Sunteți pe pagina 1din 13

Cuprins

1.Introducere
2.Noțiunea și strctura Raportului Juridic de drept fiscal
3.Temeiul apariției și modificării Raportului Juridic de drept fiscal
4.Stingerea Rportului Juridic de drept fiscal
5. Concluzie
6.Bibliografie

1.Introducere

1
1
Constituţia Republicii Moldova statuează că „cetăţenii au obligaţia să contribuie, prin impozite
şi prin taxe, la cheltuielile publice”, în consecinţă, taxele şi impozitele ţin de realitatea cotidiană,
iar importanţa şi procesul constituirii unor fonduri comune afectează întreaga societate. Dreptul
fiscal, ca ramură a dreptului public, reglementează raporturile juridice care apar în procesul
colectării și administrării impozitelor şi taxelor de la persoanele fizice sau persoanele juridice
care obţin venituri sau deţin bunuri impozabile ori taxabile stabilite prin lege pe teritoriul fiscal
al statului, precum şi raporturile juridice care apar în întregul proces de administrare a taxelor şi
impozitelor. Administrarea taxelor şi impozitelor este o noţiune legală folosită de Codul de
procedură fiscală, a cărei arie de acoperire cuprinde nu numai colectarea, dar şi înregistrarea
fiscală, declararea impozitelor, inspecţia fiscală şi contenciosul fiscal.
Raporturile juridice fiscale sunt reglementate în temeiul normelor juridice referitoare la
administrarea veniturilor fiscale ale statului. Raporturile juridice fiscale sunt formate din relaţii
de impunere care apar în procesul repartizării unei părţi din venitul naţional şi în redistribuirea
unor venituri ale persoanei fizice şi ale persoanei juridice, în scopul constituirii fondurilor băneşti
ale bugetului de stat.

2. Noțiunea și strctura Raportului Juridic de drept fiscal


Totalitatea raporturilor juridice de drept fiscal ce 2apar,se modifică și se sting în procesul de
percepere a impozitelor,taxelor,de realizare a controlului fiscal,de constatare a actelor fisale sau
de încalcre a legislației fiscale sunt considerate raporturi juridice de drept fiscal.Într-o altă
definiție raporturile juridice fiscale sunt acele relații sociale ce apar în procesul colectării
impoziteler și taxelor și a altor plăți fiscale reglementate de normele de drept fiscal.
Raportrile juridice de drept fiscal poartă în sine un carcter public și obligatoriu.Acest caracter se
explică prin faptul ca obligația de a achita impozitele si taxele se exercită de toți subiecții supusi
impozitării ca o obligațiune constitutională(conform atr.58 din Constitutia RM).Caracterul public
al raporturilor fiscale afirmă subordonarea față de puterea de stat ,o obligațiune unilaterală care
în caz de neexecutare asigură aplicarea forței de constrîngere a statului
Obiectul raportului juridic fiscal de drept material poate fi reprezentat de sursa veniturilor
contribuabilului, fiind analizată legalitatea şi provenienţa impozitului,natura juridica a venitului,
pentru a se putea stabili regimul fiscal aplicabil,mărimea venitului (încasările totale din care se
scad cheltuielile deductibile în raport de care se stabileşte masa impozabilă la care va fi
aplicată cota de impozit)stabilirea creanţei fiscale şi emiterea titlului de creanţă fiscală.

