IP Liceul Teoretic ,,Petru Rareş” Soroca

Scenariu

„ Atât de dulce...”
„Din pasiunea unei femei izvoraste viaţa
eternă.”
(James Clavell)

“Nu sunt ce par a fi – Nu sunt Nimic din ce-aş fi vrut să fiu!.. Dar fiindcă
m-am născut fără să ştiu, Sau prea curînd, Sau poate prea tîrziu… M-am
resemnat, ca orice bun creştin, Şi n-am rămas decât…Cea care sunt!..”

Partea I

( O femeie prin faţa casei îşi face lucrul de pe lângă casă , aranjează lucrurile ,
scutură prosoapele , etc. În altă parte a scenei se joacă nişte fetiţe . La un moment
se aude din spatele cortinei un glascior de copil:

Copilul : (cântă) – Morari Damian , clasa I A

Vine, vine primăvara,
se așterne-n toată țara,
floricele pe câmpii,
hai să le-adunăm copii.
Crește, crește iarba verde,
Ciocârlia-n nori se pierde,
Haide s-ascultăm copii,
Al ei cântec din câmpii.

Mama:
"Ieşi, copile cu parul balai, afara si rade la soare, doar s-a indrepta vremea.

Copilul ( iese de după cortină , aleargă spre centru şi rosteşte de două ori) :

Luci, soare, luci, 

Că ţi-oi sparge nuci,
Nuci şi cu alune
Care sunt mai bune

1
Şi ţi-oi da cireşi, 
Ieşi , soare, ieşi!

(Pe scaune / osloane stau nişte fetiţe şi se joacă . Copilul aleargă înspre ele şi le
trage de cosiţe . Rîde bucuros şi pleacă spre mama...)

Mie -mi place să mă joc,

Nu stau un minut pe loc,
Seara , cînd somnul vine,
Se joaca visul cu mine.

Mama:

“Ce-i pasă copilului când mama şi tata se gândesc la neajunsurile vieţii, la ce

poate să le aducă ziua de mâine, sau că-i frământă alte gânduri pline de
îngrijire. Copilul, încălecat pe băţul său, gândeşte că se află călare pe un cal
dintre cei mai straşnici, pe care aleargă cu voie-bună...

7.Cine alungă din somnul tău 

1.Cine te-alină şi te alintă,
Fără să mintă?(Zabulica V)
Mama!
2.Cine te-ajută cu o povaţă
Și te răsfaţă?(Morgun A)
Mama!
3.Cine cu voce blândă te ceartă
Și-apoi te iartă?(Colun A)
Mama!
4.Cine e cel mai aproape de tine
La rău şi la bine?(Morari A)
Mama!
5.Mama te-nvaţă
Drumul cel bun în viaţă
Aşa că ia seama
La tot ce-ţi spune mama!
6.Cine-ţi şopteşte, la piept când te
strânge: 
„Hai, nu mai plânge”?(Procopc. I)
Mama!
12.O , mamă, ești ca apa de izvor
Atît de dulce și curată ,
Iar cel ce bea ,îți duce dor
Adînc și plin de puritate.
Visul cel rău?(Florea A)
Tot mama!
8.Cine la greu mereu te ajută
Și te sărută?(Zabulica VS)
Mama!
9.Cine cu tine adesea se joacă 
Și te împacă?(Capustean A)
Mama!
10.Mama te-nvaţă
Drumul cel bun în viaţă
Aşa că ia seama
La tot ce-ţi spune mama!(Ganea D)
11.Te rogi în șoaptă, mergi
ușor(Chiroșca M)
Ca somnul să nu-i tulburi
Și-aduni de zori și pînă-n zori
Al neodihnei muguri

2
13. Ce frumos e să fii copil”- Mihaluța Daniela

Ce frumos e să fii copil

Să te joci sub un cer senin
Să citești , să cînți și să rîzi
Să fii mereu cu-a tăi părinți.

Ție Domnul ți-a dăruit

Mamă bună . Fii fericit!
Să-i aduci în dar ghiocei ,
Dulci sărutări cînd e ziua ei.

