Maricel Enache

USAMV, Iași
Facultatea de Agricultură
Master, anul I

Proiectarea tehnologiei de cultivare a porumbului

Ferma: Ghidigeni
Județul: Galați
Suprafața terenului arabil: 266 ha
Nr. sole: 3
Structura culturilor: orzoaică, mazăre, porumb
Recolta scontată: 10000 kg/ha
Hibrid: Gazda, din grupa FAO 400-499
Date pedoclimatice:
- Solul cernoziom cambic-greic; 3% humus, pH 7,106; I.N. 2,85; mediu aprovizionat în
P și K;
- Anul agricol trecut s-a încadrat în parametrii optimi specifici.
I. Asolamentul de bază pe care ferma Ghidigeni îl urmează este următorul:
1: cereale păioase;
2: leguminoase;
3: porumb.
II. Fertilizarea
După cum bine se știe, porumbul este o planta mare consumatoare de elemente
nutritive.
Consumul specific pentru realizarea a 100 de kg boabe, plus producția de tulpini și frunze
(pentru solul de tip cernoziom cambic-greic) este de 2,2 kg N, 1 kg P2O5, 3,2 kg K2O.
Am inclus în această rotație și leguminoasele deoarece, pe o suprafața de 266 ha
(suprafața fermei asupra căreia ne axăm) cu o participare de 30% a unei leguminoase (ex:
mazărea) în asolament se poate primi 45 kg N/ha * 13 lei/kg = 585 lei/ha. 585 lei/ha * 69,9 ha
= 40.895,15 lei/an salvati.
Aplicarea îngrăşămintelor minerale reprezintă un mijloc important de creştere a
producţiei la porumb. Fertilizarea cu azot şi fosfor asigură sporuri semnificative de recoltă pe
toate tipurile de sol, iar fertilizarea cu potasiu asigură sporuri semnificative de recoltă pe
solurile luvice, pe cele nisipoase şi în condiţii de irigare. Stabilirea dozelor de îngrăşăminte se
face în funcţie de producţia scontată, consumul specific al plantei de porumb, rezerva solului
în elemente nutritive şi apă, regimul precipitaţiilor, hibridul cultivat, planta premergătoare.

1
Maricel Enache
USAMV, Iași
Facultatea de Agricultură
Master, anul I

În vederea stabilirii necesarului de îngrășăminte și amendamente pentru terenurile

fermei de la Ghidigeni s-a efectuat lucrarea de cartare agrochimică. Prin executarea analizelor
de laborator s-a urmărit stabilirea reacției solului, conținutul de humus, conținutul în baze de
schimb și aciditatea hidrolitică, conținutul de aluminiu schimbabil, precum gi rezervele de
elemente nutritive.
În vederea executării analizelor de laborator, au fost recoltate probe medii de sol pe
adâncimea de 0-20 cm. Fiecare probă medie de sol este constituită din probe parțiale, recoltate
din parcelele de teren, cât mai omogene din punct de vedere al tipului de sol, reliefului.
Stabilirea parcelelor și a probelor ce au fost recoltate pe parcelă, precum și recoltarea probelor
a fost efectuată de posesorul fermei. În laborator probele au fost analizate folosindu-se
metodele indicate de I.C.P.A. București astfel:
- Reacția solului (pH-ul) s-a determinat în suspensie apoasă la un raport sol-apă de
1:2,5;
- Conținutul de fosfor s-a determinat prin metoda Egner-Riehm-Domingo în extract de
acetat lactat de amoniu;
- Conșinutul de potasiu s-a determinat în aceeași mod precum cel de fosfor;
- La cele 5 probe s-au determinat suma bazelor de schimb (SB) și aciditatea hidrolitică
(Ah), prin metoda Kappen;
- La cele 5 probe, alese ca să reprezinte subtipurile de sol din teritoriu, s-a determinat
humusul după metoda oxidimetrică în varianta Walkley-Black, necesare pentru
calculul indicelui de azot (I.N.) al solului.
Rezultatele analitice obținute sunt interpretate pe baza instrucțiunilor
I.C.P.A.București, limitate în prezentul studiu la determinarea stării de reacție a solului și a
gradului de asigurare cu azot, fosfor și potasiu în vederea stabilirii nevoii de amendamente
calcaroase și îngrășăminte pentru obținerea producțiilor scontate.
În funcție de rezultatele de laborator pentru pH, solurile se grupează pe clase de reacție
astfel:
Interval pH Semnificație Culoare de reprezentare pe
cartogramă
≤5 puternic acidă roșu închis
5,01-5,8 moderat acidă roșu deschis
5,81-6,8 slab acidă galben
6,81-7,2 Neutră verde
7,21-8,4 slab alcalină albastru deschis