1
Constituția Republicii Moldova

2
‘Vlad Vlaicu’, ‘Aureliu Rotaru’, ‘Victoria Boaghi’, ‘Daniela Vidaicu’-Drept Fiscal,Chișinau 2014
2
Obiectul raportului juridic fiscal de drept procedural este alcătuit din acele drepturi
şi obligaţii legate de aţiunile administrative, administrativ-jurisdicţionale şi procesual-civile
privind activitatea de adminsitrare (înregistrarea fiscală,declararea, stabilirea, verificarea
şi colectarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor sume datorate bugetului general
consolidat, precum şi soluţionarea contestaţiilor îndreptate  împotriva actelor administrative
fiscale) a impozitelor şi taxelor.
Subiectul Raportului Juridic de drept fiscal presupune participantul ce intră în raportul juridic
de drept fiscal.Literatura de specialitate împarte subiecții acestui raport în doua categorii
statul,reprezentat de organele fiscale și subiectul impozbil,numit contribuabil.Astfel deducem că
subiecții raportului juridic de drept fiscal pot fi:
-autoritățile fiscale ale administrației publice,precum Serviciul Fiscal de Stat si Serviciul Vamal
alte subdiviziuni ale administrației publice centrale și locale împuternicite conform legii de a
reprezenta interesele financiare ale statului.Serviciul Fiscal de stat și unităție sale teritoriale au
competența generală de administrare,organele vamale exercită drepturi ce țin de asigurarea
stingerii obligațiilor fiscale aferente trecerii frontierei vamale și/sau plasării mărfurilor în regim
vamal(art.154)Inspectoratul Fiscal Princial de stat exercită atribuții pe întreg teritoriul RM.iar
Inspetoratul Fiscal teritorial de Stat sau Specializat exercită atribuții în raza teritorială de
activitate stabilită de lege.
-Persoanele fizice și juridice rezidente sau nerezidente,numite contribuabili în art.5 din3 Codul
Fiscal.Deosebirea dintre rezidenți și nerezidenți constă în sursele impozitării,adică pentru
rezidenți sursele dobîndite de acestea pot fi supuse impozitării atît pe teritoriul statului
național,cit și al altuia(obligație ficală limitată)iar impozitarea surselor nerezidenților este doar
pe teritoriul statului național(obligație fiscală deplină)
-Persoane ce reprezintă interesele contribuabilului de executare a obligației
fiscale.Așadar,subiectul poate participa în cadrul raporturilor juridice de drept fiscal atît
personal,cit și prin intermediul instituției de reprezentare,cu toate acestea,reprezentanții nu
anulează dreptul subiecților propriu-zis de a participa în mod personal în cadrul raporturilor de
drept fiscal.În cazul persoanei juridice reprezentantul poate fi persoana împuternicită prin actele
costitutive ale acesteia,de conducătorul entității,reprezentantul poate fi numit pe baza
contractuală;în cazul persoanei fizice,reprezentantul este stabilit conform legislației
civile(reprezentant legal și stabilit pe baza conventională).
Conținutul raportului juridic de drept fiscal presupune totalitatea de drepturi și obligații ale
subiecților raportului juridic de drept fiscal,adică acele drepturi care sunt legate de plata sau
încasarea impozitelor și taxelor.Drepturile și obligațiile subiecților la raporturile juridice fiscale
3
Codul Fiscal al Republicii Moldova
3
sunt stabilite în art.8,9,11 C.F.
Drepturile contribuabilului:4dreptul la informare privind legislația fiscală,dreptul la reprezentare
a intereselor,dreptul la amînare,eșalonare și trecerea în cont a impozitelor,dreptul la restituirea
sumelor banești achitate incorect și de a prezenta explicații privind calcularea și achitarea
impozitelor și taxelor,dreptul de a beneficia de facilitați fiscale,de a participa la efectuarea
controlului fiscal al acestuia,dreptul de contesta actele organelor fiscale.
Obligațiile contribuabilului:de a informa organul fiscal în a cărui raza își are sediul despre
activitatea comercială desfșurată,de a ține evidenta contabilă legal,de a prezenta
rapoarte,declarații privind obiectul impunerii,de a păstra documente fiscale conform legislației,de
a achita impozitele și taxele la buget la timp și deplin,de a prezenta la cererea organului fiscal
documentele solicitate,de a contrasemna actele privind rezultatele controlului,de a da explicație
în scris sau oral,de a îndeplini deciziile organelor fiscal,de a elimina încălcrile legislației fiscale.
Drepturile autoritatilor fiscale:de a cere îndeplinirea documentelor fiscale și respectarea
legislaței,de a solicita explicații în scris,de a efectua control fiscal în limitele legii,de a înainta
solicitări privind retragerea licenței sau sechestrarea conturilor bancare,de a efctua calculul
impozitelor si taxelor,de a solicita eliminarea încalcarilor legislatiei,de a solicita băncilor
comeriale confirmarea plăților privind impozitele și taxele,de a atrage
experți,specialiști,traducători în procesul controlului fiscal,de a aplica sancțiuni pentru
nerespectarea legislației fiscal.
Obligațiile autorităților fiscale;de a efectua supravegherea legislației fiscale,de a realiza
informarea publicului și de a asigura transparența activității organelor fiscale,de a ține evidenta
subiecților supuși imozitelor și taxelor,de a respecta secretul fiscal,de a restitui sumele banești
ridicate din eroarea plătitorilor,de a transmite organelor împuternicite probele ce constituie fapte
ilegale.

