Scribd Logo
Încărcați

Bine ați venit la Scribd!

  • Andrei Cosmovici - Despre Cauzalitatea Psihică

    Încărcat de

    dimitrie1
    265 vizualizări11 pagini
    Andrei Cosmovici - Despre cauzalitatea psihică

    Titlu original

    Andrei Cosmovici - Despre cauzalitatea psihică

    Drepturi de autor

    © © All Rights Reserved

    Formate disponibile

    PDF sau citiți online pe Scribd

    Vi se pare util acest document?

    Este necorespunzător acest conținut?

    Raportați acest document
    Andrei Cosmovici - Despre cauzalitatea psihică

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    265 vizualizări11 pagini

    Andrei Cosmovici - Despre Cauzalitatea Psihică

    Încărcat de

    dimitrie1
    Andrei Cosmovici - Despre cauzalitatea psihică

    Drepturi de autor:

    © All Rights Reserved
    Descărcați ca PDF sau citiți online pe Scribd
    Indicator pentru conținut neadecvat
    din 11
    er _. CAUZALITATEA ForMALA . Intr-o definitie de langi circulatie, ce-gi : i ___ Intro defini , ce-si are punetul de plecare in filosofia aristotelici, nofiunea de cauza desemneazi un fenomen care, in anumite condifii, precede si determin’, 1 2 01 , genereazi un alt fenomen. La Aristotel si pind la inceputul perioadei moderne termenul cauzd avea o Semnificafie mult mai general’ decit cea actual. Pentru Stagirit nu-t suficient un singur aspect in explicarea fenomenelor si proceselor. El ia in considerafie, astfel, patru tipuri de cauze : cauza formald, care in esent’ particip’ ca idee asupra obiectului dat; cauza maieriald, inteleas’ ca un rezervor pasiv, adici materia din care este facut un lucru; cauza finald, reprezentind scopul unui lucru, ceea ce urmirim in actiunea noastra, si cauza eficientad, forja motrice sau cauza care actioneazi, constringerea din exterior la care este supus obiectul. Doar aceasta din urmi, cauza eficient’,. are o semnificatie apropiatd de intelegerea contemporan’ a nofiunii de. - cauza. Incit, legitura cauzala include succesiunea temporal’ a evenimen- telor si producerea acestora. 1 fn elaborarea acestui articol, o contribu{ie a avut si tov. profesor Gheorghe Arsin~ tescu din Cluj-Napoca care ne-a procurat o serie de cir{i si:chiar traduceri de mare interes,. pentru care fi aducem mulfumirile noastre. Rev. psik., t. 36, ar. 1, p. 47-57, Bucuresti, ian. — mertie 1980 ot Bn e ¢ Rearing, zi ik lp SC Avy fre it) (au va Y VA Mantel acacia experientei acca: ! ‘ca-o probabilitate suficient ee alain sehemelor, clase eon Ae oan modern, probabilist aaa RRR eCIEAET Gundute le constatarea cd A ‘Ba ave Nee a robabilitate suficient cesar, a NB ee ili icient de mare, la al ae dotinne 6 oectrall Gancaleatiaed ta Soncordanta coltenporsn all Mill”, Rare mntemiscootris3 spiritului Rage conten era a caruia i u are int wun UD, gt inlanful senzgl onntanthin fenomene din teoria Slasteh ee a Togitur’ consta ‘taalbt extinderes sala 0 relahiey ee reno Hes de: COepaNfo Gul un anumit grad de freeven proceselor sé integreazX in cat oria de os Ae co} eel wee brobabil oon eee eee i itiei i si efectului, cai rt ntei coaparitiei cauzei si e: ba, cu alte cuvigeaa ccesiunii ite arelafiilor, cauzale: Este vorba, nte Suche ee totale intre cele dou componente definitorii ale cauzalitatii generarea si succesiunea?. idtich aaah ; iesDar ovlegaturd, cauzali stabilits la nical experientei-en ajuto chemelor Iui Bacon-Mill .afirma numai existenta conexiunii, respective, Sr 3 ee din vedere ci in esenta ei cauzalitatea este o notiune achiod « Ebene ideii de practica si,implicit, relatiei cognitive fundamen. tale su Pea mecanismul cauzii i, mecanismul specific al producerii,, se dezviluie abia in cadrul