RUXANDRA-LOREDANA GHERASIM

Unitatea de învăţare 6.
TESTELE T PENTRU COMPARAREA A DOUĂ EŞANTIOANE

1. Grupe independente vs. grupe perechi

În psihologia experimentală se face distincţie între grupele independente şi dependente de

subiecţi. Atunci când cercetătorul împarte subiecţii în grupe în funcţie de variabila independentă, fiecărui
grup prezentându-i un grad de intensitate al variabilei independente, avem de a face cu grupe
independente de subiecţi. Pentru fiecare nivel al variabilei independente vom avea câte un grup de
subiecţi. Astfel, dacă variabila independentă are două grade de intensitate, subiecţii vor fi împărţiţi în
două grupe, în final comparându-se rezultatele subiecţilor. Fiecare subiect va face parte dintr-un singur
grup experimental. Să presupunem că variabila independentă este tipul de feed-back, cu două grade de
intensitate, pozitiv şi negativ. Subiecţii vor fi împărţiţi în două grupe, condiţia de feed-back pozitiv şi
respectiv condiţia de feed-back pozitiv.
Există posibilitatea ca toate nivelurile variabilei independente să fie prezentate aceluiaşi
eşantion de subiecţi. Aceeaşi subiecţi vor trece prin toate condiţiile experimentale. În această situaţie
vom avea grupe perechi sau dependente de subiecţi. Subiecţii cărora le măsurăm anxietatea înainte
şi după intervenţia terapeutică formează eşantioane perechi. Cea mai simplă situaţie de comparare a
eşantioanelor este în situaţia de test-retest. De exemplu, măsurăm nivelul anxietăţii subiecţilor înainte şi
după terapie, pentru a vedea schimbările care apar ca urmare a intervenţiei terapeutice.
Nu cunoaştem nivelul mediu anxietăţii populaţie de subiecţi anxioşi înainte de a veni la terapie
şi nici nivelul mediu al anxietăţii după terapie. Ceea ce ştim este nivelul anxietăţii subiecţilor care au
venit la terapie, înainte şi după intervenţia terapeutică. Ceea ce ne interesează pe noi este de fapt
diferenţa dintre cele două măsurători ale anxietăţii, înainte şi după terapie.
Ipoteza de cercetare: susţine că vor fi diferenţe între cele două măsurători; ne aşteptăm ca
nivelul anxietăţii după terapie să fie mai mic decât cel iniţial.
Ipoteza de nul: diferenţele dintre cele două măsurători sunt nule, nu există nici o diferenţă între
nivelul iniţial şi cel final al anxietăţii.
Diferenţele dintre mediile celor două eşantioane vor forma un eşantion de comparaţie. Acest
eşantion al diferenţelor se compară cu o populaţie la care cunoaştem media (media are valoarea 0
conform ipotezei de nul).

2. Testul T pentru două eşantioane perechi

Folosirea SPSS pentru compararea a două eşantioane perechi

Pentru a demonstra modul de utilizare a testului t
pentru eşantioane perechi, vom folosi baza de date
Baza1.sav. Se utilizează testul t pentru eşantioane perechi,
pentru că avem rezultatele aceloraşi subiecţi înainte şi după
terapie.
Aplicarea testului t se face activând din meniul
ANALYZE – COMPARE MEANS opţiunea PAIRED-
SAMPLES T TEST:

Odată activată comanda va apare fereastra de mai jos:

174
 ANALIZA COMPUTERIZATĂ A DATELOR

2
3

Prezentăm principalele opţiuni ale ferestrei:

1. câmpul din stânga cuprinde variabilele din baza de date
2. indică selecţia curentă, variabilele selectate pentru analiză; pentru acest tip de test se
selectează o pereche de variabile;
3. câmpul în care se introduc cele două variabile pereche
După introducerea variabilelor în câmpul de analiză fereastra ar trebui să arate astfel:

Butonul OPTIONS este identic cu cel de la testul t care permite compararea unui eşantion cu o
populaţie. Vom păstra intervalul de încredere de 95%.
După apăsarea butonului OK fereastra OUTPUT ne va prezenta următoarele rezultate:
3 4
Paired Samples Statistics

2 Std. Error 5
Mean N Std. Deviation Mean
1 Pair nivelul anxietatii
107,9000 20 6,0166 1,3454
1 inainte de terapie
nivelul anxietatii
107,9500 20 5,3062 1,1865
dupa terapie

6
Paired Samples Correlations
7
N Correlation Sig.
Pair nivelul anxietatii inainte
1 de terapie & nivelul 20 -,259 ,270
anxietatii dupa terapie

