Macropreparate

1.(6) Hialinoza valvulelor inimii-viciu mitral.

Noţiune de hialinoză:În hialinoză sau distrofia hialină în ţesutul conjunctiv se formează mase
omogene,translucide,de consistenţă dură(hialinul) care amintesc cartilajul hialin,ce se depozitează
extracelular.

Tabloul macroscopic:Cuspidele valvulei mitrale sunt îngroşate,deformate ,concrescute între ele,de

consistenţă dură,culoare albicoasă,netransparentă,coardele tendinoase sunt îngroşate şi scurtate;orificiul
atrio-ventricular stîng este redus,strîmtat.

Importanţa funcţională:Funcţia valvulei este grav alterată,se instalează valvulopatia cardiacă:steatoza

sau insuficienţa mitrală,sau mai frecvent,boala mitrală cu predominanţa stenozei sau insuficienţei
valvulare.

Procesele patologice precedente hialinozei:Hialinoza se poate dezvolta ca o consecinţă a următoarelor

procese patologice:intumescenţa fibrinoidă,plasmoragie,inflamaţie cronică,necroză şi scleroză.

Complicaţii:insuficienţă cardiacă,edem pulmonar,bronhopneumonie,tromboză

intracardiacă,tromboembolii,infarcte.

2.(19)Lipomatoza cordului.
Tabloul macroscopic:Cordul este mărit în dimensiuni,sub epicard se văd depozite de grăsimi,care
înconjoară inima ca un manşon;sub pericard se văd depozite excesive de lipide,pe secţiune miocardul este
de culoare roşie-gălbuie,subţiat.Peretele cardiac este îngroşat din contul depunerilor de lipide mai ales în
regiunea ventriculului drept a cărui grosime ajunge la 1-2cm.

Cauza:Depunerile excesive de lipide în stroma miocardului

Complicaţia:Scăderea funcţiei contractile a miocardului ce poate duce la insuficienţă cardiacă.

Localizarea: În ţesutul celuloadipos subcutanat,epiploon,mezou,mediastin,epicard.

Noţiune de obezitate:Obezitatea reprezintă o creştere a cantităţii de grăsimi neutre în depozite,ce poartă

un caracter generalizat.Se manifestă prin depozitarea excesivă a lipidelor în ţesutul
celuloadipos,epiploon,mezou,mediastin,epicard.

Varietăţile obezităţii secundare:-alimentară;

-cerebrală(în urma traumatismelor,tumori cerebrale,infecţii neurotrope)

-endocrină(hipercorticism,hipotiroidism,hipogonadism,hiperinsulinism)

-ereditară(defecte genetice);

Clasificarea obezităţii după nivelul de depăşire a masei corporale:

 Gradul I-surplusul masei corporale este de 20-29%;

 Gradul II-surplusul este de 30-39%;

www.medtorrents.ucoz.com
  Gradul III-surplusul este de 50-99%;
 Gradul IV-maimult de 100%;

3.(76)Calculi în vezica biliară.

Tabloul macroscopic:În cavitatea vezicii biliare se observă multipli calculi de formă şi dimensiuni
variate,cu suprafaţa netedă sau rugoasă,granulară,culoarea gălbuie-albicioasă,consistenţă dură.

Factorii locali în calculogeneză:

 Modificări fizico-chimice ale secreţiilor

 Leziuni inflamatorii în organele cavitare
 Incetinirea scurgerii lichidului(secreţiilor)

Factori generali în calculogeneză:

 Tulburările de metabolism dobîndite sau ereditare.

Clasificarea calculilor biliari în dependenţă de compoziţia chimică:

 Colesterolici
 Pigmentari
 Calcaroşi
 Colesterol-pigmentar-calcaroşi(mixt)

Complicaţii: obstrucţia canalului cistic,retenţia bilei şi dezvoltarea hidropiziei,mucocelui sau chiar a

empiemului vezicular,apariţia inflamaţiei acute sau cronice a veziculei,perforaţia peretelui şi revărsarea
bilei în cavitatea peritoneală cu peritonită biliară consecutivă.

4.(87)Calculi în bazinetul renal.