teoriei, unde conexiunea nu este numai inregis-_ trata, ci explicata si demonstrat. Tati, de ce trebuie insistat asupra ,,mome: tului teoretic §1 structural al cauzalitatii”. Relatia cauzali este pe deplin constituiti, numai in forma in care este insotiti de o constructie teoretica asupra structurii obiectelor si fenomenelor os Fe Definirea unui concept, filosofic atit de Cauzalitatea, Cauzale, rele *Y. Perminov, Couzalitatea (trad.), Bucuresti, Edit p.16. eo. infificd si enciclopedica, 1988, Amsterdam, North-Holland Publish- * P. Suppes, +A Probabilistic Theory of Causality, ng Company, 1970, p. 35, 4G. HL. von Wright, Causality and Determinism, New York and London, Colurabia 1 P. 2; vezi si D. Davidson, Essays 0: 19. n Actions and Events. Oxford, Claren- 49 7 e legiitura dintre cauzit si efecto succesiune regulati °- Gon ck’ trebuie elaborate mai multe concepte ale cauzei nu este ast 2 Opyeplin pirasit’. Wladislaw Krajewski formuleard trei concepte de cauza- maty, {date aimilare color aristotelice (doar cauza finals nemainflindu-si in acess ly Lat un echivalent) : ,cauza energetic8’” in sensul ci fiecare efect necestt in, Cad mita cantitate de energie, ,,cauza informational” necesar stabilirit - + tunel noi structuri, .cauza materia semnificativa pentru aportul mate- i structurii purtiitoare 7. ? tng] Tel *Gredem necesar ca in lanjul cauzal si se ia in consideratie gi ,,forma”, It: chiar daedi mu in intelesul exact utilizat de Aristotel care ii di o important’ are Gemiurgicd. Intr-o relajie cauzalé ,,forma”fenomenului sau obiectulut ty lemivine totdeatmna si poate fi chiar hotdritoare, Si luim exemplul unui ine imerynur de pimint care dislock din coasta unyi munte o bucati de stinc’ hai de mai multe tone; dac& aceast& urias’ piatri s-a desprins in aga fel incit. (ij em Mforma relativ rotund’, ea se va rostogoli la vale si va putea distruge B © cabani din Jemn aflaté in vale. Ins& nu se va rostogoli aproape deloc, af Gack forma ei va fi fost alungit, paralclipipedicd, iar efectul destructiy mu a so ya produce. Prin urmare, forma a avut un rol decisiy. iS ~ ‘Prebuie avut in vedere in acest caz ci forma si conditiile in contextul it efrora cauza produce efectul nu se identificé. Exist interpretiiri diferite in ceea ce priveste folosirea termenilor de conditie si cauzi. Baza ontologici a distinctiei dintre conditii si cauze o constituie diversitatea calitativa a interactiunilor din univers. Distinctia consté in faptul cd in ansamblul con- ditiilor putem: desprinde relatiile de generare, care sint relatii de cauzali- tate totodata *. Din punct de vedere logic relatia de condifionare apare diferentiata de raportul cauzal, asa cum este deosebiti conditionarea necesar’t de condifionarea suficient’ °. O formulare relevant pentru raportul dintre cauzi si conditie este urmitoarea : ,Daci Aare loc sub aceleagi condifii, atunci si numai atunci B se produce intctdeauna odat& cu A”. Yn cazul cind conditiile in care se desfagoar’ A alcktuiesc un complex unie cauzal A’, atunci cauza este compusi. De exemplu, aprinderea chibriturilor prin freeare presupune o serie de conditii. In primul rind ele trebuie sk fie uscate siin al doilea rind este necesar si e oxigen suficient. Aceste conditii acce- sorii cauzei pot fi privite ca secundar: paralele, fatide cauzafundamentala care produce aprinderea, anumefrecarea chibriturilor. Deci, dack ansamblul conditiilor este legat de cauzi, atunci A poate fi socotit drept cauz’ esen- tiali sau fundamentali, iar conditiile vor fi nsiderate cauze secundare. - Edificator pentru faptul ci relatia de conditionare se distinge de eauza litate, analog deosebirii dintre conditia necesara § suficient’ este urmatorul exemplu : se stie ci anumite reactii chimice care au loc intr-o pili electrica genereazi curent atunci cind cei doi poli ai pilei sint legati in cirevit. Prin urmare, pentru producerea curentului sint necesare dou conditii — reactia chimica si un circuit. Dar, ele nu sint la fel de importante. Numai inchi- © Releritor la toate aceste aspecte vezi V. Perminov, op. cit., cap. 3. | 7 W. Krajewski, Materte, energie, informatie, in vol. Metamorfoze actuale tn filosofia sliinfei (ed. Angela Botez), Bucuresti, Edit. politic’, 1988, p. 272. ® CAlina Mare, Determinismul si fizica moderné, Bucuresti, Edi *P. Botezatu, Schifa unei logici naturale, Bucuresti, Edit. stiin| politicl, 1966, p. 74. ified, 1969, p. 245. 4c. 1786 post Tindy aie de eondiie necesart 5 ¢? eee impreuni ‘cu fe Ce ee enimmentalai Con, terioari, ext ducert le materiei : ee EN ts jen, deol catiea Pen si suficient te ati i jul contemporan se uj si din aspec Se anit String, condi ca find a o form’ ®, In care ins ¢ prezen ansamblw qj Secicmea sper ator ee pabintre ele si, eventual, cu 0 _—-Relafie cu interaepioneazti in > elemente care dinl exterior” 1 lementele ori subsistemel & eleme! 2 m n influenteaza el de organizare ‘Sistemul formeazi un intreg care infh rincipiul de or, ae wee 5 : PENS aabeaia ar fi,,pr perirnly decit acee: ead m3 aioe ae ” notiune mai ge! ea aneaiea = = en ais ena dar aceasta nu credem ee ieto ane inci grimezi de nisip, da ona sistem : putem vorbi de a Cum, in cele ce urmea an ee, ima fing vil ori Inadtivitatea crei ula vom pal bie See structura, intrucit ele eu ae ia conte | P es oe iS u 0 anume structurd, in cadra fie”, Subliniind c& si fenomenele, procesele 7, ae in timp. iectelor informatia, & legitura forma, structura obiecte ia are o strinsi legitur’s cu fe ) eed ch tii se ferese si-i dea 0 definitie, Multi o Socotesc 70, prep ile” generali a materio Poate constitu aspect general a atie. 1. De pilay, be}ine le latura, ori numarul atomilor n de aranjare in Moleculi, Diferénta de Structura, atragi ins} Proprietiiti fiziee Si chiar chimice deosebite, ceca ce inseamny c& strue [ito tara isi pune Pecetea asupra. Proceselor in care intervine un Relimer Sar rp? Magnetic are anume contig i mycin ney eeratic. La fet gi Selnteia electrics Ea rie 2 itt ¢ fonction, in neyclopedia 1, EP. Delattre, ibidem, ‘ ay, niversalis, voy. 15, Paris - Ranga, i 1986, », 307; 4" Specificuy si Tolut Nformafic ti . is B43, ! Drigineseu, Pftnsimite ten, imate ana i mo, lateriale, Bucuresti, Edit. Politics, 1979 ‘: « Sthleany cons i ili: "Stiinfa 5) Milosorig informatics ac hae area termenuin; i zs i, Edit, Politica. 1972p, fulormatie Sttuctisenasl i (s “modul de structurare al procesclor nervo: caracteristie Dihice, de fapt el constituie chiar viata patie’ inakal cd i ee, “constituie comportamentul. pie ay PSIHICUL — SISTEM DE RAPORTURI Filosofia marxist% interpreteaza psihicul ca find ,,o imagine subiec- tivi a lumii obiective”. Hste o tezi fundamental din punct de vedere ‘ontologic si gnoseologic. In psihologie ea poate crea o confuzie :sugerarea ideii ci reflectarea existentei este un proces simplu ca acela al imprimirii pe o fotografie, concepfie simplist& criticati de filosofi si psihologi. J. Pia- get a demonstrat c& imaginea este o constructie, presupunind o serie de actiuni, structurarea unor scheme. Elspune : ,,Perceptia nu consti intr-o simpli lecturi ‘a datelor senzoriale, ci ea comport’ o organizare activi, in care intervin decizii si preinferente si care este datorat’ influentelor asupra perceptiei ca atare a acestui schematism de actiuni sau de operatii’2®. ~~ O experient& crucial in acest sens a realizat Ivo Koliler (in 1956). EL a pus unei persoane ochelari cu sticle prismatice care deformeazi aga de. puternic imaginea, incit subiectul nu mai era capabil nici sise hrineasc’: singur. Dupi un ristimp destul de lung, persoana aizbutit si-si restrac- tureze imaginea avind posibilitatea unei conduite normale. Cind i s-au scos ochelarii ea s-a trezit in fata unor imagini puternic deformate in sens con- trar fatii de situatia initial, asa incit a fost necesar’ din nou o perioad’ de tatoniri pind la redobindirea vederii normale”. Experienta este edifi- eatoare in sensu] evidentierii rolului actiunii, al practicii in cunoasterea realititii, dar reiese ci, pind la urma, activitatea psihicd (congtient’ gi inconstient%) duce la obtinerea unei imagini adecvate. Dar ce este o imagine? Este un sistem de raporturi identic eu cel existent in obiectul ,,reflectat”. De pildi, variatia cimpului magnetic de pe banda de magnetofon, reproducind exact succesiunea raporturilor dintre Sunete, permite inregistrarea si redarea fidel& a lor, desi cimpul magnetic ¢ altceva decit oscilatia sonori. La fel excitatia nervoas’ care porneste de la organele senzoriale este altceva decit stimuli optici, sonori sau olfac- tivi, dar pistrindu-se exact raporturile, prezente in evolutia lor tempo- rali, noi izbutim ,,o reflectare” fideld a realititii. In acest fel se explic’. netemeinicia idealismului fiziologic. ‘ 15 F. Callot, Organisation (biologic) In Encyclopedia universalis, vol. 12, Paris, Ed. Encyclop. univers., 1976, p. 200—204. gl 18 J. Piaget, Le mythe de Vorigine sensorielle des connaissances scientifiques, Neuchatel, Actes de la société Helvétique des Sciences Naturelles, 1957, p. 14-15. 47 Apud St. Ehrlich, Apprentissage et mémoire chez homme, Paris, P.U. F.» 1975, p. 110, ‘adaptare? ciurile foarte comp) cereier tFenomene psihice, By um t% pe plan mondial, so, rectnOe activitate nervoasyg tate ncelasi in oe te uring, scare se sya fe do.0 COMPTON rin wrrhare ef pe h sihice. In adevar, cortex coselor Pi jn ceca. 2 milioang Or fl cra 10 000 de neuroni (Derpeng e de pind etru de 0,1— 0,5 mm), aving ‘ou un diam ase conexiuni cu moduliy ap le numero: prale, ca si din cele Subeo ali intra in relé 1 cu’un produs de 109 fa aonb OS toe By es toed i: (2X 10 ue 2x10" (adic 2x 100 q, , it presupunem C3 scoarta g rel ji timp de 100 de ani. Aceasta AP Neg oe aie He cise, ce ae ° nimicartoaty fata iliarde de ibilitapile de combinare ‘ale scoarts: ssita 15,768 peice i. Posibilitatile onibilitaifile: creierului. i i ab i, = Ee Sear es r, sentimentelor si ac Bie Baer, neurofiziologia se afla inca in fat; ee po areal J, Wooles (laure a si creadi in existenja unui spirit con: tient de sine’ care explics Antegrany, activititii psihice, vointa, mortii creierului, ! Bxisti inst: experien ind in f: ea_Conceptiei Materialiste: | de pilda, bine cunoscutele cazuri cind W. Penfield atingind eu un electtod juni dit ral, pacientul (aflatin deplini stare de constien | iiale unor scene uit in trecut. Farka ® | ‘U componente si audi | zulta ca ele sint rezultattl | Biot (ogy EM Dot 8 tig interpretate : sta Substanta, Spiritualy, in ‘4 ‘unor mari dificuliga at al Preminlyi Nobel) ! 2) ar re Uxuri hervoase . é ee) | in trei moduri :a) init interactiune cu creiemtl | | * constiingg (trad), is Bucuresti, Bait, stiimgitied, 180 ; » Das. fe ‘ ‘ , Hl Calne (trad.), Munchen — Zurich, BF 2 ©D. cit, dopant? 