Analele Universităţii Creştine «Dimitrie Cantemir», Seria Istorie, nr. 4, 2001, p.

15-52
Annales de l’Université Chrétienne «Dimitrie Cantemir», Série Histoire, no. 4, 2001, p. 15-52

TEHNOLOGIA ŞI REGNUL ANIMAL ÎN PREISTORIE:

ISTORICUL CERCETĂRILOR ASUPRA INDUSTRIEI MATERIILOR DURE
ANIMALE
ŞI EVOLUŢIA CONCEPŢIILOR METODOLOGICE

Dr. Corneliu Beldiman

I. INTRODUCERE

1. Cuvânt de început

Cercetările arheologice desfăşurate în ultimele patru decenii pe teritoriul României au adus

contribuţii majore la elucidarea problematicii atât de ample şi complexe legate de geneza şi dezvoltarea
diverselor culturi preistorice, amploarea populării şi conţinutul specific al proceselor adaptative,
contactele şi influenţele exercitate de curentele culturale din ariile geografice adiacente sau mai
depărtate de zona balcano-carpato-dunăreană etc. Importanţa acestei problematici rămâne vitală pentru
înţelegerea evoluţiei istorice pe spaţii geografice întinse, de-a lungul mileniilor 30 – 6 î.d.Cr.
(paleoliticul superior – neoliticul timpuriu).
Pe planul crono-cultural definit mai sus, eforturile recente ale cercetării româneşti de profil s-au
orientat spre analiza de ansamblu a evoluţiei comunităţilor preistorice din spaţiul nostru, în tentativa de
definire mai exactă a aspectelor regionale, a etapelor şi fazelor de dezvoltare, a raporturilor
cultural-cronologice dintre comunităţile respective.
Drept rezultat conturat în etapa actuală a cercetărilor, se poate evidenţia definirea caracteristicilor
generale şi a aspectelor unor orizonturi, culturi şi complexe culturale: aurignaciană, gravettiană
(paleoliticul superior); epigravettiană sau tardigravettiană de aspect mediteranean (paleoliticul final);
Schela Cladovei (mezolitic); grupul cultural/orizontul Gura Baciului – Cârcea sau cultura PreCriş;
culturile Starcčevo-Criş şi Vinča (neolitic timpuriu şi eneolitic).
Aşa cum deja s-a subliniat recent pentru epoca neolitică (Paul 1989, p. 25; Paul 1995b, p. 67),
în actuala etapă a cercetării, caracterizată prin acumularea unei mase documentare imense şi prin
facilităţile sporite ale accesului la datele circuitului ştiinţific al domeniului, apare drept imperioasă
necesitatea definirii cât mai exacte a aspectelor diverselor culturi materiale preistorice de pe
teritoriul României.
O astfel de tentativă se poate solda cu rezultate viabile numai prin studierea şi publicarea unui
număr cât mai mare de piese din ansamblul materialelor rezultate prin cercetări intensive, însoţite de
observaţii stratigrafice judicioase. Soluţiile cele mai eficiente ale problemei se dovedesc a fi elaborarea
unor monografii de aşezări dintr-o zonă sau regiune dată (chiar dacă ele reflectă un anumit studiu al
cercetărilor, acestea putându-se derula în continuare), ca şi abordarea monografică a unor categorii
specifice de descoperiri (ceramică, unelte litice, artefacte diverse din materii dure animale, metal, piese
de port şi de podoabă etc.).
În contextul amplu delimitat mai sus se înscrie şi efortul cercetării orientat spre cunoaşterea şi
definirea clară a conţinutului culturii materiale, prin studiul aprofundat al diferitelor categorii de
vestigii. Cum este firesc, datorită cantităţii apreciabile, sesizabilă în toate siturile cercetate, prin gama
tipologică variată şi rolul de indicator crono-cultural sensibil, materialele litice (pentru culturile
paleolitice) şi ceramica (pentru culturile neolitice) au ocupat şi continuă să ocupe locul privilegiat în
cadrul oricărui demers analitic privind epocile respective.
În acelaşi timp, alte categorii de materiale, rămase adesea, până recent (din punctul de vedere al
studiului) pe plan secund sau chiar neglijate, se dovedesc a fi vectori purtători de informaţii unice
relative la diversele aspecte ale vieţii comunităţilor respective, conturând, completând sau întregind
tabloul complex al culturii materiale, al achiziţiilor şi evoluţiei în plan tehnologic, al paleoeconomiei, al
manifestărilor spirituale. Dintre aceste categorii de materiale menţionăm: industria litică şlefuită şi
cioplită; ustensilele diverse din lut ars şi piatră; industria materiilor dure animale; piesele de lemn;
plastica antropo- şi zoomorfă; resturile paleofaunistice etc.
Diversele categorii de obiecte aparţinând industriei osului (respectiv industriei
substanţelor/materiilor dure animale = IMDA: artefacte de os, corn de cervide, fildeş, dentiţie,
cochilii etc.) au ocupat un loc central în activităţile de subzistenţă curente ale diverselor populaţii
preistorice. Studiul lor furnizează informaţii foarte valoroase - încă insuficient exploatate - legate de
aspectele paleoeconomice specifice fiecărei culturi şi epoci, reflex al adaptării optime într-un cadru
ecologic dat.

2. Obiectivele studiului

În ultimul deceniu şi jumătate se constată şi în România manifestarea interesului crescând pentru

studiul sistematic al IMDA preistorice (culturile epocilor paleolitică, mezolitică şi neo-eneolitică).
Parte integrantă a tezei de doctorat a autorului, studiul de faţă, a cărui apariţie este prilejuită de
publicarea unui nou număr al revistei Analele Universităţii Creştine ‹‹Dimitrie Cantemir›› vizează
conturarea scopurilor pe care şi le propune abordarea integrată a IMDA preistorice, precum şi
decelarea principalelor etape ale cercetării şi a concepţiilor metodologice.
În privinţa cercetării româneşti a domeniului, obiectivele acestui demers vizează: ●
valorificarea descoperirilor din spaţiul nostru (înţeles în sensul graniţelor actuale) prin adoptarea
metodologiei unitare actuale promovată de Fişele tipologice şi Comisia de nomenclatură, în scopul
exploatării exhaustive a informaţiilor şi al asimilării rapide şi eficiente a rezultatelor în circuitul
ştiinţific naţional şi internaţional; ● în acelaşi timp, accentul se pune pe relevarea importanţei
crono-culturale şi evolutiv-tehnologice a materialelor din România în context regional şi european,
reliefarea specificităţilor legate de gama tipologică, exploatarea materiilor prime, a speciilor
animale respective şi a trăsăturilor paleoeconomiei.
Strategia cercetării actuale româneşti a IMDA preistorice urmăreşte realizarea unor studii
centrate pe loturi de obiecte bine reperate în stratigrafia verticală şi în cadrul complexelor (pe cât
posibil, datate absolut). Aceste studii îşi propun epuizarea aspectelor problematicii specifice, legate
de: ● morfologie-morfometrie; ● studiu tehnic - alegerea materiei prime şi criteriile ei; ● procedee de
fabricare şi locul lor în cadrul “lanţului operator”; ● reconstituirea experimentală a procesului de
confecţionare, potrivit observaţiilor făcute pe materialul arheologic; ● localizarea, definirea şi
interpretarea fracturilor şi a urmelor de utilizare pe suprafeţele obiectelor, inclusiv prin recurgerea la
mijloacele optice de observare; ● formularea, pe această bază, a ipotezelor funcţionale; ● corelarea
informaţiilor astfel obţinute cu datele asocierilor specifice în contextele in situ de origine; ● verificarea
ipotezelor funcţionalităţii prin folosirea datelor publicate ale studiilor experimentale.
Pe aceste coordonate, studiul general va fi caracterizat de o derulare sincronică etapizată, respectiv
pe culturi arheologice. Prima etapă o constituie abordarea exhaustivă a categoriilor tipologice din cadrul
unui sit; urmează analiza comparativă a loturilor complete de materiale (respectiv, toate categoriile
tipologice) din siturile contemporane cultural, cunoscute într-o regiune dată şi apoi în zone mai largi.
Astfel, se creează premisele studiului comparativ al culturilor unei epoci şi al diferitelor epoci
preistorice, la scară geografică mai mult sau mai puţin extinsă (= context inter- regional/continental).
Recent, autorul rândurilor de faţă a definitivat (ca teză de doctorat) prima sinteză amplă asupra
IMDA preistorice de pe teritoriul României. Sub raport cultural, s-au avut în vedere descoperirile
eşalonate pe circa 25 de milenii (30- 6 î. d. Cr.), aparţinând IMDA provenind din aşezările datate în: ●
paleoliticul superior (culturile aurignaciană şi gravettiană); ● epipaleolitic (cultura tardigravettiană de
aspect mediteranean); ● mezolitic (cultura Schela Cladovei); ● neolitic timpuriu - culturile atribuite
celui mai vechi orizont neolitic studiat pe teritoriul României (PreCriş/Gura Baciului-Cârcea,
paralelizat cu Proto-Sesklo), pentru care adoptăm (după I. Paul 1989, 1995b), denumirea de aspect
cultural/cultură PreCriş. De asemenea, au fost analizate materialele IMDA din aşezările culturii
Starčevo-Criş, fazele a II-a - a IV-a, precum şi acelea din aşezările culturii Vinča, faza A.
Demersul amintit a fost posibil datorită acumulării unei mase documentare apreciabile; spre
exemplu, în perioada postbelică au fost descoperite şi studiate aşezări - cheie pentru înţelegerea
populării şi conţinutului cultural în paleoliticul superior, epipaleolitic, mezolitic şi relative la începuturile
vieţii neolitice pe teritoriul României. În acest sens, menţionăm pe cele de la Bistricioara – “Lutărie”
Crasnaleuca şi Cotu Miculinţi, Lespezi; Dubova – “Cuina Turcului”, jud. Mehedinţi; Drobeta Tr.
Severin/Schela Cladovei, Ostrovul Corbului; Cluj-Napoca/Gura Baciului şi Ocna Sibiului - “Triguri” ş.a.
Abordarea cercetării IMDA preistorice din România în perspectivă regională şi globală ni s-a
părut de extremă necesitate, atât pentru definirea gamei tipologice, a ponderii diferitelor tipuri de
materii prime utilizate etc. în fiecare sit şi la nivel general, cât şi pentru precizarea aspectelor ţinând
de achiziţiile tehnologice şi evoluţia lor (criteriile alegerii materiilor prime; procedee de debitaj şi
de fasonare; amenajări specifice; mod de utilizare - finalităţi funcţionale). Aceste direcţii de studiu
au fost urmărite potrivit canoanelor metodologice actuale, elaborate şi aplicate de cercetarea
avansată europeană a domeniului - în principal cea franceză, cu orientările promovate de Fişele
tipologice şi cele propuse de metoda clasificărilor multiple. Ele debuşează în domeniul mai general
al paleoeconomiei şi al relaţiei complexe dintre comunităţile umane preistorice şi mediul lor ecologic,
dintre om şi animal, oferind argumente specifice şi concrete în sprijinul definirii conţinutului fiecărei
culturi şi epoci.

3. Opţiuni terminologice. Definirea obiectului de studiu

3.1. Os. Substanţe/materii dure animale

Domeniul cercetării moderne a preistoriei a asimilat faptul că prelucrarea materiilor dure animale a
avut drept consecinţă apariţia şi dezvoltarea unei adevărate industrii, ca şi cea a materialelor litice, a
celor ceramice, a metalului, ilustrând în mod specific caracterisicile diferitelor epoci, culturi şi arii
culturale, stadiul dezvoltării tehnologice, aspectele complexe ale paleoeconomiei, ale organizării sociale
şi ale spiritualităţii (Bolomey, Marinescu-Bîlcu 1988, p. 331).
Menţionate încă de la debutul preocupărilor legate de preistorie, obiectele realizate din
substanţe/materii dure animale au fost individualizate în modul cel mai frecvent prin denumiri/noţiuni
precum: material osos/de os; utilaj osos/de os; obiecte osoase/de os; industrie osoasă/de os/pe os/a
osului (fr. “matériel/ outillage/ objets/ industrie osseux (euse), d’os, de l’os”; engl. “bone (and antler)
implements/ industry”; germ. “knochengeräte”, “knochenindustrie”; ital. “industria osea”; rus.
“predmety iz kosti i roga”, “industrija kostija i rogu”).
Aceste opţiuni terminologice nu au ieşit din uzul literaturii internaţionale şi din cel al
specialiştilor; acest fapt nici nu este imperios necesar, dat fiind că excesul de “primenire” a
nomenclaturii ar crea confuzii şi derută, într-un domeniu al cercetării care pare (pentru unii) şi aşa
suficient de derutant …
Pe aceeaşi linie, trebuie însă remarcat faptul că astăzi aceste opţiuni terminologice se dovedesc
inadecvate, înglobând convenţional, în mod explicit, intuitiv sau subînţeles totalitatea uneltelor,
recipientelor, armelor, pieselor de port şi podoabă, artă mobilieră sau cu altă destinaţie,
specifice unei epoci sau culturi şi realizate din materii organice dure de origine animală
(Camps-Fabrer, Bourelly, Nivelle 1974, p. III).
În planul conturat mai sus, augmentarea preocupărilor de studiere a acestui domeniu specific,
înregistrată în ultimele trei decenii, a adus preciziunile noţionale necesare. Astfel, reprezentanţii
şcolii franceze de preistorie, care deţin prioritatea cercetării, utilizează din ce mai frecvent, alături
de expresiile deja menţionate, noţiunea generală de industrie sau utilaj pe substanţe dure
animale, propusă şi vehiculată curent de H. Camps-Fabrer (Camps-Fabrer 1974a, p. 11; Camps-
Fabrer 1975, p. 1; Camps-Fabrer 1977a, p. 14; Camps-Fabrer 1978; Camps-Fabrer 1979a; Camps-
Fabrer 1979b, p. 5, 17; Camps-Fabrer 1986; Camps-Fabrer 1987; Camps-Fabrer 1988; Camps-
Fabrer 1989; Camps-Fabrer 1990; Camps-Fabrer 1993; Camps-Fabrer 1993a; Camps-Fabrer,
Bourrelly, Nivelle 1974, p. III).
Această noţiune a fost adoptată recent, dar fără a se generaliza, şi în literatura de specialitate din
România (Bolomey, Marinescu-Bîlcu 1988; Beldiman 1992; Beldiman 1996).
În lucrările sale, cunoscutul arheozoolog F. Poplin recurge în mod constant la noţiunea,
adecvată în cea mai mare măsură, de materii dure animale (MDA), arătând că anatomia şi
antropologia fizică dispun de “jocul comod a două locuţiuni”, respectiv “părţi dure” (desemnând
scheletul şi dentiţia, elementele de protecţie) şi “părţi moi” (piele, sistemul muscular, circulator,
digestiv, respirator etc.). Expresia-sintagma “materii dure animale”, cu o sferă accepţională largă,
dat totodată specifică, se înscrie armonios alături de celelalte două noţiuni referitoare la clasificarea
în regnuri: “materii dure vegetale” şi “materii dure minerale” (Poplin 1974a, p. 16 şi nota 1).
Opţiunea terminologică propusă de F. Poplin tinde a se impune, ca fiind deja utilizată de specialişti
din ce în ce mai mult în articole şi studii (Voruz 1982; Voruz 1984; Stordeur 1985; Bellier,
Cattelain 1990; Sidéra 1989; Sidéra 1994), în tematica specifică a colocviilor de profil (Camps-
Fabrer, Otte, Bellier, Cattelain, Orbán 1993) şi în cuprinsul caietelor din seria “Fiches typologiques
de l’industrie osseuse préhistorique”.
Prin noţiunea de materii dure animale, pe care o adoptăm în cuprinsul prezentului demers,
înţelegem totalitatea formaţiunilor de susţinere sau de protecţie a organismelor: Acestea sunt: 1.
părţile mineralizate ale nevertebratelor fosile sau de vârstă holocenă: corali, gasteropode,
lamelibranhiate marine şi terestre; 2. exoscheletul vertebratelor inferioare: broaşte ţestoase
(carapace); 3. componentele scheletului cranian şi postcranian al omului şi mamiferelor: oase;
dentiţie (dinţi propriu-zişi, fildeşii speciilor de elefant, hipopotam, morsă); coarnele cervidelor
(cerb, ren, elan, căprior, caribu etc.); procesele cornulare (formaţiunile cavicorne ale bovinelor şi
ovocaprinelor – rar folosite); 4. componentele scheletului peştilor (vertebre); 5. componentele
scheletului păsărilor (mai ales tibia); 6. componentele scheletului reptilelor (broaşte ţestoase –
carapace); 7. componentele scheletului cetaceelor (balenă, marsuin, caşalot etc.) (Camps-Fabrer,
Bourrelly, Nivelle 1974; Camps-Fabrer 1975; Camps-Fabrer 1978; Camps-Fabrer 1979a; Camps-
Fabrer 1986; Camps-Fabrer 1988; Bolomey, Marinescu-Bîlcu 1988, p. 331).

3.2. Utilaj şi industrie a materiilor dure animale

Adoptarea noţiunii generice de industrie este de preferat în locul celei prozaice de “obiecte” ori
celei de “utilaj”, limitativă prin definiţie, dat fiind faptul că piesele din materii dure animale nu
reprezintă numai unelte sau arme, ci şi alte categorii tipologice şi funcţionale, de cele mai multe ori
de o diversitate accentuată (piese de port şi de podoabă, artă mobilieră, cu destinaţie cultică,
recipiente, mânere, tuburi, piese de harnaşament, instrumente muzicale etc.). În plus, noţiunea de
industrie implică artefactele ca elemente produse în serie, net individualizate morfologic, ale unui
ansamblu structurat coerent; abordarea lor analitică trebuie să ţină cont de acesta (Camps-Fabrer,
Bourrelly, Nivelle 1974, p. III; Camps-Fabrer 1992, p. 14-16).
În sens general, artefactele din materii dure animale includ ansamblul elementelor de susţinere
sau de protecţie a organismelor, modificate morfometric într-un grad mai mare/mai mic sau integral
printr-o activitate de natură antropică (tehnologică), având finalitate precis determinată. Sub raport
cronologic-evolutiv, al gradului de transformare tehnologică şi de adaptare funcţională, ele se
grupează în două mari categorii:
A. utilaj sumar elaborat, cuprinzând “elementele osoase al căror aspect imediat nu diferă de al
osului iniţial, pe care se pot discerne modificări simple, relevate prin analiză, consecinţă a unei
alegeri şi/sau a utilizări umane” (Patou 1986a, p. 3). Utilajul sumar elaborat este caracteristic
perioadelor paleoliticului inferior şi mijlociu (musterian) – fiind însă prezent şi în perioadele/epocile
următoare. El cuprinde totalitatea elementelor scheletice, întregi sau fragmentare, modificate
morfometric în urma simplei utilizări în stare brută sau a unor amenajări sumare prealabile. Ex: oase
întregi folosite ca percutoare sau măciuci; aşchii rezultate prin fracturarea oaselor, prezentând
vârfuri şi margini tăioase; aşchii de os retuşate în tehnica specifică obţinerii utilajului litic.
B. industria materiilor dure animale (IMDA) cuprinde totalitatea artefactelor preconcepute,
produse în serie prin aplicarea rutinieră a unor scene operatorii definite (procedee tehnice de debitaj
şi de fasonare, cu grade de elaborare şi complexitate diferenţiate), conducând la transformarea
morfometrică parţială sau totală a materiei prime. Elementele IMDA au apărut de la începutul
perioadei paleoliticului superior (cultura aurignaciană) şi se caracterizează prin adaptarea funcţională
optimă, care dictează gradul de transformare morfo-tehnologică a materiei utilizate. Ex: piesele din
MDA specifice culturilor paleoliticului superior, realizate pe eboşe: contururi zoomorfe decupate,
rondele perforate, baghete semi-rotunde, statuete antropomorfe în ronde-bosse, perle din fildeş de
elefant, vârfuri de lance şi de harpoane din os sau corn de cervide etc.

