METODE INTERACTIVE UTILIZATE ÎN

ÎNVĂŢĂMÂNTUL PRIMAR/PREȘCOLAR

BRAINSTORMING

Brainstorming-ul este o metodă de stimulare a creativităţii şi imaginaţiei elevilor,

dar şi de formare a competenţelor de comunicare şi a unor trăsături de personalitate
(spontaneitate, altruism etc.). Se realizează prin formularea a cât mai multor idei, ca
răspuns la o situaţie enunţată de profesor sau un elev, după principiul ”cantitatea
generează calitatea”.
Un moment de brainstorming se poate crea în orice etapă a lecţiei şi poate să se
desfăşoare de la 5 minute până la întreaga oră (50 minute). Pentru desfăşurarea
optimă a unui brainstorming, se impune respectarea unor reguli, enunţate de liderul
grupului (profesorul, elevul) chiar de la începutul activităţii:
 solicitarea de exprimare a ideilor rapid în fraze, propoziţii sau cuvinte scurte şi
concrete fără cenzură
 sunt interzise aprecierile critice, ironiile, contradicţiile, orice manifestare de
acest gen care inhibă imaginaţia participanţilor
 sunt încurajate asociaţiile neobişnuite de idei, combinările şi ameliorările
soluţiilor propuse de ceilalţi
 imaginaţia trebuie să fie liberă, exprimându-se orice idee îi vin elevului în
minte, care este acceptată fără cenzură
 toţi elevii trebuie să comunice o idee

Metoda se parcurge prin derularea următoarelor etape:

1. Alegerea temei/problemei şi prezentarea ei

- liderul (profesorul sau un elev) va comunica tema pusă în discuţie şi va
prezenta/reaminti regulile
-subiectul brainstorming-ului se poate formula prin diferite noţiuni sau concepte,
prin întrebări (Ce ştiţi despre...?, Ce aţi face dacă aţi fi...?, Ce aţi propune...?, Cum
s-ar putea realiza...?, Cum explicaţi...?, Ce întrebări aţi pune...? etc.), prin
prezentarea unor imagini, a unui film (metoda poate să preceadă dezbaterea lor).

2. Generarea ideilor
-toţi elevii îşi vor comunica ideile, după regulile enunţate, fără nici o cenzură
- toate ideile vor fi scrise pe tablă sau flipchart în ordinea emisă de participanţi
- etapa se încheie când toţi participanţii şi-au exprimat cel puţin o idee

3. Evaluarea calităţii ideilor

- reluarea ideilor pe rând şi gruparea lor pe diferite criterii
- analiza critică, argumentarea, contraargumentarea ideilor emise anterior, la
nivelul întregii clase sau al unor grupuri mai mici

4. Selectarea celor mai importante idei

 - se discută liber soluţiile originale şi fezabile

5. Afişarea ideilor rezultate în forme cât mai variate şi originale

CIORCHINELE
Este o metodă de brainstorming neliniară care stimulează gândirea critică,
conexiunile dintre idei, crearea unei structuri grafice, a unor clasificări şi corelări de
cunoştinţe, utilizând informaţii dintr-o sursă analizată. Este o metodă grafică
antrenantă ce poate fi utilizată pentru reţinerea informaţiei dintr-un text, dar şi pentru
observarea şi comentarea unei imagini sau film. Se poate folosi în activităţile de
învăţare, de fixare a cunoştinţelor şi la evaluarea sumativă a uneia sau a mai multor
unităţi de învăţare. Într-un cerc, în mijlocul unei foi/planşe/tablă se scrie un cuvânt, o
sintagmă care să reprezinte subiectul. Pe măsură ce vin ideile, se formează „ramuri”
care se trec în cercuri mai mici pe lateral, legate de subiectul principal prin linii.
Aceste „subiecte-ramură” pot avea, la rândul, „subiecte-mlădiţe”. Un subiect poate
avea numeroase ramuri, iar o ramură numeroase mlădiţe.