283.50, baze fiziologice ntr-unacces de furie nu poate fi inteleasé, numai prin iradierea excitatiei (a poate avea raportind reactiile la sensul lor social si la experienta acumulaté de acea persoand, deci sistemul de referint’ de in Struktur und Erfahrung in der psychologischen Forschung (hrsg. ‘New York, W. de Gruyter, 1987, p. 246. #374, Soran unui submarin care ar: . isi are ee eae oe ciitre matelofi. Teoria identitatit le noastre e sustinuta de mu sila. G. Fechner, H. Taine, iar in ‘trong, o HosteD 2 ate ented (H. Feigl, M. Schlick, U. Place, "Partizanii acostul punct de vedere is a eg toti Paes aga cum. n ri . Schlick, H. Feigl se situeazi pe _considerind e& aspectal esential este ecl psihic. Altit (e D. Armstrong si J. Smart) cad pe panta reductionismului (ca i i fizicalist sus- jinind ci am putea descrie omul in vee iceantiiek ts Hts ostettal e-adueobielia et vil omol ca un spin stoma _ Nu numai fiinfa umani, dar nici o singuri celuli vie nu poate fi consideratd automat si nu poate fi explicat’ numai prin legi fizice si chimice. Chiar un simplu protozoar nu poate fi descris exclusiv prin reactii de aceast’& natura, desi in fiecare minut au loc zeci de mii de procese fizice si chimice in interiorul siu. Ele ins’ sint integrate intr-n tot unitar care permite ,homeostazia’”’, mentinerea unui echilibru interior si adaptarea fata de ditiile de mediu : este specificul vietii, al ,,miscirii biologice”. Daca ne-am referi la om : desigur, digestia e realizat& printr-un lant de procese fizice si chimice, dar ele nu ne pot explica de ce stomacul retine foarte putin o solutie de glucozii, pe cind o bucata de varzi poate fi pas- trat si 20 de ore, de ce uneori secret% prea mult acid, iar alteori mai putin decit ¢ necesar §.a. Aceste fenomene se explici raportind functionarea sto- macului la sistemul nervos, la activitatea ganglionilor sia altor organe cu care el se afl in relatie : fiziologia urmeazi si explice modul de inlintuire al proceselor fizico-chimice, incadrindu‘le intr-un sistem mai vast care este organismul in integritatea sa. Cit priveste fenomencle psihice ele nu pot fi explicate nici numai pe bucnirea cui a loc in orice emotie), ci numai paseste limitele organismului. 2 P. Bieri, Inlentionale Sisteme : Uberlegungen zu Daniel Dennetts Theorie des Geistes, . J. Brandstadter), Berlin— 28. Apud 1. Irimie, Congliinfa si suportul ei material, ,Revista de filosofie”, nr. 4, 1982, co 1 ilunea as ia es artle be care ] Girsite ale creierulyi sap ia are 0 bazi may 8 PaeGnitelOr $1 sinapselor ale denvamai cind influxn) x j dar Telatii cu mii de alge = rare pe care noj on ta canes in acest, Proces y if, Newey modul lor de integr si fC iu. In introspectie noj ai eae direct’ cu lumea Xterioang, in relafie Codinl in trecut si de coon a 2 lizind fenome: licatie a vietii ; farniza 0 eXD 6 logia au fiecare la jay Ee ag 3 gi relatii intre cele oe oe vorba de o singury activi ficila 5 je tral. e ae 08 alist consecventa trebui fle ie Pilosofii marxis " identity cum am vazut s-a da’ i i da fie mecanicisti nde pute, identitate intre ideal (psihicul) § material} ettleng rae pe ihicul ca fiind ,,functie a Creterulur’?, 94 ‘| | caract oy proceselor nervoase, nu caidem in Stesealy Hattie i a tiind material, mai ales cd, aceastd confi BY is ae A Sea iscare ® reflecta (in ulti nat anali 1a Pei icitaind informatie per Fiind inf mu este nici substantia, nici energ’ idel formele obiectelor si eo ientei #1, gindindu-ne, desigur, nu do: experienfei sale °”, gir ) desig structurile lor esentiale, _Pe drept cuvint se sublini tenelor psihice 28, v) struction ormatie, struct ie, el constituie 9 formi intilnite de individ iy ar la aspectul exterior, iazil influenta hotaritoare a f. Dar acestea rezult: actorului social ‘@ din interactiunea inf Popper, J. Eccles, op. cit., p. 453 si urm. n cu funetie contin ‘DESPRE CAUZALITATEA PSIHICA ‘ 55 sor seoeaan de func’ ale creierului (care mu ne sint inc’ SS eroTte ul constituie astfel un eae specific influenjind eee eet persoanei, cit gi structurile psihice in continu’ memmtie. De exemplu, se stie cl gemenii univitelini, chiar dack se dezvolt& gretolagi mediu, pot avea caractere foarte deosebite :diferenye mici din bxperientele iat due la moduri deosebite de structurare a impresiilor ; omul este o fiinfi biopsihosocialk.