UNIVERSITATEA TEHNICĂ “GHEORGHE ASACHI” DIN IAȘI

FACULTATEA DE HIDROTEHNICĂ, GEODEZIE ȘI INGINERIA MEDIULUI

DEPARTAMENTUL DE MĂSURĂTORI TERESTRE ȘI CADASTRU

LUCRAREA NR. 1

CAI DE COMUNICATII TERESTRE RUTIERE

 Generalitati

Drumurile - sunt căi de transport terestre. Cuvântul drum provine din limba greacă,
de la cuvântul dromos, și exprimă noțiunea, cu totul generală, a unei fâșii de teren rezervată
exelusiv circulației, indiferent de gradul ei de amenajare sau consolidare; astfel prin drum
se înțelege o cale, de la potecă până la autostrada cea mai modernă.
Cuvântul șosea provine din limba franceză — chaussee- și se referă la un drum
lucrat, consolidat; deci, noțiunea de șosea exprimă un drum amenajat în vederea
circulației. Când șoseaua traversează o localitate, ea capătă, în general, denumirea de
stradă. Cuvântul stradă provine din limba latină, via strada, care înseamnl o șosea
executată în straturi, sistem tipic roman pentru executarea drumurilor.
Drumurile pot fi publice (de interes general) și de exploatare (de interes special).
Drumurile de exploatare, dupa Legea nr. 82/1998 privind regimul drumurilor, sunt
definite ca drumuri de utilitate privata destinate satisfacerii cerințelor proprii de
transport rutier in activitatile economice.
Din punct de vedere istoric, primele căi rutiere atestate documentar sunt cele din
interiorul localităţilor, ca uliţe comerciale şi de acces la temple, artere de penetrare prin
porţile cetăţii, pieţe etc. Astfel, castrele şi cetăţile romane, cele greceşti de pe malul
Mării Negre, precum şi cetăţile dacice de pe întreg teritoriul ţării, păstrează până în
zilele noastre pe lespezile de piatră cu care erau pavate intrările, unele uliţe şi pieţe
interioare, urmele create de trecerea repetată a roţilor căruţelor.

Elemenlele geometrice ale unui drum

 Partea consolidată a unui drum, care cuprinde Fâșia centrală pe care circulă
vehiculele, se numeşte cale sau parte corosabilă.
Totalitatea lucrărilor ce constituie partea amenajată, consolidată, calea pe care se
circulă - partea carosabilă și benzile de încadrare ale acesteia – reprezintă
suprastructura drumului (fig.1.1). Ea constituie elementul intermediar între vehicul
și terenul natural, are rolul de a prelua
sarcinile date de vehicule și a le transmite la teren prin intermediul infrastructurii.

Fig. 1.1 Drumul în profit transversal

Partea consolidată, calea, este alcătuită din mai multe straturi formând corpul
drumului sau sistemul rutier.
Infrastructura drumului reprezintă totalitatea lucrărîlor de terasamente și de artă care
au rolul de a susține suprastructura și de a transmite terenului eforturile rezultate din trafic
(fig. 1.1).
Terasamentele includ totalitatea lucrarilor de pamant care cuprind operatiile de
sapatura, umplutura si transport ale pamantului, descarcarea si punerea in opera a acestuia,
precum si lucrarile de finisare. De asemenea, in lucrarile de terasamente sunt cuprinse si
lucrarile privind asigurarea scurgerii apelor de suprafata si subterane, consolidarea si
sprijinirea masivelor de pamant. Lucrarile de arta sunt: vaduri, poduri, viaducte, tuneluri etc.
 Proiectia axei drumului pe un plan orizontal formeaza traseul drumului. Acesta apare
in plan ca o linie sinuoasa, formata din tronsoane rectilinii numite aliniamente si tronsoane
curbilinii numite curbe, care racordeaza aliniamentele (fig. 1.2).

Fig. 1.2 Drumul in plan

Proiectia desfasurata pe un plan vertical a intersectiei dintre suprafata

generata de verticalele ce trec prin axa drumului si suprafata terenului natural
formeaza profilul in lung sau longitudinal (fig. 1.3)
Proiectia intersectiei cu terenul natural are o forma neregulata si se numeste
linia terenului sau linia neagra. Proiectia intersectiei cu suprafata caii are o forma
poligonala continua, aleasa dupa anumite reguli si se numeste linia rosie.
Linia rosie este formata din sectoare rectilinii, numite declivitati si sectoare
curbilinii, numite racordari verticale. Ele asigura trecerea in siguranta a
vehiculelor intre declivitatile adiacente
In funcție de poziția liniei roşii, față de suprafața terenului, se executa
săpături, numite deblee sau umpluturi, numite ramblee, dacă linia roşie se află sub
linia terenului natural, respectiv deasupra terenului natural.
Proiecția intersectiei unui plan vertical, perpendicular pe axa drumului, cu
corpul drumułui şi cu suprafața terenului natural se numeşte profil transversal al
drumului. (fig. 1.4, fig.1.5)
 Un profìl transversal este alcatuit din linia terenului şi un contur poligonal
determinat de cota proiectului, format din părți laterale numite banchete și pãrți
inclinate numite talazuri.