Etapele de realizare ale metodei:

6. stabilirea modalităţii de lucru: individual, pe grupe de 4-5-6 elevi sau cu

întreaga clasă
7. se scrie un cuvânt/temă/sintagmă ce urmează a fi cercetată în mijlocul foii,
planşei sau tablei
8. se poate utiliza metoda brainstorming-ului timp de 5 minute
9. se citeşte textul/documentul, se observă imaginea într-un timp propus (15 – 20
minute)
10. se notează individual ideile, sintagmele, cunoştinţele care le vin în minte
elevilor în legătură cu tema propusă în jurul cuvântului central, trăgându-se linii
între acesta şi informaţiile notate
11. schimbul de idei – împreună cu colegul de bancă, apoi în grup, elevul discută şi
completează ciorchinele individual
12. se realizează un produs al grupei sau al clasei, un „afiş” pe coală mare, fiecare
grupă foloseşte altă culoare de scris stabilită la început şi se fixează timpul de
lucru (10 minute)
13. produsele finale se afişează şi se realizează „turul galeriei”
14. raportorul grupei prezintă produsul şi răspunde întrebărilor
15. se face autoevaluarea şi evaluarea pentru fiecare produs în parte, după criterii
dinainte stabilite şi cunoscute de elevi.

Dacă metoda nu se utilizează pe grupe, ci este implicată întreaga clasă, atunci

ciorchinele se va realiza pe tablă sau flipchart, şi în această situaţie:
- se urmează paşii 1-5, activitatea oprindu-se când s-au epuizat toate ideile, în
limita de timp anunţată
- în final, ciorchinele se va reorganiza, utilizându-se conceptele, ideile fezabile,
elevii notându-şi în caiete forma definitivă a ciorchinelui.
 Produsele finale pot rămâne afişate în clasă, iar cele individuale se vor păstra în
Portofoliul elevului. „Ciorchinele” se poate utiliza cu succes la toate clasele, gradul
de complexitate al acestuia se organizează în funcţie de particularităţile de vârstă ale
elevilor.
 SINELG
(Sistem interactiv de notare pentru eficientizarea lecturii şi a gândirii)

Este o metodă prin care cel care învaţă, citeşte şi codifică un text pentru a-l
înţelege în mod activ şi pragmatic.

Etapele metodei sunt:

1. Elevii citesc textul (fişe de lucru, textele din manual etc.) individual, în perechi
sau în grup de 3-4
2. Elevii marchează pe marginea textului următoarele simboluri:

V pentru cunoştinţe confirmate/cunoscute

- pentru cunoştinţe infirmate/contrazise de text
+ pentru cunoştinţe noi, neîntâlnite până acum
? pentru cunoştinţe incerte, confuze

3. după încheierea lecturii, elevii trec informaţiile într-un tabel care are forma
următoare:

V - + ?

4. rezultatele obţinute se discută pe grupuri şi se comunică profesorului, care le

centralizează într-un tabel similar la tablă sau pe o planşă ce va rămâne apoi
afişată în clasă
5. cunoştinţele incerte se vor discuta în clasă, sau pot fi o temă pentru acasă, de
stimulare a cercetării

Metoda este eficientă în etapa de realizare a sensului, de învăţare şi înţelegere a

cunoştinţelor. Se poate utiliza cu success la orice tip de lecţie, fiind extrem de
eficientă în lecţiile de recapitulare, fixare şi consolidare, când se redimensionează
conţinuturile şi se pot introduce informaţii noi, mai atractive, mai spectaculoase.

ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM ÎNVĂŢAT

Este o metodă grafică prin care elevul îşi inventariază cunoştinţele despre o
temă/un subiect, şi îşi îmbogăţeşte cunoştinţele. Metoda poate fi aplicată în toate
momentele lecţiei şi la toate tipurile de lecţie. Se pleacă de la premisa că elevii “ştiu
ceva” despre tema/subiectul lecţiei, fie din anii anteriori, fie din alte surse de
informare (lecturi personale, televiziune, internet etc.). Elevii pot lucra individual, în
perechi sau grupaţi câte 4-6.
 Etapele metodei:
 se cere elevilor să facă o listă cu tot ceea ce ştiu despre tema anunţată
 se realizează următorul tabel fie pe tablă, fie pe o planşă, dar şi în caiete:

ŞTIU VREAU SĂ ŞTIU AM ÎNVĂŢAT

(ce cred că ştiu?) (ce vreau să ştiu?) (ce am învăţat?)

 în funcţie de organizare (individual, perechi sau grupe), se cere elevilor să

comunice colegului, altei perechi altei grupe ceea ce au scris
 se notează în coloana din stânga informaţiile cu care toată lumea este de acord
 se solicită elevilor formularea întrebărilor despre ceea ce vor să ştie sau nu sunt
siguri de informaţia deţinută; profesorul îi încurajează şi îi ajută pe elevi să
formuleze întrebări; întrebările sunt notate în coloana din mijloc
 elevii vor lectura un text de pe fişele de lucru, sau din manuale şi culegeri de
texte, vor urmări un film documentar/artistic
 după lectură sau vizionare, se revine asupra întrebărilor formulate, se reiau
întrebările, şi în dreptul celor care şi-au găsit răspunsul se va completa coloana
“Am învăţat”
 se cere elevilor să identifice acele informaţii, în legătură cu care nu au pus
întrebări, acestea vor fi trecute tot în ultima coloană
 întrebările rămase fără răspuns vor fi discutate cu elevii şi se indică sursele
posibile pentru aflarea răspunsurilor
 întrebările fără răspuns sau altele apărute pe parcurs pot fi temă pentru acasă,
pentru realizarea unui eseu, a unui proiect mai amplu.

CADRANELE
Metoda este grafică şi eficientă pentru selectarea, clasificarea şi sintetizarea
informaţiilor. Se poate folosi cu success în toate etapele lecţiei, dar şi pentru
realizarea feed-back-ului învăţării. Se lucrează individual, dar şi pe grupe, fiecare
elev completând un cadran, sarcinile fiind distribuite între ei, nu de către profesor.

Modul de realizare:

- se prezintă materialul de studiat (textul lecţiei, fişe de lucru cu extrase din

documente etc.)
- se împarte pagina în 4 părţi, trasându-se două drepte perpendiculare
- cele patru cadrane obţinute se numerotează, urmând ca în fiecare cadran să se
noteze informaţiile referitoare la cerinţele stabilite sub forma unor titluri
 - elevii citesc textul pentru a face însemnările necesare – profesorul oferă
explicaţii şi îndrumări la solicitarea elevilor
- rezultatele se confruntă, se dezbat şi se analizează
- se completează cadranele cu informaţii omise
- se trag concluzii şi se fac aprecieri
- ultimul cadran poate fi lăsat la dispoziţia elevului, unde acesta să-şi exprime
puncte de vedere proprii, impresii, sentimente, să completeze pro sau contra
sau chiar să deseneze (mai ales cei care au abilităţi artistice)

1. Domnie 2. Fapte

3. Situatia Tarii Romanesti 4. Comentarii/impresii

TURUL GALERIEI

Este tehnica de invăţare prin cooperare care stimulează ”gândirea critică şi

învăţarea eficientă”, (Dulamă 2002) încurajand copiii să-si spună opiniile cu privire
la solutiile propuse de colegii lor.