3.Temeiul aparitiei si modificarii Raportului Juridic de drept fiscal


In ceea ce privește5 apariția și modificarea raportului juridic de drept fiscal,acesta apare și se
modifică în procesul de colectare și administrare a impozitelor și taxelor,de realizare a

4
Dan Drosu Șaguna Drept financiar şi fiscal, Bucureşti, 2003.
5
Vlad Vlaicu’, ‘Aureliu Rotaru’, ‘Victoria Boaghi’, ‘Daniela Vidaicu’-Drept Fiscal,Chișinau 2014
4
controlului fiscal,de contestare a actelor fiscale sau de încalcare a legislației fiscale,respectiv
pentru existența unui raport juridic de drept fiscal este necesar a fi întrunite urmatoarele condiții:
Premisa necesară  al oricărui raport juridic este norma juridică în vigoare.
Premisa minoră este faptul juridic împrejurare sau o stare reală de care legiutorul leagă apariția
,fie încetarea unui raport juridic.
Faptele juridice se clasifică după criteriul volitiv în acțiuni (faptele săvîrșite cu voința omului).
  La rîndul lor acțiunile se divizează în:
a)licite –fapta volitivă care corespunde normelor juridice în vigoare.(contracte).
b)ilicite –fapta săvîrșită prin încălcarea normelor juridice în vigoare.
(infracțiuni,încălcări,prejudicii).
Intr-o concluzie puem menționa că pentru a exista un raport juridic de drept fiscal în mod
obligatoriu trebuie să persiste norma juridică fiscală pentru a reglementa anume acele acțiuni
care sunt săvirsite de persoanele fizice și/sau jurudice (contribabili)care obțin venituri sau dețin
bunuri impozabile ori taxabile,necesare raportului fiscal și în urma căreia apare obligația de
plată.
Modificarea raportului juridic fiscal poate fi realizată prin diferite metode stabilite de
legiuitor,de exmplu prin modificarea legislației,prin modificarea termenelor de realizare a
obligației fiscale.Contribuabilii vor putea beneficia de modificarea termenului de stingere a
obligației fiscal,în cazul în care trmporar nu vor avea banii necesari.Condiția este că acesta să nu
să se afle în procesul de insolvabilitate sau dizolvare,ceea ce va putea fi confirmat în baza actului
emis de Agenția Servicii Publice.Un ordin în acest sens,emis de Ministerul Finanțelor,a fost
publicat în Monitorul Oficial.Potrivit documentului,procedura de modificare de stingere a
obligației fiscale se efectueza în strictă conformitate cu art.180 Cod Fiscal,inclusiv în baza
6
Ordinului Ministerului Finanțelor nr.105 din 28 iulie 2016’cu privire la aprobarea unor
formulare aferente modificării termenului de stingere a obligației fiscale prin amînare sau
eșalonare. Mai exact, art.180 din Codul Fiscal spune ca în cazul admiterii restanțelor la bugetul
public național,cu excepția bugetului asigurărilor sociale de stat,termenul de stingere a obligației
fiscale poate fi modificat pe operioada de pîna la 12 luni consecutive,cu calcularea unei majorări
de întîrziere,în conformitate cu prevederile art.228,și cu aplicarea măsurilor asigurare de stingere
a obligației fiscale sub formă de gaj.
În acest sens avem atr.180 al Codului Fiscal7 care prevede’ Modificarea termenului de stingere a
obligaţiei fiscale’