175
RUXANDRA-LOREDANA GHERASIM

10 Paired Samples Test 11 13

Paired Differences 12
9 95% Confidence
8 Interval of the
Std. Error Difference
Mean Std. Deviation Mean Lower Upper t df Sig. (2-tailed)
Pair nivelul anxietatii ina
1 de terapie - nivelul -0.05 8,9940 2,0111 -4,2593 4,1593 -,025 19 ,980
anxietatii dupa tera
14 15

Rezultatele sunt organizate în trei tabele, pentru fiecare dintre acestea vom analiza celulele.
Tabelul PAIRED SAMPLES STATISTICS:
1. conţine perechea de variabile analizată; variabilele trebuie să fie perechi, adică să provină de la
aceeaşi subiecţi şi fie cuantificate cu aceeaşi unitate de măsură
2. conţine mediile celor două grupe analizate: Mini=107,9, Mfin=107,95
3. prezintă numărul de subiecţi din fiecare eşantion, N=20
4. conţine deviaţiile standard a scorurilor fiecărui eşantion: Sini=60,1, Sfin=5,3
5. conţine abaterile standard ale populaţiilor de eşantioane de N subiecţi din care provin
eşantioanele noastre
Tabelul PAIRED SAMPLES CORRELATIONS
6. coeficientul de corelaţie dintre cele două variabile pereche
7. pragul de semnificaţie al corelaţiei, adică probabilitatea de eroare dacă am afirma că există o
legătură între cele două variabile
Tabelul PAIRED SAMPLES TESTS
8. conţine numele perechii de variabile şi precizează diferenţa dintre variabile, în cazul nostru
anx1-anx2
9. cuprinde diferenţa medie dintre cele două grupe de subiecţi. Valoarea negativă indică faptul că
anxietatea iniţială este mai mică comparativ cu cea finală
10. cuprinde abaterea standard a eşantionului rezultat din diferenţele celor două eşantioane
11. indică abaterea standard a populaţiei de eşantioane care cuprinde toate eşantioanele de
aceeaşi mărime
12. indică intervalul de încredere de 95%al diferenţei dintre mediile celor două grupe
13. valoarea lui t, adică nota t a eşantionului de diferenţe în cadrul populaţiei de eşantioane:
t(19)=-0,02
14. gradele de libertate pentru care este calculată nota t, df=19
15. pragul de semnificaţie sau probabilitatea de eroare atunci când respingem ipoteza de nul:
p=0,980

EXEMPLU:
În continuare prezentăm rezultatele obţinute în urma analizei realizată anterior:
Mediile iniţiale şi finale ale subiecţilor: Mini=107,9, Mfin=107,95
Valoarea lui t şi a pragului de semnificaţie: t(19)=-0,02, p=0,980.
Interpretarea se face în funcţie de valoarea lui t şi pragul de semnificaţie. Reamintim că pentru
a respinge ipoteza de nul trebuie să avem cel mult 5% erori (p0,05). În cazul nostru se constată că nu
apare o diferenţă semnificativă între nivelul iniţial şi cel final al anxietăţii (dacă am respinge ipoteza de
nul am greşi în 98% din cazuri sau cu alte cuvinte valoarea lui t se plasează în zona de încredere a
ipotezei de nul). Subiecţii au acelaşi nivel al anxietăţii după intervenţia terapeutică, astfel că putem
spune că terapia nu a avut efect, nu a îmbunătăţit starea subiecţilor.

176
 ANALIZA COMPUTERIZATĂ A DATELOR

Corelaţia ne arată dacă subiecţii îşi schimbă ierarhia unii faţă de alţii, nu numai nivelul variabilei
dependente. Avem trei situaţii posibile:
 lipsa corelaţiei semnificative: în acest caz nu există o legătură între ierarhia subiecţilor la prima cu
cea de al două măsurare. Putem afirma că diferenţele între măsurători nu sunt sistematice,
intervenţia acţionând oarecum haotic.
 corelaţie pozitivă semnificativă: indică faptul că ierarhia subiecţilor se păstrează de la o măsurare la
alta. Cei care aveau rezultate mici la prima măsurare au rezultate mici şi la a doua, iar cei care
aveau rezultate mari la prima măsurare au rezultate mari şi la a doua măsurare.
 corelaţie negativă, semnificativă: indică faptul că ierarhia subiecţilor se inversează de la o măsurare
la alta. Cei care aveau rezultate mici la prima măsurare au rezultate mari la a doua, iar cei care
aveau rezultate mari la prima măsurare au rezultate mici la a doua măsurare.
În exemplu nostru avem prima situaţie corelaţie nesemnificativă, r=-0,25, p=0,270, ceea ce
indică faptul că cele două variabile sunt independente una de cealaltă, deoarece diferenţele nu sunt
sistematice.