Să nu uiți ce mult te-a iubit,

Nopți și zile te-a ocrotit.
S-o ajuți cînd nu va putea ,
Gîndul să-ți fie mereu la ea.

Cîntec: Haric Cornelia ,, Mama “ –Picături muzicale

Știi să colorezi tristețea , să-i dai splendoare

Bunătatea și tandrețea preia culoare
Din iubirea ta divină ce protejează
Viața , zîmetul și lumea ce mă vizza.

Refren:
Mamă , ești o lacrimă sub soare,
Mamă , blîndă și fermecătoare ,
Mamă , sclipitoare stea , cu căldura ta ,
Viața îmi vei veghea.
Iubită mamă…

Tu ești raza de lumină ,

Mamă iubitoare și senină
Mamă , dulce paradis
Univers deschis , enigmatic vis.

Orice grijă și durere o treci prin tine

Și greșeala ân tăcere o ierți , știu bine,
Fericită-s lîngă tine , ești ca o zînă,
Ce din basme fermecate preia lumină.

Refren:

3
Mamă , ești o lacrimă sub soare,
Mamă , blîndă și fermecătoare ,
Mamă , sclipitoare stea , cu căldura ta ,
Viața îmi vei veghea.
Iubită mamă…

Tu ești raza de lumină ,

Mamă iubitoare și senină
Mamă , dulce paradis
Univers deschis , enigmatic vis.

Copilul:

- Mămă , mămico , spune-mi o poveste ... Te rog mămucă ... una din cele
frumoase...

Mama:

-Se spune că odată, Gingaşul- ghiocel îşi trudea mintea cu o întrebare. Ieri,
când tocmai scosese capul din zăpadă, zărise un copil care ţinea în mână un alt
ghiocel pe care, spunea el, urma să i-l dăruiască mamei sale. Supărat că nu- şi
putuse saluta măcar fratele mai mare cu care plecase băiatul voios, Gingaşul-
ghiocel se intrebă ce putea însemna cuvântul acesta” mamă”, ca să merite
ruperea unei flori atât de superbe cum era el. Şi tot frământându-şi mintea, se
gândi să-l întrebe pe Bătrânul- ghiocel ce înseamnă “mamă”. El avea deja 5 zile
de când zărise lumina şi sigur trebuia să ştie:

Sceneta I
Ghiocelul(Valeriu Melnic)

-Bătrâne-ghiocel( spuse ghiocelul sfios) am o întrebare.

Bătrînul Ghiocel(Lisnic Mihai)

–Ia spune!
Gh:–Ce înseamnă “mama”?
(La auzul acestor cuvinte, Batrânul- ghiocel surâse.)
BG– Vrei să ştii ce-nseamnă “mama”?
Gh– Da, (răspunse temător Gingaşul- ghiocel.)
BG– Dragul meu, mama este cea mai scumpă fiinţă din lume şi cel mai preţios
cuvânt. Fără mamă nicio fiinţă nu ar exista. E la fel de importantă ca şi apa cu
care te hrăneşti, ca şi soarele de unde-ţi iei lumina, la fel ca aerul pe care-l
respiri. Toată lumea ar trebui să aibă o mamă. Ea a apărut din dorinţa oricărei
4
vietăţi de a fi protejată. Este importantă mai ales pentru copii. Fără o mamă,
nimeni nu le-ar şterge lacrimile de pe obrăjori, fară ea nu ar putea creşte. Ea
este cea care îndură toate suferinţele şi-şi duce povara până la capăt. Ea e
blândă, iubitoare si răbdătoare. E singura care poate alina durerea, e singura
care poate oferi căldura, liniştea şi pacea oricărui suflet. De aceea a luat naştere
mama. Din nevoie. Şi cât de tristă şi de neînsemnată ar fi lumea dacă nu ar
exista mama, care dă culoare şi viaţă la toate câte sunt pe-acest pământ!
Gh.– Ce importantă este mama! spuse mirat şi încântat Gingaşul- ghiocel. Dar
deodată se întristă şi începu să plângă cu lacrimi amare. Spuneai că toate
fiinţele ar trebui să aibă o mamă, Bătrâne- ghiocel. Ei, bine, atunci eu de ce nu
am una?
BG–Dragul meu (spuse Bătrânul- ghiocel) , mama ta e zăpada! Dacă nu-ţi ţinea
ea de cald toată iarna cu haina ei pufoasă, acum nu mai trăiai. Iar, tată-ţi este
soarele care te mângâie cu razele sale duioase în fiecare zi.
Gh–Aşa este, spuse atunci înveselit Gingaşul- ghiocel. Cu toate astea, să ştii că
tare mi-aş dori să cunosc o mamă care să semene descrierii tale.
BG–Ei bine, mâine sunt sigur ca o vei întâlni, răspunse Bătrânul- ghiocel. Aşa
că, vezi cum îl impresionezi în haina ta sclipitoare şi te va alege. Şi îţi mai spun
un secret: când îi vei săruta mamei podul palmei, să ştii că vei fi cea mai
norocoasă floare din lume.