2
Maricel Enache
USAMV, Iași
Facultatea de Agricultură
Master, anul I

>8,4 moderat puternic alcalină albastru închis

În urma acestor rezultate au reieșit următoarele:
- În partea de est a fermei, solul are un pH de 6,7;
- În zona nord-centrală pH înregistrat a fost de 7,12;
- Partea nord-vestică și sud-vestică pH de 7,5
Media pH-ului fiind de 7,106.
Pe un exemplar cu baza topografică s-au întocmit cartograme privind reacția solului și
starea de aprovizionare cu azot, fosfor mobil și potasiu mobil. Parcelele de recoltare a
probelor s-au colorat conform scării de interpretare.

1
2
7,5 3
7,12
6,7

4 5

7,5 6,7

Starea de asigurare a solului cu azot s-a făcut pe baza indicelui azot (IN), determinat
cu ajutorul valorii humusului și al gradului de saturație cu baze de schimb:
I.N.= humus * V
V – gradul de saturație în baze, care, în cazul nostru este de 95, astfel I.N.=2,85

Starea de reacție a solului

3
Maricel Enache
USAMV, Iași
Facultatea de Agricultură
Master, anul I

Conform imaginii de mai sus cu terenul cartat, predomină solurile cu reacție slab
alcalină pe 127,68 ha, adică 48%, urmate de solurile cu reacție slab acidă pe 93,1 ha, adică
35% și solurile cu reacție neutră pe 45,22 ha, 17% din aria totală.
Interpretarea valorilor indicelui azot, a fosforului mobil (P-AL) și a potasiului mobil
(K-AL) se face dupa următoarea scară:
Indice azot Fosfor mobil Potasiu mobil Starea de Culoarea pe
asigurare cartogramă
- ≤8 - foarte slabă roșu închis
≤2 8,1-18 ≤66 slabă roșu deschis
2,1-4 18,1-36 66,1-132 mijlocie galben
4,1-6 36,1-72 132,1-200 bună albastru deschis
≥6,1 ≥72 >200 foarte bună albastru închis
*conținutul de fosfor mobil și potasiu mobil este exprimat în ppm (părți per milion element).
Starea de asigurare a solului cu fosfor mobil

19,2 2
3
21,8
20,1

4 5
18,6 25,1

Starea de asigurare a solului cu potasiu mobil

4
Maricel Enache
USAMV, Iași
Facultatea de Agricultură
Master, anul I

1
2
141,8 3
140,2
139,5

4
5
141,1
138,3

Conform datelor din cartografiere, starea de asigurare a solului cu fosfor mobil este
mijlocie pe 266 ha, 100% din terenul cartat, iar starea de asigurare a solului cu potasiu mobil
este bună pe toată suprafața cartografiată.
Stabilirea parcelelor de fertilizare și amendare
Parcela 1: proba agrochimică 1, suprafața de 46,68, cu următoarele valori medii ale indicilor
agrochimici:
 pH=7,5
 I.N.=2,85
 P=19,2 ppm
 K=141,8 ppm
Parcela 2: proba agrochimică 2, suprafața de 45,22 ha, cu următoarele valori medii ale
indicilor agrochimici:
 pH=7,12
 I.N.=2,85
 P=21,8 ppm