6
Ordinului Ministerului Finanțelor nr.105 din 28 iulie 2016’cu privire la aprobarea unor formulare aferente
modificării termenului de stingere a obligației fiscale prin amînare sau eșalonare
7
Codul Fiscal al Republicii Moldova
5
În cazul admiterii restanţelor la bugetul public naţional, cu excepţia bugetului asigurărilor sociale
de stat, termenul de stingere a obligaţiei fiscale poate fi modificat, în conformitate cu prezentul
articol, pe o perioadă de pînă la 12 luni consecutive, cu calcularea unei majorări de întîrziere, în
conformitate cu prevederile art.228, şi cu aplicarea măsurilor de asigurare a stingerii obligaţiei
fiscale sub formă de gaj.
Aliniatul 2 al acestui articol stiplează că modificarea termenului de stingerea obligaţiei fiscale se
efectuează prin:
a) amînarea stingerii obligaţiei fiscale (stingerea se va efectua printr-o plată unică);
b) eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale (stingerea se va efectua în rate).
Amînarea sau eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale se acordă contribuabilului în următoarele
cazuri:
a) calamităţi naturale şi tehnogene;
b) distrugere accidentală a clădirilor de producţie;
c) împrejurare imprevizibilă şi de neînlăturat, care împiedică în mod efectiv capacitatea de
producţie pe o perioadă lungă de timp şi executarea obligaţiei contractuale a contribuabilului;
d) datorii ale autorităţilor sau instituţiilor publice (finanţate de la bugetul public naţional) faţă de
contribuabil, doar în limitele sumelor datorate, precum şi impozitelor şi taxelor aferente acestora;
e) alte circumstanţe, stabilite de Ministerul Finanţelor, ce îndreptăţesc contribuabilul de a
beneficia de modificarea termenului de stingere a obligaţiilor fiscale.
Cazurile amînării sau eşalonării stingerii obligaţiei fiscale expuse la lit.a)-c) urmează a fi
confirmate prin acte emise de autorităţile sau instituţiile competente.
Amînarea sau eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale se acordă cu condiţia stingerii obligaţiei
fiscale curente în perioada termenului de amînare sau eşalonare.
Amînarea sau eşalonarea stingerii obligaţiei fiscale se acordă în baza unui contract-tip, care se
încheie între Serviciul Fiscal de Stat şi contribuabil.
Procedura de modificare a termenului de stingere a obligaţiei fiscale, modelul contractului-tip
privind modificarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale, inclusiv modul de intrare în
vigoare, de suspendare, de modificare şi de reziliere a acestuia, sînt stabilite de Ministerul
Finanţelor.
În cazul nerespectării de către contribuabil a clauzelor contractului de amînare sau eşalonare a
stingerii obligaţiei fiscale, acesta este reziliat din momentul în care Serviciul Fiscal de Stat a
depistat încălcările.
Nu se admite încheierea unui nou contract de amînare sau eşalonare a uneia şi aceleiaşi obligaţii
fiscale cu contribuabilul care nu a îndeplinit condiţiile contractului precedent.
6
Pînă la expirarea termenului de stingere a obligaţiei fiscale, modificat prin amînare sau
eşalonare, nu se vor întreprinde acţiuni de executare silită asupra obligaţiei fiscale care este
obiect al contractului.