Copilul: -Eu o cunosc pe mama cea mai bună! E mama mea!( Mama îţi
cuprinde copilul şi ies din sală)

Cîntecul II

Poveste de dor (Adrian Ursu şi Bety) – Alexei Ion şi Valeria Branişte

Orice copil se naste cu un dor pe Tu esti povestea de dor

lume 
Orice copil împarte mama doar cu Orice copil e cel mai bun în ochii
luna,  mamei
Mama este una în toata lumea Orice copil viseaza sa devina mare 
Vreau si eu sa fiu ca mama mea Doamne dai rabdare te rog tare
Orice copil invata de la mama toate Mamei care-mi spune Puiul Meu 
In orice zi acasa mama il asteapta Orice copil se naste cu o rugaciune
Mama este una in toata lumea  Noaptea cu drag in soapta el mereu
Vreau si eu sa fiu ca mama mea  ii spune 
Doamne fa pe lume o minune
Mama esti floarea din stele  Da-le la toti mame cum am eu 
Mama esti ploaia din zori 
Mama din visele mele Mama esti floarea din stele 
5
Mama esti ploaia din zori  Mama esti floarea din stele 
Mama din visele mele Mama esti ploaia din zori 
Tu esti povestea dor 2 ori  Mama din visele mele
Mama dorul ma cheama Tu esti povestea de dor 
Mama la tine mereu Tu esti povestea de dor.
Mama in brate hai ia-ma
Tu esti ingerul meu 

Partea a II-a

Sceneta a II-a
(Un băiat scotoceşte prin lucrurile surorii sale...SORA de Ion Druţă)
Bobocel ( Augustin)

-Ca să vezi! Vântul adună nori,norii seamănă omăt, şi când prinde a se încălzi vremea,omătul