5
Maricel Enache
USAMV, Iași
Facultatea de Agricultură
Master, anul I

 K=140,2 ppm
Parcela 3: proba agrochimică 3, suprafața de 51,9 ha, cu următoarele valori medii ale
indicilor agrochimici:
 pH=6,7
 I.N.=2,85
 P=20,1 ppm
 K=139,5 ppm
Parcela 4: proba agrochimică 4, suprafața de 81 ha, cu următoarele valori medii ale indicilor
agrochimici:
 pH=7,5
 I.N.=2,85
 P=18,6 ppm
 K=141,1 ppm
Parcela 5: proba agrochimică 5, suprafața de 41,2 ha, cu următoarele valori medii ale
indicilor agrochimici:
 pH=6,7
 I.N.=2,85
 P=25,1 ppm
 K=138,3 ppm
Stabilirea dozelor de îngrăşăminte se face în funcţie de producţia scontată, consumul
specific al plantei de porumb, rezerva solului în elemente nutritive şi apă, regimul
precipitaţiilor, hibridul cultivat, planta premergătoare.
Doza de azot se stabileşte cu ajutorul formulei următoare:
DN = 22 * Rs – Ns – Ngg ± Npr, unde:
- DN = doza de azot, în kg/ha;
- 22 = consumul specific al culturii de porumb (22 kg N/t de boabe);
- Rs = recolta scontată, în t boabe/ha;
- Ns = aportul solului în azot, care se apreciază ca fiind: 20 kg/ha, pentru solurile sărace;
40 kg/ha, pentru solurile cu fertilitate mijlocie; 60 kg/ha, pentru solurile fertile;

6
Maricel Enache
USAMV, Iași
Facultatea de Agricultură
Master, anul I

- Ngg = aportul în azot al gunoiului de grajd, care se apreciază ca fiind: 2 kg N pentru

fiecare tonă de gunoi de grajd administrat direct porumbului; 1 kg N pentru fiecare
tonă de gunoi de grajd aplicat plantei premergătoare.
- Npr = corecţia în funcţie de planta premergătoare, care se face astfel: se scad 30 kg/ha
atunci când planta premergătoare este o leguminoasă anuală sau perenă; se adaugă 15-
25 kg/ha atunci când planta premergătoare este floarea-soarelui şi porumb; se adaugă
25 kg/ha după cartofi târzii şi în anul III de monocultură; se adaugă 30 kg/ha după
sfecla de zahăr.
Astfel, rezulta că DN=22 * 10-40-40-30 (folosim 20 tone/ha de gunoi de grajd)
Doza de azot pentru acest an a fost de 110 kg/ha.
Furnizorul îngrășămintelor, Azomureș, a recomnadat utilizarea tipului de îngrășământ
NP+Kieserit 20:20+2MgO+5SO3 ce are ca cerințe tehnice următoarele: N-20%, P2O5-20%,
P2O5 solubil în apă-63%, P2O5 solubil în acid citric 2%-98%, SO3 solubil în apă-5%, MgO-2%,
pH de minim 4,5.
Pentru a afla cantitatea brută pentru 110 kg cantitate activă aplicăm următorul calcul:
(100 kg produs brut * 110 kg cant. activă)/20=550 kg produs brut/ha.
Îngrășămintele cu azot se administrează integral la pregătirea patului germinativ sau se
fracţionează astfel:
- 2/3 din doză la pregătirea patului germinativ sau semănat şi 1/3 concomitent cu
praşilele mecanice (praşila II sau III);
- 1/3 la pregătirea patului germinativ sau semănat, 1/3 concomitent cu praşila mecanică
I şi 1/3 concomitent cu praşila mecanică III.
Doza de fosfor, exprimă în substanţă activă (P 2O5), se calculează după
următoarea formulă:
DP = 10 x Rs – Pgg, unde avem:
- DP = doza de fosfor, în kg P2O5/ha
- 10 = consumul specific al culturii de porumb (10 kg P2O5/t de boabe)
- Rs = recolta scontată, în t/ha;
- Pgg = aportul în P2O5al gunoiului de grajd, care se apreciază ca fiind 1,2 kg
P2O5pentru fiecare tonă de gunoi de grajd administrat direct porumbului; 0,8 kg
P2O5pentru fiecare tonă de gunoi de grajd aplicat plantei premergătoare.
Astfel rezultă că DP=10 * 10-24 (folosim 20 tone/ha gunoi de grajd)

7
Maricel Enache
USAMV, Iași
Facultatea de Agricultură
Master, anul I

Doza de fosfor pentru acest an a fost de 76 kg/ha.