4.Stingerea Rportului Juridic de drept fiscal


Potrivit art.129.pct.(8) Cod Fiscal al RM.Termenul de stingere a obligaţiei fiscale – reprezintă
perioadă, stabilită conform legislaţiei fiscale, în care trebuie să fie executată obligaţia fiscală,
incluzînd şi ultima sa zi în orele de program ale Serviciului Fiscal de Stat. Dacă ultima zi a
perioadei este una de odihnă, se va considera o ultimă zi prima zi lucrătoare care urmează după
ziua de odihnă. În cazul prezentării dărilor de seamă în format electronic, ultima zi se consideră
ziua deplină. În mod analogic 8se determină şi termenele de executare a altor acţiuni prevăzute de
legislaţia fiscală.Modul de stingele obligației fiscale este stipulate de art.170.din Codul
Fiscal,care se face prin: achitare, aulare, prescripție,scadere,compensare sau executare silita.
Conform art.170.Cod Fiscal,este stipulate stingerea obligaţiei fiscale prin achitare
Stingerea obligaţiei fiscale prin achitare se efectuează în monedă naţională, dacă prezentul cod
sau alte acte legislative ce ţin de domeniul fiscal nu prevăd altfel. Achitarea poate avea loc prin
plată directă sau prin reţinere la sursă. Plata directă se face prin intermediul cardului de plată,
prin folosirea altor instrumente de plată sau în numerar.
Plata cu utilizarea instrumentelor de plată fără numerar se efectuează prin intermediul instituţiilor
financiare (sucursalelor sau filialelor acestora) sau al altor prestatori de servicii de plată, care sînt
obligaţi să recepţioneze mijloacele băneşti aferente bugetului public naţional de la contribuabili
persoane fizice în numerar şi să le transfere la buget în termenul prevăzut la alin.(6).
Plata în numerar poate fi efectuată prin intermediul Serviciului Fiscal de Stat, autorităţilor
administraţiei publice locale, al operatorilor de poştă, instituţiilor financiare (sucursalelor sau
filialelor acestora) sau al altor prestatori de servicii de plată. Autorităţile administraţiei publice
locale pot stabili încasarea impozitelor şi taxelor locale şi prin intermediul altor persoane.
Autorităţile şi instituţiile enumerate la alin.(3), cu excepţia celor financiare, care au încasat bani
în numerar de la contribuabil sînt obligate să verse la buget, în numele acestuia, în aceeaşi sau în
următoarea zi lucrătoare, sumele încasate. Autorităţile administraţiei publice locale din satele şi
comunele în care nu există instituţii financiare sau subdiviziuni ale acestora pot stabili pentru
serviciul de colectare a impozitelor şi taxelor locale şi pentru operatorii de poştă o altă
periodicitate de vărsare la buget a sumelor încasate, dar nu mai rar de o dată pe săptămînă.