se topește ,.iar când peste noapte se întoarce gerul, la streșinile casei apar țurțuri.Din
țurțuri se fac gâlci  ... Când omul zace la pat, vremea se oprește , așa , deodată , de parcă
ar fi fost și ea pusă în așternut,și din dimineață nu se mai face zi plină, iar ziua nu se
mai înserează , și dacă până la urmă a înnoptat , apoi vai de steaua ta până se mai face
odată ziuă . Oamenii vindecă gâlcile cu oblojeli,cu lapte fierbinte și unt , cu prafuri
amare , dar toate astea nu ajută, pentru că gâlcile ar trebui lecuite cu totul altfel. Îl lași pe
cel bolnav să se uite măcr pe-o clipă , măcar cu un singur ochi să se uite, să vadă ce
se face la dânsul acasă, și să vezi cum îi trece. Iată măcar şi aici , în lădiţa asta misterioasă
a Ilenei şi ce ar fi avînd ea acolo , că de cîte ori o deschide se pare că cele mai frumoase flori ale
primăverii şi-au descoperit aroma ?! Ţi-ai găsit însă lume să te înțeleagă -
Ori de câte ori ar fi copilul ascultător, nimeni nici gând să-l laude,de parcă așa și s-
ar cuveni, iar dacă o singură dată nu ascultă , apoi să vezi cât îi scot ochii că n-a
ascultat și amu vezi cum a pățit!
Şi de ar fi vorba numai de Ileana , dar toate fetele se pare că ştiu o taină ,pe care nu
o spun la nimeni , zîmbesc numai şi dispar uşor în grădina ceea cu flori care nu ştiu
de unde se ia de fiecare dată...
(Apare Ileana – Ana Cernopolc)
-Ce ai , măi piciule ? Ce ai căutat tu pe lîngă oglindă?
- Da mata de unde ştii?
-Ei , ştiu eu...
-De unde?
-Mi-a şoptit vîntul...
..................................
-Ştii , Ileană , am vrut să ştiu unde locuiesc cele mai frumoase arome ...şi am mai
vrut s-o găsesc pe a mamei...
Nu ştiu ce floare e aceea ... dar cînd simt aroma ei parcă e mai aproape...
-Dacă e chiar aproape , tu ştii că degrabă se întoarce...

6
Ileana:
Să-mi spui măicuță-n care colț de lume
Mai cântă mierla ca la noi,
Unde mai poartă munții pe-a lor culme
Ciobani ce-și mână turmele de oi ?
Unde măicuță-n în lumea asta mare
Se mai învârte sârba-n pas de doi,
Unde se prind nuntași-n hora mare
Și chiuiesc nanasii, ca la noi ?
Unde bunicii-și cresc nepoții
Și-i duc duminică la târg,
Le spun apoi povești în miezul nopții,
Cu Făt Frumos cu calul murg ?
Cine-n afară de român
Mai știe ce-i cuvântul dor,
Și câte lacrimi mai rămân
În urma celor ce-au plecat din țara lor?

Borfotină Vladimir:
Nimic nu poate golul să-l umple…

Usatîi Denis:
 S-au scris despre tine duioase povesti,
S-au scris poezii ce-au ramas neuitate,
Caci tu, cea mai draga fiinta-ntre toate
Al vietii triumf pe pamant implinesti.
Tu esti bunatatea ce raze imparte,
Esti pomul cu muguri si creanga cu flori,
Esti gandul ce-alina si dorul ce arde,
Si-a noptii lumina veghind pana-n zori. 

Piesa ,, Dialog cu Mama” – Ady Carp – Boj Maxim , Ursu Alexandru , Rudei
Călin , Chiriac Denis .

Mă întreb uneori măicuță prin gînd

Cum eram , mamă ,cînd eram mic.

Năzbîtii știu bine eu cîte-am făcut

Însă toate rămîn în trecut.

Adesea mă-ntreb cum de poți ierta

7
Orice greșeală doar cu lacrima,

Tu , maică , nicicînd nimic n-ai cerut

Doar acasă să vin și atît.

Refren:

Spune-mi , mamă , de ce-ncărunțești

Cu ochii triști , de ce mă privești

Spune-mi , mamă , de ce copii

Nu mai suntem și tu , bătrînă de-acu

Spune-mi , tu doar pe toate le știi.

Tu doar pe toate le știi…

În ochii tăi , mamă , rămînem la fel

Acea fetiță , acel băiețel,

Mereu cu probleme , mereu cu idei

Pentru care dai toți anii tăi.

Glasul tău blînd e alături oricînd

De ești îngerul sfînt pe pămînt

Cu dragostea ta ne-ncălzești inima

Tu mereu ne aduci liniștea.

Refren:

Spune-mi , mamă , de ce-ncărunțești

Cu ochii triști , de ce mă privești

8
Spune-mi , mamă , de ce copii

Nu mai suntem și tu bătrînă de-acu

Spune-mi , tu doar pe toate le știi.

Tu doar pe toate le știi…

Focşa Ion şi Borfotină Vladimir pictează portretele mamelor.