II. ISTORICUL CERCETĂRILOR.

EVOLUŢIA CONCEPŢIILOR METODOLOGICE

1. Primele menţiuni

Cu toate că artefactele din MDA au fost semnalate încă de la începuturile preocupărilor pentru
cunoaşterea trecutului preistoric al omenirii, studiul IMDA reprezintă un domeniu specializat al
cercetării arheologice şi preistorice relativ recent individualizat din punct de vedere introspectiv-
metodologic şi aflat în plină dezvoltare.
După cum este cunoscut, Franţa deţine prioritatea de ‹‹patrie›› a cercetării epocilor paleolitică şi
neolitică, prin semnalările timpurii ale unor astfel de descoperiri preistorice. Încă în a doua jumătate
a sec. al XVI-lea se menţiona existenţa picturilor rupestre din peştera Rouffignac, după cum în
acelaşi secol erau semnalate reprezentările de artă parietală în peştera Niaux (Leroi-Gourhan 1965;
Garanger 1992; Cârciumaru 1987, p. 38 – cu bibliografia; Delporte 1990, p. 9-11).
Primele menţiuni cunoscute ale pieselor aparţinând IMDA preistorice datează din 1685; este
vorba de inventarul unui mormânt dolmenic recuperat prin săpăturile efectuate de Robert de Prévôt
de Coucherel la Houlbec – Coucherel (Camps-Fabrer 1979, p. 2 – cu bibliografia).
Din deceniul al treilea al sec. al XIX-lea (Delporte 1990, p. 9-10) şi până astăzi, descoperirile legate
de utilajul, piesele de podoabă şi de artă mobilieră confecţionate din MDA au sporit exponenţial, atât
sub raport cantitativ, cât şi ca tipuri atestate şi definite, odată cu interesul pentru studierea lor ca artefacte
ilustrând timpurile cele mai vechi ale civilizaţiei şi culturii umane.
Reflectând diversitatea şi complexitatea acestor industrii, etapele cercetării au fost şi sunt încă
marcate de atitudini, curente şi concepţii diferite, coexistente în aceeaşi epocă. Este ceea ce ne
propunem a trece în revistă şi a discuta pe scurt în continuare.

2. Sec. al XIX-lea – mijlocul sec. al XX-lea

2.1. Curentul funcţional

O primă orientare a cercetării este cea funcţională. Ea urmăreşte ordonarea diferitelor artefacte din
MDA după criteriul funcţiunii sau al utilităţii, prezumată prin comparaţii cu acelea ale obiectelor
identice sau similare, aflate încă în uz la comunităţile rurale sau zise “primitive”. După multiplele
polemici privind admiterea existenţei unei epoci preistorice sau “antediluviene” în evoluţia umanităţii şi
după apariţia ştiinţei care o studiază, recurgerea la datele etnografice şi etnologice a permis formularea
ipotezelor de interpretare comparativă a funcţionalităţii obiectelor colectate prin săpături sau provenite
din descoperiri fortuite. Pe această linie se înscriu unele lucrări generale.
Astfel, Jacques Boucher de Crèvecoeur de Perthes descria inventarul aºezãrii La Portelette
(explorată în anul 1838), încercând să regăsească în mod prioritar raţiunea utilitară a diferitelor
tipuri de piese din os şi corn descoperite acolo; caracteristicile morfologice ale acestora erau
prezentate şi explicitate în scopul precizării funcţiei sau operaţiei şi a modului de folosire – Boucher
de Perthes 1847, p. 290, apud Camps-Fabrer 1979).
În alte lucrări se încerca stabilirea funcţionalităţii harpoanelor şi propulsoarelor; denumirea
pieselor de acest tip a fost adoptată prin comparaţie cu acelea utilizate de eschimoşi – Lartet,
Christy 1875; Mortillet 1891 – apud Camps-Fabrer 1979. Bastoanele perforate confecţionate din
corn de cervide au fost mult timp denumite “bastoane de comandant”, “bastoane de comandament”
sau “sceptre”; izolat, această încadrare funcţională improprie mai este uzitată în literatura de
specialitate, inclusiv cea recentă din România – cf. Brudiu 1980b, p. 18; Brudiu 1987, p. 80-81;
Păunescu 1989, p. 143-144. Asupra funcţionalităţii acestor piese s-au emis peste 40 de ipoteze –
vezi, mai recent, Peltier 1992, p. 17-34. E. Piette formula ipoteza după care tuburile din os de pasăre
erau folosite ca instrumente muzicale sau fluiere pentru momit păsările – Piette 1900, apud Camps-
Fabrer 1979, p. 5.
Unele amenajări ale pieselor (astăzi numite “caractere” sau “atribute”) au fost, de asemenea,
abordate sub incidenţa funcţionalităţii. Astfel, şanţurile vârfurilor de suliţă din os sau corn de
cervide erau considerate de Adrien de Mortillet amenajări pentru reţinerea otravei sau “şanţuri de
sângerare”, prin comparaţie cu armele populaţiilor din America de Sud şi cele ale boşimanilor –
Mortillet 1891 (apud Camps-Fabrer 1979, p. 4).
Pe linia curentului funcţional privind utilajul MDA neolitic se înscriu lucrările datorate lui V.
Gross (1883) şi P. Vouga (1929, 1934), referitoare la: vârfurile de diferite tipuri; pieptenii utilizaţi
în ţesut; târnăcoape, pumnale şi ace – apud Camps-Fabrer 1979, p. 6 - cu bibliografia.
Mai târziu, descrierea funcţională a artefactelor IMDA avea să fie criticată, pe baza observaţiei
întemeiate că aceeaşi unealtă, spre exemplu, a putut avea mai multe întrebuinţări – ipotetice sau
efective (Péquart, Péquart 1938).

2.2. Curentul morfologic. ‹‹Fosilele directoare››

Un alt curent, apărut ca o reacţie la cel discutat anterior, este acela strict descriptiv, urmărind
clasificarea obiectelor exclusiv pe criterii morfologice şi interesându-se îndeaproape de tehnicile
utilizate în debitaj şi fasonare. Acesta este punctul de plecare pentru o altă orientare, cea
comparativă, preocupată de definirea entităţilor culturale şi de stabilirea cronologiei relative prin
prezenţa artefactelor specifice, având valoare de ‹‹fosile directoare››. Utilajul (mai ales morfologia
vârfurilor de suliţă de os şi corn de ren/cerb) şi arta mobilieră din MDA, abundente în mod special
în culturile paleoliticului superior din ‹‹domeniul franco-cantabric›› - şi mai ales Franţa - au permis
abatelui H. Breuil fixarea bazelor cronologice relative ale acestei perioade (coordonate care în linii
generale rămân valabile până astăzi), ca şi prefigurarea curentului morfologic în studiul IMDA
(Breuil 1912).
Tot aici se includ clasificările diferitelor categorii de piese, cum sunt manşoanele din corn ale
topoarelor litice (Déchelette 1908); vârfurile de suliţă cu baza despicată (Didon 1911); utilajul
paleolitic superior numit “banal” (Peyrony 1929; Octobon 1936); acele curbe din corn de cerb
(Vouga 1929); clasificarea IMDA databilă în paleoliticul superior descoperită în regiunea Charente
(Chauvet 1910) – apud Camps-Fabrer 1979, p. 6-7.
Pe aceeaşi linie se plasează preocupările vizând decelarea originii anatomice a artefactelor
IMDA (Martin 1910), ca şi tentativele de precizare a tehnicilor de debitaj şi fasonare utilizate în
obţinerea lor (Cazalis de Fondouce 1871; Capitan 1906; Beaumais, Royer 1926 - toate apud
Camps-Fabrer 1979, p. 6-7).
 2.3. Curentul tehnologic

O orientare importantă, pur tehnologică se constată în permanenţă în planul cercetării. Ea

vizează, în general, pentru unul sau mai multe tipuri particulare, recunoaşterea tehnicilor de debitaj
şi fasonare, ca şi elaborarea ipotezelor funcţionalităţii prin analiza urmelor de uzură. Tot acum
începe să se facă apel la reconstituirile experimentale, pentru relevanţa lor în plan tehnologic şi
funcţional. În legătură cu aceasta, F. Régnault arăta: “… preistoricienii se străduiesc să cunoască
industria omului din vechime, cioplind ei înşişi unelte de silex şi utilizându-le. De ce nu s-ar face
acelaşi lucru în cazul acelor de os?” – Régnault 1936.
Studiile experimentale se vor dezvolta în perioada postbelică, devenind o componentă
indispensabilă a analizei IMDA, cum se va vedea din capitolele referitoare la tehnologia şi
funcţionalitatea artefactelor din această categorie.

3. Perioada postbelică

După 1950, în contextul progreselor majore înregistrate de cercetarea arheologică (lansarea

proiectelor de săpături la scară extinsă, prevalarea metodelor stratigrafice de explorare, recoltarea
totalităţii vestigiilor, tratamentul statistic al datelor etc.) şi de stadiul general al disciplinei preistoriei în
Europa şi în alte părţi ale lumii, colecţiile de piese aparţinând IMDA au sporit considerabil.
Metodologiile, foarte variate şi complexe, au abordat şi abordează acum ansamblul IMDA din
perspectiva tipologiei, a tehnologiei, a funcţionalităţii, a încadrării culturale şi cronologice
relative/absolute şi mai puţin în relaţie cu paleoetnologia.
În mod subsecvent, literatura ştiinţifică a înregistrat sute de titluri ale lucrărilor privind IMDA
(articole, studii, monografii), dovedind interesul crescând pe care îl suscită studiul acestui domeniu,
manifestat nu numai în Franţa, ci, cu precădere în ultimele două decenii, şi în: Belgia, Canada, ex-
Cehoslovacia, Comunitatea Statelor Independente, Elveţia, Italia, Germania, Marea Britanie,
Polonia, Spania, Statele Unite ale Americii.
În cercetarea IMDA din perioada postbelică se pot sesiza mai multe curente sau orientări
metodologice complexe.

3.1. Curentul strict morfologic

Se leagă de cel comparativ de la începutul secolului şi consistă în studierea unui tip de obiect
dat, mai mult sau mai puţin diferenţiat şi definit la începutul demersului, pe baza unor criterii
morfologice variabile, a căror comparare conduce la propuneri de clasificare şi de cronologie
relativă. Unele studii consistă numai în stabilirea listelor de tipuri pentru un obiect, diferenţierile
tipologice fiind operate empiric, înaintea analizei pieselor după caracterele morfologice generale
(Cheynier 1955; Gallay 1962; Gallay 1968 - apud Voruz 1982, p. 81 – cu bibliografia; Billamboz
1977; Ramseyer, Billamboz 1979; Séronie-Vivien 1968; Pape 1982). Se pot aminti, de asemenea,
sintezele generale sau referitoare la contexte regionale (Camps-Fabrer 1966; Barandiarán-Maestu
1967; Barandiarán-Maestu 1971). Alte studii au vizat exclusiv stabilirea listelor de tipuri pentru un
obiect, diferenţierile tipologice fiind operate după caracterele morfologice generale (Gallay 1977).

3.2. Listele tipologice

Pornind de la observaţia că ‹‹fosilele directoare›› nu au semnificaţie cronologic-culturală

integrală decât atunci când sunt considerate/percepute în ansamblul contextului cărora le aparţin, F.
Bordes şi D. de Sonneville-Bordes au elaborat în anii ’50 metoda statistică de studiere a utilajelor
litice, fundamentată pe stabilirea de tipuri şi liste tipologice pentru epoci (paleoliticul mijlociu şi
superior) şi regiuni date (Bordes 1950; Bordes 1953a; Bordes 1953b; Bordes 1961; Bordes 1965;
Bordes 1967; Sonneville-Bordes, Pérrot 1953). De acum, din accepţia sintetică a termenului care
desemnează un tip este eliminată semnificaţia funcţională, păstrându-se doar accepţia morfologică,
fixată într-o definiţie.
Inspirată de tipologia litică statistică, o altă orientare contemporană în studiul IMDA consideră
că demersul trebuie efectuat pe baza existenţei prealabile şi necesare a unei nomenclaturi sau liste
tipologice (Camps-Fabrer 1966; Barandiarán-Maestu 1967; Barandiarán-Maestu 1971; Kozlowski,
Kozlowski 1977).
Demersurile de tip structuralist, care conduc la aceleaşi rezultate ca şi studiul “tradiţional” al
tipologiei litice de concepţie bordiană sunt criticate de numeroşi cercetători. Aceştia le consideră
nefuncţionale, optând pentru studiile mai analitice ale artefactelor, abordate în individualitatea lor.
Este evident că, datorită condiţiilor variabile de conservare a MDA se diminuează eficienţa listelor
în studiile comparative (respectiv, nu se pot surmonta dificultăţile operării cu piesele fragmentare,
foarte numeroase în cadrul diverselor invenare şi colecţii).

3.3. Modelele teoretice

Pe linia structuralistă se înscrie şi curentul care vizează crearea sistemelor (modelelor)

teoretice de clasificare sau descriere, cu o logică internă proprie. Analiza diferiţilor parametri
morfologici ai unui obiect, variabilele “continui” şi “discrete” ale ansamblului studiat sunt tratate
după regulile statisticii şi corelate, în scopul decelării “coeficienţilor de distanţă” şi a “nivelurilor de
dependenţă”; aceasta conduce la stabilirea tipurilor, comparate fie în cadrul unor grupe regionale,
fie în ansambluri culturale.
Pe această linie, André Leroi-Gorhan a oferit o clasificare morfologică a vârfurilor din MDA
după atributele părţii distale şi ale celei proximale, dar într-o viziune universalistă/globalizantă şi
teoretică foarte îndepărtată de complexitatea realităţii concrete, dat fiind că eludează structura
tehnică (Leroi-Gourhan, Bailloud, Chavaillon, Laming-Emperaire 1968, p. 78-93).
Michel Dewez a propus o strategie “maximalistă”, printr-o “clasificare automatică”, făcând uz
de un lung şir de alternative dihotomice, urmând o ierarhie descendentă (Dewez 1974, p. 147-149;
Dewez 1974a).
Marcel Otte abordează caracteristicile inerente ale utilajului de os (mai ales vârfurile –
armăturile echipamentului cinegetic de aruncare) în contextul analizei atributelor (Otte 1974).
Cercetătoarea Danielle Stordeur prezintă o altă “clasificare de tip automatic”, structurată în
patru grile de criterii principale – echivalentul structurilor în tipologia analitică şi structurală a lui
Georges Laplace (vezi şi Sonneville-Bordes 1967); acestea conduc la obţinerea a patru “grile
mobile de clasificare”. Acest demers ilustrează soluţia de mijloc între demersul analitic şi cel
structural (Stordeur 1977a; Stordeur 1978; Stordeur 1985).
În aceeaşi ordine de idei, codul analitic elaborat de H. Camps-Fabrer, L. Bourrelly şi N. Nivelle
în 1974 (după un proiect inspirat de lucrarea lui H. de Lumley-Woodyear (1974) era destinat
exploatării automatice a datelor şi tindea să înregistreze “toate caracterele” şi “toate obiectele”;
organizarea variabilelor era însă şi în acest caz teoretică şi nu analitică (Camps-Fabrer, Bourrelly
1974, p. 135-142; Camps-Fabrer, Bourrelly, Nivelle 1974; Voruz 1982, p. 81).
Alte studii au cadrul mult mai limitat şi obiective mai puţin ambiţioase; accentul cade pe
intenţia analitică marcată, folosindu-se limbajul natural, cu diferite abordări nestructurale sau
limbajul codificat, cu strategii informatice sau statistice.

3.4. Analiza regională a ‹‹fosilelor directoare››

Unul din curente este racordat la o problematică bine circumscrisă, care urmăreşte discutarea şi
redefinirea noţiunii de ‹‹fosilă directoare››, într-un cadru geografic precis delimitat, recurgând la
analiza atributelor, la clasificări automatice şi la procedee arheometrice (Leroi-Prost 1974; Leroi-
Prost 1974a; Leroi-Prost 1974b; Leroi-Prost 1975a; Leroi-Prost 1975b; Deffarge, Laurent,
Sonneville-Bordes 1974; Julien 1977; Julien 1982; Stordeur 1979a; Strahm 1979).

3.5. Strategia informatică a atributelor (Cluster Analysis)

Pentru categoriile de piese bine definite tipologic, numeroşi autori fac apel la o strategie
informatică de atribute diverse (Cluster Analysis), respectiv variabile calitative (discrete) şi
cantitative (continui) - Taute 1965; Albrecht, Hahn, Torke 1972; Otte 1977; Conkey-Fritz 1977.

3.6. Analiza sintetică regională

Alţi cercetători abordează artefactele IMDA în sinteze limitate regional, fără o problematică
bine definită. Acest curent sintetic analizează toate aspectele, dar nu din perspectivă industrială sau
statistică; în general, se consideră că, în stabilirea clasificărilor, componentele colecţiilor utilizate
sunt suficiente (Billamboz 1977 – cu numeroase titluri citate).