APLICAŢIE
Comparaţi rezultatele subiecţilor la variabilele nivel optimism cu cele obţinute la variabila nivel
sociabilitate (baza de date BD1).

3. TESTUL T PENTRU COMPARAREA A DOUĂ EŞANTIOANE INDEPENDENTE

IMPORTANT
Se foloseşte când dorim să analizăm influenţa unei variabile independente, care presupune
eşantioane independente de subiecţi.

Pentru a demonstra modul de utilizare a testului vom folosi datele din baza de date baza1.sav.
Vom analiza dacă genul subiecţilor influenţează nivelul iniţial al anxietăţii pacienţilor. În acest caz
variabila independentă este genul subiecţilor (cu două grade de intensitate, 1 - subiecţi de sex masculin
şi 2 – subiecţi de gen feminin), variabila dependentă fiind nivelul iniţial al anxietăţii. În funcţie de
variabila independentă se creează două grupe de subiecţi independenţi sau diferiţi (grupul 1 va fi format
numai din subiecţii de gen masculin, iar grupul 2 numai din subiecţi de gen feminin). Fiecare subiect va
putea face parte doar dintr-un singur grup.
Ipoteza de cercetare: subiecţii de sex masculin vor avea un nivel al anxietăţii iniţiale diferit de
cel al subiecţilor de gen feminin
Ipoteza de nul: subiecţii de gen masculin şi feminin vor avea acelaşi nivel al anxietăţii iniţiale.

Folosirea SPSS pentru compararea a două eşantioane independente

Aplicarea testului t pentru eşantioane independente se face activând meniul ANALYZE –
COMPARE MEANS, opţiunea INDEPENDENT SAMPLES T TEST:

177
RUXANDRA-LOREDANA GHERASIM

Vom introduce variabila dependentă (nivelul anxietăţii înainte terapiei) în câmpul TEST
VARIABLE şi variabila independentă în câmpul GROUPING VARIABLE:

2
3
4

Sunt trei câmpurile importante pe care trebuie să le avem în vedere:

1. câmpul cu variabilele din baza de date
2. câmpul în care vom introduce variabila dependentă, adică variabila asupra căreia dorim să
analizăm influenţa variabilei independente.
3. câmpul unde introducem variabila independentă sau variabila de grupare (cea după care
grupăm subiecţii).
4. butonul care permite precizarea celor două niveluri ale variabilei independente; chiar dacă
variabila independentă are mai multe grade de intensitate, se pot preciza doar două dintre acestea.
Activarea butonului DEFINE GROUPS deschide o fereastră unde vom trece valorile
corespunzătoare celor două grupuri alese pentru comparaţie (în acest caz variabila independentă are
doar două niveluri 1 şi 2):

178
 ANALIZA COMPUTERIZATĂ A DATELOR

În fereastra OUTPUT sunt prezentate următoarele rezultate:

1 2 Group Statistics 3 4
5
Std. Error
sexul subiectilor N Mean Std. Deviation Mean
nivelul anxietatii subiecti de gen masculin 9 104,8889 2,5712 ,8571
inainte de terapie subiecti de gen feminin 11 110,3636 6,9753 2,1031

Independent Samples Test

Levene's Test for

6 Equality of Variances t-test for Equality of Means
7
5% Confidence Interv
Mean Std. Error of the Difference
F Sig. t df Sig. (2-tailed) Difference Difference Lower Upper
nivelul anxietati Equal variance
6,683 ,019 -2,225 18 ,039 -5,4747 2,4605 -10,6442 -,3053
inainte de terap assumed
Equal variance
-2,411 13,144 ,031 -5,4747 2,2711 -10,3756 -,5739
not assumed

8 9 10 11

Vom prezenta succint semnificaţia datelor din tabele:

1. celula indică variabila dependentă (nivelul anxietăţii înainte de terapie) care este analizată în funcţie
de nivelurile variabilei independente (sexul subiecţilor)
2. indică numărul de subiecţi din fiecare grup independent; în cazul nostru avem 9 subiecţi de sex
masculin şi 11 de gen feminin
3. conţine media fiecărui grup independent, se observă că media grupului de subiecţi de gen feminin
este mai mare: Mgr1=104,8, Mgr2=110,3
4. conţine deviaţia standard pentru fiecare grup în parte: Sgr1=2,5, Sgr2=6,9
5. precizează deviaţia standard pentru populaţiile de eşantioane de N subiecţi din care provin grupele
noastre
6. precizează cele două situaţii posibile în urma testării varianţei populaţiilor: varianţe egale (primul
rând) sau varianţe inegale (al doilea rând)
7. arată valoarea testului F, Levene. Înainte de a analiza al doilea tabel, vom preciza faptul că testul
LEVENE testează egalitatea varianţelor populaţiilor din care provin eşantioanele noastre. Testul,
notat cu F, testează ipoteza de nul care afirmă că varianţele populaţiilor din care provin eşantioanele
sunt egale
8. probabilitatea de eroare pentru respingerea ipotezei de nul în cazul testului Levene
9. celula conţine valorile lui t pentru varianţe egale sau inegale ale populaţiilor; semnul lui t ne indică
sensul diferenţei dintre medii, fapt de care ne putem da seama uitându-ne la valorile mediilor
10. arată gradele de libertate pentru care a fost calculată semnificaţia notei t; indiferent de rândul pe
care îl citim, în funcţie de testul Levene, convenţia este ca să raportăm gradele de libertate de pe
primul rând (în cazul nostru df=18)
11. conţine pragul de semnificaţie sau probabilitatea de eroare care apare atunci când respingem
ipoteza de nul şi acceptăm ipoteza de cercetare. Pentru a respinge ipoteza de nul pragul de
semnificaţie trebuie să fie cel mult egal cu 0,05.
Interpretarea rezultatelor obţinute:
Mediile: subiecţii de gen masculin - Mgr1=104,8, subiecţi de gen feminin - Mgr2=110,3
Testul Levene are valoarea F=6,6, p=0,019, ceea ce indică faptul că putem respinge ipoteza de nul
(care afirmă că varianţele sunt egale). Greşim doar în 1,9% din cazuri dacă respingem ipoteza de

179
RUXANDRA-LOREDANA GHERASIM

nul. Concluzia este că variantele celor două populaţii sunt diferite, vom extrage nota t şi semnificaţia
de pe rândul EQUAL VARIANCES NOT ASSUMED.
Valoarea lui t şi semnificaţia: t(18)=-2,4, p=0,031. Putem respinge ipoteza de nul, pentru că greşim doar
în 3,1% din cazuri şi s acceptăm ipoteza de cercetare. Deci, apar diferenţe semnificative între nivelul
anxietăţii iniţiale a subiecţilor de gen masculin şi feminin. Subiecţii de sex masculin au un nivel al
anxietăţii semnificativ mai mic comparativ cu a celor de gen feminin.
Vom analiza efectul variabilei gen asupra nivelului anxietăţii subiecţilor după terapie.
Rezultatele obţinute sunt:
Group Statistics

Std. Error
sexul subiectilor N Mean Std. Deviation Mean
nivelul anxietatii subiecti de gen masculin 9 106,1111 4,0449 1,3483
dupa terapie subiecti de gen feminin 11 109,4545 5,9053 1,7805

Independent Samples Test

Levene's Test for

quality of Variance t-test for Equality of Means
95% Confidence
Interval of the
Mean Std. Error Difference
F Sig. t df ig. (2-tailedDifferenceDifference Lower Upper
nivelul anxie Equal varian
1,326 ,265 -1,441 18 ,167 -3,3434 2,3201 -8,2178 1,5309
dupa terapieassumed
Equal varian
-1,497 17,545 ,152 -3,3434 2,2334 -8,0444 1,3575
not assumed

Mediile celor două grupe: Mgr1=106,1, Mgr2=109,4

Testul LEVENE (F=1,3, p=0,256) este nesemnificativ (am greşi în 26,5% din cazuri dacă am
respinge ipoteza de nul care afirmă ă varianţele sunt egale). Deci varianţele celor două populaţii sunt
egale şi vom extrage rezultatele din primul rând.
t(18)=1,44, p=0,167. Valoarea lui t este nesemnificativă (am greşi în 16,7% din cazuri dacă am
respinge ipoteza de nul şi am accepta ipoteza de cercetare). Deci nu apar diferenţe semnificative între
nivelul anxietăţii bărbaţilor şi femeilor după terapie.

APLICAŢIE
Comparaţi rezultatele subiecţilor de gen feminin cu cele ale subiecţilor de gen masculin la
variabila nivel optimism (baza de date BD1).

180