PARTEA A III-a
Sceneta a III-a
Feciorul: Bordian Cristi
În noaptea asta sînt un milion de femei care plîng.
Pentru multe din ele plînsul a devenit ceva obișnuit.
Unele tocmai au citit o carte, altele s-au despărțit de un suflet drag. Cineva, pe care
l-au iubit, astăzi a ieșit din viața lor, lăsînd în urmă o dîră de amărăciune.
Sînt un milion de case, cu un milion de paturi, în care plîng în fiecare noapte un
milion de femei.
Pentru unele, luna abia răsare, pentru altele, soarele e la asfințit. Pentru că
pămîntul e rotund și lumina alunecă peste el ca o apă înceată, picurînd pe creștetul
celor un milion de femei care plîng.
Mă veți întreba de unde știu de taina celor un milion de femei care plîng, mă veți
întreba dacă știu asta cu adevărat.
Știu, vă voi spune, pentru că m-am furișat de după pernă, pentru că am zburat în
jurul pămîntului, pentru că n-am putut să dorm în acea noapte în care un milion de
femei plîngeau cu luminile stinse și pentru că una din ele este mama mea...

Cîntec : Grigore Vieru - Mi-e dor de tine, mama –Ursu Alexandru

Sub stele trece apa A ochilor lumina, 

Cu lacrima de-o sama,  Vazduhul gurii mele! 
Mi-e dor de-a ta privire, 
Mi-e dor de tine, mama.  Maicuto, tu: vecie, 
Nemuritoare carte
Maicuta mea: gradina De dor si omenie
Cu flori, cu nuci si mere,  Si cintec fara moarte! 
9
 Mi-e dor de vorba-ti calda, 
Vint hulpav pom cuprinde Mi-e dor de tine, mama. 
Si frunza o destrama. 
Mi-e dor de-a tale brate,  O stea mi-atinge fata
Mi-e dor de tine, mama.  Ori poate-a ta naframa. 
Sunt alb, batrin aproape, 
Tot casca leul iernii Mi-e dor de tine, mama.
Cu vifore in coama. 

PARTEA A IV-a

ÎNDRĂGOSTITUL: (Bordian Cristi)

Dor
...şi iară prind corăbiile vânt...
E marea o sirenă care cheamă,
Matrozii uită tot - iubita, mama
Şi uită chiar şi strigătul "Pământ!"
Aşa-s şi eu: când vocea ta unduie,
Când ochii tăi mă-nvăluie... când palma
s-aşază blând şi gânduri vin de-a valma, 
Uit tot!...
Iubirea-n mine suie...

MAMA: Sfaturile mamei – Strungaru Iuliana

Iubeşte ca să fii iubit!

Fă fapte bune negreşit! 
Tu nu minţi, tu nu fura!
Să o respecţi pe mama ta!
Să-ţi duci credinţa-n Dumnezeu,
Oriunde-ai fi, tu, pruncul meu!
Tu mulţumeşte-i lui Iisus 
Şi pentru Lumea cea de Sus!
Fă fapte mari, fii blând şi bun,
Om rătăcit pe-al vieţii drum.
Roagă-te-n taină, la icoană,
Cum face tatăl şi-a ta mamă!

10
Tu să-ţi iubeşti aproapele,
Să îl priveşti cu dragoste!

Providenţa: Ilieş Ilinca - Paraschiva

Oamenii ne intră în viață diferit. Unii ca o pasăre, alții ca o frunză. Unii ca un
animal bătut care se ascunde, alții ca o piatră care te lovește în față.
De aceea viața e uneori zbor, alteori plutire, uneori suspin, alteori durere.
Viața noastră e ceva atît de greu de numit.Uneori s-ar părea că sîntem purtați prin
lume de toți cei care ne-au iubit. Unii ne poartă ca pe o haină, alții ca pe o coroană.
Unii sîngerează, alții cîntă. Pentru unii poate sîntem ca o bucată de pîine dezgolită
pe o masă, sau poate o cană cu vin.
Nu descoperi fața ta pentru că va veni cineva să-ți pună o coroană. O pasăre se va
așeza pe ea, apoi va cădea o frunză. Apoi vîntul le va lua pe toate și le va duce
departe, acolo unde tu nu vei putea ajunge niciodată.