3.7. Curentul analitic şi structural

Recent, unii cercetători încearcă să extindă la studiul IMDA tipologia analitică şi structurală,
elaborată de Georges Laplace pentru tehnocomplexele paleo- şi mezolitice (vezi şi Sonneville-
Bordes 1967).
Se admit în mod prealabil ipotezele: 1. reprezentativitatea eşantionului studiat în raport cu
ansamblul industriei din care face parte; 2. posibilitatea ca artefactele respective să formeze
industrii structurate în ansambluri tipologice de definit (tipologie industrială).
Sistemul tipologic al lui Laplace, prin supleţea utilizării limbajului codificat creat, nu este o
metodă taxonomică grevată de nomenclatură sau clasificări fixate a priori, ci răspunde
imperativelor unui studiu variat. Alegerea şi ierarhizarea criteriilor (variabilelor) sunt ferm
dependente de ansamblul studiat şi obiectivele stabilite. Problemele de nomenclatură sau de
clasificare “premeditate” sunt evitate, prin recurgerea la definiţii locale precise, bazate pe
articularea caracterelor (atributelor) artefactelor.
În opinia adepţilor tipologiei analitice şi structurale, codul analitic elaborat de H. Camps-Fabrer, L.
Bourrelly şi N. Nivelle (de altfel, un exemplu foarte bun de limbaj codificat) utilizează juxtapunerea (nu
ierarhizarea şi articularea) totalităţii caracterelor unui obiect, urmărind acoperirea ansamblului
posibilităţilor morfologice teoretice. În concepţia analitică, descrierea unui obiect se compune din
caracterele fizice, tipometrice, morfologice şi tehnice, înglobate într-o sinteză morfo-tehnică, marcată de
articularea criteriilor. Diversele caractere observabile formează structuri interdependente, a căror reunire
conduce la: 1. obţinerea formulei analitice descriind un obiect şi materializată prin sigle; 2. izolarea şi
definirea tipurilor (Voruz 1982; Voruz 1984; Voruz 1985).

4. Colocviile internaţionale. Comisia de nomenclatură şi

Grupele de lucru asupra industriei preistorice a materiilor dure animale.
“Fişele tipologice ale industriei preistorice a osului”

Extinderea cercetărilor asupra IMDA şi tendinţele spre specializarea strictă au necesitat şi necesită
tot mai acut colaborarea constantă, într-un cadru organizat, a preistoricienilor, paleontologilor şi
arheozoologilor, informaticienilor, tehnicienilor-experimentatorilor cu astfel de preocupări.
 În acest scop, la iniţiative dr. H. Camps-Fabrer, director de cercetare în cadrul C.N.R.S.,
L.A.P.M.O. – Université de Provence (Aix-en-Provence, Franţa) s-au organizat şi desfăşurat
colocviile internaţionale asupra industriei preistorice a osului, în care s-au făcut bilanţul
activităţii specifice, confruntarea opiniilor şi orientărilor metodologice, schimburi informaţionale,
discutarea tendinţelor şi a perspectivelor cercetării, acceptate şi în mod obiectiv necesare pe arii
geografico-istorice cât mai largi.
Primul colocviu s-a desfăşurat în 1974 la abaţia din Sénanque (Vaucluse), în organizarea
Laboratorului de Antropologie şi Preistorie a Ţărilor din bazinul Mediteranei Occidentale
(L.A.P.M.O.) din cadrul Universităţii Provence. Lucrările, editate curând după aceea în volum
(Camps-Fabrer 1974), au fost structurate în patru teme: 1. Probleme de identificare a materiilor dure
animale; 2. Reconstituirile experimentale privind tehnologia şi funcţionalitatea industriei materiilor
dure animale; 3. Metodologia studiului industriei materiilor dure animale; 4. Prezentarea obiectelor
în contextul lor arheologic.
De asemenea, au avut loc dezbateri generale asupra problemelor legate de ‹‹fosilele
directoare››, de reproducerea grafică şi de conservarea artefactelor IMDA. H. Camps-Fabrer a
propus cu acest prilej crearea unei Comisii de nomenclatură, care ulterior s-a reunit în mod regulat
(de regulă, semestrial) până în prezent, propunându-şi elaborarea metodologiei unitare de abordare a
studiului IMDA.
În acelaşi loc şi organizare şi-a ţinut lucrările în 1976 cel de-al doilea colocviu, rezervat
problematicii metodologiei cercetării IMDA (Camps-Fabrer 1977). Tematica lui, de mare densitate
şi interes major pentru orientarea cercetării, a inclus: 1. Metodele studiului analitic al morfologiei
obiectelor din MDA; 2. Explorarea metodelor analitice şi statistice; 3. Studiul sintetic al obiectelor
din MDA; 4. Studiul tehnicilor. Reconstituirile experimentale; 5. Comparaţii etnografice
(Eschimoşii).
H. Camps-Fabrer a propus Comisiei de nomenclatură proiectul elaborării “Fişelor tipologice
ale industriei preistorice a osului”. Reunind eforturile coordonate ale multor specialişti care
lucrează în domeniu (majoritatea francezi), acest proiect vizează elaborarea a 16 caiete, incluzând
fişele generale şi specifice definind quasi-totalitatea tipurilor de artefacte preistorice din MDA
(paleolitic – epoca bronzului inclusiv). Până în prezent, sub patronajul U.I.S.P.P. (din 1984) au fost
editate şase caiete: I. Vârfurile de lance (sagaies); II. Propulsoarele; III. Vârfuri, străpungătoare,
pumnale, ace; IV. Obiecte de podoabă; V. Bastoane perforate şi baghete; VI. Elemente
receptoare (mânere diverse, manşoane, tocuri şi tuburi, linguri, recipiente); VII. Vârfuri
barbelate şi înrudite (Camps-Fabrer 1986-1996).
Menţionăm cu acest prilej că, la solicitarea H. Camps-Fabrer s-au inclus (în premieră), în
cuprinsul Caietului VI, unele descoperiri din România. Autorul prezentei lucrări a completat
fişele-tip ale corpurilor de seceră din corn de cerb neolitice timpurii, provenind de la Râureni, jud.
Vâlcea şi Cârcea, jud. Dolj (la data respectivă se publicaseră doar trei exemplare) (Beldiman,
Camps-Fabrer, Nandris 1993).
Fişele tipologice editate de Comisia de nomenclatură a industriei preistorice a osului constituie
instrumente de lucru indispensabile în studiul acestor artefacte, oferind definiţiiile şi criteriile
metodologice acceptate şi utilizate în special de cercetătorii francezi.
Cu ocazia colocviului din 1976 s-au înfiinţat zece Grupuri de lucru, reunind specialiştii care
lucrează exclusiv sau sunt interesaţi de diversele aspecte specifice ale IMDA.
Aceste grupuri sunt: 1. Utilajul sumar elaborat (E. Aguirre); 2. Industria materiilor dure animale
a paleoliticului superior (D. de Sonneville-Bordes); 3. Industria materiilor dure animale în neolitic
şi epoca metalelor (H. Camps-Fabrer); 4. Metodele analizei statistice şi informatice (J. Hahn); 5.
Cercetările experimentale (M. Newcomer); 6. Industria materiilor dure animale în perioadele
istorice (D. Stordeur); 7. Bibliografia industriei materiilor dure animale preistorice (H. Delporte); 8.
Arta şi materiile dure animale (A. Roussot); 10. Materii prime (F. Poplin); 11. Reprezentarea
obiectelor din materii dure animale (P. Laurent) (Camps-Fabrer 1977, p. 359-360).
Trei din grupurile de lucru au desfăşurat reuniuni, cu rezultate extrem de utile, datorate
metodologiei şi clasificărilor propuse, ca şi studiului detaliat al unor aspecte particularizate. Este de
subliniat faptul că lucrările acestor mese rotunde şi colocvii (cu o singură excepţie) au fost
publicate. Astfel, Grupul de lucru nr. 1 (Utilajul sumar elaborat) a derulat deja şase mese rotunde:
Madrid (1979), Paris – Institutul de Paleontologie Umană (1984-1985, 1991), Treignes – Belgia
(1986) şi Neuwied (1994). Un Workshop (no. 4) a fost organizat cu ocazia celui de-al XIII-lea
Congres Internaţional de Ştiinţe Preistorice şi Protoistorice de la Forlě, Italia (Patou 1985; Patou
1986; Patou 1989; Patou-Mathis 1994; Patou-Mathis 1996). Grupul de lucru nr. 3 (Industria
osului în neolitic şi epoca metalelor) a organizat trei colocvii: Aix-en-Provence (1978 şi 1983) şi
Saint-Germain-en-Laye (1980 - Camps-Fabrer 1979; Camps-Fabrer 1982; Camps-Fabrer 1985).
Grupul de lucru nr. 6 (Obiecte de os istorice şi actuale) a desfăşurat o masă rotundă la Lyon –
Maison de l’Orient în 1979 (Stordeur 1980).
Structurarea cadrului internaţional al studiului IMDA (începând din 1974) a marcat intrarea
acestui domeniu într-o fază decisivă a evoluţieie sale şi a impulsionat fundamental interesul şi
progresul cercetării. Actele colocviilor şi ale grupurilor de lucru, prompt publicate, au pus la
îndemâna cercetătorilor în preistorie un bogat material informaţional şi au oferit modele
metodologice actuale, marcate de o mare diversitate.
Pe aceeaşi linie se înscrie organizarea, sub patronajul U.I.S.P.P., a celui de-al treilea colocviu
internaţional asupra IMDA preistorice, care şi-a desfăşurat lucrările la Treignes – Belgia în zilele
de 3-8 mai 1993. Tematica lui, centrată pe “Industrii pe materii dure animale. Evoluţie
tehnologică şi culturală în timpurile preistorice” a fost astfel structurată: 1. Tehnologia aplicată la
materiile dure animale considerate în contextul lor cronologic; 2. Tipologia şi cronologia obiectelor
din materii dure animale; 3. Funcţia obiectelor din materii dure animale considerate în contextul lor
cronologic şi cultural.
Este de remarcat prezenţa consistentă (ca număr de cercetători şi ca valoare a contribuţiilor) la
Treignes/Oignies a reprezentanţilor ţărilor Europei Centrale şi de Est, între care, pentru prima dată,
a fost reprezentată şi România, prin susţinerea a două comunicări (Camps-Fabrer 1993b; Camps-
Fabrer, Bellier, Cattelain, Otte, Orbán 1993; Beldiman 1993a; Beldiman 1993b).

5. Cercetările privind industria preistorică a materiilor dure animale

în România

5.1. Sec. al XIX-lea – mijlocul sec. al XX-lea

5.1.1. Primele menţiuni. Epoca paleolitică

În a doua jumătate a sec. al XX-lea, cu toate că dovezile materiale disponibile erau încă sumare,
precursorii ştiinţei arheologice româneşti au postulat existenţa pe teritoriul vechii Dacii a vârstelor
preistorice deja recunoscute şi acceptate pentru alte părţi ale Europei: paleoliticul, neoliticul, epoca
metalelor. În acest sens, la loc de frunte trebuie amintiţi Alexandru Odobescu, Cezar Bolliac şi
Grigore Tocilescu.
Pe baza studierii pieselor din colecţiile de antichităţi ale lui Nicolae Kreţulescu, Dimitrie
Pappazoglu şi Cezar Bolliac, Alexandru Odobescu făcea în anul 1868 consideraţii asupra epocilor
“anteistorice” ale pietrei şi bronzului, pe care socotim sugestiv să le reproducem in extenso: “ …
Negreşit că în timpul a miilor de secoli care au precedat în omenire arta de a păstra prin grai sau
prin scris memoria faptelor, multe popoare, deosebite prin origine, deosebite prin limbă, deosebite
prin uzuri şi-au succedat unul altuia pe faţa pământului. Ele au lăsat mai mult sau mai puţin, în
straturile de pământ pe care ele călcau, dovezi pipăite de ingeniozitatea lor şi de dibăcia lor
manuală. Astăzi, ştiinţa arheologică cearcă să afle un fir spre a da de căpătâi acelui labirint; dar ea
abea cutează până acum cu ajutorul antropologiei să facă, printre rămăşiţele preistorice, distincţiuni
de seminţie şi de neamuri; ea mai mult se mărgineşte, deocamdată, a clasifica producţiunile
primitive ale omenirii într-o ordine cronologică, de pe natura materiilor care au venit succesiv la
cunoştinţă şi la întrebuinţarea omului. Astfel, ea socoteşte – după o epocă embrionară în care omul,
sălbatic încă, s-a servit numai cu tulpine de copaci şi cu bolovani de stâncă – un period în care el s-a
învăţat să cioplească prin ciocănituri piatra şi osul, ş-apoi iar, prin frecături să le lustruiască ...”
(Odobescu 1874).
Al. Odobescu făcea, în 1868, primele menţiuni ale existenţei unor obiecte de os preistorice (=
neolitice) de pe teritoriul României, descoperite prin cercetările lui C. Bolliac la Vădastra. Tot lui i
se datorează publicarea primei lucrări din literatura noastră de specialitate referitoare la artefactele
din MDA (Odobescu 1868, p. 6-8; Odobescu 1908, p. 20; Babeş 1992).
Lui Cezar Bolliac îi datorăm primele cercetări cunoscute într-o staţiune neolitică din România
(Vădastra – “Cetate”, jud. Dolj, 1871-1874). El scria: “ … au fost în Dacia epoca pietrei lustruite şi
epoca pietrei numai cioplite” (Bolliac 1872; Bolliac 1874).
La rândul său, Grigore Tocilescu arăta: “ … prima fază este numită preistorică sau de piatră,
pentru că omul nu avea decât armele şi uneltele cele mai simple, piatra ascuţită, coarnele, oasele şi
bâtele de lemn …” (Tocilescu 1880, p. 17).
În 1891, A. Koch descoperea în “Peştera Oaselor” de la Someşul Rece primele piese din MDA
paleolitice, recunoscute ca atare în 1924 de H. Breuil. Este vorba de o tibia şi un humerus de lup,
perforate, databile în paleoliticul superior.
În prima jumătate a secolului nostru, cu ocazia publicării descoperirilor de materiale
paleofaunistice şi arheologice databile în pleistocenul superior şi provenind cu deosebire din mediul
endocarstic (peşterile Transilvaniei), diverşi autori au menţionat în loturile respective existenţa unor
piese scheletice (oase şi dinţi) fracturate în mod intenţionat sau prezentând urme de prelucrare şi
utilizare ca unelte. Între peşterile amintite se numără cele de la: Someşu Rece; Vadul Crişului; Ohaba
Ponor; Iabalcea; Mereşti; Româneşti ş.a. Astfel de semnalări, destul de numeroase sunt însă imprecise şi
sumare, ele nereferindu-se la natura specifică a eventualelor urme de intervenţie antropică. În această
situaţie, informaţiile şi mai ales mare parte a materialelor respective nu-şi pot găsi locul în cuprinsul
lucrărilor de specialitate decât în măsura în care mai sunt accesibile şi pot fi supuse unei examinări
riguroase (Jungbert 1978; Jungbert 1979; 1982; Jungbert 1987 – cu bibliografia; Nicolăescu-Plopşor
1938 – cu bibliografia; Roşu 1969 – cu bibliografia).
Rezultatele activităţii ştiinţifice desfăşurate de Márton Roska rămân, în bună parte, până astăzi
notabile pentru cunoaşterea epocii paleolitice din Transilvania. Săpăturile efectuate de el între anii
1911 şi 1929 în numeroase peşteri şi aşezări în aer liber (ex. cele din raza localităţilor actuale:
Buituri; Cioclovina; Crăciuneşti; Federi; Mereşti; Ohaba Ponor; Peştera) au dus la descoperirea, pe
lângă inventare litice, a unor urme paleofaunistice de vârstă pleistocenă, a unor fragmente de oase
considerate ca prezentând urme de prelucrare/utilizare şi a unor unelte de os, precum
străpungătoare, răzuitoare, racloare, netezitoare (lissoirs) etc., amenajate prin fracturare
intenţionată, cioplire, răzuire şi retuşare. Ele au fost atribuite paleoliticului mijlociu şi superior
(Roska 1924; Roska 1925a; Roska 1925b).
Unele sondaje au fost efectuate în anul 1924 împreună cu abatele Henri Breuil, aflat într-o
vizită de cercetare şi documentare în ţările sud-estului Europei. Sub influenţa benefică a acestuia,
personalitate consacrată în domeniul arheologiei preistorice, M. Roska a fost primul arheolog de la
noi care a luat în considerare şi a studiat utilajul MDA paleolitic. Lui îi datorăm primul articol
dedicat special acestui subiect (Roska 1929; Roska 1930). Totodată, este de notat faptul că,
anterior, însuşi H. Breuil folosise datele sondajelor din siturile paleolitice transilvănene,
recunoscând existenţa utilajului MDA descoperit în 1924 sau studiat în colecţiile mai vechi,
încadrându-l, de asemenea, în musterian şi paleoliticul superior (Breuil 1925).
O contribuţie majoră la studiul IMDA paleolitice din România se datorează prof. N. N.
Moroşan, cel care a pus bazele cercetărilor complexe privind această epocă (Moroşan 1928;
Moroşan 1938a; Moroşan 1938b).
Săpăturile de salvare executate în anii 1925-1926 în mica peşteră de la Ripiceni – “Stânca Ripiceni”
au dus la descoperirea a numeroase artefacte aparţinând IMDA: străpungătoare, dăltiţe, lissoirs,
retuşoare, un recipient, securi – ciocan din corn de ren. N. N. Moroşan a analizat sistematic acest
material în contextul lui stratigrafic (piesele aurignaciene fiind cele mai vechi artefacte IMDA
cunoscute până atunci în România) şi a făcut observaţii detaliate privind originea anatomică şi
procedeeele tehnice de confecţionare, analizând urmele de fabricare şi de uzură prin examinarea
suprafeţelor cu lupa etc., încercând, totodată, o clasificare tipologică pe criterii morfo-funcţionale.
Utilajul în discuţie a fost datat în paleoliticul superior (culturile aurignaciană şi gravettiană),
constituind serii care ilustrează în premieră la noi o adevărată industrie, pe care autorul
cercetărilor a discutat-o şi a plasat-o în contextul european, pe baza informaţiilor disponibile la acea
dată (Moroşan 1938). Subliniem faptul că studiul lui N. N. Moroşan reprezintă prima lucrare din
literatura de spcialitate românească despre IMDA paleolitică, de nivel compatibil cu al celor
contemporane, în special ale preistoricienilor francezi.
Preocupările multiple ale prof. C. S. Nicolăescu-Plopşor, creatorul şcolii româneşti de
cercetare a epocii paleolitice au inclus şi IMDA. Utilizând rezultatele sondajelor din 1924 şi 1929 în
Peştera Muierilor de la Baia de Fier, el evidenţia faptul că dificultăţile de procurare a silexului în
regiuni precum nordul Olteniei a determinat prelucrarea de către comunităţile umane musteriene a
cuarţitului şi a osului. Se sublinia, totodată, necesitatea studierii mai atente a utilajului musterian din
MDA, a cărui existenţă o admitea sub influenţa opiniilor lui H. Breuil şi a descoperirilor din Franţa
(Nicolăescu-Plopşor 1938, p. 94-97). Aceste idei şi direcţii de cercetare au fost argumentate şi
dezvoltate la începutul perioadei postbelice prin descoperirea materialelor arheologice din peşterile
carpatice.