Se folosește același tip de îngrășământ NPK.
Pentru a afla cantitatea brută pentru 76 kg cantitate activă aplicăm următorul calcul:
(100 kg produs brut * 76 kg cant. activă)/20=380 kg produs brut/ha
Doza de potasiu este cuprinsă între 40-80 kg K 2O/ha. Porumbul este bine
aprovizionat cu potasiu pe solurile cu un conţinut de peste 20 mg K 2O /100 g sol.
Îngrăşămintele simple cu potasiu (sarea potasică) se încorporează sub arătură. Îngrăşămintele
complexe cu potasiu se pot aplica primăvara la pregătirea patului germinativ sau concomitent
cu semănatul (fertilizare starter).
O dată la 6 ani pe parcelele cu pH-ul peste 7 se aplică preventiv sulfat de zinc, în
cantitate de 20-30 kg/ha.
III. Lucrările solului
Imediat după recoltarea mazării, se efectuează lucrările de dezmiriștire.
Imediat ce se poate sau imediat ce umiditatea solului permite trebuie efectuată arătura
la adâncimea de 20-25 cm. Arătura se efectuează cu plugul în agregat cu grapa stelată.
Până în toamnă, terenul trebuie menţinut curat de buruieni şi afânat, prin lucrări de
întreţinere a arăturii efectuate cu grapa cu discuri şi lamă nivelatoare în agregat cu grapa cu
colţi reglabili, grapa rotativă, sau numai cu grapa cu colţi reglabili, în funcţie de starea arăturii
(grad de nivelare şi de măruţire a bolovanilor) şi de gradul de îmburuienare a solului. Se
recomandă ca lucrările de întreţinere a arăturii să fie efectuate perpendicular sau oblig pe
direcţia arăturii, pentru o bună nivelare a terenului.
Dacă arătura a fost efectuată în condiţii bune, iar terenul se prezintă în primăvară
nivelat, neîmburuienat şi fară resturi vegetale la suprafaţă, solul rămâne nelucrat până în
preziua sau ziua semănatului, când se va pregăti patul germinativ cu combinatorul sau cu
grapa cu discuri şi lamă nivelatoare în agregat cu grapa cu colţi.
Atunci când la desprimăvărare terenul este denivelat şi îmburuienat, imediat după
zvântare se execută o lucrare cu grapa cu discuri şi lamă nivelatoare în agregat cu grapa cu
colţi, după care se face pregătirea patului germinativ în preziua sau ziua semănatului, cu
combinatorul perpendicular pe direcţia de semănat. Patul germinativ trebuie să fie mărunţit,
afânat pe adâncimea de 3-6 cm, iar dedesubt să fie „aşezat", pentru a se favoriza ascensiunea
apei către bobul de porumb.
IV. Sămânța și semănatul

