direct la elaborarea curriculum-ului,
funcţie de condiţiile concrete în care se va desfăşura activitatea didactică, de resursele umane şi
materiale existente în şcoală, de situaţiile specifice ale şcolilor, de interesul elevilor, de opţiunea
elevilor şi a familiilor acestora, de necesităţile comunităţii locale; practic, disciplinele opţionale
reflectă nevoile educaţionale şi posibilităţile individuale de studiu, curriculum-ul individual,
propriu elevului.
Opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare implică întrepătrunderea a cel puţin
două discipline aparţinând unor arii curriculare diferite, astfel încât, informaţiile cu care operează
elevii au caracter complex şi permit dobândirea de către aceştia a unor achiziţii cognitive înalte şi
formarea unor competenţe complexe (spre exemplu, elevii devin apţi să realizeze evaluări,
sinteze, generalizări, transferuri cognitive ş.a.m.d.).
P a g . | 3
Capitolul III. Curriculum Național al Învățământului din România
- organizarea unui proces instructiv-educativ care să aibă o bază referenţială precisă, conferită de
sistemul de obiective cadru şi de referinţă sau competenţe generale şi competenţe specifice,
precum şi de conţinuturile instructiv-educative;
- realizarea unei instruiri care să îi ajute pe elevi să înţeleagă complex realitatea înconjurătoare;
- asigurarea apropierii şi articulării cât mai puternice şi, în acelaşi timp, fireşti, între logica
ştiinţelor, logica pedagogică şi didactică a predării disciplinelor de studiu şi logica internă a
învăţării acestora, vizându-se dimensiunea aplicativă a procesului curricular;
Considerăm că etapele esenţiale ale procesului curricular sunt implicate în mod egal şi
converg către “transformare” sau dezvoltare şi autodezvoltare. Proiectarea curriculum-ului poate
fi interpretată, mai mult ca o proiectare a experienţei asimilate de elev din cadrul, mai larg, al
experienţei de învăţare oferite de şcoală.
A. Elaborarea/proiectarea curriculum-ului
P a g . | 4
Capitolul III. Curriculum Național al Învățământului din România
C. Evaluarea curriculum-ului (a pertinenţei, eficienţei şi valorii sale educative)
A. Elaborarea/proiectarea curriculum-ului
Este necesar ca, în cazul deficienţilor de auz aceştia să fie educaţi în vederea
autocunoaşterii, autochestionării şi identificării propriilor trebuinţe educaţionale şi transformării
acestora în obiective, pe baza unui schimb de informaţii în legătură cu rolurile asumate şi cu
aşteptările fiecărei părţi implicate în procesul curricular.
P a g . | 5
Capitolul III. Curriculum Național al Învățământului din România
În acţiunile de selectare a conţinuturilor, vom ţine seama de faptul că, de maximă
importanţă este calitatea, operaţionalitatea şi funcţionalitatea achiziţiilor dobândite, a
cunoştinţelor asimilate şi a competenţelor formate. De asemenea, este foarte important să se
achiziţioneze instrumentele cognitive necesare documentării şi informării, utilizării şi procesării
informaţiei. Altfel spus, este necesară valorificarea conţinuturilor nu ca scop în sine, ci ca mijloc
pentru formarea intelectuală a elevilor, deplasarea accentului de la curriculum-ul centrat pe
materia de învăţat la curriculum-ul centrat pe elev, în concordanţă cu evoluţiile din planul
pedagogiei, al psihologiei şi al altor domenii de cunoaştere.
Prin curriculum, respectiv prin intermediul unor programe concrete de studiu, proiectate
pentru specializări, discipline, activităţi didactice, ore de curs vom structura şi vom propune
situaţii de învăţare, susceptibile de a genera experienţele de învăţare pozitive, dezirabile,
constructive. Dacă profilul psihologic al elevilor şi mai ales al elevilor cu deficienţe de auz este
foarte diferit, se pot concepe trasee curriculare alternative şi se poate asigura flexibilitate în
parcurgerea acestora.
P a g . | 6
Capitolul III. Curriculum Național al Învățământului din România
- stabilirea sistemului mijloacelor de învăţământ, elaborarea/ adaptarea materialelor didactice;
3. PROGRAMELE ȘCOLARE
Programele şcolare sunt documente curriculare oficiale care redau sintetic conţinuturile
învăţământului, pe discipline şi pe ani şcolari, respectiv descriu oferta educaţională a unei
anumite discipline, pentru fiecare an de studiu, pentru un parcurs şcolar determinat. Este
cunoscut faptul că programele şcolare se află într-o strânsă relaţie cu planurile-cadru de
învăţământ, relaţie care se constituie în premisa esenţială a realizării unei proiectări didactice
eficiente.
- Cele pentru clasele I-VIII operează cu obiective cadru şi de referinţă care “sunt centrate
pe formare de capacităţi/competenţe” (Ministerul Educaţiei Naţionale, Consiliul Naţional pentru
Curriculum, 1999, p.53), exemple de activităţi de învăţare, conţinuturi şi standarde curriculare
de performanţă.