5.1.2. Epoca neo-eneolitică

După cum s-a menţionat deja, primele săpături efectuate într-o staţiune neolitică din România
(Vădastra) au prilejuit şi cele dintâi menţiuni ale unor piese din MDA (Bolliac 1872; Bolliac 1874).
Cercetările iniţiate în anii ’20 în aşezările devenite mai târziu puncte de referinţă în cunoaşterea
neo-eneoliticului de la Dunărea de Jos: Boian, Căscioarele, Gumelniţa, Sultana etc., au livrat
importante loturi de piese IMDA din os, corn şi cochilii: piese de utilaj şi arme precum topoare,
străpungătoare, dălţi, săpăligi, pumnale, harpoane, bumerange; piese de podoabă sau de cult ca
pandantivele şi idolii antropomorfi.
Toate aceste categorii au fost clasificate sub raport tipologic pe criterii funcţionale prezumate
sau pe baza morfologiei (Andrieşescu 1924; Dumitrescu 1924; Dumitrescu 1925; Ştefan 1925).
Unele descoperiri au prilejuit abordarea problematicii genezei şi difuziunii unor tipuri specifice,
precum harpoanele, a căror fabricare şi utilizare a fost plasată pe parcursul neo-eneoliticului
(contrar opiniilor vehiculate curent în epocă, care afirmau că acest tip dispăruse la sfârşitul
mezoliticului), prin contribuţiile prof. dr. doc. Vladimir Dumitrescu (Dumitrescu 1924; vezi şi
Nicolăescu-Plopşor 1929).
Pentru această perioadă, cu mici excepţii, lipsesc studiile speciale consacrate IMDA. În această
privinţă, cităm lucrarea prof. Vl. Dumitrescu asupra plasticii antropomorfe de os (Dumitrescu 1931;
Dumitrescu 1938) şi cea a prof. dr. doc. Dumitru Berciu privind piesele de podoabă din scoici
(valve) şi cochilii de melci de origine mediteraneană (Berciu 1940).

5.2. Perioada postbelică

5.2.1. Epoca paleolitică

Amploarea cercetărilor efectuate sistematic datorită înfiinţării institutelor de profil a contribuit

la sporirea considerabilă a numărului artefactelor MDA paleolitice şi neo-eneolitice provenind din
România, oferind materiale de studiu bogate, variate şi foarte importante pentru cunoaşterea gamei
şi evoluţiei acestui gen de industrie. În continuare, prezentarea lor se va face urmând criteriul
încadrării culturale şi cronologice.
 5.2.1.1. Paleoliticul inferior

Săpăturile ample întreprinse în anii 1961-1963 de către C. S. Nicolăescu-Plopşor şi

colaboratorii săi în punctul fosilifer de la Bugiuleşti – “Valea lui Grăunceanu” au livrat o mare
cantitate de material paleofaunistic, databil în Villafranchianul superior (cca. 1.800.000 ani B.P.). În
loturile respective a fost constatată existenţa unor piese (mai ales oase lungi) fracturate intenţionat,
probabil în vederea extragerii măduvei, ca şi a unor unelte (percutoare, vârfuri, racloare), amenajate
pe fragmente de oase de cal şi pe corn de cervide, ca şi aşchii de os fosil de Elephas, toate puse
ipotetic în legătură cu activitatea genului Australophitecus. Studiul detaliat al tipurilor de fracturi, în
vederea decelării intervenţiei antropice intenţionate, luarea în considerare a factorilor taphonomici, ca şi
încadrarea în contextul mondial marchează premiera cercetării utilajului sumar elaborat paleolitic din ţara
noastră. (Nicolăescu-Plopşor, Nicolăescu-Plopşor 1963; Nicolăescu-Plopşor 1964; Nicolăescu-Plopşor
1964a; Nicolăescu-Plopşor, Paul-Bolomey, Firu, Nicolăescu-Plopşor 1964; Nicolăescu-Plopşor,
Nicolăescu-Plopşor 1965; Bolomey 1965; Roşu 1966).

5.2.1.2. Paleoliticul mijlociu

Cercetările continuate în siturile musteriene din endocarstul carpatic (Baia de Fier – “Peştera
Muierilor”, Ohaba Ponor – “Peştera din Bordul Mare”) în anii ’50 au prilejuit descoperirea a noi
piese de utilaj sumar elaborat, realizate prin cioplire pe aşchii de oase lungi (racloare, vârfuri). Din
păcate, ele au rămas doar semnalate în rapoartele de săpături ale colectivelor conduse de C. S.
Nicolăescu-Plopşor. Profesorul evidenţia în mod repetat existenţa tipurilor de unelte respective şi
necesitatea studierii lor sistematice, deziderat neîmplinit încă până astăzi. Totodată, el discuta
criteriile taphonomice şi morfo-tehnice ale decelării pieselor cu urme de intervenţie antropică
(Gheorghiu, Nicolăescu-Plopşor, Haas et alii 1951, p. 8; Nicolăescu-Plopşor et alii 1953a, p. 195-
207; Nicolăescu-Plopşor 1954, p. 66; Nicolăescu-Plopşor 1956, p. 22-24; Nicolăescu-Plopşor 1957,
p. 47; Nicolăescu-Plopşor et alii 1957a, p. 24; Nicolăescu-Plopşor et alii 1957b, p. 43-46).
Siturilor menţionate mai sus li s-a adăugat cel de la Boroşteni – “Peştera Cioarei”, unde, prin
reluarea săpăturilor în 1979, s-au recoltat din nivelurile musteriene unele piese de utilaj pe aşchii de
os (Terzea 1987, p. 57-58, pl. I/A-B).
Aceleiaşi epoci îi aparţin complexele de locuire (paravane) şi de cult (la care s-au utilizat MDA
brute, repectiv defense şi molari), ca şi depunerea în groapă a fragmentelor de craniu, a unui molar şi a
două vertebre, toate de mamut, descoperite la Ripiceni – “Izvor” (Păunescu 1965, p. 16-18; Păunescu
1978a; Păunescu 1989a; Păunescu 1993, p. 70-91, 187-195; Păunescu, Chirica 1977, p. 60-63).
De asemenea, în acest context trebuie amintită semnalarea, dintr-o descoperire fortuită la
Holboca, jud. Iaşi a două defense de mamut, atribuite paleoliticului mijlociu şi despre care dr.
Vasile Chirica afirma că sunt decorate cu “linii scurte gravate în zig-zag”, considerate astfel între
cele mai vechi manifestări artistice din Europa (Chirica, Tanasachi 1984, p. 171, XXXV.1.A.).
Asupra vechimii “reprezentărilor geometrice” de pe piesele respective s-au formulat rezerve majore,
în fapt piesele respective trebuind eliminate din discuţie, “decorul” dovedindu-se a fi de dată foarte
recentă, datorat tratamentului în laboratorul de restaurare (Beldiman1996a, p. 326).

5.2.1.3. Paleoliticul superior

Artefactele IMDA aparţinând culturii aurignaciene din România au fost documentate în număr
mai mare pe baza cercetărilor din perioada postbelică. Cu toate acestea, efectivul lor rămâne încă
redus. Piesele sunt menţionate în rapoartele de săpături, studii sau sinteze, fiind descoperite atât în
aşezări de terasă, cât şi în cele din mediul endocarstic: Baia de Fier – “Peştera Muierilor”, Ohaba
Ponor – “Peştera din Bordul Mare”, Bistricioara – “Lutărie”, Mitoc – “Malul Galben” şi Mitoc –
“Valea Izvorului” ş.a. Ca tipuri, ele cuprind vârfuri de suliţă, străpungătoare de os şi un
pandantiv/mărgea realizat(ă) dintr-un canin perforat de lup, cele mai vechi materiale de acest fel
cunoscute la noi până în prezent.
Cultura gravettiană, atestată şi cercetată mai intens în regiunile est-carpatice (Chirica 1989;
Păunescu 1993, p. 203-208; Păunescu 1995) a oferit importante loturi de materiale ilustrând
existenţa unei IMDA dezvoltate. Un loc aparte ocupă descoperirile de la Cotu-Miculinţi – “Gârla
Mare”, unde au fost cercetate pentru prima oară în România ateliere pentru prelucrarea osului şi a
cornului de ren. Sub raport tipologic sunt prezente: străpungătoarele, vârfurile de suliţă (pointes de
sagaie) în mai multe variante din os şi corn; “târnăcoapele” şi “ciocanele-târnăcop”, retuşoarele,
netezitoarele (lissoirs), harpoanele, un baston perforat.
IMDA de la Cotu Miculinţi, care se alătură celei similare şi de aceeaşi epocă descoperite
anterior la Ripiceni – “Stânca Ripiceni”, precum şi piesele de la Crasnaleuca – “Stanişte” au
prilejuit lui M. Brudiu elaborarea unor studii speciale, în care se prezintă clasificarea tipologică
după criterii morfo-funcţionale, se fac observaţii de ordin tehnic şi se formulează ipoteze
funcţionale, utilizându-se în acest scop (dar sporadic) şi datele studiului microscopic al suprafeţelor
şi al urmelor de uzură.
Restul artefactelor IMDA gravettiene a fost doar semnalat, nefăcând obiectul unor studii până în
prezent; menţionăm “ciocane-târnăcop”, străpungătoare, “dălţi”, un “vârf de lance înfipt într-o tibia de
cal” (Mitoc – “Malul Galben”); pandantivele pe canin de vulpe şi incisiv de cerb – ambele piese
perforate (Râşnov – “Peştera Gura Cheii”), ca şi fragmentul de maxilar de vulpe, un canin de lup şi o
cochilie a speciei Helix, considerate ipotetic pandantive (Ripiceni – “Stânca Ripiceni”).
În acelaşi context se plasează securea şi ciocanul din corn de ren de la Lespezi, semnalate în
studiul dr. Al. Bolomey; acest studiu reperezintă un model de analiză după canoanele metodologice
utilizate în literatura europeană de profil, având implicaţii în evaluarea coordonatelor
paleoecologice/paleoeconomice şi concluzii de cel mai înalt interes legate de utilizarea MDA, recte
a cornului de ren (Bolomey 1991). Cât priveşte piesele din MDA de la Lespezi, ele au fost analizate
în mod exhaustiv într-un studiu recent (Beldiman 1999).
Trebuie amintită şi valorificarea recentă a singurei piese paleolitice prelucrate din fildeş,
cunoscută până acum pe teritoriul României (descoperită la Lespezi –”Lutărie”, jud. Bacău şi
semnalată de dr. Al. Bolomey); această piesă atestă cunoaşterea şi aplicarea procedeului de debitaj
prin abraziune liniară în cadrul culturii gravettiene (Beldiman 1996a; Beldiman 1999).
Preocupările legate de aplicarea examinării sistematice a urmelor microscopice de fabricare şi
de folosire pe artefacte preistorice din MDA provenind din România (tracéologie, use-wear
analysis) au fost recent concretizate prin realizarea: studiului asupra pandantivului de os descoperit
la Mitoc – “Malul Galben” (Otte, Beldiman 1995; Otte, Chirica, Beldiman 1995), cel privind
piesele paleolitice din corn de ren descoperite la Lespezi, deja amintite (Beldiman 1999); cel asupra
IMDA din situl de la Grumăzeşti (Marinescu-Bîlcu, Beldiman 1997), cel privind IMDA neolitică
timpurie din Transilvania (Marinescu-Bîlcu, Beldiman 1998) şi a studiului asupra celei mai vechi
reprezentări figurative în MDA cunoscute la noi până în prezent – o protomă zoomorfă din corn de
cerb descoperită la Cârcea – “Hanuri” (Nica, Beldiman 1998).
De asemenea, un interes particular prezintă complexele considerate rituale, cu depuneri de epifize,
falange întregi de bour şi maxilare fragmentare de ren de la Buda, jud. Bacău (Bolomey 1961).
Fildeşul de mamut brut a fost folosit probabil ca material de construcţie în aşezările gravettiene
de la Ripiceni – “Izvor” şi în cea de la Mitoc – “Malul Galben” (Păunescu 1993, p. 158-159, 195;
Chirica 1989, p. 51).
Tot aici inserăm şi menţiunile sumare ale unor descoperiri de piese IMDA sau oase fracturate
intenţionat, încadrate larg/vag în paleolitic şi care necesită verificări şi completări de informaţii
înainte de a fi luate în considerare (Galoşpetreu; Răcaş; Petreştii de Jos; Reşiţa; Râpa – cf. Jungbert
1979; Jungbert 1982; Jungbert 1987 – passim, cu bibliografia).
 5.2.1.4. Epipaleolitic – mezolitic

În cadrul IMDA de la sfârşitul epocii paleolitice, un loc aparte ocupă materialele atribuite
tardigravettianului de tip mediteranean din aşezările descoperite în zona Porţilor de Fier. Siturile
cercetate (Dubova – “Cuina Turcului”, nivelurile I-II; Ostrovul Banului; Ogradena – “Icoana” ş.a.)
au livrat loturi consistente de piese din os, corn de cerb, dinţi, cochilii. Este vorba de unelte (vârfuri,
netezitoare, spatule); arme (vârfuri de suliţă, un fragment de harpon); obiecte de podoabă
(pandantive din dinţi perforaţi sau din os, mărgele din vertebre de peşte, cochilii de gasteropode şi
lamelibranhiate – Dentalium). O deosebită importanţă prezintă piesele – unelte sau non-utilitare (în
majoritate din os, păstrate fragmentar), decorate cu motive geometrice gravate, încadrabile din
punct de vedere stilistic în arealul culturii romanello-aziliene.
În aceeaşi zonă geografică se plasează descoperirile aparţinând culturii mezolitice Schela
Cladovei, căreia îi este specifică o IMDA dezvoltată. Utilajul din corn de cerb predomină, incluzând
ca tipuri: vârfuri de tip oblic pe segmente de raze şi pe segmente perforate de ax (tipul nostru I G) –
desemnate în mod “tradiţional” prin denumiri ca “săpăligi”, “scormonitoare”, “brăzdare”; sunt
prezente şi netezitoarele de os şi cuţitele-racloare din pereţi de defense de mistreţ. Din categoria
armelor, autorii cercetărilor menţionează pumnale, vârfuri de suliţă şi de săgeţi. Se remarcă numărul
redus al pieselor decorate cu motive geometric. Deşeurile de fabricaţie sunt numeroase şi oferă date
foarte utile legate de etapele tehnologice – verigile ‹‹lanţului operator›› aplicate în elaborarea
artefactelor.
IMDA epipaleolitică şi mezolitică din Clisura Dunării a făcut obiectul mai multor studii sau
părţi ale unor lucrări de sinteză, în care s-au propus clasificări tipologice pe criterii morfo-
funcţionale, ipoteze asupra funcţionalităţii (unele bazate pe datele macro- şi microtraseologiei –
Boroneanţ, Boroneanţ 1983) şi observaţii legate de aspectele tehnologice (utilizarea arcului –
Boroneanţ, Beldiman 1995; Miriţoiu, Beldiman 1999).
Aceste industrii ridică probleme de ordin paleoeconomic şi paleoecologic de importanţă majoră,
în a căror rezolvare contribuţiile aduse de microtraseologie, experimentele tehnologice şi cele
funcţionale se impun a fi luate în considerare sistematic, coroborate strâns cu rezultatele studiilor
interdisciplinare (micromorfologie, granulometrie, analize sporopolinice, arheozoologie) şi cu
datele relative la artefacte similare din Europa epocii respective.

