Fișă de lucru

I. Citește cu atenție textul de mai jos și rezolvă cerințele:

1. În timp ce citiți subliniați cu roșu calitățile fizice ale lui Alexandru Macedon și cu
albastru calitățile sale morale, apoi completați schema:

Calități fizice Calități

morale

2. Descrie pe scurt una dintre bătăliile lui Alexandru Macedon prezentate în text.
Alexandru Macedon
Alexandru al III-lea al Macedoniei, cunoscut mai bine sub denumirea de Alexandru cel Mare se naște
în data de 20 iulie 356 în. Hr în Pella capitala Macedoniei. Este fiul lui Filip al II-lea al Macedoniei și al
Olimpiei. De când era copil, Alexandru este pasionat de arta războiului, învăța să lupte, să călărească să
cânte la diverse instrumente și să vâneze. La numai 10 ani, Alexandru dovedește tuturor că are calitățile
necesare pentru a deveni un mare conducător. Se spune că un negustor îi aduce lui Filip un cal ce nu putea
fi îmblânzit de nimeni. Tânărul Alexandru descoperă teama calului de propria umbră și reușește să îl
îmblânzească Când Alexandru împlinește 13 ani, Filip începe sa îi caute un tutore care să se ocupe de
educația lui și îl găsește în persoana marelui filosof Aristotel. Alături de copiii altor generali și nobili din
Macedonia, Alexandru descoperă operele lui Homer și este pasionat de marii eroi ai vremurilor, Hercule
și Ahile. Aristotel își pune amprenta asupra educației copilului și îl învață medicină, filosofie, religie,
logică și arta. Când Alexandru împlinește vârsta de 16 ani, Aristotel își încheie datoria de educare a
copilului, iar Alexandru dovedește maturitatea necesară să conducă țara în absența tatălui său, plecat în
diverse războaie departe de casă. La vârsta de doar 20 de ani, Alexandru devine regele Macedoniei, după
ce tatăl său, Filip al II-lea este asasinat. Alexandru era relativa mic de statură, dar cu un corp foarte bine
clădit. Avea părul blond, iar ochii aveau culori diferite, unul negru închis și altul albastru foarte deschis.
Din acel moment istoria lumii avea sa se schimbe. Alexandru începe visul de cucerire al tatălui său și
pleacă într-o campanie de cucerire ce avea sa uimească și să schimbe istoria lumii. Pleacă în anul 334 în.
Hr. din Macedonia și se angrenează într-o serie de cuceriri ce aveau sa dureze 10 ani. Nu avea să se mai
întoarcă niciodată pe pământul natal. Pleacă împreuna cu 30.000 de soldați și 6000 de călăreți înspre Asia
Mică, pentru a cuceri Persia și a elibera cetățile grecești de pe coasta Asiei. Sunt întâmpinați de o armata
persana mult mai numeroasă în vecinătatea râului Granicos. În ciuda inferiorității numerice, în luna mai a
anului 334 în. Hr, Alexandru împreuna cu armata sa escaladează malul abrupt al râului și după o luptă
sângeroasă, în care însuși Alexandru a fost la un pas de moarte, reușesc să cucerească zona de coasta. În
timpul iernii Alexandru cucerește cetățile din sudul Asiei și se îndreaptă spre centru pentru a pune
stăpânire pe întreaga Asie Mică. În anul 333 în. Hr, marele Darius Al III-lea, Rege al Regilor îl întâmpină
la Issos, pe Alexandru cu o armata persana formata din 600.000 de oameni, avându-l pe rege in centru, la
conducere. Întâlnindu-se întru-un loc îngust, Alexandru avea să dovedească geniul militar. Darius face
prima mutare și atacă folosind cavaleria. Armata compactă de macedoneni se deschide la comanda lui
Alexandru și prinde cavaleria persana (aprox 80.000 de oameni) ca într-un clește, apoi ataca puternic
flancul persan punând inamicii pe fugă. Chiar marele Darius este nevoit sa recurgă la o fugă rușinoasă
lăsându-și în urma o avere impresionanta și numeroase echipamente de luptă. Aceste victorii îi întăresc
lui Alexandru cel Mare convingerile că este de neînvins și pornește alte campanii de cucerire a Siriei și
Egiptului. Orașe întregi i se predau și îl văd ca pe un eliberator. Cetatea din Tyr este singura care opune
rezistentă, iar după 6 luni Alexandru reușește să o cucerească. Întreaga armata, formată din 30.000 de
soldați este capturată și vândută ca sclavi. În continuare regele Macedoniei atacă și cucerește Gaza, fiind
rănit în luptă de două ori. Dorind să răspândească tradițiile și cultura elenă, Alexandru ocupă Memphisul
și întemeiază în vestul deltei Nilului orașul Alexandria, ce avea să devină capitala Egiptului. Preoții
egipteni îi acordă lui Alexandru titlul de fiu al lui Ra (titlul purtat doar de faraoni) și este ridicat de către
poporul egiptean la rang de zeu. Marele conducător macedonean nu se oprește aici. Având la picioare
Bazinul Mediteraneean și o mare parte din Asia reîncepe lupta împotriva lui Darius în anul 331 în. Hr.
Dorința lui Alexandru era de a pătrunde în inima Imperiului Persan și a se proclama în locul lui Darius,
rege. După ce traversează râurile Eufrat și Tigru se ciocnește în apropierea orașului Guagamela cu armata
lui Darius, formata din 1.000.000 de soldați. Armata macedoneană rupe frontul armatei persane, iar
Darius este nevoit să fugă încă o dată, abandonând propriul car și armele. Cu Darius fugar, perșii cedează
lupta, iar Alexandru pune stăpânire pe toate orașele importante și intră în posesia bogățiilor imperiului.
Alexandru cel Mare este proclamat rege al Asiei și este primit ca atare la Susa și Babilon. Pornește cu o
mica armata pe urmele lui Darius, dar acesta este ucis in cele din urma de unul dintre apropiații săi. Odată
cu moartea lui Darius, Alexandru se considera moș- tenitorul de drept al tronului Imperiului Persan.
Seriile de cuceriri nu se opresc aici și după lupte grele, ce s-au întins pe o perioada de 3 ani, Alexandru
cel Mare cucerește și Persia Orientala (Afganistanul, Turkestanul si Belucistanul de astăzi). Se căsătorește
aici cu prințesa Roxana, fiica nobilului Oxyartes, respectând ritualurile persane. Următoarea campanie de
cucerire avea să fie supunerea Arabiei, dar în data de 10 iunie 323 în. Hr, Alexandru moare la vârsta de
numai 32 de ani, cel mai probabil de friguri sau malarie. Pe patul de moarte lasă soarta tronului "celui mai
demn", dar nefăcând referire la un nume precis generalii lui aveau să împartă imensa moștenire.
Teritoriile rămase au fost pe rând pierdute de generalii dornici de putere și astfel, visul lui Alexandru de a
dezvolta Grecia și a distruge complet Imperiul Persan s-a stins odată cu el.

II. Privește harta și apoi răspunde la următoarele cerințe:

A) Notează 5 orașe prin care a trecut armatele macedonene sub conducerea lui Alexandru cel Mare.
B) Încercuiește pe hartă capitala noului Imperiu
C) Încercuiește pe hartă 3 locuri (orașe) în care Alexandru cel Mare a avut bătălii.
D) Identificați pe hartă și apoi numărați orașele întemeiate de Alexandru cel Mare pe care le-a numit
după numele său.