Întemeierea Țării Românești

Formarea statului medieval Țara Românească a avut loc prin unirea cnezatelor și
voievodatelor de la sud de Carpați.
- Profitând de o criză internă a Ungariei, un voievod din Oltenia, Litovoi, pe
la 1277-1279 a început o acțiune de unificarea a formațiunilor politice
românești de la sud de Carpați, dar nu a avut succes.
- Tradiția istorică pune întemeierea Țării Românești pe seama
„descălecatului” lui Negru Vodă, un voievod din Făgăraș, pe la 1291.
- Unificarea teritoriului de la sud de Carpați a fost finalizată de către Basarab I
din Argeș, menționat în documente cu titlul de „mare voievod și domn”.
- Procesul de întemeiere a intrat într-o fază finală prin unificarea tuturor
formațiunilor prestatale existente la sud de Carpați de către Basarab, în urma
victoriei obținute la Posada (1330) împotriva regelui maghiar Carol Robert
de Anjou. Această bătălie a fost consemnată în documentul istoric numit
Cronica pictată de la Viena.
- Basarab I a obținut independența Țării Românești și a eliberat-o de sub
suzeranitate maghiară.

Consolidarea statului
1. Nicolae Alexandru:
- 1359 a înființat Mitropolia Ortodoxă
- și-a luat titlul de domn autocrat ( singur domnitor)
- a restabilit raporturi de colaborare cu Ungaria
2. Vladislav Vlaicu (1364 – 1377)
- A bătut monedă proprie
- În 1370 înființează a doua mitropolie ortodoxă la Severin
- Creează Cancelaria Domnească