Descrierea metodei:

1. Se formează grupe de 3- 4 copii

2. Copiii organizaţi în grupuri rezolvă sarcina de lucru care permite mai multe
perspective de abordare sau mai multe soluţii
3. Produsele activitaţii grupelor de copii - desene, colaje, postere
4. Se expun pe pereţii clasei, care se transformă într- o galerie
5. La semnalul dat prin diferite procedee de educatoare gupurile de copii (in
calitate de vizitatori sau critici) trec pe la fiecare exponat pentru a vedea soluţiile sau
ideile propuse de colegi şi îşi înscriu pe poster (intr- un loc mai interior de preferinţă
pe margine) comentariile critice, întrebările ,ajutaţi de educatoare sau prin simbol
6. După ce se încheie turul galeriei, gupurile revin la locul iniţial şi citesc
comentariile, observaţiile de pe lucrarea lor, reexaminându -şi produsul dupa criticile
acestora.
 CUBUL

Este o metodă ce permite explorarea unui subiect din mai multe perspective,
contribuind la o abordare complexă şi integratoare a temei. Se poate utilize la toate
tipurile de lecţii, imprimând lecţiei un caracter dinamic şi relaxant.

Etapele metodei:

- se realizează un cub pe ale cărui feţe se specifică: descrie, compară, analizează,

asociază, aplică, argumentează
- se pot nota direct cerinţele unei teme
- se anunţă tema/subiectul discuţiei : ex :” Povestea unui om lenes”de Ion
Creanga
- se împarte clasa în şase grupe
- atribuirea perspectivei de lucru pentru fiecare echipă se face prin rostogolirea
cubului
- fiecare grup va rezolva perspectiva unei feţe a cubului, astfel:
1.Cine a fost Ion
Creanga?

2.Prin ce se 3.Voi ce a-ti fi facut 4.Omul lenes din

deosebeste un om cu el? poveste la cine te
harnic de unul lenes? duce cu gandul?

5.Ce s-ar fi intamplat

daca lenesul accepta
propunerea
cucoanei?

6.De ce nu e bine sa
fim lenesi?

- reuniunea perspectivelor prin prezentările făcute de un reprezentant al echipei

- lucrarea finală poate fi “desfăcută” şi afişată pe tablă sau pe pereţii clasei.

Cerinţele, sarcinile trecute pe feţele cubului nu trebuie să se refere doar la

conţinuturi, se poate cere elevilor să-şi exprime sentimente, atitudini, să argumenteze
pro şi contra o problemă etc. Modul de utilizare a metodei poate stimula creativitatea
şi originalitatea organizării unei lecţii de către profesor ce-şi propune să atingă
competenţe şi să formeze atitudini, valori, sentimente.
 CVINTETUL

Este o altă metodă atractivă şi plăcută de elevi. Termenul semnifică o poezie cu

cinci versuri. Regulile de scriere a acestei poezii sunt simple:

1. primul vers constă dintr-un singur cuvânt care descrie subiectul (de obicei
un
substantiv);
2. al doilea vers e format din două cuvinte care descriu subiectul (două
adjective);
3. versul al treilea este format din trei cuvinte care exprimă acţiuni (verbe,
eventual la gerunziu);
4. al patrulea vers e format din patru cuvinte care exprimă sentimente faţă de
subiect;
5. ultimul vers est format dintr-un cuvânt care exprimă esenţa subiectului.
Cvintetele pot servi ca:
- instrument de sintetizare a unor informaţii complexe
- mijloc de evaluare a înţelegerii copilului
- mijloc de exersare a creativităţii
Cvintetele sunt un instrument rapid si eficient de reflecţie, sinteză şi rezumare a
conceptelor şi informaţiilor.

Iată câteva exemple:

Natura
Îmbelşugată, bogată
Renăscând, râzând, aducând
Bucurie,veselie, speranţă, alinare
Primăvara.