\ 2 th conce] Jui M. Dragiinescu numai notiunea de structur’ nu poate elucida viata psihicd gi.ar fi necesar sii admitem o forma special de materie care o numeste ,,informaterie”’ *. Dupi opinia sa structurarea proceselor Be n-ar putea explica existenja nojiunilor si constiinta. Dar neuro- Frilogia arata ca proiectia centrilor senzoriali se rasfringe in zone secundare terfiare $i cuaternare , ceea ce permite explicarea ,,conduitelor suprapuse’. de mare complexitate. » Te. Dac specificul fenomenelor psihice este rareori contestat de filo- sofi, gisim rezerve in legitur’ cu rolul lor cauzal. Pornindu-se de la obser- hi, Yatia c& relafiile logice nu sint cauzale, unii consider’ psihicul ca. ,,epi- fenomen’”. i , Chiar J. Piaget, care se apropie foarte mult de punctul de vedere dia- jectie, vorpeste despre un ,,izomorfism complet intre sistemul cauzal al nstient al implicatiilor si judecXtilor’”, legiturilor nervoase’? si ,,8istemul cor formulare ce duce la paralelism 1. : S fn conformitate cu cele aritate la inceputul acestui studiu, nu exist’ 2 canzii eficient’ care sii nu fie si ,,formali”, si nu aib’% o anume structur’. {nfluxul nervos este modulat si structurat in permanent’ de formatiile materiale ale creierului, de conexiunile cre: anterior si de impulsurile prezente, dind nastere la cea ce noi reception‘im ca imagini, gindire, sen- timente, acte voluntare. Desigur, raporturile logice nu sint cauzale, dar cind un geolog consta o rocd are anume caracteristici care-] fac si spere in existenta unui zicimint de cupru si executé un fora}, hot&rirea, actiunile sale sint determinate st de raportul logic, existent intre perceptia ‘sa si nofiunile asimilate anterior. Asa cum forma, stincii are un rol hotiritor in modul ei de rostogolire, asa cum: programul calculatorului genereazi un anume traseu curentului electric, tot asa relatiile logice stabilite ante- ele noastre determina, simultan cu factorii de ordin rior intre cunostint I eter D 1 motivational, evolutia ,,torentului” influxului nervos si deci a comporta- mentului nostru. Pe drept cuvint, I. Irimie * vorbeste de ,,cauzalitate informationali”’, dar notiunea de informatie este inc’ in discutie. Se vorbeste chiar de o ,filosofie a informatieci’”’. De exemplu, H. Sachsse sustine : ,,informatia este deci forta motrice a oricirei transformiri”’ °, ceea ce depagegte punctul nostru de vedere. Pe cind ¢. Mare spune ,,informatia nu este o proprietate/ 29M. Draginescu, Spiritualitate, informafie, materie, Bucuresti, Edit. Academici, 1988 p.141—142, 20 K. Popper, J. Eccles, op. cit., p. 284. % J. Piaget, L’explication en psychologie et le parallelisme psychophysiologique, in Psychologie experimentale, t. I, Paris, P.U.F., 1963, p. 151. baiiirire cee o1s0R7 axteaas 4 sistemelgn {iunile structurale Al cele ontext int vat ete eitesuzalitatii in vi a principl poeceey ce la sinning lor predomin’ analiza fant a ister intrastructurale Ta, nivel sing li, Sine eveecie IN Tare ate , lize cl ii existente in sistemul hiper, i ST ii0 Eeeeucndslsan moment dat, 9 Bley supenigrvos activeaz’ extrem den influxu! ero; ie& constituit’, aceasta pos, 2 9 relatie logica c te. i ‘i a fe nu este contracarati de ingles feonaifioneat i (i csttiseaniiinplicayin logicg guetta z Be eites directioneaza mers

    S-ar putea să vă placă și