Îndrăgostitul:Roma Pulbere –poezie de Valeriu Matei

Frumoasă ca o trestie-n lumină

Tu vii şi ceasul bate tot mai rar
Şi timpul se retrage-n minutar
La pasul tău cel sobru de regină.

Mireasma ta mă-nbată ca un vin

Şi sărutările-s mai dulci ca mierea ,
noaptea destramă-un cer de stele plin
Cu zori ce-n raze-şi poartă scînteierea.

Cînd trupul tău de flacără m-atinge

Sunt crinul ce îţi dă aroma lin
Şi leul ce subjugă şi învinge
Şi-i îmblînzit cu-n gest subtil şi fin.

Păsări măiesdtre glasl tău îngînă

În dimineaţa susurînd arar ,
frumoasă ca o trestie-n lumină
Un veac de vis se zbate-n minutar.

11
Mireasmă de Valeriu Matei

Pletele tale miros a flori de salcîm

Şi îngerii roiesc în jurul tău
Ca albinele însetate de polen

Ai o coroană scînteietoare
Din îngeri de pază
Şi eu am norocul şi darul
De-a fi singurul care o vede

Tocmai de aceea
nu mă pot apropia de tine
de teamă să nu-ţi sperii îngerii,
să nu gonesc cu dragostea-mi nestăvilită
ultimile zile ale primăverii
ascunse-n mireasma salcîmilor

Spaţiul îndrăgost- Coliţa Ana şi Rusu Sorin

Ea: La miez de noapte înstelată
m-am desfăşurat de tot spaţiul
adunat grămezi de pulberi în mine.
Voaluri aurii s-au ridicat în vânt
şi-au dansat frenetic
laolaltă cu zbaterea genelor,
cu şuvoiul lacrimilor,
cu tremurul inimii.
El: Zâmbetul tău,
adunat căuş în palmele neştiute de
pielea mea,
a înflorit primăveri de petale de aur
pe chipul meu radios.
Ea: Mâna mea te-a atins
cu parfumul violet al unei lalele,
cu rotundul portocaliu al fructelor,
iar braţele inimii mele s-au întins
exaltate
spre tine să te îmbrăţişeze.
El: Ni s-au împletit zâmbetele
şi s-au deschis porţi nenumărate,
de lumină,
în fiinţa mea
devenită prea strâmtă
pentru spaţiul îndrăgostit,
ce te cuprindea tot mai mult!
Ea: Lumină blândă şi iubitoare
curgea prin mine spre tine!

12
Fire de tăcere- Arion Vlad şi Cernopolc Ana
Între noi doi
tăcerea ţese poveşti de dragoste,
nespuse, minunate cuvinte.
Între noi doi
tăcerea se prelinge sfânt,
rugăciune mută înălţând spre
ceruri.
Între noi doi,
tăcerea dilată secundele iubirii,
le împleteşte cu florile paradisului.
Între noi doi,
tăcerea suspendă distanţa,
Îmbăiere – Gheorghiţă Mihaela
Curge între noi transparent
lumina,
se decantează în străluciri de ape,
în picuri de aur,
în cristalul de stâncă,
în roua firelor de iarbă,
în priviri îndrăgostite.
Suntem uniţi cu fire de lumină,
suntem îmbăiaţi în fiecare secundă,
ce-şi cântă graţios ticăitul,
în irizaţiile de curcubeu ale iubirii.
Cîntec: Iubește-mă de Anatol Rudei
Dans . Arion Vlad şi Cernopolc Ana
contractă spaţiul, apropie buzele.
Între noi doi,
tăcerea cântă cu acorduri de vioară,
pe diafanul contur al inimilor
îndrăgostite.
Între noi doi,
tăcerea respiră lent, profund,
abur albastru picurând pe suflet.
Între noi doi
firele tăcerii vibrează aurii,
într-un cocon de lumină
îmbrăcându-ne tainic.
Curge între noi diafan
iubirea,
freamătă în litere rotunjite de dor,
în armonia solfegiilor,
în graţia atingerilor,
tresare a înfiorare în pupile,
pe buze, între şoapte.
Nu există loc, clipă, respiraţie
neimpregnate de iubire!
13
 PARTEA A V-a