8
Maricel Enache
USAMV, Iași
Facultatea de Agricultură
Master, anul I

Seminţele folosite la semănat aparțin hibridului din grupa FAO 400-499, Gazda și a
fost procurată de la distribuitorul Ker (nu a aplicat niciun tratament pentru protejarea
seminței). Sămânţa de porumb are puritatea fizică de 99% şi germinaţia de 95%. Valoarea
cold-test este de 76%.
Pentru a proteja semințele de agenții patoeni, care produc boli ce duc la pagube
însemnate a culturii, cum ar fi: Gibberella fujikuroi (înflorirea albă a boabelor de porumb),
Gibberella zeae (putregaiul tulpinilor şi al ştiuleţilor de porumb), Ustilago maydis (tăciunele
comun al porumbului), Sorosporium holci-sorghi (tăciunele ştiuleţilor şi paniculelor de
porumb) sau în timpul germinării pe semințele umede din sol se dezvoltă o serie de ciuperci
(Fusarium, Pythium, Penicillium, Aspergillus) samânța se va trata cu fungicidul Maxim XL
având în compoziția sa elemntele: fludioxonil și metalaxil.
Pentru combaterea dăunătorilor precum viermele sârmă și gărgărița frunzelor se
folosește insecticidul Picus 600 FS.
Epoca de semănat
Conform datelor meteorologice, data de semănat este între 15 și 20 aprilie la o
temperatură de 8oC. Aceasta se consideră a fi epoca optimă de semănat deoarece se asigură
umiditatea necesară germinării, iar plantele ajung mai devreme la maturitate, ceea ce face ca
recoltatul și eliberatul terenului sde resturi vegetale să se facă timpuriu.
Densitatea de semănat
Pentru o germinație de 95%, au reieșit următoarele: pentru a ajunge la capacitatea de
65.000 plante recoltabile la hectar este nevoie de 68.421 boabe/ha. Calculul s-a făcut prin
formula: semințe/ha=plante germinabile/ha/95.
Pentru semănat se utilizează 6 semănători John Deer 1775 NT de 9 metri
Distanța dintre rânduri este de 70 de cm.
Adâncimea de semănat este 7-8 cm.
V. Lucrările de îngrijire
Deaoarece există riscul de a strica recolta în proporții de 90%, teoretic, ne axăm foarte
mult pe combaterea buruienilor dăunătoare (în cazul de față fiind identificate: costreiul și
mohorul).
La 5 zile de la semănat se efectuează lucrări cu grapa cu colți pentru că în această
perioadă intervin ploi și se formează o crută la suprafața terenului, astfel se sparge crusta și se
distrug buruienile care au răsărit.

9
Maricel Enache
USAMV, Iași
Facultatea de Agricultură
Master, anul I

Lucrarea cu sapa rotativă se efectuează atunci când porumbul are 4-5 frunze, pentru
afânarea solului la suprafaţă şi distrugerea buruienilor abia răsărite sau în curs de răsărire.
Lucrarea cu sapa rotativă este efectuată pe timp frumos, cu soare, după ce s-a ridicat roua şi
atunci când solul este uscat la suprafaţă, astfel încât să nu se lipească de colţii sapei rotative.
Lucrarea se executată la viteze mari ale tractorului (11-13 km/h), astfel încât colţii sapei
rotative să disloce particole mici de sol pe care le aruncă în sus, odată cu plăntuţele de
buruieni. Plăntuţele de buruieni fiind mai uşoare decât particolele de sol, cad mai încet şi
rămân la suprafaţa solului unde se usucă. Adâncimea de lucru a sapei rotative este de 3-6 cm.
Prima praşilă mecanică se efectuează la scurt timp după răsărirea porumbului, la o
viteză redusă de deplasare a tractorului (4-5 km/h), pentru a nu se acoperi plantele cu pământ.
Întârzierea primei praşile duce la pierderi importante de producţie. Praşila a doua se execută
după. 14-15 zile de la prima praşilă, cu o viteză de deplasare a tractorului de 8-10 km/h.
Praşilă a treia se execută după 15-20 de zile de la paşila a doua, cu o viteză de deplasare a
tractorului de 10-12 km/h. Viteza mare de deplasare a tractorului face ca cuţitele
cultivatorului să arunce pământ pe rândul de plante, astupându-se buruienile abia răsărite, care
sunt înăbuşite. Adâncimea la care se efectuează praşilele trebuie să asigure o bună distrugere a
buruienilor. O adâncime mai mare contribuie la uscarea solului, iar cuţitele cultivatorului taie
rădăcinile superficiale ale plantelor de porumb.
Plantele identificate care au o preponderență în cultura de porumb sunt, sum am zis
mai sus, costreiul și mohorul. Pentru a combate aceste plante dăunătoare, utilizăm erbicidul
Kelvin Top (1 l/ha). Acest erbicid se aplică postemergent, atunci când plantele dăunătoare au
în jur de 15 cm înălțime.
Pentru combatere plantelor dicotiledonate (cornuți, susai, muștar sălbatic), chiar dacă
apar rar, aplicăm postemergent erbicidul Cambio (2 l/ha).
Combaterea dăunătorilor
În perioada de vegetație, chiar dacă sămânță de porumb a fost tratată, apare ca
vigilență această combatere a dăunătorilor.
Au fost puține cazuri când ferma de la Ghidigeni s-a întâlnit cu astfel de situații, însă,
cum spuneam, preventiv utilizăm și insecticide gărgăriței frunzelor folosind insecticidul
Mospilan 20 SP/SG. Pentru a combate viermele vestic al rădăcinilor porumbului utilizăm
insecticidul Force 1,5 G, aplicat odată cu semănatul.
Combaterea bolilor