8
Drept Fiscal,Note de Curs,Alexandru Armeanic 2001
7
În cazul în care contribuabilul deţine la contul său de plăţi mijloace băneşti, instituţia financiară
(sucursala sau filiala acesteia) este obligată să execute, în limita acestor mijloace, ordinul de
plată a contribuabilului în decursul zilei lucrătoare în care a fost primită.
Sumele trecute la scăderi din contul bancar al contribuabilului pentru stingerea obligaţiilor
fiscale se transferă de instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) la buget în ziua
lucrătoare în care au fost trecute la scăderi. Sumele încasate în numerar de la contribuabili pentru
stingerea obligaţiilor fiscale se transferă de instituţia financiară (sucursala sau filiala acesteia) la
buget nu mai tîrziu de ziua lucrătoare următoare zilei în care au fost încasate.
 Stingerea obligaţiei fiscale prin prescripţie este prevazută de art.171.Cod Fiscal9 care prevede,
Că dacă nu a fost exercitat în termenele prevăzute de prezentul cod, dreptul statului de a
determina obligaţia fiscală sau de a o executa silit se stinge prin prescripţie în modul stabilit de
Guvern. Concomitent, se stinge şi obligaţia fiscală a contribuabilului. Stingerea obligaţiei fiscale
în urma survenirii termenelor de prescripţie se face în baza unei decizii scrise a conducerii
organelor cu atribuţii de administrare fiscală care administrează obligaţia fiscală respectivă, iar în
cazul serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale – în baza deciziei adoptate de către
consiliul local.
  Stingerea obligaţiei fiscale prin scădere este prevazuta de art.174.Cod Fiscal.
Stingerea obligaţiei fiscale prin scădere are loc în situaţiile în care contribuabilul persoană
fizică:
a) a decedat;
b) este declarat mort;
c) este declarat dispărut fără veste;
d) este declarat lipsit de capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrînsă.
În cazurile enumerate la alin.(1), stingerea prin scădere se face în mărimea întregii obligaţii
fiscale – dacă persoana nu a lăsat (nu dispune de) bunuri – sau în mărimea părţii nestinse din
obligaţia fiscală – dacă averea lăsată de ea (averea existentă) este insuficientă.
Stingerea prin scădere a obligaţiei fiscale a contribuabilului persoană juridică are loc în urma
încetării activităţii lui prin lichidare, inclusiv pe cale judiciară, prin reorganizare, precum şi în
cazul în care stingerea ei prin executare silită în conformitate cu prezentul cod este imposibilă.
Stingerea obligaţiei fiscale prin scădere are loc în temeiul unei decizii a conducerii organului cu
atribuţii de administrare fiscală care administrează obligaţia fiscală respectivă. În cazul
serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor locale, decizia se adoptă de către consiliul local.

9
Cod Fiscal al Republicii Moldova
8
Suma obligaţiilor fiscale stinse prin scădere conform prezentului articol este luată în evidenţă
specială, care este parte componentă a evidenţei generale, în modul stabilit de Serviciul Fiscal de
Stat. În cazurile prevăzute la art.186 alin.(5), sumele luate în evidenţă specială se restabilesc.
Serviciul Fiscal de Stat prezintă Ministerului Finanţelor rapoarte trimestriale şi anuale privind
suma obligaţiilor fiscale luate în evidenţă specială.
Din data expirării valabilităţii actului de suspendare, obligaţiile fiscale, luate în evidenţă specială
conform art.206 alin.(1) lit.c) şi lit.e) se restabilesc în conturile contribuabilului cu data iniţială a
actului de suspendare.
 Stingerea simplificată a obligaţiei fiscale prin scădere stipulată de art.174’ Cod Fiscal10
prevede ca în lipsa elementelor constitutive ale infracţiunii de evaziune fiscală sau de
pseudoactivitate de întreprinzător, Serviciul Fiscal de Stat stinge simplificat obligaţia fiscală prin
scădere contribuabililor persoane juridice şi persoane fizice care practică activitate de
întreprinzător, în condiţiile prezentului articol.
Serviciul Fiscal de Stat stinge simplificat prin scădere obligaţia fiscală, conform art.174 alin.(4),
în cazul în care stabileşte în cumul că:
a) persoana juridică are datorii la bugetul de stat, la bugetul unităţii administrativ-teritoriale
şi/sau la fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală;
b) persoana juridică nu este fondator al unei persoane juridice;
c) persoana juridică, în decursul ultimelor 24 de luni consecutive, nu a depus dările de
seamă fiscale prevăzute de legislaţie şi nu a efectuat operaţii pe nici un cont bancar;
d) faţă de persoana juridică au fost aplicate toate măsurile de executare silită a obligaţiei
fiscale prevăzute de lege;
e) persoana juridică nu dispune de bunuri care pot fi urmărite în scopul executării obligaţiei
fiscale.
Lista contribuabililor ale căror obligaţii fiscale au fost stinse simplificat prin scădere se prezintă
entităţii abilitate cu dreptul de înregistrare de stat de către Serviciul Fiscal de Stat pentru a iniţia
din oficiu procedura de radiere din Registrul de stat.
 Art.175 Cod Fiscal prevede Stingerea obligaţiei fiscale prin compensare
Stingerea obligaţiei fiscale prin compensare se efectuează prin trecerea în contul restanţei a
sumei plătite în plus sau a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită.
Compensarea se efectuează la iniţiativa Serviciului Fiscal de Stat sau la cererea contribuabilului
dacă legislaţia fiscală nu prevede altfel.