Soare
Călduros, luminos
Arzând, luminând, râzând
Bucurie,veselie,dragoste,armonie
Vara

Carte
Minunată, înţeleaptă
Răsfoind, citind, învăţând
Mulţumire, bucurie, preţuire,dăruiree
Înţelepciune.
 MOZAICUL

Este o metodă de învăţare care se bazează, pe distribuirea sarcinilor de

învăţare unor grupuri de elevi astfel ca in urma colaborării fiecare elev să aibă
întreaga schemă de învăţare. învăţarea diferenţiată se bazează pe ideea că unii elevi
pot cunoaşte mai bine anumite aspecte ale conţinutului (specializare), dar că toţi
elevii au aceleaşi cunoştinţe generale despre întregul subiect.
Numărarea elevilor şi împărţirea lor pe grupe după un algoritm specific este
foarte importantă. Elevii vor fi grupaţi în 4 grupuri iniţiale de câte 4 elevi, fiecărui
elev din grup atribuindu-se câte un număr de la 1 la 4.

10
11
12
 grup grup grup grup
iniţial iniţial iniţial iniţial
A B C D

13
 Textul ce urmează a fi studiat se împarte în prealabil în 4 părţi de dimensiuni
şi grade de dificultate similare. Urmează reaşezarea elevilor în sală: toţi elevii cu
numărul 1 vor forma un grup de experţi, acelaşi lucru se întâmplă pentru elevii cu
celelalte numere obţinându-se astfel patru grupuri de experţi:

14
 2 4 2 4 24 24

1 1 1 1

15
16
 grup grup grup
expert 1 experţi 2 experţi 3 experţi 4

17
 Elevii din grupurile de experţi au sarcina de a învăţa cât mai bine partea
din materialul de studiu care le-a fost atribuită pentru a o preda colegilor lor din
grupurile iniţiale. Pentru aceasta elevii vor discuta problemele şi informaţiile cele
mai importante şi se vor gândi la o modalitate de a le prezenta, de a preda, partea
pregătită de ei colegilor din grupul iniţial. Profesorul poate interveni ca moderator
şi facilitator oferind consultanţă elevilor când aceştia ajung în momente de impas.
După îndeplinirea sarcinilor de lucru din fiecare grup de experţi elevii specializaţi
fiecare într-o anumită parte a lecţiei revin în grupurile iniţiale şi predau colegilor
lor partea pregătită cu ceilalţi experţi. în fiecare grup iniţial vom avea 4 elevi
specializaţi fiecare într-o parte diferită a lecţiei şi fiecare dintre aceştia va preda
partea lui. Astfel fiecărui elev îi revine responsabilitatea predării şi învăţării de la
colegi.

18
 Este foarte important ca evaluarea sau verificarea să se facă din întregul cunoştinţelor

acoperind toate părţile lecţiei. Astfel toţi elevii vor fi stimulaţi să înveţe toate părţile lecţiei
predate de colegii lor.

LASĂ-MI MIE ULTIMUL CUVÂNT

Aceasta este o altă activitate care ajută reflecţia ce urmează lecturii. Ea oferă un cadru
pentru discutarea unui text. Această strategie poate fi folosită atunci când la activitate
participă mai mulţi copii (2-3 sau mai mulţi) şi este deosebit de utilă pentru a-i face pe copiii
mai timizi să participe la discuţie.

Etapele strategiei:

1. Când citesc un text, copiii vor identifica unul sau mai multe citate pe care le consideră
deosebit de interesante sau pe care ar dori să le discute.
2. Fiecare scrie citatul propriu pe o bucată de hârtie, menţionând neapărat şi pagina unde se
află în text.
3. Pe dosul bucăţii de hârtie, fiecare scrie un comentariu al citatului sau o idee cu care îl
asociază, sau explică de ce a ales acel citat. Citatul ar putea să exprime o idee cu care copilul
nu este de acord şi ar dori să verifice dacă ceilalţi participanţi la discuţie sunt sau nu de acord
cu ea etc.
4. După ce fiecare şi-a completat hârtiuţa cu citatul şi comentariul pe verso, invită pe unu
dintre copiii care a identificat un citat în prima parte a textului să-l citească pentru ceilalţi. (E
bine să se spună tuturor unde anume în text se află citatul, pentru ca toată lumea să-l poată
urmări.)
5. După ce l-a citit, cere-i să conducă discuţiile pe marginea acelui citat, adică să invite pe
alţii să îl comenteze. Ai grijă ca discuţia să rămână la obiect şi limitează comentariile care
ameninţă să devină prea caustice sau neserioase.
6. Pentru a încheia discuţiile despre respectivul citat, copilul care a condus discuţiile va
citi propriile însemnări cu voce tare, el având şi dreptul la ultimul cuvânt referitor la acel
citat. Dacă el doreşte să mai adauge la ce a scris pe bileţel sau să concludă discuţiile care au
avut loc, este dreptul lui şi oricine ar mai dori să intervină după ce el a vorbit, nu mai are
dreptul. El are ultimul cuvânt.