Noile programe şcolare sunt concepute ca instrumente didactice care descriu condiţiile
învăţării, precum şi criteriile dezirabile pentru asigurarea reuşitei învăţării, condiţii exprimate în
termeni de obiective, conţinuturi, activităţi de învăţare şi standarde curriculare de performanţă, în
acord cu concepţia pedagogică generală, care configurează procesul instructiv-educativ.
Descrierea ofertei educaţionale a disciplinei este realizată prin prezentarea unui ansamblu
de elemente componente, elaborate în cadrul unei paradigme a disciplinei respective. În
principal, programa şcolară a unei discipline poate reuni şi articula următoarele elemente: o
prezentare a disciplinei, obiectivele urmărite (respectiv obiectivele cadru şi cele de referinţă),
conţinuturile învăţării (structurate tematic), exemple de activităţi de învăţare, alocarea orientativă
a numărului de ore pe teme, indicaţii metodice cu privire la realizarea predării, învăţării şi
evaluării, sugestii metodologice, sugestii pentru evaluare, inventare de atitudini şi valori,
standarde curriculare de performanţă.
P a g . | 7
Capitolul III. Curriculum Național al Învățământului din România
Nota de prezentare descrie problematica obiectului de studiu respectiv şi oferă o
prezentare a disciplinei care permite construirea unei imagini de ansamblu asupra programei,
cuprinzând:
Obiectivele cadru conţin finalităţi educaţionale relevante, care definesc achiziţiile care se
pot interioriza de către educabili prin studiul disciplinei respective, în comun cu celelalte
discipline de învăţământ din aria curriculară respectivă (D. Ungureanu, 1999). Altfel spus,
obiectivele cadru au o structură comună pentru toate disciplinele care aparţin aceleiaşi arii
curriculare şi au rolul de a asigura coerenţa în cadrul acesteia.
Din obiectivele cadru derivă obiectivele de referinţă, care se stabilesc în mod unic, la
nivel naţional. Acestea cuprind rezultate aşteptate ale învăţării pentru fiecare an de studiu şi ele:
- creează premisele pentru centrarea actului didactic pe aspectele formative ale învăţării;
P a g . | 8
Capitolul III. Curriculum Național al Învățământului din România
Seturile de activităţi de învăţare sugerează posibile modalităţi concrete şi diverse de organizare a
activităţii educaţionale. În condiţiile practicării unui învăţământ centrat pe elev, ele sunt
construite astfel încât să valorifice experienţa cognitivă a acestuia, să îl sprijine constructiv în
activitatea de cunoaştere şi să permită valorificarea unor strategii didactice adecvate în contexte
variate de învăţare.
P a g . | 9
Capitolul III. Curriculum Național al Învățământului din România
- asigură conexiunile necesare între curriculum şi evaluare;
Denumirea opţionalului:
Tipul opţionalului:
Clasa:
Profilul clasei:
Durata:
Profesor:
Instituţia de învăţământ:
P a g . | 10
Capitolul III. Curriculum Național al Învățământului din România
Argument
Obiective cadru
Lista de conţinuturi
Modalităţi de evaluare
Bibliografie
Denumirea opţionalului:
Tipul opţionalului:
Clasa:
Profilul clasei:
Durata:
Profesor:
Instituţia de învăţământ:
P a g . | 11
Capitolul III. Curriculum Național al Învățământului din România
Argument
Obiective cadru
Lista de conţinuturi
Modalităţi de evaluare
Bibliografie
Denumirea opţionalului:
Tipul opţionalului:
Clasa:
Profilul clasei:
Durata:
Profesor:
Instituţia de învăţământ:
P a g . | 12
Capitolul III. Curriculum Național al Învățământului din România
Argument
Lista de conţinuturi
Modalităţi de evaluare
Bibliografie
4. BIBLIOGRAFIE
1. Ionescu, M.; Chiş, V. (coord.) (2001), Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor ,
Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj Napoca
2. Curriculum Naţional – Planuri cadru de învăţământ pentru învăţământul preuniversitar,C.N.C.,
Editura Corint, Bucureşti
5.CONCLUZII
Înțelegerea conținutului acestui curs este esențială pentru conceperea unor discipline opționale
și gestionarea adecvată a orelor alocate curriculumului la decizia școlii.
6.ÎNTREBĂRI DE EVALUARE
1. Propuneți un opțional pentru o disciplină de specialitate, precizând tipul opționalului și
modalitatea de implementare în cadrul procesului de învățământ. Argumentați
importanța acestuia pentru clasa de elevi căreia se adresează.
2. Realizați o paralelă între curriculum nucleu și curriculum la decizia școlii, precizând ”ce
este”, ”cum se produce” și ”care sunt obiectivările ” fiecăruia.
P a g . | 13