PROVIDENŢA: Ilieş Ilinca-Paraschiva

La naşterea fiului lor

mama a implorat ursitoarele
să aibă parte de un flăcău chipeş
care să trăiască ani mulţi
şi să cunoască ceea ce ei
îi rămăsese străin în viaţă -
fericirea
Tatăl în schimb
îşi dorea un copil voinic
înalt şi spătos,
bun ca pâinea lui Dumnezeu
Ursitoarele însă
l-au menit să REVINĂ...

Feciorul: Bordian Cristi

Două odăi la geamuri cu muşcate

Icoana-n cap de pat şi busuioc în cui
Trec zilele, în ceruri numărate
În viaţa ce ne poarta pe-a ei cărărui
Şi peste tot e mama ce veşnic roboteşte,
Sunt mâinile a casei nestemate,
În urma lor, tot locul străluceşte
La zi ce se sfârşeste, o alta-i stă în spate.
Din zori până-n amurg în râset şi hârjoană
Sunt pruncii rotofei ce-n jur îi fac lumină,
Pe lângă poala mamei ei cresc fără de teamă
Sunt parcă flori grijite de-o harnică albină.
Şi-n timpul care curge, iubirea ei tot creşte
E sufletul de mamă -o pâine ce dospeşte.

Fiica: Zbor de pasăre albă (Valeriu Matei)- Paula Butuc

Ca un zbor de pasăre albă

14
Tinereţea mea sub cerul senin,
ca o pasăre albă rănită
viaţa mea în mrejele sărăciei,

dar astăzi codrul e numai al meu,

ca la începutul acestei lumi
lumina mi se dăruise toată-

amiaza e înaltă
şi în liniştea cerului
tinereţea mea ca un zbor de pasăre albă.

(Din toate colţurile sălii revin copii acasă)

1. Au fost momente în viața mea,( Laura Morari)

Când mi se părea,
Că drumul este imposibil...
Dar am găsit în inima mea,
Tot ce conta.

Sunteți voi, voi mă așteptați acasă,

Abia aștept s-ajung înapoi,
Nicăieri nu-i ca acasă,
Acasă la noi.

2.Sunteți voi, îmi faceți viața mai frumoasă,(Vlad Borfotină)

Abia aștept să ajung înapoi,
Nicăieri nu-i ca acasă,
Acasă la noi.

3.Și sunt momente în care mi-e dor,( Nastea )

De zâmbetul lor,
Să-i vad și să îi strang în brate,
Să mă așez la masă cu ei,
Mi-e dor de ai mei...

4.Iar amintirea e încă vie, ( Elena Caldare)

Din copilarie,
Mancăm toți dintr-o farfurie,
Mi-e dor să stau la masă cu ei,
Mi-e dor de ai mei.

5.Și oricât de rece e drumul spre casa (Gumeni Iuliana)

Si oricat de greu ti-ar fi, nu uita

15
 Cand spui casa, dulce casa
Este cald in inima ta

6.Vreau sa ma intorc acasa ( Sochirca Liviu)

Unde lumina cade bland si totu-n jur e sfant
Vreau sa simt ca sunt acasa
Unde visele au soare si timpul nu mai doare

7. Soarele rasare-n poarta( Iana Șorohova)

Si gradina-i descuiata si tainele se-arata acasa
E vremea sa ma-ntorc acasa
Unde zilele te-asculta si oamanii nu uita, acasa

8.Plopi întind spre cer, rugăciuni de nicaieri( Țurac Mihaela)

