Albăstrelele

Denumirea știinţifică: Centaurea cyanus.

Denumiri populare: măturică, vineţea, floarea paiului, floarea grâului, tătăișă vânătă,
iarba frigurilor.

Albăstrelele sunt plante erbacee din familia compozitelor, înalte de până la un metru –
înălţimea lor fiind, în mod obișnuit, de 50 – 60 cm. La maturitate, tulpina albăstrelelor este
păioasă, lemnificată, păroasă, ramificată. În vârful tulpinii se dezvoltă capitule cu flori în
nuanţe de albastru-violet, purpurii, roze și chiar albe – mai exact spus niște măciulii care
sunt asemenea unei explozii de petale, ce se pot închide seara și deschide dimineaţa.

Albăstrelele smălţuiesc fâneţele, lanurile de grâu și secară, taluzurile drumurilor. Preferă

locurile uscate și însorite, chiar și atunci când condiţiile de viaţă sunt dificile. Înfloresc din
iunie și până în septembrie. În mod obișnuit, de la albăstrele se recoltează inflorescenţa
(sau chiar numai petalele), dar poate fi utilizată și planta întreagă.

Substanţe active importante ale albăstrelelor sunt : centaurina, pelargonină, cianină și

taninul.

Albăstrelele se folosesc, în principal, în tratamente privind iritaţiile oculare, adică în

conjunctivite, în inflamaţii ale pleoapelor. Preparatele din albăstrele se folosesc și ca
diuretic. Acţionează, cu bune rezultate, și împotriva diareii, a reumatismului, a afecţiunilor
renale sau ale vezicii urinare. O aplicaţie cu albăstrele poate readuce și pofta de mâncare.

Potrivit specialiștilor, produsul terapeutic pe bază de albăstrele acţionează pe trei direcţii:

calmant, diuretic, astringent. Celelalte efecte în plan terapeutic se obţin, sau se
potenţează, în combinaţie cu alte plante medicinale.
În mod obișnuit, albăstrelele sunt utilizate în tratamentele legate de inflamaţiile ochilor.