5.2.2. Epoca neo-eneolitică

Pentru majoritatea culturilor neo-eneolitice, IMDA – care atinge acum apogeul dezvoltării sale
în preistoria României – este bine reprezentată, variată sub raport tipologic şi dovedind progrese
notabile în plan tehnologic. Ea cuprinde ca elemente de repertoriu tipologic: piese de utilaj
(străpungătoare, dălţi, chasse-lames, şlefuitoare, ace, topoare, seceri, săpăligi, brăzdare pentru
aratru, harpoane, cârlige de undiţă, tuburi, manşoane); arme (pumnale, vârfuri de suliţă şi de săgeţi)
realizate din os şi corn de cervide; piese de port şi de podoabă (mărgele, pandantive, ace de păr, brăţări,
inele, nasturi, butoni, piese de centură) din os, dinţi de mistreţ sau cervide, corn de cervide, cochilii şi
valve; piese de cult (statuete antropomorfe plate sau în ronde bosse de os).
Literatura de specialitate românească din perioada postbelică (până în prezent) înregistrează
numeroase lucrări în care aceste descoperiri sunt prezentate şi discutate. O primă categorie, mai
restrânsă, este constituită de articolele şi studiile care tratează special problematica unor
categorii de piese IMDA: ● utilajul – şlefuitoarele de os, brăzdarele, săpăligile, harpoanele,
lingurile-spatule şi secerile din corn de cerb (Alexandrescu 1961; Dumitrescu, Bănăţeanu 1965;
Popuşoi 1982; Comşa 1986; Beldiman 1993b; Beldiman, Camps-Fabrer, Nandris 1993; Nica,
Beldiman 1997; Nica, Beldiman 1998a; Popuşoi, Beldiman 1998; Dragomir 1996a; Dragomir
1996b; Dragomir 1996c; Mantu, Ştirbu, Buzgar 1995; Mantu, Dumitroaia, Tsaravopoulos 1997, p.
789-80, 162, 226-227; Ciugudean 1995; Buzdugan, Rotaru 1997, p. 22-23, 74-78; Comşa 1996,
passim); ● piesele de port şi de podoabă din os, corn de cerb, dentiţie, cochilii şi valve (Marinescu-
Bîlcu, Cârciumaru 1992a; Marinescu-Bîlcu, Cârciumaru 1992b; Beldiman 1993a; Comşa 1973;
Nica, Beldiman 1998b); ● plastica antropomorfă şi zoomorfă de os şi corn de cerb (Marinescu-
Bîlcu 1967; Comşa 1976; Comşa 1976a; Comşa 1979; Comşa 1991a; Comşa 1995, p. 53-66;
Comşa 1995a; Neagu 1986; Neagu 1998; Andreescu 1995; Andreescu 1998; Popuşoi 1987;
Şadurschi 1997; Şerbănescu 1997).
Alte studii vizează IMDA din cadrul unor aşezări, precum cele de la Borduşani, Drăguşeni,
Dumbrava, Grumăzeşti şi Vădastra (Bolomey, Marinescu-Bîlcu 1988; Marinescu-Bîlcu 1997a;
Marinescu-Bîlcu 1999; Marinescu-Bîlcu, Beldiman 1997; Mateescu 1970; Mazăre 1997; Voinea 1997).
Recent a fost elaborată şi prima sinteză regională exhaustivă asupra IMDA neolitice din
România, referitoare la orizontul Gura Baciului – Cârcea - PreCriş şi la cultura Starčevo-Criş din
Transilvania (Marinescu-Bîlcu, Beldiman 1998).
Cea mai largă categorie de lucrări este formată de sintezele, monografiile, studiile şi articolele
care valorifică rezultatele cercetărilor în diverse situri neo-eneolitice. În cadrul lor, IMDA îi
sunt rezervate capitole sau paragrafe speciale. Am citat în continuare, cu prioritate – dar fără
pretenţia exhaustivismului, lucrările care depăşesc limitele crono-culturale fixate în lucrarea de faţă,
în scopul de a oferi o imagine coerentă a preocupărilor şi a bazei documentare privind IMDA
databilă în neoliticul mijlociu şi târziu (eneolitic) (Berciu 1961, p. 218-233, 334-33, 33-380, 423-
424, 40-41; Berciu 1966, 78-81, 186-192; Bolomey 1986; Cantacuzino 1967; Cantacuzino 1969, p.
45-59; Cantacuzino, Fedorovici 1970; Cantacuzino, Morintz 1963; Cantacuzino, Morintz 1968, p.
22-25; Comşa 1974, p. 78-81, 169-174; Comşa 1985; Comşa 1983; Comşa 1990, p. 38-45, 92-97;
Crâşmaru 1977, p. 22-23; Dumitrescu 1965, p. 227; Dumitrescu 1966, p. 59-97; Dumitrescu 1980,
p. 24-25; Dumitrescu et alii 1954, p. 261-267, 435-456; Harţuche 1980; Harţuche 1987; Harţuche,
Anastasiu 1976; Marinescu-Bîlcu 1974, p. 42-51; Marinescu-Bîlcu 1981, p. 29-58; Marinescu-Bîlcu
1991; Matasă 1946, p. 87-88, 161-162; Paul 1992, p. 43-44, 99, 110; Vulpe 1957, p. 256-263).
Tot aici menţionăm lucrările care analizează descoperiri de excepţie, cum sunt depozitele
având ca inventar arme, piese de port şi de podoabă de metal (cupru, aur), marmură, os, valve,
seminţe şi dentiţie, sau inventarul unor ateliere pentru fabricarea brăţărilor şi a mărgelelor din valve
(Dumitrescu 1957; Galbenu 1963; Şerbănescu 1987; Ursachi 1991; Ursachi 1992; Marinescu-Bîlcu,
Cârciumaru 1992a; Marinescu-Bîlcu, Cârciumaru 1992b; Beldiman 1993a).
Sub aspect metodologic, în lucrările care tratează descoperirile IMDA neo-eneolitice se remarcă
preocuparea de precizare, în limitele posibilităţilor, a speciilor animale de la care provin materiile
prime utilizate, ca şi a părţilor anatomice. Clasificările propuse operează în stabilirea grupelor şi
pentru majoritatea cazurilor, cu criteriile funcţionale, prezumate pe baze morfologice.
Datele legate de procedeele tehnice ale obţinerii artefactelor ocupă un loc secundar în economia
lucrărilor (de multe ori chiar lipsesc), ele nebeneficiind de o abordare detaliată şi comparativă.
Limbajul descriptiv utilizat este în mod preponderent cel natural, marcat adeseori de indecvare,
subiectivism şi ambiguitate, datorită inexistenţei vocabularului controlat/etalonat, general acceptat
şi asimilat.
Cât priveşte aspectele funcţionalităţii, acestea sunt argumentate, în unele cazuri, prin considerarea
macro- şi microurmelor de uzură, dar în linii generale se fundamentează pe criteriile labile ale
morfologiei şi pe raportarea la piesele de epocă istorică şi analogiile etnografice (în mod explicit sau
subînţeles). Comparaţiile de acest gen, uneori preluate în mod mecanic nu au, cum era de aşteptat,
valabilitatea asigurată în toate situaţiile. Cu o singură excepţie, lipsesc studiile experimentale necesare
relevării lanţului tehnologic-operator sau a funcţionalităţii (Nandriş 1972).
În cadrul conturat mai sus, marcat în mod obiectiv de progresele generale înregistrate în
domeniu şi de interesul secundar sau marginal manifestat la noi pentru studiul sistematic al IMDA,
se impune evidenţierea unor excepţii. Astfel, lucrarea dr. Alexandra Bolomey şi a dr. Silvia
Marinescu-Bîlcu privind industria osului în aşezarea cucuteniană de la Drăguşeni – “Ostrov” este o
încercare aliniată la concepţiile metodologice actuale. Ea oferă o clasificare a utilajului pe os, corn
şi dentiţie care adoptă criterii combinate morfologico-anatomice şi este prezentată într-un limbaj
descriptiv convenţional explicitat, potrivit normelor internaţionale acceptate în prezent. Aspectele
tehnologice şi funcţionale sunt puse în lumină în mod constant pentru toate grupele tipologice
definite (Bolomey, Marinescu 1988). Tributară în mod excesiv taxonomiei utilizate de anatomia
animală descriptivă şi folosind grupe de criterii morfologice prea detaliate, clasificarea respectivă se
dovedeşte a fi foarte dificil de asimilat şi, în consecinţă, de aplicat în practică.
Pe acelaşi plan al alinierii la standardele propuse de şcoala franceză – asimilate de numeroşi
specialişti - se înscrie o serie de lucrări recente, care conturează individualitatea cercetării româneşti
actuale a domeniului şi îi trasează orientarea prezentă şi viitoare. Este vorba de studiile recente
privind: corpurile de seceră din corn de cerb neolitice timpurii (Beldiman 1993b); pandantivele
realizate din os şi pe dinţi de origine animală din paleoliticul superior, epipaleoliticul şi neo-
eneoliticul României (Beldiman 1993a; Otte, Beldiman 1995; Otte, Chirica, Beldiman 1995);
IMDA din aşezările de la Dumbrava, Grumăzeşti şi Borduşani (Marinescu-Bîlcu, Beldiman 1997;
Mazăre 1997; Voinea 1997); sinteza regională asupra IMDA neolitice timpurii din Transilvania
(Marinescu, Beldiman 1998) ş.a.
Totodată, creşterea interesului pentru IMDA neo-eneolitică se reflectă şi în recenta orientare
promovată în unele centre universitare spre elaborarea unor lucrări de licenţă ale studenţilor de la
facultăţile de istorie – de exemplu, cele din cadrul Universităţilor din Constanţa şi Alba Iulia (Micu
1996; Mazăre 1999); pe acelaşi plan se pot menţiona şi lucrările recente prezentate la sesiunile de
comunicări ştiinţifice ale studenţilor, organizate de Universitatea ‹‹Valahia›› din Târgovişte
(Astaloş 1998; Sandu 1998).
Relevăm, în sinteză, contribuţiile mai recente ale cercetării româneşti în domeniu. În ultimele
circa două decenii, unii cercetători români ai preistoriei (încă puţini) au depus şi continuă să depună
eforturi în direcţia elaborării sau adaptării unui cadru metodologic viabil al studiului IMDA şi care
să asimileze în mod constructiv progresele actuale din domeniul respectiv, înregistrate pe plan
internaţional. În acelaşi timp, s-a reluat sau s-a iniţiat valorificarea sistematică a loturilor de materiale
provenind din aşezările preistorice, databile din paleoliticul superior şi până în eneolitic. În acest sens,
menţionăm comunicările, articolele şi studiile recente privind: ● IMDA din aşezarea cucuteniană de la
Drăguşeni, jud. Botoşani; elaborarea recentă a monografiei acestui sit, în care IMDA i s-a rezervat un
capitol; ● abordarea problematicii privind metodologia şi tipologia IMDA; ● contribuţiile la elaborarea
Fişelor tipologice ale industriei osului, sub egida U.I.S.P.P.; ● participarea la colocviile internaţionale
de profil, cu prezentarea unor comunicări referitoare la IMDA preistorică din România; ● valorificarea
integrală a unor piese de excepţie, cum sunt pandantivul de os gravettian de la Mitoc, jud. Botoşani;
cuţitele compozite având corpul din MDA, descoperite în Bazinul Nistrului; ● utilizarea arcului în
aşezările mezolitice din Clisura Dunării; ● IMDA din aşezarea aparţinând culturii Starčevo-Criş de la
Grumăzeşti, jud.Neamţ; ● lingurile-spatule atribuite aceleiaşi culturi, provenind din aşezările de la
Trestiana, jud. Vaslui şi Cârcea - “La Hanuri”, jud. Dolj; ● secerile din corn de cerb neolitice timpurii;
● utilizarea fildeşului în paleoliticul superior din regiunile noastre; ● cea mai veche reprezentare
figurativă din MDA cunoscută pe teritoriul României; ● prima sinteză regională privind IMDA (cultura
Starčevo-Criş din Transilvania); ● obiectele de podoabă din MDA aparţinând paleoliticului superior din
aceeaşi regiune; ● IMDA în aşezarea gravettiană de la Lespezi, jud. Bacău; ● un vârf de suliţă
aurignacian de os descoperit la Bistricioara - “Lutărie”, jud. Neamţ; ● două piese gravettiene de artă
mobilieră, provenind din cercetările efectuate la Ţibrinu, jud. Constanţa (un pandantiv de os decorat cu
motive geometrice şi un canin perforat de urs); ● publicarea sumară sau mai extinsă a unor materiale
descoperite recent în unele situri neo-eneolitice; ● elaborarea unor lucrări de licenţă, care tratează IMDA
din cadrul culturilor eneolitice de pe teritoriul Dobrogei şi al Transilvaniei – a se vedea lista
bibliografică, passim.
Menţionăm şi elaborarea (în premieră pentru cercetarea preistorică din România) a unei teze de
doctorat care tratează, în mod exhaustiv şi prin aplicarea metodologiei actuale, descoperirile aparţinând
paleoliticului superior, epipaleoliticului, mezoliticului şi neoliticului timpuriu din ţara noastră.
Abordările problematicii IMDA preistorice din România (în afara celor menţionate mai sus) rămân
încă, în măsură importantă, limitate ca întindere şi interes rezervat acestui domeniu specific al
cercetării, ca metodologie şi obiective; ele sunt tributare tradiţiilor strict descripţioniste şi funcţionaliste
şi recurg la un limbaj comun, care se dovedeşte (o dată în plus) inadecvat unui astfel de demers.
 Pe de altă parte, eforturile depuse pentru promovarea noilor direcţii de cercetare sistematică a
artefactelor preistorice din MDA descoperite în România au înregistrat deja rezultate care încurajează
continuarea şi extinderea valorificării lor integrale, potrivit exigenţelor actuale.