10
Maricel Enache
USAMV, Iași
Facultatea de Agricultură
Master, anul I

Pierderile de producție pot ajunge și la 50% din cauza acestor boli.

Pentru boli, precum: rugina porumbului, putregaiul tulpinelor și a știuleților, tăciunile
prăfos și tăciunile comun e important să aplicăm tratamente cu fungicide în perioada de
vegetație a porumbului. Proprietarul fermei a considerat că cel mai bun fungicid este Retengo.
Acesta se aplică constant de la începutul alungirii până la înflorire.
Irigarea
În primăverile secetoase este necesară o irigare de răsărire cu o normă de udare de 200
m3/ha.
În perioada critică pentru apă a porumbului care începe cu 10-15 zile înainte de
înspicat şi durează până la maturitatea în lapte-ceară (de la 10-20 iunie până la 10-20 august)
umiditatea solului trebuie menţinută la peste 50% din IUA (intervalul umidităţii active) pe
adâncimea de 80 cm. În afara perioadei critice pentru apă, umiditatea solului poate să ajungă
până la 30% din IUA. Numărul de udări în cultura porumbului este de 3-4 la intervale de 12-
14 zile, cu norme de udare de 700-800 m3 /ha.
VI. Recoltarea
Având în vedere că această fermă are și 200 de capete de bovine, recoltarea se va face
mceanizat atât sub formă de știuleți pentru asigurarea furajului necesar (cca. 13% din totalul
scontat), cât și sub formă de boabe.
Anul acesta porumbul a fost semănat pe parcelele 2, 3 și 5 însumând 138,32 ha din
totalul de 266. Dacă producția ar fi de 10 t/ha, cum am prevăzut inițial, am avea o producție
de 1203,38 tone (exluzând cei 13%).
Recoltarea mecanizată sub formă de ştiuleţi începe la umiditatea boabelor de 30-32%
şi se încheie când aceasta este cuprinsă între 24-26%, la umidităţi mai reduse înregistrându-se
pierderi importante de boabe prin scuturare. Recoltarea mecanizată în ştiuleţi se face cu
ajutorul combinelor Rostselmash ce folosesc hedere specializate care recoltează ştiuleţii, face
depănuşarea, încarcă ştiuleţii în remorca trasă de combină şi toacă tulpinile.
Recoltarea sub formă de boabe se face tot mecanizat la o umiditate a boabelor sub
25%. Recoltarea sub formă de boabe se execută cu ajutorul combinei Rostselmash echipată cu
heder de ştiuleţi şi echipament de treierat. După recoltare, boabele trebuie uscate până la
umiditatea de 14%. În cazul recoltării sub formă de boabe, pierderile sunt de 1%, gradul de
vătămare a boabelor de 4% şi puritatea de 99%.