Fig. 1.3 Drumul in profil longitudinal

Bancheta cea mai importantã este platforma drumului, care are o uşoara
înclinare dinspre axa drumului spre muchiile platformei (punctele A şi B), pentru
asigurarea scurgerii apelor. Platforma cuprinde fașia centralä pe care circulã
vehiculele - partea carosabilă - şi cele doua faşii laterale care încadreaza calea,
numite acostamente.
Taluzurile limiteazä lateral lucrarile de terasamente şi le racordează la terenul
natural. Valoaiea înclinarii taluzului este datä de tangenta unghiului pe care acesta
îl face cu orizontala, exprimandu-se sum forma de raport (tgβ1=1:m sau tgβ2=1:n).
 Fig. 1.4 Profil transversal in rambleu

După poziția platformei fata de linia terenlui natural, drumul poate fi :

- in umplutură, împletire sau rambleu (fig.1.4), daca platforma şi deci
linia roşie se află deasupra terenului natural. În acest caz, pentru a se putea realiza
drumul la o cotă superioara terenului natural este necesar sa se aduca pamânt din
gropi de imprumut;
- in săpătură sau debleu (fig.1.5) cand platforma şi deci linia roşie este
situata sub nivelul terenului natural si, pentru realizarea drumului, este necesara
saparea pamantului pana la cota stabilita si indepartarea lui din zona.
Pe sectoarele de drum in săpătură sunt necesare şanțuri sau rigole, amplasate
de o parte şi de alta a platformei, pentru colectarea şi evacuarea apelor de
suprafața. Cand drumul este parțial in umplutură şi partial in sapatura, drumul se
afla in profil transversal mixt.

Fig. 1.5 Profil transversal in debleu

 Clasificarea drumurilor

Drumurile fac parte din sistemul naţional de transport. Ele sunt căi de
comunicaţie terestră special amenajate pentru circulaţia vehiculelor şi pietonilor.
Clasificarea drumurilor este prevăzută în Legea Drumurilor publicată în Monitorul
Oficial al României.
Din punct de vedere al destinţaiei, drumurile se împart în:
a) drumuri publice - obiective de utilitate publică destinate transportului
rutier în scopul satisfacerii cerinţelor economiei naţionale, ale populaţiei şi de
apărare a ţării; acestea aparţin proprietăţii publice;
b) drumuri de utilitate privata - servesc activităţilor economice,
forestiere, petroliere, miniere, agricole, energetice, industrial şi altora asemenea,
de acces în incinte, ca şi cele din interiorul acestora, precum şi cele pentru
organizări de şantier; ele suntan dministrate de persoane fizice sau juridice care le
au în proprietate sau în administraţie.
Din punct de vedere al circulatiei drumurilor, acestea se împart în:
a) drumuri deschise circulaţiei publice, care cuprind toate drumurile
publice şi acele drumuri de utilitate privata care servesc obiectivelor turistice ori
altor obiective la care publicul are acces;
b) drumuri închise circulaţiei publice, care cuprind acele drumuri de
utilitate privată care servesc obiectivelor la care publicul nu are acces.
Din punct de vedere funcţional şi administrativ-teritorial, în ordinea
importanţei, drumurile publice se împart în următoarele categorii:
a) drumuri de interes naţional 
  b) drumuri de interes judeţean
  c) drumuri de interes local 
Drumurile de interes naţional aparţin proprietăţii publice a statului şi cuprind
drumurile naţionale care asigură legătura cu Capitala ţării, cu oraşele reşedinţă de
judeţ, cu obiectivele de interes strategic naţional, între ele, precum şi cu ţările
vecine şi pot fi:

- autostrăzi
 - drumuri expres
- drumuri naţionale europene (E)
- drumuri naţionale principale
- drumuri naţionale secundare
Drumurile de interes judeţean fac parte din prioritatea publică a judeţului şi
cuprind drumurile judeţene care asigură legăturile între:
- municipiile reşedinţă de judeţ şi reşedinţele de comune, municipii, oraşe,
staţiuni balneoclimaterice şi turistice, porturi, aeroporturi, obiective importante
legate de apărarea ţării şi obiective istorice importante;
- oraşe şi municipii între ele
Din punct de vedere tehnic drumurile se clasifică în cinci clase, astfel:
a) drumuri de clasa tehnică I: trafic foarte intens, autostrăzi
b) drumuri de clasă tehnică II: trafic intens, drumuri cu patru benzi de
circulatie
c) drumuri de clasă tehnică III: trafic mediu, drumuri cu două benzi de
circulaţie
d) drumuri de clasă tehnică IV: trafic redus, drumuri cu două benzi de
circulaţie
e) drumuri de clasătehnică V: trafic foarte redus, drumuri cu una sau două
benzi de circulaţie
Drumurile europene de pe teritoiul României se notează prin litera E urmată
de un număr; E60: frontiera cu Ungaria – Borş– Oradea – Cluj Napoca – Turda –
Târgu Mureş– Braşov – Ploieşti – Bucureşti – Urziceni – Slobozia – Hârşova –
Constanţa
Drumurile naţionale europene, principale, secundare se notează prin DN urmat
de un număr şi o literă, eventual.
 Fig. 1.6 Reteaua rutiera a Romaniei

Fig. 1.7 Harta autostrazilor din Romania