Și vântul poarta-n lume adevarul din minune
Cineva m-asteaptă acasă
Unde vocea Domnului cântă-n frunza vântului,
Vreau să zbor din nou spre casă
Când și trupul meu plăpând face bun bunul pământ, acasă…

9.Unde câmpul e-nflorit (Tartus Mădălina)

Și-orice rău s-a risipit
Unde-i tot ce-aveam mai scump
Ca lumina pe pamânt

10. Poți spune că sunt doar un om ( Tincu Corina)

Că povestea mea-i ca toate celelalte, 
M-am născut, trăiesc și-o să mor
Si voi fi judecat dupa fapte.
Dar sigur am drumul meu, 
Nu am niciun semn de intrebare.
Cateodata e greu sa fiu eu, 
Dar nu vreau sa fiu un oarecare.

Vreau sa cant, sa visez si sa rad

Sa nu uit sa ma joc cateodata.
Si-atunci cand in lume voi pleca, 
Sa nu uit sa ma-ntorc acasa.

,,Cine locului se ține” de Iulian Filip – Usatîi Denis

…Porţile şi gările ,
părţile şi scările ,
16
lumea cu momelile,
mama cu durerile
către toate zările…

Am jurat că n-am s-ascult

Primăvara cînt de cuc,
Că n-am inimă mai mult
Lumea largă s-o apuc

Cucul numără durut

Cîţi am fost , cîţi am rămas…
Nu las inima mai mult
Să ajungă de pripas.

Cântă cucul , nu-l aud.

Cucul numără-n hotar…
Stîlpul porţii nu e surd ,
pragul casei – val amar.

Lumea-ntreagă am umplut
Cu părinţi şi cu copii…
Plinul casei l-am pierdut
Şi prea-plinul inimii.

Lume-lume , harta ta
Drumuri-drumuri şi cărări…
Fugi de-acasă- viaţa-i grea…
Lumea largă – supărări…
Casa ta , durerea ta…
Lume largă – nicăieri…

…Porţile şi gările ,
părţile şi scările ,
lumea cu momelile,
mama cu durerile
către toate zările…

Piesa musicală „ Acasă” – Pasha Parfeni- Ursu Alexandru

Acasă înflorit-au trandafiri

Acasă mă așteaptă cineva

17
Și pot citi în dulcile priviri

Atît de dor ne-a fost de-a ne vedea

Atîta timp s-a scurs pe undeva

Cumva..

Ograda-ți este plină de-amintiri

Și-ascunde-n umbra ei povestea ta

Și într-un glas cu ea și tu respiri

Aș vrea să pot s-o simt și eu așa

Așa cum o simțeam și eu cîndva

Cîndva…

Refren:

Vreau să mă întrebi în șoaptă

Lîngă nucul de la poartă

Cînd să mă aștepți cu pîine caldă din cuptor

Vreau să-ți povestesc în șoaptă

Lîngă nucul de la poartă

Cum se zbate inima de dor…

Cărare , mersul mi l-ai cunoscut,

Dar mai grăbit mă duci spre casa mea

Pășesc de parcă aripi mi-au crescut

Atît de mare dorul mi-e de ea,

Ascultă-mi cum se zbate inima,

…E ea…

18
Covor de iarbă verde s-a țesut

Și verde s-a făcut și via ta,

Păcat , dar anii care au trecut,

Nu pot rămîne verzi oricît ar vrea

Să-i pot opri nu e-n puterea mea

…Aș vrea…

Refren:

Aș vrea să mă întrebi în șoaptă

Lîngă nucul de la poartă

Cînd să mă aștepți cu pîine caldă din cuptor

Vreau să-ți povestesc în șoaptă

Lîngă nucul de la poartă

Cum se zbate inima de dor…

Vreau să mă întrebi în șoaptă

Lîngă nucul de la poartă

Cînd să mă aștepți cu pîine caldă din cuptor

Vreau să-ți povestesc în șoaptă

Lîngă nucul de la poartă

Cum se zbate inima de dor…

19
20