Tabloul macroscopic:Rinichi mărit în dimensiuni,deformat,dur,nodular.În cavitatea bazinetului se găsesc

mai mulţi calculi de formă neregulată,ramificată,cu suprafaţă rugoasă,culoarea albicioasă:cavităţile
bazinetului şi a calicelor sunt dilatate,parenchimul renal este atrofiat.

Factorii locali în calculogeneză:

 Modificări fizico-chimice ale secreţiilor

 Leziuni inflamatorii în organele cavitare
 Incetinirea scurgerii lichidului(secreţiilor)

Factori generali în calculogeneză:

 Tulburările de metabolism dobîndite sau ereditare.

Clasificarea calculilor renali în dependenţă de compoziţia chimică:

 calculi uratici(acid uric şi sărurile lui)

 calculi de oxalaţi de calciu şi fosfatici(oxid de calciu)

Complicaţii: produc retenţia urinei,distensia bazinetului şi a calicelor,atrofia parenchimului

renal,instalarea repetată a hidronefrozei;de obicei se asociază cu pielonefrita cronică.

www.medtorrents.ucoz.com
5.(141)Infarct ischemic lienal.

Definiţia infarctului:Infarctul este necroza ţesuturilor(organelor) parenchimatoase,cauzată de dereglarea

circulaţiei arteriale sau venoase(necroza vasculară,ischemică,angiogenă).

Tabloul macroscopic:Pe suprafaţa de secţiune a splinei se observă 2 focare de necroză de formă

triunghiulară,de culoare albicioasă-gălbuie şi consistenţă densă,bine delimitate de ţesutul adiacent,avînd
baza orientată spre capsula organului şi vărful spre hil;capsula este acoperită cu depozite de fibrină ceea
ce provoacă clinic dureri în hipocondrul stîng.

Cauze:spasmul îndelungat,tromboza sau embolia arterei,supraîncordarea funcţională a organului în

condiţiile de irigaţie deficitară cu sînge.

Variantele de infarct în dependenţă de formă:

 formă conică-baza orientată spre capsula organului şi vîrful spre hil.

 Formă neregulată;

Variantele de infarct în dependenţă de culoare:

 alb;
 alb cu lizereu hemoragic;
 roşu;

Consecinţe:focarele mici de necroză ischemică pot fi supuse autolizei şi apoi regenerării

complete.Organizarea şi formarea unei cicatrici.Organizarea infarctului se poate solda cu petrificarea sau
hemosideroza lui.Consecinţa nefavorabilă a infarctului este liza purulentă.

Complicaţii:formarea aderenţelor cu diafragmul,peritoneul parietal,ansele intestinale...moartea

6.(151)Gangrenă uscată a mîinii(piciorului).

Noţiune de gangrenă:Reprezintă necroza ţesuturilor ce vin în contact cu mediul extern şi se

caracterizează prin culoarea cenuşie-cafenie sau neagră a ţesuturilor mortificate.

Tabloul macroscopic:Ţesuturile gangrenate sunt uscate ,zbîrcite,mumificate,ca urmare a evaporării sau

absorbţiei apei de către ţesuturile învecinate normale;au culoare neagră şi consistenţă crescută.Între
ţesutul viu şi cel mort se evidenţiază net linia de delimitare(inflamaţie de demarcaţie).

Cauze:tromboza sau tromboembolia arterelor în ateroscleroză,diabetul zaharat,endarterita

obliterantă,arsurle,degerăturile,boala de vibraţii.

Variantele de gangrenă:se distinge gangrenă uscată,umedă şi gazoasă(anaerobă)

Complicaţii:poate avea loc erodarea progresivă a ţesutului necrotic,cu detaşarea lui completă-
autoamputarea.

7.(43)Necroza cazeoasă în tuberculoză.

Definiţia necrozei:Necroza este moartea localizată a celulelor şi ţesuturilor într-un organism viu.

www.medtorrents.ucoz.com
Tabloul macroscopic:Plămîn mărit în dimensiuni,scăderea gradului de aeraţie.Pe secţiune sunt multiple
focare albicioase,gălbuie,care confluează formînd arii masive de necroză cazeoasă.

