Serotonina: tot ce trebuie sa stii

despre hormonul fericirii

Oamenii au nevoie de hormoni pentru a supraviețui și pentru a se dezvolta sănătos. Orice fel de
dereglări hormonale atât la bărbați sau la femei au repercusiuni ireversibile asupra sănătății
corpului uman. Inclusiv sexul nostru este determinat în timpul sarcinii datorită hormonilor. Ce
sunt hormonii? Hormonii sunt substanțe chimice secretate de diferite glande ale corpului, care
joaca roluri cheie in procesele chimice din organism. 
Astazi vom vorbi despre serotonina, cunoscut in limbaj non-academic ca hormonul fericirii.
Serotonina este din punct de vedere al chimiei organice o monoamina derivata prin hidroxilare si
decarboxilare din triptofan, un aminoacid vital, sintetizata atat la nivelul sistemului nervos
central de catre neuronii serotoninergici unde are rol de neurotransmitator, cat si la nivelul
celulelor cromafine din tractul gastrointestinal. Altfel spus, atunci cand simtim emotii puternice,
fericire, frica, o resimtim si la nivelul stomacului tocmai din acest motiv

Ce este serotonina?
Cum se produce serotonina?
Ce rol are serotonina pentru organismul uman?
Care este legatura dintre fluctuatiile de serotonina, anxietate
si depresie?

Ce este serotonina?
Pe scurt, serotonina este un neurotransmitator, un mesager al creierului, o substanta liant care
ajuta la realizarea conexiunilor si la transmiterea impulsurilor la nivelul sistemului nervos.
Serotonina are rolul de mediator, asigurand comunicarea intre celulele neuronale si transmiterea
impulsurilor nervoase catre organism. Numita si hormonul fericirii, aceasta contribuie la
mentinerea unei stari generale pozitive. Putini stiu de exemplu ca femeile au mai multi receptori
pentru serotonina, lucru tradus de psihologi de-a lungul timpului ca o explicatie la faptul ca
femeile sunt mai deschise in manifestarea sentimentelor si a entuziasmului.
Cum se produce serotonina?
Desi serotonina este un neurotransmitator important din creier, aproximativ 80-90% din
cantitatea totala este produsa la nivelul tractului gastrointestinal (mai exact celulele specializate
din intestine, plachetele sangvine si celulele mast), iar restul este sintetizat si eliberat in creier, de
catre glanda pineala. Pentru ca serotonina produsa in organism nu poate patrunde prin bariera
sangvina a creierului, el trebuie sa-si produca propria serotonina. 
Desi poate ca pare absurd ca serotonina produsa in stomac nu ajunge la creier, daca in realitate
acest lucru s-ar intampla ar avea efecte letale pentru ca acea cantitate imensa ar ,,praji'' practic
retelele neuronale. Din acest motiv drogurile psihotrope sunt periculoase pentru ca ele afecteaza
ireversibil creierul si poti ajunge in coma sau poti sa faci AVC cu consecinte fatale. Concret, in
productia de serotonina este utilizat aminoacidul triptofan. Acesta este derivat de catre organism
din alimentele pe care le consumam, ceea ce arata rolul deosebit de important al alimentatiei
asupra functionarii noastre. 
Totodata, ultimele cercetari din domeniu din ultimii ani au ajuns la concluzii interesante. Spre
exemplu, in urma unui studiu realizat in 2009 in Germania (pe soareci) cercetatorii au ajuns la
concluzia ca exista doua gene responsabile pentru productia de serotonina: o gena pentru secretia
serotoninei din creier si cealalta gena pentru productia serotoninei din organism. 
De asemenea, o cercetare realizata de specialisti din Canada si Austria au observat ca proteina
transportoare de serotonina are o activitate intensificata in lunile de iarna, cand lumina soarelui
nu este la fel de abundenta ca in celelalte anotimpuri. Aceasta proteina scade nivelul serotoninei
din creier, ceea ce ar putea oferi o explicatie pentru tristetea si starea de spirit negativa a unor
persoane in sezonul rece.
Mai mult decat atat, exista cercetari complexe din diferite centre universitare care au descoperit
anumiti agenti calizatori sau inhibitori care pot suprima sau pot accelera cantitatea de serotonina
din organism. 

Lumina actioneaza prin stimularea productiei de vitamina D, care la randul sau promoveaza

secretia de serotonina. Foarte importante sunt doua caracteristici ale luminii la care suntem
expusi: intensitatea si durata acesteia. O intensitate puternica a luminii care actioneaza asupra
ochilor are efectul de stimulare a productiei de serotonina, insa pentru efectele sale benefice este
necesar sa ne expunem la aceasta in timpul zilei si nu noaptea, pentru ca o lumina puternica pe
timpul noptii va impiedica transformarea serotoninei in melatonina si astfel vor aparea tulburari
ale somnului.

Exercitiile fizice au de asemenea rol de stimulare a productiei si eliberarii de serotonina, insa se

pare ca ar conta daca facem exercitiile cu placere si la o intensitate acceptabila si nu pentru ca
suntem fortati sa le facem. In acest caz din urma, efectul nu mai este acelasi asupra serotoninei.
Altfel spus, daca facem sport ca suntem obligati nu vom regla/stimula secretia de serotonina.

Masajul  este o alta metoda de a creste nivelul serotoninei, despre care nu se stie exact cum
actioneaza, insa se considera ca ar fi tot o forma de activitate fizica si ar functiona ca atare.

