CONTRACTUL INDIVIDUAL

DE
MUNCĂ
Partea I: „Negocierea, încheierea,
conţinutul şi executarea C.I.M.”
 CONŢINUTURI (SUBIECTE):

 Noţiunea şi importanţa CIM.

 Trăsăturile caracteristice ale
CIM.
 Negocierea şi condiţiile de
încheiere ale CIM.
 Conţinutul şi executarea CIM.
 Suport normativ:

 Constituţia Republicii Moldova

 Carta Socială Europeană (revizuită)
 Codul Muncii nr.154-XV din
28.03.2003
 Convenţia colectivă (nivel naţional)
nr.4/25.07.2005 ”Cu privire la
modelul CIM”
 Suport didactic recomandat:

 Boisteanu E., Romandaş N., Dreptul

muncii, Chişinău, 2015;
 Gîlcă C., Codul muncii comentat şi
adnotat, Bucureşti, 2015;
 Romandaş N., Contractul individual de
muncă, Chişinău, 1999.
 Ţiclea A., Tratat de drept al muncii,
Bucureşti, 2015.
 1. NOȚIUNEA ȘI IMPORTANŢA
C.I.M.

 Ce reprezintă CIM?
 Contractul individual de muncă este:
 înţelegerea dintre salariat şi angajator,
 prin care salariatul se obligă să presteze o muncă
într-o anumită specialitate, calificare sau funcţie,
să respecte regulamentul intern al unităţii,
 iar angajatorul se obligă să-i asigure condiţiile de
muncă prevăzute de Codul Muncii, de alte acte
normative ce conţin norme ale dreptului muncii, de
contractul colectiv de muncă, precum şi să achite
la timp şi integral salariul.
 (art.45 CM)
 2. NOȚIUNEA ȘI IMPORTANŢA
C.I.M.

 CIM este instituţia centrală

(formatoare) a Dreptului Muncii
 CIM este sursa, izvorul principal al
majorităţii absolute a raporturilor
juridice de muncă.
 „Contractul individual de muncă este
o căsătorie forţată între doi
parteneri socialmente inegali”
(R. McCreedy)
 2. Trăsăturile caracteristice ale
C.I.M.

 CIM este un act juridic bilateral;

 CIM este un contract numit;
 CIM este un contract consensual: forma
scrisă este o condiţie de probă, dar nu de
validitate;
 CIM este un contract sinalagmatic;
 CIM este un contract oneros;
 CIM este un contract comutativ;
 CIM este un contract „intuitu personae”;
 2. Trăsăturile caracteristice ale
C.I.M.

 CIM este un contract cu executare

succesivă;
 CIM este un contract cu obligaţia „facere”;
 CIM este un contract în temeiul căruia
obligaţia asumată de salariat este una de
mijloace, dar nu de rezultat;
 CIM generează subordonarea salariatului
faţă de angajator;
 CIM face parte din categoria contractelor
psihologice.
 3. Negocierea şi condiţiile de
încheiere ale CIM.
 CIM se încheie în baza negocierilor dintre salariat
şi angajator (art.56 CM)
 Încheierea CIM poate fi precedată de circumstanţe
specifice (susţinere concurs, alegere în funcţie
etc.) (art.56 CM).
 Salariatul are dreptul să încheie CIM, concomitent,
şi cu alţi angajatori (munca prin cumul), dacă acest
lucru nu este interzis de legislaţia în vigoare
(art.56 CM).
 CIM se întocmeşte în două exemplare şi se
semnează de către părţi. Un exemplar se
înmînează salariatului, iar celălalt se păstrează la
angajator (art.56 CM).
 3. Negocierea şi condiţiile de
încheiere ale CIM
 Documentele care se prezintă la încheierea CIM:

 buletinul de identitate sau un alt act de

identitate;
 documentele de evidenţă militară – pentru
recruţi şi rezervişti;
 diploma de studii, certificatul de calificare
ce confirmă pregătirea specială – pentru
profesiile care cer cunoştinţe sau calităţi
speciale;
 3. Negocierea şi condiţiile de
încheiere ale CIM
 certificatul medical, în cazurile prevăzute de
legislaţia în vigoare;
 declaraţia pe propria răspundere cu privire la faptul
că, pe durata activităţii la locurile de muncă
precedente, nu a încălcat prevederile art.6 alin.(2)
din Legea nr.325/23.12.2013 privind evaluarea
integrităţii instituționale, cu excepţia cazurilor cînd
persoana se încadrează în cîmpul muncii pentru prima
dată.
 Se interzice angajatorilor să ceară de la persoanele
care se angajează alte documente decît cele
prevăzute la alin.(1), precum şi de alte acte
 3. Negocierea şi condiţiile de
încheiere ale CIM
 Forma şi începutul acţiunii CIM
 CIM se încheie în formă scrisă.
 CIM îşi produce efectele din ziua semnării, dacă
contractul nu prevede altfel.
 În cazul în care CIM nu a fost perfectat în formă
scrisă, acesta este considerat a fi încheiat pe o durată
nedeterminată şi îşi produce efectele din ziua în care
salariatul a fost admis la muncă de către angajator sau
de către o altă persoană cu funcţie de răspundere din
unitate.
 Dacă salariatul dovedeşte faptul admiterii la muncă,
perfectarea CIM în forma scrisă va fi efectuată de
angajator ulterior, în mod obligatoriu.
 3. Negocierea şi condiţiile de
încheiere ale CIM
 Perfectarea documentelor la angajare
 În baza CIM negociat şi semnat de părţi, angajatorul
poate emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărîre) de
angajare.
 În cazul în care angajatorul a emis ordin (dispoziţie,
decizie, hotărîre) de angajare, acesta se aduce la
cunoştinţă salariatului, sub semnătură, în termen de 3
zile lucrătoare de la data semnării de către părţi a
CIM.
 La cererea scrisă a salariatului, angajatorul este
obligat să-i elibereze acestuia o copie de pe ordin
(dispoziţie, decizie, hotărîre), legalizată în modul
stabilit, în termen de 3 zile lucrătoare.
 4. Conţinutul şi executarea CIM

 Conţinutul CIM este determinat prin acordul

părţilor, ţinîndu-se cont de prevederile legislaţiei în
vigoare, şi include:
 numele şi prenumele salariatului;
 datele de identificare ale angajatorului;
 durata contractului;
 data de la care contractul urmează să-şi producă
efectele;
 specialitatea, profesia, calificarea, funcţia;
 atribuţiile funcţiei;
 riscurile specifice funcţiei;
 4. Conţinutul şi executarea CIM

 denumirea lucrării ce urmează a fi îndeplinită;

 drepturile şi obligaţiile salariatului;
 drepturile şi obligaţiile angajatorului;
 condiţiile de retribuire a muncii, inclusiv salariul
funcţiei sau cel tarifar, suplimentele, premiile şi
ajutoarele materiale, precum şi periodicitatea
achitării plăților;
 compensaţiile şi alocaţiile, inclusiv pentru munca
prestată în condiţii grele, vătămătoare şi/sau
periculoase;
 locul de muncă;
 4. Conţinutul şi executarea CIM

 regimul de muncă şi de odihnă, inclusiv durata zilei

şi a săptămînii de muncă a salariatului;
 perioada de probă, după caz;
 durata concediului de odihnă anual şi condiţiile de
acordare a acestuia;
 condiţiile de asigurare socială;
 condiţiile de asigurare medicală;
 clauzele specifice (art. 51), după caz.
 Contractul individual de muncă poate conţine şi alte
prevederi ce nu contravin legislaţiei în vigoare.
 4. Conţinutul şi executarea CIM

 Durata CIM
 CIM se încheie, de regulă, pe durată
nedeterminată.
 CIM poate fi încheiat şi pe o durată
determinată, ce nu depăşeşte 5 ani, în
condiţiile prevăzute de lege. Temeiul legal al
încheierii CIM pe durată determinată se
indică în contract.
 Dacă în CIM nu este stipulată durata
acestuia, contractul se consideră încheiat pe
 4. Conţinutul şi executarea CIM

 Perioada de probă
 Pentru verificarea aptitudinilor profesionale ale
salariatului, la încheierea CIM, acestuia i se poate
stabili o perioadă de probă de cel mult 3 luni şi,
respectiv, de cel mult 6 luni – în cazul
conducătorului unităţii, adjuncţilor lui, contabilului-
şef şi altor persoane cu funcţie de răspundere lista
cărora se aprobă de către angajator cu consultarea
reprezentanţilor salariaţilor.
 În cazul angajării muncitorilor necalificaţi, perioada
de probă se stabileşte ca excepţie şi nu poate
depăşi 30 zile calendaristice.
 4. Conţinutul şi executarea CIM

 În perioada de probă nu se include perioada aflării

salariatului în concediu medical şi alte perioade în
care el a absentat de la lucru din motive
întemeiate.
 Clauza privind perioada de probă trebuie să fie
prevăzută în CIM.
 Pe parcursul perioadei de probă, salariatul
beneficiază de toate drepturile şi îndeplineşte
obligaţiile prevăzute de legislaţia muncii, de
regulamentul intern al unităţii, de contractul colectiv
şi de CIM.
 Pe durata CIM nu poate fi stabilită decît o singură
perioadă de probă.