10
Cod Fiscal al Republicii Moldova
9
În termen de pînă la 30 de zile de la apariţia circumstanţelor respective sau de la primirea cererii
contribuabilului, Serviciul Fiscal de Stat întocmeşte documentul de plată şi îl transmite
Trezoreriei de Stat spre executare, în modul stabilit de Ministerul Finanţelor.
În termen de 7 zile de la data primirii documentului de plată, Trezoreria de Stat trece, după caz,
dintr-un cont al bugetului în alt cont al aceluiaşi buget sau în contul unui alt buget sumele
consemnate în documentul de plată. După executarea documentului de plată, Trezoreria de Stat
remite, după caz, Serviciului Fiscal de Stat sau Serviciului Vamal extrasul din conturile
trezoreriale de venituri.
După ce a primit extrasul din conturile trezoreriale de venituri, Serviciul Fiscal de Stat face
înscrierile de rigoare în contul personal al contribuabilului, iar Serviciul Vamal remite extrasul
cel tîrziu a doua zi unităţilor sale.
Excedentul sumei compensate, la cerere, poate fi restituit contribuabilului sau lăsat în contul
stingerii unei viitoare obligaţii fiscale de alt tip. În caz de nedepunere a cererii, excedentul se lasă
în contul stingerii obligaţiei fiscale de acelaşi tip.
Excedentul sumei compensate se restituie contribuabilului sau se utilizează, conform
prevederilor art.101 alin.(8), art.1011 alin.(4) sau art.125 alin.(5), Cod Fiscal în cazul stingerii
restanţelor faţă de bugetul public naţional. În acest scop, suma neachitată a obligaţiilor fiscale în
cuantum de pînă la 100 lei inclusiv nu se consideră restanţă faţă de bugetul public naţional.
În scopul atestării lipsei restanţelor faţă de buget, în scopul beneficierii de reducere cu 50% a
amenzii pentru încălcarea fiscală, în scopul anulării dispoziţiei de suspendare a operaţiunilor la
contul bancar al contribuabilului emise pentru asigurarea încasării restanţelor, precum şi în
cazurile admiterii de erori la perfectarea documentelor de plată, se vor considera stinse sumele de
impozite, taxe, alte plăţi, majorări de întîrziere (penalităţi) şi/sau amenzi pentru care, la data
examinării contului personal generalizat al contribuabilului, documentele trezoreriale de plată
privind stingerea obligaţiilor fiscale prin compensare au fost perfectate şi remise organului
corespunzător spre executare.
In ceea ce privește11 stingerea obligaţiei fiscale prin executare silită,aceasta are loc prin acţiunile
întreprinse de Serviciul Fiscal de Stat pentru perceperea forţată a restanţelor în conformitate cu
legislaţia fiscală.
12
Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin achitare se consideră:
în cazul achitării prin intermediul instrumentelor de plată fără numerar, altele decît cardurile de
plată (prin virament) – data la care a fost debitat contul de plăţi al contribuabilului în contul