BIBLIOGRAFIE

ALBRECHT G.
1977Testing of materials as used for bone points of the Upper Palaeolithic, în Camps-Fabrer 1977, p.
119-124
ALBRECHT G., HAHN J., TORKE W. G.
1972Merkmalanalyse von Geschlosspitzen des mittleren Jungpleistozäns in Mittel- und Osteuropa,
Archaeologica Venatoria, Band 2, Universität Tübingen, Stuttgart
ALEXANDRESCU A. D.
1961Şlefuitoare de os neolitice, SCIV, 12, 2, p. 339-344
ALLAIN J., AVERBOUH A., BARGE-MAHIEU H., BELDIMAN C. et alii
1993 Fiches typologiques de l'industrie osseuse préhistorique (sub red. H. Camps-Fabrer). Cahier VI:
Eléments récépteurs, Treignes
ANDREESCU R.
1995Căscioarele-Ostrovel. Plastica de os din nivelul Gumelniţa B1, CCDJ, 13-14, p. 41-48
1998Căscioarele-Ostrovel. Plastica de os din nivelul Gumelniţa A2, Préhistoire du Bas Danube,
CCDJ, 15, p. 215-232
ANDRIEŞESCU I.
1924Les fouilles de Sultana, Dacia, 1, p. 72-73
ASTALOŞ C.
1995Cercetările lui Márton Roska privind paleoliticul transilvan, în Cârciumaru, Diaconescu1995, p.
29-30
1998Descoperiri paleolitice în peşterile din zona Bihorului, în Cârciumaru 1998, p. 24-35
BABEŞ M.
1992Odobescu, arheologul, SCIVA, 43, 2, p. 119-126
BARANDIARÁN MAESTU I.
1967El paleomesolitico del Pirénéo Occidental. Bases para una sistematizacion tipologica del
instrumental oseo paleolitico, Monografias arqueologicas III, Zaragoza
1973Arte mueble del Paleolitico Cantabrico, Monografias arqueologicas 14, Zaragoza
BARGE-MAHIEU H., BELDIMAN C., BUISSON D., CAMPS-FABRER H. et alii
1993 Fiche générale Manches (3.0.), în Allain, Averbouh, Barge-Mahieu, Beldiman 1993, p. 23-31
BARGE-MAHIEU H., BELLIER Cl., CAMPS-FABRER H. et alii
1991Fiches typologiques de l'industrie osseuse préhistorique (sub red. H. Camps-Fabrer). Cahier IV.
Objets de parure, Aix-en-Provence
BARGE-MAHIEU H., CAMPS-FABER H., FERUGLIO V. et alii
1992Fiches typologiques de l'industrie osseuse préhistorique (sub red. H.Camps-Fabrer). Cahier V.
Bâtons percés, baguettes, Treignes
BELDIMAN C.
1992Studiul industriei preistorice a materiilor dure animale - probleme demetodologie, referat
susţinut în cadrul Secţiei de Preistorie a Institutului de Arheologie “Vasile Pârvan” din Bucureşti,
decembrie 1992
1993 aLes dents percées dans le Paléolithique et le Néolithique de la Roumanie. Approche
technologique, în Camps-Fabrer, Béllier, Cattelain, Otte, Orbán 1993, p. 46
1993 bCorps de faucille en bois de cerf du Néolithque ancien de la Roumanie: aspects technologiques
et fonctionnnels, în Camps -Fabrer, Béllier, Cattelain, Otte, Orbán1993, p. 48
1994H. Camps-Fabrer (sub red.), Fiches typologiques de l'industrie osseuse préhistorique. Cahiers I-II,
Aix-en-Provence, 1988 (recenzie), Arh Mold, 17, p. 337-338
1996Tipologia industriei materiilor dure animale în paleoliticul superior, epipaleolitic, mezolitic şi
neoliticul timpuriu pe teritoriul României, referat susţinut în cadrul Secţiei de Preistorie a
Institutului de Arheologie ’’Vasile Pârvan’’ al Academiei Române, Bucureşti, februarie 1996 (ms.)
1996 a Asupra utilizării fildeşului în paleoliticul superior din România, SCIVA, 47, 3, p. 325-333
1997 Industria materiilor dure animale în paleoliticul superior, epipaleolitic, mezolitic şi neoliticul
timpuriu pe teritoriul României, teză de doctorat sub conducerea dr. Silvia Marinescu-Bîlcu (ms.)
1998 cIndustria materiilor dure animale în aşezarea gravettiană de la Lespezi, jud. Bacău,
comunicare susţinută la Sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice a Muzeului Naţional de Istorie
a României, Bucureşti, 26-27 noiembrie 1998
1999Date privind industria paleolitică a materiilor dure animale în aşezări din zona subcarpatică a
Moldovei, Anale UCDC, 3, 2000, p. 41-71
2000Industria materiilor dure animale în aşezările paleolitice de pe versantul răsăritean al Carpaţilor,
Angustia, 5, 2000 (sub tipar)
BELDIMAN C., CAMPS-FABRER H., NANDRIS J. G.
1993Fiche Corps de faucille (3.7.), în Allain, Averbouh, Barge-Mahieu, Beldiman 1993, p. 83-88
BELDIMAN C., POPUŞOI E.
2000Industria materiilor dure animale în aşezarea neolitică timpurie (Starčevo-Criş) de la Trestiana,
com. Griviţa, jud. Vaslui: privire generală, în Oberländer-Târnoveanu et alii 2000, p. 111-112
BERCIU D.
1940Însemnări pentru preistoria Peninsulei Balcanice. 3. Podoabe mediteraneene în regiunea “Porţilor
de Fier”, Balcania, 2-3, 1939-1940, p. 446-452
BILLAMBOZ A.
1978L'industrie du bois de cerf en Franche-Comté au Néolithique et au début de l'Age du bronze,
Gallia Préhistoire, 20, 1, 1977, p. 91-176
1979Les vestiges en bois de cervidés dans les gisements de l'époque holocène. Essai d'identification de
la ramure et de ses différentes composantes pour l'étude technologique et l'interpretation
paléthnographique, în Camps-Fabrer 1979, p.93-129
BILLAMBOZ A., SCHLICHTHERLE H.
1985Les gaines de hache en bois de cerf dans le Néolithique du Sud-Ouest de l'Allemagne.
Contribution à l'histoire de l'emmanchement de la hache au Nord des Alpes, în Camps – Fabrer
1985, p. 163-189
BITIRI-CIORTESCU M., CĂPITANU V., CÂRCIUMARU M.
1991Paleoliticul din sectorul subcarpatic al Bistriţei în lumina cerceărilor de la Lespezi – Bacău,
Carpica, 20, 1989, p. 7-52
BOLLIAC C.
1872Ceramică, Trompeta Carpaţilor, 10, 1010, p. II
1876Ceramica preistorică a Daciei. Vădastra, Trompeta Carpaţilor,14, 1225, p. 2.
BOLOMEY Al.
1961Notă asupra resturilor fosile de la Buda, Materiale, 7, p. 24-27
1991Consideraţii asupra resturilor de mamifere din staţiunea gravetiană de la Lespezi – Lutărie
(jud. Bacău), Carpica, 20, 1989, p. 271-295
BOLOMEY Al., MARINESCU-BÎLCU S.
1988Industria osului în aşezarea cucuteniană de la Drăguşeni-Ostrov, SCIVA, 39, 4, p. 331-353
BORDES F.
1950Principes d’une méthode d’étude des techniques de débitage et de la typologie du Paléolithique
ancien et moyen, L’Anthropologie (Paris), 54, p. 19-34
1953 aTypologie et statistique. Observations sur la note de Mlles Alimen et Lignal, BSPF, 50, p.
78-81
1953 bEssai de classification des industries moustériennes, BSPF, 50, p. 457-466
1961Typologie du Paléolithique ancien et moyen, Bordeaux
1965Utilisation possible des côtes des burins, Fundberichte aus Schwaben, Neue Folge, 17, p. 3-4
1965 aA propos de typologie, L’Anthropologie (Paris), 69, 3-4, p. 369-377
1967Considérations sur la Typologie et les techniques dans la Préhistoire, Quartär, 18, p. 25-55
1969Os percé moustérien et os gravé acheuléen du Pech de l’Azé II, Quaternaria, 11, p. 2-6
1974Percuteur en bois de renne du Solutréen supérieur de Laugerie-Haute Ouest, în Camps –
Fabrer 1974, p. 97-100
BORONEANŢ V.
1969Découverte d’objets d’art épipaléolithique dans la zone des Portes-de-Fer du Danube,
Riv Sc Preist, 24, 2, p. 283-298
1970La période épipaléolithique sur la rive roumaine des Portes de Fer du Danube, PZ, 45, 1, p. 1-
25
1972Noi date despre cele mai vechi manifestări de artă plastică pe teritoriul României, SCIA, 19, 1,
p. 109-139
1973 aRecherches archéologiques sur la culture Schela Cladovei de la zone des “Portes de Fer”,
Dacia, N.S., 17, p. 5-39
1973 bÎnceputurile cultivării pământului în zona Porţilor de Fier, Terra Nostra, 3, p. 115-123
1980 aProbleme ale culturii Schela Cladovei – Lepenski Vir în lumina noilor cercetări, Drobeta, 4,
p. 27-42
1980 bBetrachtungen über das Epipaläolithikum (Mesolithikum) in Rumänien, VMUF, 14 – 15, p.
289-294
1996La 30 de ani de la începerea săpăturilor arheologice de la Schela Cladovei, Drobeta, 7, p. 3-11
BORONEANŢ V., BELDIMAN C.
1995L'utilisation de l'arc dans la zone des Portes de Fer du Danube durant le Mésolithique: le cas du
site de Schela Cladovei/Drobeta-Tr.Severin, comunicare susţinută la Simpozionul internaţional
“Schela Cladovei-Lepenski Vir: 30 ans de recherches archéologiques”, Drobeta - Tr. Severin,
decembrie 1995
BORONEANŢ V., NICOLĂESCU – PLOPŞOR D.
1990Lésions traumatiques violentes datant de l’Epipaléolithique tardif du Sud - Ouest de la
Roumanie, Anthropologie (Brno), 28/1, p. 55-65
BORZIAC I., BELDIMAN C.
1995Corpuri de unelte compozite în situri paleolitice din Bazinul Nistrului şi regiunile limitrofe, în
Cârciumaru, Diaconescu 1995, p. 52-55
BREUIL H.
1912Les subdivisions du Paléolithique supérieur et leur signification, în XIVe Congrès
Internationald’Anthropologie et d’Archéologie préhistorique, Genève, p. 165-238
1925Stations paléolithiques en Transylvanie, BSSC, 2, 2, p. 193-217
1938The use of bone implements in the Old Palaeolithic period, Antiquity, p. 56-57
1980 aPrelucrarea oaselor şi coarnelor de ren în aşezarea paleolitică de la Cotu Miculinţi (jud.
Botoşani), SCIVA, 31, 1, p. 13-22
1980 bDescoperiri paleolitice la Crasnaleuca (com. Cotuşca, jud. Botoşani), SCIVA, 31, 3, p. 425-443
1981 Les plus anciens outils d’exploitation minière découverts sur le territoire de la Roumanie, în
Proceedings of the 16th International Congress of the History of Science, Bucureşti, p. 13
1983 aConsideraţii asupra unor unelte din paleolitic, Rev Muz Mon, 7, p. 59-62
1987Le travail de l’os et du bois de renne dans le Paléolithique supérieur de la zone du Prut Moyen.
Répértoire typologique, în Chirica 1987, p. 73-86
1994Industria cornului şi osului în paleoliticul superior din nord-estul României, SCIVA, 45, 3, p. 273-
282
1996Contributions à l’étude de l’art paléolithique en Roumanie, în Peretto, Giunchi 1996, p. 209
BUZDUGAN C., ROTARU M.
1997Antichităţile Elanului, Vaslui
CAMPS-FABRER H.
1962Parures des temps préhistoriques en Afrique du Nord, Lybica. Anthropologie – Préhistoire –
Ethnographie, 8, 215 p.
1966Matière et art mobilier dans la Préhistoire nord-africaine et saharienne, Mémoires du Centre de
Recherches Archéologiques, Préhistoriques et Ethnographiques d’Alger
1974 aOuverture du Colloque, în Camps-Fabrer 1974, p. 11-12
1975Le travail de l’os, Travaux du LAPEMO, 11 p.
1977 aOuverture du Colloque, în Camps-Fabrer 1977, p. 13-15
1978Principes d’une classification de l’industrie osseuse néolithique et de l’âge des métaux dans le
Midi méditerrannéen, Travaux du LAPEMO, 8 p.
1979 aHistorique des recherches sur l’industrie de l’os préhistorique, Travaux du LAPEMO, 14 p.
1979 bIntroduction, în Camps-Fabrer 1979, p. 5-6
1979 cPrincipes d’une classification de l’industrie osseuse néolithique et de l’âge des métaux dans le
Midi méditerranéen, în Camps-Fabrer 1979, p. 17-26
1986Le rôle de l’os dans la vie quotidienne des hommes préhistoriques, Travaux du LAPMO, 27 p.
1987Cuillers et louches préhistoriques: un nouvel art de vivre, Travaux du LAPMO, p. 11-46
1988L’industrie osseuse préhistorique et la chronologie, Travaux du LAPMO, p. 19-29
1988 aAvant-propos, în Delporte, Hahn, Mons et alii 1988, p. 2-4
1989Capsien du Maghreb et Natoufien du Proche Orient, Travaux du LAPMO, p. 71-104
1990Outillage osseux du Proche-Orient. Méthodologie, Travaux du LAPMO, p. 125-131
1992Compte rendu de la réunion de la Conmmission Internationale de Nomenclature sur l’industrie
de l’os préhistorique, Saint-Germain-en-Laye, 11-15 mai 1992 (ms.)
1993L'emploi d'ossements humains durant l'Holocène sur le pourtour de la Méditerranée occidentale et
dans les Pays voisins, Préh Anthr Méd, 2, p. 65-117
1993 aLe rôle de l’os dans les activités de l’Homme néolithique et de l’âge des métaux, în Blanchet,
Bulard, Constantin et alii 1993, p. 152-176
1993 bCompte rendu du Colloque international Industries sur matières dures animales. Evolution
technologique et culturelle durant les temps préhistoriques, Treignes, Belgique, 3-8 mai 1993, Préh
Anthr Méd, 2, p. 201-203
CAMPS-FABRER H. (sub red.)
1974Premier Colloque international sur l'industrie de l'os dans la Préhistoire, Aix - en-Provence
1977Deuxième Colloque International sur l'industrie de l'os préhistorique.Méthodologie appliquée à
l'industrie de l'os préhistorique, Paris
1979L'industrie en os et bois de cervidé durant le Néolithique et 'Age des métaux.Première Réunion du
Groupe de travail no. 3 sur l'industrie de l'os préhistorique, Paris
1982L'industrie en os et bois de cervidé durant le Néolithique et l'Age des métaux. Deuxiéme Réunion
du Groupe de travail no. 3 sur l'industrie de l'os préhistorique,Paris
1985L'industrie en os et bois de cervidé durant le Néolithique et l'Age des métaux. Troisiéme Réunion
du Groupe de travail no. 3 sur l'industrie de l'os préhistorique, Paris
1988-1996 Fiches typologiques de l'industrie osseuse préhistorique. Cahiers I-VII, Aix - en Provence,
Treignes
CAMPS-FABRER H., BELLIER Cl., CATTELAIN P., OTTE M., ORBAN R. (sub red.)
1993Industries sur matières dures animales. Evolution technologique et culturelle durant les temps
préhistoriques. Colloque international (Pré-Actes), Treignes/Oignies-en-Thièrache
CAMPS-FABRER H., BOURRELLY L.
1974Premiers résultats concernant les méthodes d’analyse et le traitement en ordinateur des objets en
os de quelques gisements du Midi méditerranéen, în Camps-Fabrer 1974, p. 135-142
CAMPS-FABRER H., BOURRELLY L., NIVELLE N.
1974Lexique des termes déscriptifs de l’industrie de l’os (Vérsion no. 2), Université de Provence-
C.N.R.S., Aix-en-Provence
CAMPS-FABRER H., RAMSEYER D.
1992Fiches typologiques de l'industrie osseuse préhistorique (sub red. H. Camps – Fabrer). Cahier V.
Bâtons percés, baguettes,Treignes
CAMPS-FABRER H., RAMSEYER D., STORDEUR D. et alii
1990Fiches typologiques de l'industrie osseuse préhistorique (sub red. H. Camps – Fabrer). Cahier III.
Poinçons, pointes, poignards,aiguilles, Aix-en-Provence
CAMPS-FABRER H., STORDEUR D.
1979Orientation et définition des différentes parties d’un objet en os, în Camps-Fabrer1979, p. 9-15
CANTACUZINO Gh.
1967Necropola preistorică de la Cernica şi locul ei în neoliticul românesc şi european (în lumina
ultimelor descoperiri arheologice), SCIV, 18, 3, p. 379-400
1969The prehistoric necropolis of Cernica and its place in the Neolithic cultures of Romania and
of Europe in the light of recent discoveries, Dacia, N.S., 13, p. 45-59
CANTACUZINO Gh., FEDOROVICI C.
1970Tombes néolithiques de parturientes de la nécropole de Cernica (IVe millénaire av. n.è.),
Roumanie, în Proceedings of the VIIIth International Congress of Anthropological and
Ethnological Sciences, Tokyo and Kyoto, 1968, III. Ethnology and Archaeology, Tokyo, p. 146-152
CANTACUZINO Gh., MORINTZ S.
1963Die jungsteinzeitlichen Funde in Cernica (Bukarest), Dacia, N.S., 7, p. 68-77
1968Descoperirile arheologice de la Cernica şi importanţa lor pentru cunoaşterea vechilor culturi
din ţara noastră, Bucureşti, 6, p. 22-25
CATTELAIN P.
1988Fiches typologiques de l'industrie osseuse préhistorique (sub red. H. Camps – Fabrer). Cahier II.
Propulseurs, Aix-en-Provence
CATTELAIN P., BELLIER Cl.
1996Fiches typologiques de l'industrie osseuse préhistorique (sub red. H. Camps – Fabrer). Cahier
VII. Eléments barbelés et apparentés, Treignes
CÂRCIUMARU M.
1987Mărturii ale artei rupestre preistorice în România, Bucureşti
CÂRCIUMARU M. (sub red.)
1998Lucrările Sesiunii Naţionale de Comunicări a cercurilor ştiinţifice studenţeşti. Arheologie-
Istorie, 2, Târgovişte, 10-11 aprilie 1998, Universitatea “Valahia”, Facultatea de Ştiinţe
Umaniste, Specializarea Istorie-Arheologie, Târgovişte
CÂRCIUMARU M., DIACONESCU M. (sub red.)
1995Lucrările Simpozionului de arheologie, Universitatea “Valahia”, Facultatea de Ştiinţe Umaniste,
Secţia Istorie-Arheologie, 23-25noiembrie 1995, Târgovişte
CHIRICA V. (sub red.)
1987 aLa genèse et l’évolution des cultures paléolithiques sur le territoire de la Roumanie, BAI II,
Iaşi
CHIRICA V., MONAH D. (sub red.)
1991Le Paléolithique et le Néolithique de la Roumanie en contexte européen, BAI IV, Iaşi
CHIRICA V., TANASACHI M.
1984Repertoriul arheologic al judeţului Iaşi, vol. 1, Iaşi
CIUCĂ R. (sub red.)
1983Ialomiţa. Materiale de istorie agrară a României, Slobozia
CIUGUDEAN D.
1995O unealtă neolitică pentru decorat ceramică, Apulum, 32, p. 9-12
CLOTTES J. (dir.)
1990L'art des objets au Paléolithique.1: L'art mobilier et son contexte; 2. Les voies de la
recherche, Actes du Colloque international de Foix - Mas d'Azil novembre 1987, Paris
COMŞA E.
1973Parures néolithiques en coquillages marins découvertes en territoire roumain, Dacia, N.S., 17, p.
61-76
1976Figurines d’os d’époque néolithique dans le territoire de la Romanie, în Festschrift für Richard
Pittioni zum siebzigsten Geburtstag, Wien, p. 158-166
1976 aDate despre un tip de figurină neolitică de os, SCIVA, 27, 4, p. 557-564
1979Les figurines en os appartennant à la phase moyenne de la culture Gumelniþa, Dacia, N.S., 23, p.
69-77
1986Date despre harpoanele din epoca neolitică din Muntenia, CCDJ, 2, p. 43-49
1991 aDespre figurinele plate de os, de la sfârşitul culturii Gumelniţa, de pe teritoriul României, Peuce,
10, p. 9-12
1995Figurinele antropomorfe din epoca neolitică pe teritoriul României, “Biblioteca de Arheologie”
LIII, Bucureşti
1995 aUn obiect de os din aşezarea gumelniţeană de la Vărăşti, CCDJ, 13-14, p. 49-51
CREMADES M.
1991Approche expérimentale de la gravure sur os et bois de renne au Paléolithique supérieur,
înArchéologie expérimentale. Actes du Colloque International “Experimentation en
archéologie: Bilan et perspectives”, Archéodrome de Beaune, avril 1988, 2. La Terre, l'os et
la pierre, la maison et les champs, Coll. “Archéologie aujourd'hui”, Paris, p. 56-62
DAUVOIS M.
1977Travail experimental de l’ivoire: sculpture d’une statuette féminine, în Camps-Fabrer 1977, p.
219-273
DEFLEUR A.
1988Contribution à la connaissance de l’industrie osseuse du Paléolithique moyen, BSPF, 85, 5, p.
138-140
1989Un racloir en os à la Grotte des Cendres (Plan d’Aups, Var), în Patou 1989, p. 33-34
DELPORTE H.
1990Découverte et classification de l’art mobilier au XIXe siècle, în Clottes 1990, p. 9-11
DELPORTE H., HAHN J., MONS L. et alii
1988Fiches typologiques de l'industrie osseuse préhistorique (sub red. H. Camps - Fabrer). Cahier I.
Sagaies, Aix-en-Provence
DEWEZ M.
1974Typologie osseuse, în Camps-Fabrer 1974, p. 147-149
1974 aRémarques sur la pondération des traits distinctifs en typologie, BSPF, 71, C.R.S.M., 8-9, p.
254-256
DRAGOMIR I. T.
1996 Monografia arheologică a Moldovei de Sud. I, Danubius, 16, Galaţi
1996 aTrei brăzdare de aratru cucuteniene descoperite în regiunea de sud a Moldovei, în Dragomir
1996, p. 133-138
1996 bDiferite tipuri de unelte agricole specifice orânduirii comunei primitive, descoperite în sudul
Moldovei, în Dragomir 1996, p. 139-163
1996 cOcupaţiile comunităţilor neo-eneolitice de aspect cultural Stoicani-Aldeni, în Dragomir 1996, p.
165-185
DUMITRESCU Vl.
1924Découvertes de Gumelniţa, Dacia, 1, p. 325-342
1925Les fouilles de Gumelniţa, Dacia, 2, p. 88-98
1931Figurinele antropomorfe de os din civilizaţia eneolitică balcano-danubiană, în Închinare lui
Nicolae Iorga cu ocazia împlinirii a 60 de ani, Cluj, 12 p. (extras)
1938Les figurines anthropomorphes en os du Sud-Est de l’Europe, Revue Internationale des
Etudes Balkaniques, 2, 6, p. 371-382
1957Le dépôt d’objets de parure de Hăbăşeşti et le problčme des rapports entre les tribus de la
civilisation de Cucuteni et les tribus des steppes pontiques, Dacia, N.S., 1, p. 73-85
1965Principalele rezultate ale primelor două campanii de săpături din aşezarea neolitică târzie de la
Căscioarele, SCIV, 16, 2, p. 227-243
1966Gumelniţa. Sondajul stratigrafic din 1960, SCIV, 17, 1, p. 59-63
1974Arta preistorică în România, Bucureşti
1980The Neolithic Settlement at Rast (South-West Oltenia, Romania), BAR Int’l Series 72, Oxford
DUMITRESCU Vl., BĂNĂŢEANU T.
1965A propos d’un soc de charrue primitive, en bois de cerf, découvert dans la station néolithique
de Căscioarele, Dacia, N.S., 9, p. 59-67
DUMITRESCU Vl., BOLOMEY Al., MOGOŞANU Fl.
1982The Prehistory of Romania from the Earliest Times to 1000 B.C., în Boardman et alii 1982, p.
1-74
1983Esquisse d'une Préhistoire de la Roumanie jusqu'à la fin de l'Age du bronze,Bucureşti
DUMITRESCU Vl. et alii
1954Hăbăşeşti. Monografie arheologică, Bucureşti
EFREMOV I. A.
1940Taphonomy, a new branch of paleontology, Pan American Geologist, 74, p. 81-83
1995 Studiu anatomo - comparat al resturilor osteologice descoperite în siturile din holocenul
Banatului (studii arheozoologice în sud - vestul României), teză de doctorat sub conducerea
prof. univ. dr. Sergiu Haimovici, Iaşi (ms.)
FREEMAN L. G., PATOU M. (sub red.)
1989L’Homme de Néandertal. Actes du Colloque International de Liège (4-7 décembre 1986), Vol. 6:
La Subsistence, ERAUL 33, Liège
FRITZ C., MENU M., TOSELLO G., WALTER Ph.
1993La gravure sur os au Magdalénien: étude microscopique d'une côte de la grotte de La Vache
(comm. d'Alliat, Arriège), BSPF, 90, 6, p. 411-425
GALBENU D.
1963Neolitičeskaja masterskaja dlja brabotki ukrašenii v Hâršove, Dacia, N.S., 7, p. 507-509
GALLAY A.
1977Le Néolithique moyen du Jura et des plaines de la Saône. Contribution à l’étude des rélations
Chassey-Cortaillod-Michelsberg, Antiqua 6, Frauenfeld
GARANGER J. (dir.)
1992La Préhistoire dans le monde. Nouvelle édition de La Préhistoire d'André Leroi-Gourhan,
“Nouvelle Clio”, Paris
GHEORGHIU Al., NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S., HAAS N. et alii
1954Raport preliminar asupra cercetărilor de paleontologie umană de la Baia de Fier (reg. Craiova) din
1951, Probl Antr, 1, p. 73-86
HAHN J.
1977Aurignacien. Das altere Jungpaläolithikum in Mittel- und Osteuropa, Fundamenta 9, Köln
HARŢUCHE N.
1980Complexul cultural Cernavoda I de la Râmnicelu - jud. Brăila, Istros, 1, p. 49-52
1987Cercetările arheologice de la Lişcoteanca. I. Aşezarea “Movila Olarului” (1970-1976), Istros, 5, p.
19-22
HARŢUCHE N., ANASTASIU F.
1976Catalogul selectiv al colecţiei de arheologie a Muzeului Brăilei, Muzeul Brăilei, Brăila
JULIEN M.
1977Harpons unilatéraux et bilatéraux. Evolution morphologique ou adaptation indifférenciée?, în
Camps-Fabrer 1977, p. 177-192
1982Les harpons magdaléniens, 17e Supplément à Gallia – Préhistoire, Paris
JUNGBERT B.
1978Repertoriul localităţilor cu descoperiri paleolitice din Transilvania (I, A-C), Acta MN, 15, p. 1-17
1979Repertoriul localităţilor cu descoperiri paleolitice din Transilvania (II, C-M), Acta MN, 16, p. 389-
410
1982Repertoriul localităţilor cu descoperiri paleolitice din Transilvania (III, M-R), Acta MN, 19, p.
543-555
1987Repertoriul localităţilor cu descoperiri paleolitice din Transilvania (IV, R-Z), Acta MN, 22-23,
1985-1986, p. 385-400
KOZLOWSKI J. K.
1992L’art de la Préhistoire en Europe Orientale, Préface de René Desbrosse, Paris
KOZLOWSKI J. K. (sub red.)
1988L’Homme de Néandertal. Actes du Colloque International de Liège (4-7 decembre 1986), Vol. 8:
La Mutation, ERAUL 35, Liège
KOZLOWSKI J. K., KOZLOWSKI S. K.,
1977Pointes, sagaies et harpons du Paléolithique et du Mésolithique en Europe du Centre-Est, în
Camps-Fabrer 1977, p. 205-228
KOZLOWSKI J. K., TOZZI C. (sub red.)
1996XIII International Congress of Prehistoric and Protohistoric Sciences - Forlì (Italia) 8 – 14
September 1996. Colloquia Section 7: The Mesolithic. Colloquium XIII: Formation of the
European Mesolithic Complexes, Forlì, p. 7-101
LAURENT P.
1977Le dessin de l’industrie osseuse préhistorique, în Camps-Fabrer 1977, p. 27-46
LAZAROVICI Gh.
1969 Cultura Starčevo – Criş în Banat, Acta MN, 6, p. 3-26
1977Gornea. Preistorie. Muzeul de istorie al jud. Caraş - Severin, Caiete Banatica 5 - Seria