Amintirea evenimentelor placute pe care le-am trait are un dublu efect: creste nivelul de
serotonina produs si in acelasi timp ne impiedica sa ne gandim la lucruri negative. Una dintre
caracteristicile depresiei este ca persoanele au dificultati in a-si aminti momentele in care au fost
fericiti si le rememoreaza doar pe acelea in care au fost tristi.

Exista alimente bogate in continutul de triptofan, amoniacidul din care este produsa serotonina:
carnea de pui, carnea de curcan, nucile, bananele, produsele lactate (iaurtul si o varietate de
branzeturi), fasolea. Totodata exista alimente care contin serotonina. Cele mai bogate in acest
hormon sunt nucile, bananele, ananasul, kiwi, prunele si rosiile. Trebuie insa retinut ca aceste
alimente cresc nivelul de serotonina de la nivelul intestinelor, insa nu influenteaza si serotonina
din creier.

Ce rol are serotonina pentru organismul uman?

Serotonina este un neurotransmitator de care se leaga buna functionare a organismului si care
influenteaza major mai multe functii ale acestuia: somnul, memoria, temperatura,
comportamentul sexual, metabolismul oaselor, procesul de invatare, dispozitia, apetitul, sistemul
endocrin si vindecarea ranilor (prin stimularea cresterii anumitor celule). Serotonina este
hormonul care ne regleaza dispozitia, mentinandu-ne sau facandu-ne fericiti si reducand
anxietatea si care ne ajuta sa dormim. 
In plus, Serotonina din tesutul intestinelor este esentiala pentru functionarea acestora, favorizand
contractia lor si a muschilor digestivi in timpul digestiei. De asemenea, controleaza nervii din
aceasta zona, semnaland de fiecare data durerile, greata sau alte probleme similare care pot
aparea.
Daca de exemplu mancam ceva care nu ne prieste, celulele stomacului incep sa secrete multa
serotonina, ceea ce va provoca necesitatea eliberarii intestinelor, ducand la diaree. Daca nivelul
de serotonina este atat de ridicat incat depaseste capacitatea sistemului digestiv de a-i face fata,
serotonina va ajunge in sange si va stimula creierul sa provoace vomitarea. Acesta este si motivul
pentru care unele antidepresive au ca efecte secundare greata si voma.

Care este legatura dintre fluctuatiile de

serotonina, anxietate si depresie?
Absenta serotoninei sau nivelul scazut al acesteia este asociat cu cresterea agresivitatii,
iritabilitatii, impulsivitatii, precum si cu tulburarile de somn si de alimentatie. De asemenea, se
considera ca productia sub limita normala a serotoninei sau afectarea celulelor nervoase care nu
mai sunt capabile sa reactioneze la serotonina pot duce frecvent la depresie, schimbari de
dispozitie sau chiar tulburari de natura psihiatrica. 
Impactul asupra dispozitiei este cel mai cunoscut datorita numarului extrem de mare de cazuri de
depresie, despre care una dintre teorii spune ca ar fi cauzata de un nivel scazut de serotonina.
Multe antidepresive sunt create special pentru a ridica nivelul serotoninei. Din pacate aceasta nu
poate fi demonstrata pentru ca este imposibila masurarea nivelului de serotonina intr-un creier
viu. De asemenea, niveluri scazute de serotonina sunt asociate cu riscuri mai mari de a dezvolta
dependenta.
Simptomele insuficientei de serotonina se fac vizibile prin atacuri de panica, dureri de cap,
oboseala, pofta de mancare ridicata (in special pentru alimente ce contin carbohidrati), tulburari
ale somnului. In plus, serotonina poate interactiona cu progesteronul si estrogenul, inrautatind
simptomele premenstruale. 
Un studiu experimental din 2009 realizat in laborator pe soareci, in Germania, a aratat ca lipsa
serotoninei poate duce la inhibarea instinctelor materne. Puilor de soareci nou-nascuti li s-a
suprimat gena Tph2 care este responsabila pentru eliberarea serotoninei in creier, astfel ca
productia de serotonina nu a mai avut loc aproape deloc.
Puii au supravietuit si au reusit sa ajunga pana la varsta adulta, insa cu efecte serioase asupra
anumitor functii: au avut nevoie de mai mult somn pe timpul zilei, iar temperatura corpului,
presiunea sangvina si reglarea respiratiei au fost afectate negativ. Femelele au putut da nastere la
pui si i-au hranit cu lapte, insa comportamentul matern a lipsit, ceea ce a dus la moartea
majoritatii puilor. 
Dar nici prea multa serotonina nu ajuta. Un nivel prea mare de serotonina poate duce la efecte
negative, aceasta depasire a limitei normale aparand atunci cand anumite medicamente sau
suplimente alimentare pe care le luam interactioneaza sau daca este luata o supradoza de droguri.
Simptomele unui exces de serotonina se manifesta printr-un sindrom denumit de specialisti
sindromul serotoninergic.
 Simptomele sindromului serotoninergic incep de obicei in decurs de cateva ore de la
administrarea unui medicament nou care afecteaza nivelurile de serotonina sau cresterea
excesiva a dozei care deja se ia. Simptomele pot include:
 Confuzie
 Agitatie sau neliniste
 Pupile dilatate
 Durere de cap
 Modificari ale tensiunii arteriale si/sau ale temperaturii
 Greata si/sau varsaturi
 Diaree
 Ritm cardiac rapid
 Tremur
 Pierderea coordonarii musculare
 Frisoane si piele de gaina
 Transpiratie in exces

Prin urmare, inainte de a folosi suplimente sau medicamente

hormonale care pot modifica nivelul de serotonina sa apelam
intotdeauna la un specialist.