11
Rotaru Aureliu,  Drept fiscal, Manual,  2014
12
Cod Fiscal al Republicii Moldova
10
obligaţiei fiscale respective. Debitarea contului de plăţi se confirmă prin documentul de plată
emis de prestatorul serviciilor de plată, în care se indică data debitării contului de plăţi;
în cazul achitării în numerar – data primirii numerarului prin intermediul instituţiilor financiare
(sucursalelor sau filialelor acestora) sau al altor prestatori de servicii de plată în contul obligaţiei
fiscale respective. Primirea numerarului se confirmă prin ordin de încasare a numerarului şi prin
documentul de plată emis de prestatorul serviciilor de plată, în care se indică data primirii
numerarului;
în cazul achitării prin intermediul cardurilor de plată – data la care a fost debitat contul de plăţi la
care este ataşat cardul de plată al contribuabilului pentru înscrierea sumei la buget în contul
obligaţiei fiscale respective. Debitarea contului de plăţi la care este ataşat cardul de plată se
confirmă prin bonul (chitanţa) de plată cu card de plată perfectat la terminal POS sau la alt
dispozitiv de utilizare a cardurilor de plată, bon (chitanţă) ce se eliberează deţinătorului de card,
şi prin documentul de plată emis de prestatorul serviciilor de plată, în care se indică data debitării
contului de card;
în cazul achitării prin intermediul Serviciului guvernamental de plăţi electronice – data
efectuării plăţii de către contribuabil, confirmată de către Serviciul printr-o notificare către
organul de stat competent privind efectuarea completă a plăţii şi prin documentul de plată emis
de prestatorul serviciilor de plată, în care se indică data efectuării plăţii.
Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin anulare este considerată data indicată în actul de anulare.
Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin prescripţie este considerată prima zi după data în care a
expirat termenul de prescripţe.
Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin scădere este considerată data:
întocmirii actului comun al autorităţii administraţiei publice locale şi al Serviciului Fiscal de Stat
prin care ele constată că persoana decedată, declarată moartă, dispărută fără veste, lipsită de
capacitate de exerciţiu sau cu capacitate de exerciţiu restrînsă nu deţinea (nu deţine) bunuri;
rămînerii definitive a deciziei de încetare a activităţii persoanei juridice;
emiterii deciziei privind derularea procesului de lichidare (dizolvare) sau hotărîrii de intentare a
procesului de insolvabilitate.
Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin compensare este considerată data la care Trezoreria de Stat
a executat documentele de plată.
Dată a stingerii obligaţiei fiscale prin executare silită este considerată data la care sumele
obţinute în urma acţiunilor de executare silită au fost înscrise în contul bugetului respectiv

11
5. Concluzie
În concluzie pot menționa ca relațiile fiscale urmaresc colectarea de la contribuabili a
impozitelor și taxelor care contribuie la formarea bugetului public național.Nașterea,exercitarea
și stingerea acestor raporturi fiscal are loc sub controlul jurudic al normelor fiscale.Statul în
îndeplinirea sarcinilor sale este interest să asigure acesată reglementre juridică deoarece
colectarea impozitelor și taxelor participă în mod direct la dezvoltarea economico-socială a
societații.
Imortanța majora a raporturilor juridice fiscale constă în faptul că acestea constituie
temelia,fundamentul,punctul de pornire și de existență a obligației fiscale.În baza
raporturilor,adica a normei ce reglementează respetivele raporturi,putem percepe obligația de
plată a taxelor și impozitelor,modalitatea și procedura de plată,baza impozabilă,unitatea
impozabilă,anumite facilitați fiscale iar statul la rîndul său poate efectua controlul fiscal în modul
stabilit de lege,poate impune contribuabilul la exercitarea silită a obligației fiscale în caz de
neexecutare,poate aplica anumite penalitați asupra personelor ce încalcă legislația fiscală
precum și altele.

6.Bibliografie
1.Constituția Republicii Moldova
2.Codul Fiscal al Republicii Moldova
3. Vlad Vlaicu’, ‘Aureliu Rotaru’, ‘Victoria Boaghi’, ‘Daniela Vidaicu’-Drept
Fiscal,Chișinau 2014

12
4.Ordinului Ministerului Finanțelor nr.105 din 28 iulie 2016’cu privire la aprobarea unor
formulare aferente modificării termenului de stingere a obligației fiscale prin amînare sau
eșalonare
5. Rotaru Aureliu,  Drept fiscal, Manual,  2014
6. Dan Drosu Șaguna Drept financiar şi fiscal, Bucureşti, 2003

13

S-ar putea să vă placă și