Arheologie, Reşiţa
1979Neoliticul Banatului, vol. I-II, Muzeul de istorie a Transilvaniei, Bibliotheca Musei Napocensis
IV, Cluj-Napoca
1984 Neoliticul timpuriu în România, Acta MP, 8, p. 49-104
1993 Les Carpates Meridionales et la Transylvanie (VII), în Kozlowski 1993, p. 243-284
LAZAROVICI Gh., MAXIM Z.
1995Din istoria Transilvaniei (mileniul VI î.Ch.). Gura Baciului, Muzeul Naţional de Istorie a
Transilvaniei, Bibliotheca Musei Napocensis XI, Cluj-Napoca
LEROI-GOURHAN A.
1965Préhistore de l'Art Occidental, Paris
1971L'homme et la matière. Evolution des techniques, Paris
LEROI-GOURHAN A. (sub red.)
1988Dictionnaire de la Préhistoire, P.U.F., Paris
LEROI-GOURHAN A., BAILLOUD G., CHAVAILLON J., LAMING-EMPERAIRE A.
1968La Préhistoire, P.U.F., Paris
LEROI-PROST Chr.
1974Les pointes en matière osseuse de l’Aurignacien. Caractéristiques morphologiques et essai de
définition, BSPF, 2, p. 449-458
1974 aLes pointes en matière osseuse de l’Aurignacien. Caractéristiques morphologiques et essai de
définitions, în Camps-Fabrer 1974, p. 171-172
1974 bL’industrie osseuse aurignacienne de la Collection Passemard d’Isturitz (Pyrenées-Atlantique),
L’Anthropologie (Paris), 78, p. 283-298
1975 aL’industrie osseuse aurignacienne. Essai régional de classification: Poitou, Charente, Périgord,
Gallia-Préhistoire, 18, p. 65-156
1975 bL’industrie osseuse aurignacienne. Essai régional de classification: Poitou, Charente, Périgord,
Gallia-Préhistoire, 22, p. 205-370
LUMLEY-WOODYEAR H. de
1974Exploitation des données d’un site préhistorique, în Banques de données archéologiques,
Colloques internationauax du C.N.R.S., Paris, p. 39-80
MANTU C. M., DUMITROAIA Gh., TSARAVOPOULOS A.
1997Cucuteni. The Last Great Chalkolithic Civilisation of Europe, Archaeological Museum of
Thessaloniki 21 September – 31 December 1997 (Catalog de expoziţie), Bucureşti
MANTU C. M., ŞTIRBU M., BUZGAR N.
1995Consideraţii privind obiectele de piatră, os şi corn de cerb din aşezarea cucuteniană de la
Scânteia (1985-1990), Arh Mold, 18, p. 115-132
MARINESCU-BÎLCU S.
1967Catalogul sculpturilor eneolitice din Muzeul regional Olteniţa, Sibiu
1974Cultura Precucuteni pe teritoriul României, “Biblioteca de arheologie” XXII, Bucureşti
1981Tîrpeşti. From Prehistory to History in Eastern Romania, BAR Int’l Series 107, Oxford
1991Sur quelques problèmes du Néolithique et du Enéolithique à l'Est des Carpates Orientales, Dacia,
N.S., 35, p. 5-59
1993Les Carpates Orientales et la Moldavie, în Kozlowski 1993, p. 191-241
MARINESCU-BÎLCU S. (sub red.)
1997 aArchaeological researches at Borduşani – “Popină” (Ialomiţa County). Preliminary report
1993 - 1994, Cerc Arh, 10, p. 35-143
1999Drăguşeni. A Cucutenian Community (sub tipar)
MARINESCU-BÎLCU S., BELDIMAN C.
1997Industria materiilor dure animale în cadrul culturii Starčevo - Criş pe teritoriul României: aşezarea
de la Grumăzeşti, jud. Neamţ, Mem Antiq, 21, p. 273-296
1998Industria materiilor dure animale în neoliticul timpuriu din Transilvania (sub tipar)
MARINESCU-BÎLCU S., CÂRCIUMARU M.
1992 aColiere de Lithospermum purpureo - coeruleum şi “perle” de cerb în eneoliticul din România în
contextul centrului şi sud-estului Europei, SCIVA, 43, 4, p. 355-370
1992 b Colliers de Lithospermum purpureo - coeruleum et de “perles” de cerf dans l’Enéolithique de
Roumanie dans le contexte Central - et Sud-Est européen, Préh Eur, 2, p. 70-88
MATASĂ C.
1946Frumuºica. Village préhistorique à céramique peinte dans la Moldavie du Nord, Roumanie,
Bucureşti
MATEESCU C.
1970L’industrie de l’os à Vãdastra durant la phase Vãdastra II (Néolithique moyen), în Proceedings of
the VIIIth International Congress of Anthropological and Ethnological Sciences, III, Tokyo and
Kyoto, 1968, p. 142-144
MAZĂRE P.
1997Industria osului şi cornului în aşezările neolitice de la Alba Iulia – “Lumea Nouă”, Limba –
“Bordane” şi Limba – “Şesul Orzii”, BCSS, 3, p. 5-17
MICU Al.
1996Industria osului în cadrul culturii Boian, lucrare de licenţă, Universitatea “Ovidius”,
Facultatea de
Istorie, Constanţa (ms.)
MIRIŢOIU N., BELDIMAN C.
1999Violenţa interumană în mezolitic: cazul descoperirilor paleoantropologice de la Schela
Cladovei, România (ms.)
MOGOŞANU Fl.
1978Mezoliticul de la Ostrovul Corbului, o nouă aşezare de tip Schela Cladovei, SCIVA, 29, 3, p.
335-351
MOROŞAN N. N.
1927Contribuţiuni la cunoaşterea paleoliticului din Nordul Moldovei. Malurile Prutului, ARMSŞ, 4, 7,
18 p.
1928O staţiune paleolitică în Dobrogea – Topalul, ARMSŞ, Seria III, 5, 3, p. 1-11
1938 aLe Pléistocène et le Paléolithique de la Roumanie de Nord-Est. Les dépôts géologiques, leur
faune, flore et produits d’industrie, AIGR, 19, 162 p.
1938 bLa station paléolithique de Stânca-Ripiceni, Dacia, 5-6, 1935-1936, p. 1-21
NANDRIS J.
1972Bos primigenius and the Bone Spoon, Bull IA, 10, p. 63-82
NANDRIS J. G., CAMPS-FABRER H.
1993Fiche Cuillers à base en V du FTN (6.3), în Allain, Averbouh, Barge-Mahieu, Beldiman 1993, p.
153-162
NEAGU M.
1986Aspecte ale plasticii neo-eneolitice de os din sud-estul Munteniei, CCDJ, 2, p. 91-97
1998Aspecte ale vieţii spirituale în neoliticul dezvoltat la Dunărea de Jos, comunicare susţinută la
Sesiunea Naţională de comunicări ştiinţifice a Muzeului Naţional de Istorie a României, 26-27
noiembrie 1998
NICA M.
1976Cârcea, cea mai veche aşezare neolitică de la sud de Carpaţi, SCIVA, 27, 4, p. 435-463
1977Nouvelles données sur le Néolithique ancien d'Olténie, Dacia, N.S., 21, p. 13-53
NICA M., BELDIMAN C.
1997Asupra începuturilor agriculturii pe teritoriul României: seceri din corn de cerb descoperite în
Oltenia, Arh Olt, S.N., 12, p. 5-12
1998 aIndustria materiilor dure animale în aşezările neolitice timpurii din Oltenia: linguri-spatule, Arh
Olt, S.N., 14 (sub tipar)
1998 bCea mai veche reprezentare figurativă în materii dure animale de pe teritoriul României: o
protomă zoomorfă descoperită la Cârcea, jud. Dolj, Arh Olt, S.N., 13, p. 3-12
NICOLĂESCU – PLOPŞOR, C. S.
1929Harpoane mesolitice în vecinătatea Dunării inferioare?, Arh Olt, 8, 43-44, p. 355-357
1938Le Paléolithique en Roumanie, Dacia, 5-6, 1935-1936, p. 41-107
1953 Date preliminare asupra rezultatelor paleoantropologice de la Peştera Muierilor – Baia de Fier,
SCIV, 4, 1-2, p. 195-207
1954Introducere în problemele paleoliticului în R.P.R., Probl Antr, 1, p. 59-71
1956Rezultatele principale ale cercetărilor paleolitice în ultimii patru ani în R.P.R., SCIV, 7, 1-2, p.
7-39
1957Le Paléolithique dans la République Populaire Roumaine à la lumière des dernières
recherches,
Dacia, N.S., 1, p. 41-60
1962Das Paläolithikum in Rumänien, Arch Austr, p. 74-95
1964Nouvelles données sur la possibilité de l’existence de protohominiens dans le Villafranchien
de Roumanie, Dacia, N.S., 8, p. 47-52
1964 aDate noi cu privire la cunoaştera începutului şi sfârşitului paleoliticului României, SCIV, 15,
3, p. 307-312
1968Milenii de istorie la “Porţile de Fier”, Magazin istoric, 2, 1 (10), p. 2-3
NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S., NICOLĂESCU-PLOPŞOR D.
1963The possible existence of the Proto-Hominids in Romania’s Villafranchean, Dacia, N.S., 7, p.
9-25
1965Cu privire la începuturile istoriei României, în Omagiu lui P. Constantinescu-Iaşi cu prilejul
împlinirii a 70 de ani, Bucureşti, p. 31-37
NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S., MATEESCU C.
1955Şantierul arheologic Cerna-Olt, SCIV, 6, 1-2, p. 390-409
NICOLĂESCU-PLOPŞOR C. S., PAUL-BOLOMEY Al., FIRU I., NICOLĂESCU-
PLOPŞOR D.
1964Cele mai vechi mărturii ale vieţii omului în Europa descoperite în ţara noastră. O nouă
contribuţie cu privire la începuturile istoriei României, St Cerc Antr, 1, p. 39-46
NICOLĂESCU – PLOPŞOR C. S. et alii
1953 aDate preliminare asupra rezultatelor paleoantropologice de la “Peştera Muierilor”, Baia de
Fier, r. Novaci, reg. Craiova, SCIV, 4, 1-2, p. 195-209
1953 bCercetări asupra peşterilor şi aşezărilor din împrejurimile Grădiştei Muncelului, SCIV, 4, 1-2,
p. 187-193
1957 aŞantierul arheologic Baia de Fier (reg. Craiova, r. Novaci), Materiale, 3, p. 13-27
1957 bŞantierul arheologic Ohaba-Ponor (reg. Hunedoara, r. Haţeg), Materiale, 3, p. 41-49
OBERLÄNDER-TÂRNOVEANU I. et alii
2000Cronica cercetărilor arheologice din România. Campania 1999. A XXXI-a sesiune naţională de
rapoarte
arheologice, Deva, mai 2000, CIMEC-Institutul de Memorie Culturală, Bucureşti
ODOBESCU Al.
1868Notice sur les antiquités de la Roumanie à l’exposition de Paris, Paris
1874Artele din România în periodul preistoric, Columna lui Traian, 5, 4, p. 73-83
1908Arheologia preistorică: armele şi uneltele de piatră şi de os din epocile preistorice aflate în
România, în Opere complete, vol. III, Bucureşti
OTTE M.
1974Caractéristiques inhérentes à l’analyse par attributs de l’outillage osseux, în Camps-Fabrer
1974, p. 129-134
1977Les sagaies de l’aurignaco-perigordien en Belgique, în Camps-Fabrer 1977, p. 129-134
OTTE M. (sub red.)
1995Nature et Culture. Actes du Coloque International de Liège 13-17 décembre 1993, ERAUL 68-
69, Liège
OTTE M., BELDIMAN C.
1995Sur les objets paléolithiques de parure et d’art en Roumanie: une pendeloque en os découverte
à Mitoc, district de Botoşani, Mem Antiq, 20, p. 35-70
OTTE M., CHIRICA V., BELDIMAN C.
1995Sur les objets paléolithiques de parure et d’art en Roumanie: une pendeloque en os découverte
à Mitoc, district de Botoşani, Preh Eur, 7, p. 119-152
PAPE W.
1982Au sujet de quelques pointes de flèche en os, în Camps-Fabrer 1982, p. 135-172
PATOU M.
1985 aLa fracture des os longs de grands mammifères: élaboration d'un lexique et d'une fiche type,
în Patou 1985, p. 11-22
1986 a Avant – propos, în Patou 1986, p. 3-5
PATOU M. (sub red.)
1985Outillage peu élaboré en os et en bois de cervidés. Deuxième Réunion du Groupe de travail
no. 1 sur l’industrie de l’os préhistorique, Artefacts 1, Treignes, Ed. du CEDARC
1986Outillage peu élaboré en os et en bois de cervidés. Troisième Réunion du Groupe de travail
no. 1 sur l’industrie de l’os préhistorique, Artefacts 3, Treignes, Ed. du CEDARC
1989Outillage peu élaboré en os et en bois de cervidés. Quatrième Réunion du Groupe de travail
no. 1 sur l’industrie de l’os préhistorique, Artefacts 7, Treignes, Ed. du CEDARC
PATOU-MATHIS M.
1993Fiche Godets (7.1.), în Allain, Averbouh, Barge-Mahieu, Beldiman et alii 1993, p. 169-174
PATOU-MATHIS M. (sub red.)
1994Outillage peu élaboré en os et en bois de cervidés. 6e Table Ronde. Taphonomie/ Bone
Modification, Paris, France, septembre 1991, Artefacts 9, Treignes, Ed. du CEDARC
1996L’industrie sur os du Paléolithique inférieur et moyen: nouvelles méthodes d’analyse
(Workshop), în Peretto, Giunchi 1996a, p. 23-33
PAUL I.
1989Unele probleme ale neoliticului timpuriu din zona carpato-dunăreană, SCIVA, 40, 1, p. 3-27
1995 aVorgeschichtliche Untersuchungen in Siebenbürgen, Universitatea “1 Decembrie 1918”,
Centrul de Cercetări Pre- şi Protoistorice, Bibliotheca Universitatis Apulensis I, Alba Iulia
1995 bAspekte der Karpatisch-Balkanisch-Donauländischen Neolithikums (Die Präcriş – Kultur), în
Paul 1995a, p. 28-68
1995 cBeiträge Rumänischer Archäologen zur Klärung von Fragen der europäischen Vorgeschichte, în
Paul 1995 a, p. 7-23
PAVUK J. (sub red.)
1993Actes du XIIe Congrès International des Sciences Préhistoriques et Protohistoriques,
Bratislava 1-7 séptembre 1991, vol. 2, Bratislava
PĂUNESCU Al.
1965Sur la succesion des habitats paléolithiques et postpaléolithiques de Ripiceni – Izvor”, Dacia,
N.S., 9, p. 5-31
1969Arta epipaleolitică de la Cuina Turcului - Dubova, Rev Muz, 6, 4, p. 342-348
1970 aEpipaleoliticul de la Cuina Turcului - Dubova, SCIV, 21, 1, p. 3-29
1970 bEvoluţia uneltelor şi armelor de piatră cioplită descoperite pe teritoriul României, Bucureşti
1978Cercetări arhologice de la Cuina Turcului-Dubova (jud.Mehedinţi), Tibiscus, 5, p. 11-56
1978 aComplexe de locuire musteriene descoperite în aşezarea de la Ripiceni – “Izvor” (jud. Botoşani)
şi unele consideraţii privind evoluţia tipului de locuinţă paleolitică, SCIVA, 29, 3, p. 317-333
1987 aExposé sur les recherches paléolithiques en Roumanie, în Chirica 1987, p. 1-23
1989Le Paléolithique et le Mésolithique de Roumanie (un bref aperçu), L’Anthropologie (Paris),
93, 1, p. 123-158
1989 aStructures d’habitat moustériennes mises au jour dans l’établissement de Ripiceni – “Izvor”
(Roumanie) et quelques considérations concernant le type d’habitat paléolithique moyen de
l’Est des Carpates, în Freeman, Patou 1989, p. 127-143
1990Locuirea mezolitică de tip Schela Cladovei de la Ostrovul Corbului (jud. Mehedinţi) (Studiu
monografic), SCIVA, 41, 2, p. 123-147
1991Paleoliticul din peştera Gura Cheii-Râşnov şi unele consideraţii privind cronologia locuirilor
paleolitice din sud-estul Transilvaniei, SCIVA, 42, 1-2, p. 5-20
1993Ripiceni – “Izvor”. Paleolitic şi mezolitic. Studiu monografic, Bucureşti
1994 aCercetările paleolitice ale lui Nicolae N. Moroşan de pe partea dreaptă a Prutului, SCIVA, 45,
3, p. 261-266
1996 bUn vârf de suliţă de os descoperit în locuirea aurignaciană de la Bistricioara – “Lutărie”
(Bazinul Ceahlău), SCIVA, 47, 2, p. 191-197
1996 cLocuirea mezolitică de tip Schela Cladovei, în Roman, Păunescu 1996, p. 115-214
1998Două obiecte de artă paleolitică descoperite la Ţibrinu (com. Mircea Vodă, jud. Constanţa),
BMG, 2-4, p. 75-81
1998 aPremiers objets d’art paléolitique découverts sur le territoire de la Dobroudja, Cercet Ist, 17/1, p.
77-82
1998 bPaleoliticul şi epipaleoliticul de pe teritoriul Moldovei cuprins între Carpaţi şi Siret. Studiu
monografic, vol. I/1, Bucureşti
1999Pervye predmety paleolitičeskogo isskustva na territorii Dobrudji, Stratum Plus, 1, p. 263-265
PĂUNESCU Al., CHIRICA V.
1977Cercetări arheologice recente în zona Prutului Mijlociu, AAR-MSI, Seria IV, II, p. 57-69
PELTIER A.
1986Etude expérimentale des surfaces osseuses façonnées et utilisées, BSPF, 83, 1, p. 5-7
1992Fiche générale Bâtons percés (1.0.), în Barge-Mahieu, Camps-Fabrer, Feruglio et alii1992, p.
7-34
PEQUART M., PEQUART S.-J.
1938Difficulté de présumer la déstination d’un outil préhistorique ou moderne d’après sa
morphologie, Bulletin de la Société des Sciences de Nancy, 1, p. 7-19
PERETTO C., GIUNCHI C. (sub red.)
1996XIII International Congress of Praehistoric and Protohistoric Sciences, Forlì, Italia, 8-14
September 1996, 1. Abstracts. The Sections, Forlì
1996 aXIII International Congress of Praehistoric and Protohistoric Sciences, Forlì, Italia, 8-14
September 1996, 2. Abstracts. The Workshops and the Posters, Forlì
PETRESCU – DÎMBOVIŢA M. (sub red.)
1987 aLa civilisation de Cucuteni en contexte européen, BAI I, Iaşi
PIEL-DESRUISSEAUX J.-L.
1986Outils préhistoriques. Forme, fabrication, utilisation, Paris
POPLIN F.
1974Deux cas particuliers de débitage par usure, în Camps-Fabrer 1974, p. 85-92
1974 aPrincipes de la détermination des matières dures animales, în Camps-Fabrer 1974, p. 15-20
1977Analyse de matière de quelques ivoires d’art, în Camps-Fabrer 1977, p. 77-94
1979Les chasse-lame néolithiques en bois de cerf, în Camps-Fabrer 1979, p. 87-91
POPUŞOI E.
1979O unealtă pentru cultivarea pământului în aşezarea neoliticăde tip Starčevo-Criş de la Trestiana,
jud.Vaslui, Hierasus, 2, 1980-1982, p. 27-31
1980Sondajul arheologic de la Balş (jud.Iaşi), Arh Mold, 9, p. 7-17
1982O unealtă pentru cultivarea plantelor în aşezarea neolitică de tip Starčevo-Criş de la Trestiana, jud.
Vaslui, Hierasus, 2, 1979, p. 27-31
1987La plastique de type Cucuteni de Igeşti (dép. de Vaslui), în Petrescu-Dîmboviţa 1987a, p. 263-
268
POPUŞOI E., BELDIMAN C.
1998Industria materiilor dure animale în aşezarea Starčevo-Criş de la Trestiana, jud. Vaslui. Un
exemplu de studiu: spatule, Acta MM, 15-20/I, 1993-1998, p. 82-115
RAMSEYER D., BILLAMBOZ A.
1979L’industrie en bois de cerf de la Suisse occidentale. Les gaines de hache. Présentation d’une
typologie morphologique, în Camps-Fabrer 1979, p. 131-144
ROMAN P., PĂUNESCU Al.
1996Ostrovul Corbului. 1a. P. Roman, Istoricul cercetării. Săpăturile arheologice şi stratigrafia.
1b. Al. Păunescu, Locuirea mezolitică de tip Schela Cladovei, vol. I, Comisia Internaţională
pentru studiul pre- şi protoistoriei Balcanilor a Academiei de Ştiinţe din Heidelberg şi
Institutul Român de Tracologie al Ministerului Învăţământului, Bucureşti
ROSKA M.
1924Recherches préhistoriques pendant l’année 1924, Dacia, 1, p, p. 297-313
1925 aRapport préliminaire sur les fouilles archéologiques de l’année 1925, Dacia, 2, p. 404-409
1925 bRecherches sur le Paléolithique en Transylvanie, BSSC, 2, 2, p. 183-192
1929Industrie de os în perioada musteriană din Ardeal, Arh Olt, 8, 43-44, p. 349-351
1930Die Knochenindustrie des Moustérienshorizonts in Siebenbürgen, în Recueil d’études dedié au
Dr. Vladimir Demetrykiewicz, Poznan, p. 1-3
ROŞU L.
1966Cu privire la cele mai vechi urme de activitate a omului. Pe marginea discuţiilor asupra
descoperirilor villafranchiene de la Bugiuleşti, Rev Muz, 3, 1, p. 2-6
1969Paleoliticul inferior şi mijlociu din Transilvania, Rev Muz, 5, p. 401-405
SACCHI D. (sub red.)
1994XXIVème Congrès préhistorique de France. Les civilisations méditerranéennes. Colloque I:
Les facies léptolithiques du Bassin méditerranéen nord - occidental: milieux naturels et
culturels, Résumé des communications, 26 - 30 septembre 1994, Carcassonne
SANDU M.
1998Obiectele de podoabă în arta mobilieră paleolitică din România, în Cârciumaru 1998, p. 62-69
SEFERIADES M.
1993 a La route néolithique des Spondyles de la Méditerranée à la Manche, în Otte 1993, 2 p.
SEMENOV S. A.
1985Prehistoric Technology. An Experimental Study of the Oldest Tools and Artefacts from Traces of
Manufacture and Wear, Totowa-New Jersey
SERONIE – VIVIEN M. R.
1968Les pointes de flèches en os. Essai typologique et chronologique, BSPF, 1, p. 545-558
SIDERA I.
1989Un complément de données sur les sociétés rubanées: l’industrie osseuse à Cuiry - lès-
Chaudarde, BAR Int'l Series 520, Oxford
1991 aProcessus économiques, choix technologiques et culturelles dans l'exploitation des faunes
protohistoriques des VIe au IVe millénaires en France septentrionale. Etat de la documentation, RAP,
1/2, p. 3-19
1991 bLes industries osseuses de Boury-en-Vexin (Oise). Une confluence de tradition, un corpus
exemplaire, BAVF, 24, p. 55-77
1994Les assemblages osseux en Bassins parisien et rhénan du VIe au IVe millénaire B.C. Histoire,
techno-économie et culture, BSPF, 91, 1, p. 14-16
SONNEVILLE – BORDES D. de
1967G. Laplace, Recherches sur l’origine et l’évolution des complexes leptolithiques, L’Ecole
française de Rome, Mélanges d’Archéologie et d’Histoire, Suppléments 4, Paris, 1966 (recenzie),
Quartär, 18, p. 233-237
SONNEVILLE – BORDES D. de, PERROT J.
1953Essai d’adaptation des méthodes statistiques au Paléolithique supérieur. Premiers résultats,
BSPF, 50, p. 327-335
STORDEUR D.
1977 aClassification multiple ou grilles mobiles de classification des objets en os, în Camps - Fabrer
1978, p. 235-238
1977 bTell Mureybet (Vallée de l'Euphrate), quelques indications chronologiques et culturelle fournies
par l'étude des os travaillés, în Mergueron 1977, p. 55-60
1978Proposition de classement des objets en os selon le degré de transformation imposé à la matière
première, BSPF, 75, 1, p. 20-22
1979Quelques rémarques préliminaires sur l'industrie de l'os du Proche-Orient du Xème millénaire, în
Camps-Fabrer 1979, p. 37-45
1979 aLes aiguilles à chas au Paléolithique, XIIIe Supplément à Gallia Préhistoire, Paris
1981L’outil d’os pendant la Préhistoire, La Recherche, 12, 121, p. 452-465
1982L'industrie osseuse de la Damascène du VIIIe au VIe millénaire, în Camps - Fabrer 1982, p. 9-22
1984L'industrie osseuse de Khirokitia, în Le Brun et alii 1984, p. 129-144
1985Classification multiple des vestiges osseux de Khirokitia, Chypre, VIe millénaire, în Camps –
Fabrer 1985, p. 11-24
1987 bManches et émmanchements préhistoriques: quelques propositions préliminaires, în Stordeur
1987 a, p. 11-35
1988Outils et armes en os du gisement natoufien de Mallaha (Eynan), Israel, Mémoires et travaux du
Centre de Recherches français de Jerusalem no. 6, Association Paléorient, Paris
1993Outils et parures en os de Ganj Dareh (Iran, VIIe millenaire BC), Cahiers de l'Euphrate, 7, p.
245-296
STORDEUR D. (sub red.)
1980Objets en os historiques et actuels. Première réunion du Groupe de travail no. 6 sur
l’industrie de l’os, GIS, Lyon, mars 1979, Travaux de la Maison de l’Orient no. 1, Lyon
1987 aLa main et l'outil. Manches et émmanchements préhistoriques. Table Ronde C.N.R.S. tenue
à Lyon du 26 au 29 novembre 1984, Lyon
STORDEUR - YEDID D.
1976Les poiçons d'os à poulie articulaire: observations technologiques d'après quelques exemples
syriens, BSPF, 73, 2 (CRSM), p. 39-42
STRATOULI G.
1998Knochenartefakte aus dem Neolithikum und Chalkolithikum Nordgriechenlands, Die Deutschen
Archäologischen Forschungen in Thessalien, Bonn
1998Un nou tip de figurină neolitică, Préhistoire du Bas Danube, CCDJ, 15, 1997, p. 133-137
ŞTEFAN Gh.
1925Fouilles de Căscioarele, Dacia, 2, p. 184-195
TABORIN Y.
1974La parure en coquillage de l'Epipaléolithique au Bronze ancien en France, Gallia Préhistoire, 17,
1, p. 101-179
1979Quelques objets de parure. Etude technologique: les percements des incisives de bovinés et
des canines de renards, în Camps-Fabrer 1979, p. 303-310
1990 bLe décor des objets de parure, în Clottes 1990, p. 19-35
1992La parure préhistorique, în Garanger 1992, p. 451-456
1993La parure en coquillage au Paléolithique, XXIXe Supplément à “Gallia Préhistoire”, Paris
TERZEA E.
1987La faune du Pléistocene supérieur de la Grotte “Peştera Cioarei” de Boroşteni (Départ. de
Gorj), Travaux IS, 25, p. 55-66
TOCILESCU Gr.
1880Dacia înainte de Romani, Bucureşti
URSACHI V.
1991Le dépôt d’objets de parure énéolithique de Brad, comm. Negri, dép. de Bacău, în
Chirica, Monah 1991, p. 335-386
1992Depozitul de obiecte de podoabă eneolitice de la Brad, com. Negri, jud. Bacău, Carpica, 23,
p. 51-104
VLASSA N.
1976 aNeoliticul Transilvaniei. Studii articole, note, Muzeul de istorie a Transilvaniei, Bibliotheca
Musei Napocensis III, Cluj-Napoca
1976 b Sondajul de salvare de la “Gura Baciului”, com. Baciu, or. Cluj (...şi câte ceva despre
cultura vaselor caliciforme în România), în Vlassa 1976 a, p. 72-82
1976 cCea mai veche fază a complexului cultural Starčevo-Criş în România, în Vlassa 1976 a, p.
198-264
VOINEA V.
1997Artifacts made from hard raw material of animal origin, în Marinescu-Bîlcu 1997, p. 72-84
VORUZ J. - L.
1982Typologie analytique d’industries osseuses néolithiques, în Camps-Fabrer 1982, p. 77-105
1984Outillage osseux et dynamisme industriel dans le Néolithique jurassien, Cahiers d'Archéologie
Romande no. 29, Lausanne
1985La parure et l’outillage osseux du Néolithique moyen bourguignon, în Camps-Fabrer 1985, p. 56-
61
VULPE R.
1957Izvoare. Săpăturile din 1936 – 1948, Bucureşti
ZAHARIA E.
1962Considérations sur la civilisation de Criº à la lumière des sondages de Leº, Dacia, N.S., 6, p.
6-51
 TECHNOLOGIE ET RÉGNE ANIMAL DANS LA PRÉHISTOIRE:
L’ÉTUDE DE L’INDUSTRIE PRÉHISTORIQUE DES MATIÈRES DURES ANIMALES -
HISTORIQUE DES RECHERCHES ET DES APPROCHES MÉTHODOLOGIQUES