Cauze:traumatică,toxică,trofoneurotică,vasculară,alergică.

Variantele clinico-morfologice ale necrozei:

 necroza de coagulare(aspectul uscat al maselor necrotice,consistenţă dură.culoare cenuşie-

gălbuie)
 necroza de colicvaţie(lichefierea ţesutului mortificat şi formarea chisturilor)
 gangrena
 sechestrul(reprezintă o porţiune de ţesut mortificat ce nu este supus autolizei şi nu este substituit
cu ţesut conjunctiv,fiind înconjurat de ţesuturi vii)
 infarctul

Consecinţe:sclerozarea,cornificarea sau ciroza pulmonară,formarea de caverne tuberculoase

Complicaţii:insuficienţă pulmonară,posibil suprapunerea infecţiilor,hemoragii pulmonare.

8.(8)Cicatrice postinfarctice în miocard(cardioscleroză macrofocală).

Tabloul macroscopic:Miocardul secţionat ,se observă cicatrice postinfarctică de culoare surie,cu

deformarea peretelui,septului interventricular.

Cauze:substituirea maselor necrotice cu ţesut conjunctiv.

Variantele de cardioscleroză:

Complicaţii:formarea unui anevrism cardiac cu posibilă erupere a acestuia,formarea trombilor pe

peretele acestui anevrism,hipertrofia miocardului în zonele adiacente.

9.(9)Infarct miocardic.

Infarct miocardic:În inimă infarctul este de obicei alb cu lizereu hemoragic,de formă neregulată.Atacă
de regulă ventricolul stîng şi septul interventricular.Cel mai frecvent se poate dezvolta sub fondul
aterosclerozii şi bolii hipertensive.

Definiţia infarctului:Infarctul este necroza unei porţiuni de organ sau a unui organ întreg cauzată de
întreruperea irigaţiei cu sînge,fiind o consecinţă a ischemiei.

Tabloul macroscopic:Cordul este secţionat,ventriculul stîng,în regiunea apicală se observă o rouă

albicioasă cu depuneri de trombi între muşchii papilari,cu rămolirea miocardului în această rouă.

Cauze:tromboza,trombembolia arterei regiunii apicale.

Varianta de infarct miocardic în dependenţă de formă şi culoare:

După formă:triunghiular(conic) şi neregulat

După culoare:alb(ischemic),roşu(hemoragic),alb cu chenar roşu(ischemic cu chenar hemoragic)

www.medtorrents.ucoz.com
Localizarea frecventă:sub endocard(infarct subendocardial),sub epicard (infarct subepicardial) sau care
cuprinde toată grosimea miocardului(infarct transmural)

Consecinţe:autoliza,organizarea,incapsularea,petrificarea,formarea chisturilor,hemosideroza,supuraţia.

Complicaţii:insuficienţă şi anevrism cardiac.

10.(38)Infarct hemoragic pulmonar.

Definiţia infarctului:Infarctul este necroza unei porţiuni de organ sau a unui organ întreg cauzată de
întreruperea irigaţiei cu sînge,fiind o consecinţă a ischemiei.

Tabloul macroscopic:Lobul inferior al plămînului este bine delimitat de lobul superior,culoarea este
schimbată.Pe pleură în regiunea infarctului apar depuneri de fibrină.Ţesutul necrozat este dur,granular,de
culoare roşie-închisă.

Varianta de infarct miocardic în dependenţă de formă şi culoare:

După formă:triunghiular(conic)

După culoare:(alb(ischemic)),roşu(hemoragic),(alb cu chenar roşu(ischemic cu chenar hemoragic))

Cauze:tromb roşu al plămînului

Sursele principale ale tromboembolieiale arterei pulmonare:se dezvoltă de obicei pe fondul stazei
venoase,apariţia lui fiind determinată de particularităţile angioarhitectonicii plămînilor,prezenţa
anastomozelor dintre sistemele arterelor pulmonare şi bronşice.

Consecinţe:cornificare,incapsulare,supuraţia.

Complicaţii:insuficienţă respiratorie acută,abcese în regiunea dată.

www.medtorrents.ucoz.com