11
Maricel Enache
USAMV, Iași
Facultatea de Agricultură
Master, anul I

Depozitarea
După ce un procent de aproximativ 38% a fost utilizat pentru obținerea de mălai, zahăr
de porumb, etanol și ulei, care, evident, vor fi livrate comercianților, vor rămâne în siloz 746
tone. Cu un număr total de 53 de silozuri cu capacitatea de 19,4 tone, 39 au fost umplute.
Pentru ca recoltade porumb să poată fi depozitată cât mai mult fără să își piardă din
calitate, temperatura optimă de stocare este de 15 grade Celsius și umiditate de 13%. Pentru a
menține aceste caracteristici, sisetemul de aerare trebuie menținut întotdeauna în stare optimă.
Aerarea trebuie să înceapă imediat ce porumbul este stocat și trebuie să fie făcută
periodic, până cerealele ajung la temperatura optimă. Răcirea este controlată în trepte de 3
până la 5 grade Celsius, până ajunge la aceeași temperatură precum cea exterioară.
În timpul iernii, porumbul trebuie verificat o dată pe săptămână pentru a observă dacă
există schimbări în temperatura sau puncte mai calde față de restul. Se pornește ventilarea
pentru o perioada scurtă și se înregistrează temperatura din depozit pentru că apoi să se
compare cu ultima măsurătoare. E posibil să fie nevoie de o aerare pentru a restabili o
temperatura uniformă.
În timpul primăverii, porumbul va trebui aerat pentru a fi încălzit ușor. Acest proces
trebuie să fie făcut din nou în trepte, menținut la o diferența de aproximativ 10 grade Celsius
față de temperatura exterioară. Încălzirea trebuie începută în martie, iar aerarea trebuie făcută
în zile răcoroase și uscate, pentru a preveni apariția condensului.
În timpul verii, prin aerare, temperatura porumbului ar trebui menținută cât mai redusă
posibil, pentru a reduce potențialul apariției mucegaiului și a limita activitatea insectelor-
acestea tind să nu se reproducă dacă temperatura este sub 21 de grade Celsius.

12
Maricel Enache
USAMV, Iași
Facultatea de Agricultură
Master, anul I

BIBLIOGRAFIE
1. Bhaskaran, R., Alternaria tenuis on Zea mays in Current Science, vol. 41, no. 14, published by
Current Science Association, 1972;
2. Ion, Viorel, Fitotehnie, editura Ceres, București, 2010;
3. Kuzyakov, Y.; Raskatov, A. and Kaupenjohann, M., Turnover and distribution of root
exudates of Zea mays in Plant and Soil, vol. 254, no. 2, published by Springer, 2003;
4. Madjar, Roxana; Davidescu, Velicica, Agrochimie, editura Universitatea de Ştiinţe
Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti, 2009;
5. Marquardt, Paul T.; Terry, Ryan; Krupke, Christian H. and Johnson, William G.,
Competitive Effects of Volunteer Corn on Hybrid Corn Growth and Yield in Weed Science, vol.
60, no. 4, published by Cambridge University Press, 2012;
6. Moore, Randy; Smith, J. D. and Fong, Franklin, Gravitropism in Abscisic-Acid Deficient
Seedlings of Zea mays in American Journal of Botany, vol. 72, no. 8, published by Wiley, 1985;
7. Nutriția minerală a plantelor, Catalog 2019;
8. Terry, Ryan M.; Dobbels, Tony; Loux, Mark M.; Thomison, Peter R. and Johnson,
William G., Corn Replant Situations: Herbicide Options and the Effect of Replanting into
Partial Corn Stands in Weed Technology, vol. 26, no. 3, published by Cambridge University
Press, 2012;
9. Weatherwax, Paul, The Phylogeny of Zea Mays in The Amnerican Midland Naturalist, vol. 16,
no. 1, published by The University of Notre Dame, 1999;
10. https://www.corteva.ro/noutati/articole/boli-la-porumb-corteva-agriscience.html;
11. https://www.cropscience.bayer.us/learning-center/articles/corn-diseases-threaten-
yields;
12. https://www.netafim.com/en/crop-knowledge/corn/;
13. https://www.kws.com/ro/ro/consultanta/managementul-cresterii-
plantelor/fertilizare/fertilizarea-porumbului/.

13
Maricel Enache
USAMV, Iași
Facultatea de Agricultură
Master, anul I

14