Résumé

En utilisant les résultats des recherches récentes, publiées dans des nombreuses articles, études,
synthèses etc. - (voir la bibliographie), l’ouvrage passe brièvement en revue les étapes et les
approches variées développées principalement en France dans l’étude de l’industrie des matières
dures animales – os, bois de cervidés, ivoire, dents, coquillage etc. En suite, on présente les résultats
et le progrès enregistrés dans ce domaine en Roumanie, dans un premier essai de jalonner
l’historique des recherches et de faire le point sur la valeur des différentes voies méthodologiques.
Les objets préhistoriques en matières dures animales découvertes en Roumanie (et datés dès le
Paléolithique supérieur/Aurignacien jusqu’à la fin du Néolithique) constituent des lots très
nombreuses et ayant un potentiel documentaire très important, mais jusqu’aujourd’hui sous-
exploité. Sauf quelques exceptions, dès les derniers décennies du XIXème siècle, ces matériaux ont
été sommairement publiés, simplement mentionnés dans les rapports de fouilles, synthèses etc. ou,
malheureusement, restent encore inédites et apparemment oubliés dans les collections des musées.
Les approches plus detailées sont de type “traditionnel” (marquées par tendances
“déscriptionistes” et “fonctionnalistes”) et dominent encore l’étude des ces catégories de vestiges.
En revanche, dans la dernière décade on assiste à l’orientation plus ferme vers l’assimilation et
l’application des canons méthodologiques élaborés par les chercheurs français (H. Camps-Fabrer,
D. Stordeur, I. Sidéra et autres), ayant pour but l’élaboration d’études basés sur une approche
systématique intégrée, afin de valoriser le potentiel informationnel spécifique de ce genre
d’artefacts. Cette démarche tend vers une compatibilité de plus en plus serrée avec les ouvrages de
référence élaborées en milieu scientifique occidental et ayant comme conséquence (entre autres)
l’assimilation rapide des résultats dans le circuit international. Parmi ces derniers résultats on peut
mentionner: l’élaboration de plusieurs études et articles – voir la bibliographie; la participation aux
travaux du Colloque International de Treignes (1993) (deux communications présentées par C.
Beldiman); les contributions aux Fiches typologiques de l’industrie osseuse préhistorique. Cahier
VI. Eléments récépteurs, Treignes, 1993 (sur la direction de H. Camps-Fabrer) et autres.
 ABREVIERI BIBLIOGRAFICE

Acta MM Acta Moldaviae Meridionalis, Muzeul Judeţean Vaslui

Acta MN Acta Musei Napocensis, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, Cluj–Napoca
Acta MP Acta Musei Porolissensis, Muzeul judeţean Sălaj, Zalău
AIGR Anuarul Institutului Geologic al României, Bucureşti
Anale UCDC Analele Universităţii Creştine “Dimitrie Cantemir”, Seria Istorie, Universitatea
Creştină “Dimitrie Cantemir”, Bucureşti
Angustia Angustia. Anuarul Muzeului Carpaţilor Răsăriteni, Sf. Gheorghe
Antiquités
Nationales Antiquités Nationales, Musée de Saint-Germain-en-Laye
Apulum Apulum. Acta Musei Apulensis, Muzeul Naţional al Unirii, Alba Iulia
AAR-MSIAnalele Academiei Române. Memoriile Secţiei de Ştiinţe Istorice, Academia
Română, Bucureşti
Arch Austr Archaeologia Austriaca, Wien
Arch Ert Archaeologiai Ertesitö, Budapesta
Arh Mold Arheologia Moldovei, Institutul de Arheologie al Academiei Române, Iaşi
Arh Olt, S.N.Arhivele Olteniei, Serie nouă, Bucureşti
ARMSŞAcademia Română. Memoriile Secţiunii Ştiinţifice, Academia Română, Bucureşti
BAIBibliotheca Archaeologica Iassiensis, Iaşi
Banatica Banatica. Muzeul Judeţean Caraş - Severin, Reşiţa
BARBritish Archaeological Reports, Oxford
BAVFBulletin archéologique du Vexin français, Guiry-en-Vexin
BCSS Buletinul Cercurilor Ştiinţifice Studenţeşti, Arheologie - Istorie, Universitatea ”1
Decembrie 1918”, Facultatea de Ştiinţe, Alba Iulia
BMGBuletinul Muzeului “Teohari Antonescu”, Muzeul Judeţean Giurgiu
BSPF (CRSM)Bulletin de la Société Préhistorique Française (Compte-Rendus des Séances
Mensuelles), Paris
BSSARBuletinul Secţiunii de Ştiinţe a Academiei Române, Academia Română, Bucureşti
BSSCBulletin de la Société des Sciences de Cluj, Cluj
Bull IABulletin of the Institute of Archaeology, London
Cahiers
de l'EuphrateCahiers de l'Euphrate. Contributions réunies par Jacques Cauvin, Paris
Cahiers des Portes
de Fer Cahiers des Portes de Fer, Belgrad
CCDJCultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos. Anuarul “Muzeului Dunării de Jos”, Călăraşi
Cercet ArhCercetări arheologice, Bucureşti
Cercet IstCercetări istorice, Serie nouă, Iaşi
Dacia, N.S.Dacia. Revue d’Archéologie et d’Histoire Ancienne. Nouvelle Série, Institutul de
Arheologie ”Vasile Pârvan” al Academiei Române, Bucureşti
ERAULEtudes et Recherches Archéologiques de l'Université de Liège
Gallia-PréhistoireGallia. Préhistoire. Fouilles et monuments archéologiques en France métropolitaine,
Paris
GermaniaGermania, Bonn
MaterialeMateriale şi cercetări arheologice, Bucureşti
Mem AntiqMemoria Antiquitatis. Acta Musei Petrodavensis, Piatra Neamţ
Préh Anthr MédPréhistoire et Anthropologie Méditerranéenne. Université de Provence,
Aix-en-Provence
Préh EurPréhistoire Européenne, Université de Liège, Liège
PZPrähistorische Zeitschrift, Berlin – New York
RAPRevue archéologique de Picardie
Rev MuzRevista Muzeelor, Ministerul Culturii, Bucureşti
Rev Muz MonRevista Muzeelor şi Monumentelor, Ministerul Culturii, Bucureşti
Riv Sc PreistRivista di Scienze Preistoriche, Bologna
SCIAStudii şi cercetări de istoria artei, Bucureşti
SCIV(A) Studii şi cercetări de istorie veche (şi arheologie), Institutul de Arheologie
“Vasile Pârvan” al Academiei Române, Bucureşti
St Cerc AntrStudii şi cercetări de antropologie, Centrul de cercetări antropologice al Academiei
Române, Bucureşti
Stratum PlusStratum Plus. International Archaeological Journal, University “High Anthropological
School”, Chişinău (în limba rusă, rezumate în limba engleză)
Tibiscus Tibiscus. Anuarul Muzeului Banatului, Timişoara
Travaux ISTravaux de l’Institut de Spéologie “Emile Racovitza”, Institutul de Speologie
“Emil Racoviţă” al Academiei Române, Bucureşti
Travaux
du LAPMOTravaux du Laboratoire d'Anthropologie des Pays de la Méditerranée Occidentale,
Université de Provence, Aix-en-Provence
Ver MUFVeröffentlichungen der Museums für Ur- und Frühgeschichte, Potsdam