SCHELETUL DE RECENZIE

Scheletul de recenzie este o modalitate de esentializare gradată a conţinutului

informaţional a unor texte indeosebi literare şi de dimensiuni variate.De asemenea, este o
 modalitate de întarire a invăţarii prin asocierea acestor informatii cu desene, simboluri şi
culori induse de lectură. Se recomandă următorii pasi pentru realizarea unui schelet de
recenzie:

1. Spuneţi / scrieti intr- o propozitie conţinutul esenţial al textului.

2. Spuneţi / scrieti intr- o expresie, eventual preluata din text, care sa sintetizeze acest
conţinut
3. Spuneţi / scrieti intr- un cuvant esenţa acestui conţinut
4. Redati printr un desen sau simbol problematica textului lecturat
5. Asociaţi continutului o culoare.
6. Spuneţi scrieti cel mai important lucru, aspect, idee pe care il conţine textul.

EXPLOZIA STELARĂ

Explozia stelară este o metodă de stimulare a creativităţii, o modalitatea de relaxare a

copiilor şi se bazează pe formularea de întrebări pentru rezolvarea de probleme şi noi descoperiri.

Obiective:
 Formularea de întrebări şi realizarea de conexiuni între idele descoperite de copii în grup
prin interacţiune şi individual pentru rezolvarea unei probleme.

Material :
 O stea mare, cinci stele mici de culoare galbenă, cinci săgeţi roşii, jetoane

Descrierea metodei:
1. Copiii aşezaţi în semicerc propun problema de rezolvat; pe steaua mare se scrie sau
desenează ideea centrală.
2. Pe 5 steluţe se scrie câte o întrebare de tipul : CE? CINE? UNDE ? DE CE ? CÂND ? iar
cinci copii din grupă extrag câte o întrebare.
Fiecare copil din cei cinci îşi alege câte 3-4 colegi, organizându-se astfel în cinci grupuri.
3. Grupurile cooperează în elaborarea întrebărilor.
4. La expirarea timpului, copiii revin în semicerc în jurul steluţei mari şi comunică
întrebările elaborate , fie un reprezentant al grupului , fie individual, în funcţie de
potenţialul grupului / grupei. Copiii celorlalte grupuri răspund la întrebări sau formulează
întrebări la întrebări.
5. Se apreciază întrebările copiilor, efortul acestora de a elabora întrebări corecte precum şi
modul de cooperare şi interacţiune.

„ Explozia stelară ” este eficientă în lectura după imagini deoarece corespunde cerinţelor şi etapelor
impuse de metodologia acesteia : enumerare, descriere, interpretare.
 EXPLOZIA STELARA

Cine îi sare in ajutor

Ce a pierdut gâscanului?
gâscanul? CIN Cine vine alaturi de gâste?
E?
Ce necaz are
gâscanul?

UND
CE? E?

Unde mergea
gâscanul?

Unde si-a pierdut

gâscanul papucii?
“Poveste
a
Gâstelor”

DE CAN
CE? D?

De ce era suparat Cand si-a pierdut

gâscanul? gâscanul papucii?

De ce nu reuseste Cand a observat ca

nu mai are papuci?
sa-si gaseasca
papucii? Cand credeti ca isi
va gasi papucii